Scînteia Tineretului, august 1964 (Anul 20, nr. 4729-4755)

1964-08-02 / nr. 4730

ŞI-AU­ ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTELE . Chimiştii de la Govora La începutul anului, tînărul colectiv de la Uzina de produse sodice Govora s-a angajat să dea peste plan, pînă la 23 August, 2 000 de tone sodă calcinată de calitate superioară, 1 600 tone sodă caustică de calita­tea I şi un milion de kWh energie electrică. De asemenea, angajamentul prevedea obţinerea a 500 000 lei economii suplimentare. Folosind mai bine capacitatea utilajelor şi reducînd pierderile, pu­­nînd în valoare o seamă de rezerve, chimştii din Valea Oltului şi-au de­păşit angajamentele luate, dînd peste plan — pînă la începutul aces­tei săptămîni — 5 023 tone sodă calcinată superioară şi 2 472 tone sodă caustică. ION ZORINOIU operator chimist • Rafinării de la Braşov Colectivul Rafinăriei Braşov a realizat şi depăşit planul pe primul semestru la toţi indicatorii. Creşterea productivităţii muncii cu 3,56 la sută faţă de sarcina planificată a permis obţinerea în plus a unei canti­tăţi de peste 510 tone produse petroliere. Prin reducerea preţului de cost cu peste 2 la sută, au fost obţinute economii suplimentare în valoare de aproape 780 000 lei şi 840 000 lei beneficii peste plan. IOAN CIORDAŞ secretarul organizaţiei U.T.M. Rafinăria Braşov IERI DIMINEAŢĂ A ÎNCEPUT DIFUZAREA MANUALELOR ŞCOLARE Librăria nr. 87 din bulevardul Mihai Bravu. Obişnuitul „cu ce să vă servim" a devenit de prisos. Sîntem doar în raionul „cărţi şcolare", iar cumpărătorii, cei care au asaltat librăria încă de la ora deschiderii, sînt elevi. Discuţiile se poartă simplu, la obiect: — Pentru clasa a IX-a... — ...secţia reală — Poftiţi, pentru a XI-a seral­ Unul după altul, manualele, preambalate în seturi pe clase, trec din raft în mîinile elevilor. Nerăbdători, cunoştinţa cu noile cărţi pe care vor învăţa în viitorul an şcolar o fac chiar în librărie. Cărţi frumoase, interesante! în 22 de librării din Capitală am întîlnit, ieri dimineaţă, cînd a în­ceput difuzarea manualelor pentru noul an şcolar, aceeaşi imagine. — în librăriile din Capitală — ne-a spus tov. Vasile Balan, director al C.L.D.C., manualele şcolare sunt difuzate de către raioane speciali­zate în acest scop. S-au amenajat şi standuri de prezentare a manuale­lor şcolare, standuri cu lucrări ştiinţifice şi literare recomandate elevilor prin programă, s-au alcătuit seturi pe clase care uşurează difuzarea. Pe scurt, se iau toate măsurile ca difuzarea manualelor şcolare să se facă în cele mai bune condiţii. M. V. Nicolae Boieriu este eviden­ţiat lună de lună în între­cerea socialistă. El se nu­mără printre cei mai buni tineri montori de la secţia montaj a Uzinelor de pompe Bucureşti Foto: O. PLECAN PE MARILE TRASEE UE ÎNTRECERII SOCIALISTE Anul 1964 a fost declarat la Uzina constructoare de maşini agricole din Craiova anul folosirii depline a rezervelor in­terne ale producţiei. Tovarăşul ing. Mihail Stîngu, directorul uzinei, a ţinut să ne convingă că acest cuvînt nu este o sim­plă metaforă. „Vedeţi — spunea dînsul — cu aceleaşi ca­pacităţii de producţie, cu aceiaşi oameni, uzina are de reali­zat în acest an o producţie cu 20 la sută mai mare ca în 1983". La serviciul tehnolog-şef s-a pus aceeaşi întrebare ca în toată uzina : cum vom realiza un volum de producţie cu o cincime mai mare ? „Răspun­sul — povesteşte tehnolo­­gul-şef — nu era greu de gă­sit. Totul era însă să stabilim acele căi de creştere a pro­ductivităţii muncii care, în condiţiile uzinei noastre, să dea cele mai bune rezultate. După mai multe discuţii, pen­tru noi, tehnologii, s-au con­turat două direcţii: în primul rînd mărirea capacităţii ma­şinilor şi utilajelor prin mo­dernizarea acestora şi prin perfecţionarea tehnologiei, apoi mărirea volumului de produc­ţie executat pe unitatea de suprafaţă. Foarte mulţi tehnologi au pornit pe calea perfecţionării S.D.V.-urilor. „Să facem per­fecţionări cut mai multe — dar nu de dragul perfecţionărilor — a indicat conducerea uzinei. Să se perfecţioneze şi să se admită executarea numai a acelor dispozitive care au o eficienţă de creştere a pro­ductivităţii muncii de peste 20 la sută“. Ca urmare, a sporit exigenţa în serviciile de concepţie ale uzinei, în elaborarea fiecărei tehnologii şi-a făcut tot mai mult loc munca atentă şi asi­duă de cercetare. Utemistul Gheorghe Gorgoteanu a stu­diat reper cu reper piesele de la cadrul semănătorii univer­sale SU-29. Tehnologia de execuţie a multor repere nu-i mulţumea. Debitarea manuală, ghilotinarea şi ştanţarea sin­gulară „îmbătrîniseră“. Era timpul să le ia locul procedee mai moderne ! Şi iată că — pe baza tehnologiei întocmite de tînărul tehnolog — locul lor a fost luat de ştanţe combinate, matriţe de forjat, dispozitive care executau simultan mai multe operaţii. Rezultatele au confirmat ■ productivitatea muncii în acest subansamblu a crescut cu 60 la sută. Ca şi la tocătorul de nutreţuri la care, pe baza conceperii unor dispozitive complexe, au fost îmbunătăţite tehnologiile de fabricaţie la aproape jumătate din repere, ca şi la grapa ste­lată, ori la cisternă, la instala­ţia de vopsire, ori la presa hi­draulică... Criteriul eficienţei dispozi­tivelor s-a răsfrînt pozitiv pe mai multe planuri. întîi s-a pus capăt executării a tot fe­lul de dispozitive mari şi mici care aveau o viaţă scurtă. Azi erau bune, ca peste cîteva zile — nefiind rodul unui stu­diu profund — să fie depăşite. Im al doilea rînd, realizarea unor dispozitive cît mai efi­ciente a adus pe prim plan munca de studiu, documenta­ţia tehnică. într-o zi Grigore Mihăilescu — unul dintre cei mai buni strungari — a mers la tehno­logul de sector şi i-a spus: „Tovarăşe tehnolog, hai să fa­cem ceva. Operaţiile de aşeza­re, prindere şi montare a cu­ţitelor îmi răpesc 50—70 de minute din timpul de muncă pe zi“. Observaţia strungaru­lui a constituit obiectivul unei discuţii la serviciul tehnolog­iei. S-a răsfoit documentaţia tehnică, planul tematic al mi­nisterului, de modernizare a maşinilor. S-a aflat astfel că la Uzina „Tractorul“ din Bra­şov există deja asemenea dis­pozitive. O telegramă la Bra­şov, şi cîteva din strungurile uzinei, echipate cu astfel de dispozitive, lucrează acum cu o productivitate mărită cu 20 la sută. „în uzina noastră — relata inginerul Gheorghe Drăghici — avînd un spaţiu de produc­ţie restrîns, s-a desfăşurat o adevărată campanie ca de pe fiecare metru pătrat de supra­faţă să obţinem o producţie cît mai mare. Aceasta a făcut să se confrunte pe acelaşi plan tehnologia şi geometria. Şi nu de puţine ori şi-au dat mina una alteia. înainte, SU- 29 se monta în circa două ore şi jumătate. Se puteau monta zilnic numai 3—4 semănători. Iată însă că tehnologii au pro­pus să se treacă la organiza­rea montajului în flux tehno­logic. Cu fonduri de mică me­canizare, pe aceeaşi suprafaţă de producţie, s-a amenajat o linie tehnologică de montaj. Intr-un singur schimb se montează acum 16 semănători. Organizarea producţiei în flux tehnologic a dus la creşte­rea productivităţii muncii în medie de 1—2 ori. Aşa s-au petrecut lucrurile la liniile tehnologice de vopsire, de exe­cutare a roţilor de semănă­tori. Zece oameni — unii mai în vîrstă alţii mai tineri — sunt adunaţi în jurul unui birou. Aflăm îndată ce discută. Timp de două săptămîni — după a­­pariţia Hotărîrii partidului şi, guvernului privind majorarea salariilor — tehnologii au pri­mit sarcina să urmărească teh­nologia fiecărui produs, să facă propuneri de îmbunătăţire. Şi iată-i acum, răspunzînd fie­care pe rînd, la întrebarea C. PRIESCU V. DINULESCU (Continuare în pag. a IIl-a) Privitia ■este 21B si Succesele plutaşilor SUCEAVA (de la cores­pondentul nostru). — în a­­ceste zile, plutaşii de pe Valea Bistriţei se întrec în a transporta pe calea apei cît mai mulţi buşteni spre fabricile de cherestea. Membrii brigăzii de plu­taşi condusă de Viorel Cra­şon au transportat pe calea artei, de la începutul sezo­nului de plutărit şi pînă în prezent, 81 500 mc buşteni, cu aproape 5 000 mc mai mult faţă de planul pe a­­ceastă perioadă. Folosind la maximum haiturile (bara­jele pentru plute) şi înlătu­­rînd deficienţele de pe par­curs, echipa de plutaşi con­dusă de Franţ Kelerman, ce plutărește pe pîrîul Ţibău, a transportat peste 32 000 mc depăşindu-şi cu mult anga­jamentul luat. r—i 8 CITIȚI: g 1 E I In pag. a 7-a : i I » Valoarea crea- | (iei acad. D | I Pompeiu. n A Cu acad­­. O- | prescu despre. PEISAJ (V). I hi pag. a 3-a : g • Au început E I ■ cursurile de n pregătire a 1 propagandiști- “ IB * Recoltarea nu- H I treturilor. MISIUNE In larg Milă cu milă, țărmul rămî­­ne tot mai departe, în urmă, numai văpaia albăstru­ie a lu­­minilor de neon ale oraşului se mai reflectă pe cer. Pe puntea de comandă nu vorbeşte ni­meni: se aude numai vuietul motoarelor, monoton şi pre­lung, iar în răstimpuri, zgomo­tul uşor al timonei pe care sol­datul fruntaş Mărăcineanu Ion, comandantul grupului timo­nieri, o răsuceşte cu zgîrcenie corectînd în micile abateri de la drum, pe care le dau curen­ţii. Comandantul navei, căpita­nul locotenent Nistor Gheor­ghe, se uită la ceas. Ofiţerul de cart îl imită. E timpul de schimbare a cartului la timonă. Dinspre pupa, din întuneric, a răsărit deodată silueta sol­datului Cîndea Zaharia. A ve­nit să ia în primire timona. Soldatul fruntaș Mărăcineanu ii comunică drumul la compas şi nu uită să-l prevină: — Fii atent, sînt valuri și nava „trage“ spre tribord. Soldatul Cîndea ia locul to­varășului său. Prinde bărbă­teşte timona şi priveşte spre cadranul luminat al girocom­­pasului. Soldatul Cîndea urmăreşte atent girocompasul şi aseme­nea comandantului său, răsu­ceşte timona cu atenţie, corec­tînd din micile abateri de la drum... Sunetul strident al sonerii­lor sfîşie de o dată liniștea. Din cazarma prova, ies repede pe punte marinarii care erau in cartul liber. In cîteva clipe, oamenii își ocupă posturile, la comandă încep să sosească ra­poarte : — Postul de luptă doi arti­lerie, gata de luptă ! — Postul, de luptă trei... — Unitatea de luptă arme sub apă... — Nava gata de luptă ! ra­portează ofiţerul de cart. Comandantul navei opreşte cronometrul. Zîmbetul cu care primeşte raportul ofiţerului de cart e cel mai bun indiciu că şi de astădată echipajul s-a încadrat în barem. O nouă comandă şi atenţia tuturor se îndreaptă spre pupa navei, acolo unde încep ope­raţiunile de pregătire a drăgii pentru lansare. Oamenii lu­crează pe întuneric; ei rin­­duiesc pe punte flotoarele şi derivoarele care vor susţine cablul lung al drăgii, îşi pun la îndemînă instrumentele, verifică fiecare amănunt, toate acestea intr-un ritm rapid, cronometrul e prezent şi aici, iar secundele trec repede... Soldatul fruntaş Iancu Ni­colae şi soldatul Sasu Ion, ute­­mişti, sunt cei care au rolul principal în pregătirea dragii. Antrenamentele complexe, e­­xerciţiile de vizibilitate redusă i-au ajutat pe cei doi mineri­­dragoni să acţioneze noaptea la fel ca şi ziua, la nivelul ca­lificativul „foarte bine“. Mi­siunea, ei şi-o îndeplinesc îm­preună cu alţi marinari din echipaj: soldatul Dragomir Anton, mecanic, soldatul frun­taş Pavel Dumitriu, mitralior, soldatul fruntaş Mărăcineanu Ion, timonier. Toți cei care au repartizate sarcini la lansarea drăgii sînt aici, lucrînd cu în­­demînare la lumina stelelor... — Lansaţi draga ! se aude de la comandă. Vinciul duduie surd, lăsînd să se desfășoare cablul gros de oțel. Dragonii prind cheile de împreunare care leagă flo­toarele de cablu. Vinciul se roteşte mereu. Rînd pe rînd, unul din babord, celălalt din tribord, flotoarele cad în apă, stirnind în jur largi cercuri de spumă... In acest timp, jos, la ma­şini, munca nu conteneşte nici o clipă. Funcţionarea ne­întreruptă a puternicelor mo­toare, menţinerea corectă a vi­tezei de marş a navei are o mare importanţă pentru reuşi­tă misiunii de dragaj. Zgomo­tul motoarelor e puternic, de aceea motoriştii nici nu în­ ION ARAMĂ (Continuare în pag. a 111-a) DE ZIUA MARINEI Proletari din toate tarile, unîţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4730 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 2 august 1964 VIZITA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE ÎN FRANŢA PARIS !­a Trimisul special Agerpres, M. Moarcăş, trans­mite : Cu recepţia de la Ambasada română din Paris, de vineri seară, strălucită manifestare care a reunit un mare număr de personalităţi ale vieţii po­litice, culturale, ştiinţifice şi economice, partea oficială a programului vizitei delegaţiei guvernamentale române în Franţa, s-a încheiat. Sîmbătă dimineaţa, membrii delegaţiei, Ion Gheorghe Mau­rer, preşedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul delega­ţiei,­ Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Măniescu, ministrul afacerilor externe, însoţiţi de Jean Louis Pons, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, şi de dr. Victor Di­­mitriu, ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al R.P. Române la Paris, precum şi de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe Francez, au plecat într-o călătorie de două zile pe valea Loarei. La ora 9:15 (ora Parisului), coloana maşinilor oficiale a părăsit hotelul de Crillon, re­şedinţă rezervată oaspeţilor ro­­mâni, îndreptîndu-se spre fru­moasa regu­me din inima Fran­ţei. De o parte şi de alta a autostrăzii, care leagă două din cele mai mari departamen­te ale Franţei — Sena şi Loa­ra — peisajul prezintă o armo­nioasă îmbinare de imagini şi culori. Maşinile străbat dis­tanţa dintre Paris şi Orleans pe şoseaua ce şerpuieşte prin­tre majestuoşii mesteceni şi stejari ai cunoscutei păduri Fontainbleau, printre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitoreşti, caracte­ristice acestei regiuni, înconju­rate cu nenumărate grădini de flori şi verdeaţă. Primul popas este făcut la castelul din Gien, la o depăr­tare de 150 km de Paris. Con­struit în anul 1484 în stil me­dieval, castelul din Gien a fost transformat, în 1952, în­­tr-un muzeu internaţional de vînătoare. La sosire, la muzeu, membrii delegaţiei române au fost în­­tîmpinaţi de Pierre Dupuch, prefectul Departamentului Loara, şi de alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In tra­diţionalele costume ale vînăto­­rilor din această parte a Fran­ţei localnici întîmpină dele­gaţia cu sunete de corn. Pri­marul oraşului şi directorul muzeului prezintă oaspeţilor români bogata colecţie de arme, tablouri şi gravuri a muzeului, oglindind istoria vânătoarei cu arme şi cu şoimi de-a lungul secolelor, în sala mare a castelului­­muzeu, bogat ornamentat cu piese de o deosebită valoare istorică, arhitecturală şi artis­tică, cornuri vînătoreşti into­nează imnul lui Hubertus, pa­tronul vînătorilor. La feres­trele cu vitralii ale castelului, membrii delegaţiei privesc pa­norama oraşului şi împrejuri­milor. La Orleans, oraşul Ioanei d'Arc, oaspeţii români au fă­cut un scurt popas în faţa ma­rei catedrale Saint Pierre du Martroi, monumentală con­strucţie datînd din secolul al XVI-lea. Numeroşi locuitori ai oraşului, cît şi turişti, aflaţi în trecere prin Orleans, au salu­tat pe oaspeţii romîni. Drumul a continuat apoi, străbătînd cimpiile Loarei, prin localităţi al căror nume este strins legat de nenumărate le­gen­­de şi povestiri vînătoreşti. Castele, clădiri înconjurate de ziduri înalte de piatră, hanuri medievale, păduri întinse, ale căror desişuri ascund un bo­gat vînat, toate conservate, în­treţinute cu deosebită grijă, dau întregului ţinut o notă de o deosebită autenticitate isto­rică. In repetate rînduri, co­loana maşinilor oficiale trece Loara peste o salbă de poduri care, prin ingeniozitate solu­ţiilor tehnice folosite de con­structorii lor, constituie ade­vărate podoabe ale arhitecturii franceze medievale şi contem­porane. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu vizitarea a două dintre cele mai reprezentative castele ale văii Loarei : Cham­­bord şi Cheverny. Membrii delegaţiei guverna­mentale române au vizitat cele două mari castele, ascultînd amplele explicaţii privind ori­ginala lor construcţie şi isto­ricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oaspeţii au asistat la un spec­tacol „Son, et lumiere“, o îm­pletire ingenioasă de lumină şi sunet stereofonic, cu ajuto­rul cărora, în plină noapte, castelul este prezentat în toată splendoarea sa, scoţindu-se, în acelaşi timp, în evidenţă, detalii arhitecturale şi artisti­ce ce nu pot fi uşor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, membrii delegaţiei guverna­mentale române vor continua călătoria pe valea Loarei. PARIS­­ (Agerpres). — Sîm­bătă dimineaţă, delegaţia gu­vernamentală romînă condu­să de Ion Gheorghe Maurer, a depus o jerbă de flori la Zi­dul federaților din cimitirul Père La­chaise, pe mormîntul lui Maurice Thorez, fost pre­ședinte al Partidului Comunist Francez. Deschiderea jf­­u m o A •• Captammn poeziei Sîmbătă s-a deschis Săptă­­mîna poeziei închinată celei de-a XX-a aniversări a Elibe­rării patriei. Cu acest prilej poeţii s-au întîlnit cu cititorii lor. • La clubul staţiunii Te­­chirghiol a avut loc o şezătoa­re literară. In faţa a numeroşi oameni ai muncii poeţii Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodo­­rescu, Victor Tulbure, Adrian Maniu, Vlaicu Barna, Emilia Căldăraru, George Dan, Tom­a George Maiorescu şi alţi mem­bri ai Uniunii Scriitorilor, precum şi ai cercurilor litera­re din regiunea Dobrogea au citit din lucrările lor închinate partidului, realizărilor din pa­tria noastră in cei 20 de ani de la Eliberare. SUCEAVA (de la corespon­dentul nostru). — Ieri au în­ceput la Suceava manifestările din cadrul „Săptămînii poe­ziei“. In comunele Dumbrăveni, raionul Botoşani si Bosanci, oraşul Suceava, a avut loc prima şezătoare literară cu participarea unui grup de poeţi şi scriitori sosiţi în re­giune, printre care Ion Brad, Dragoş Vicol, Ion Istrate, Ion Crînguleanu, Titel Constanti­­nescu, Mihai Negulescu şi al­ţii. Cu ocazia acestei săptămîni se organizează standuri cu cărţi ale poeţilor. Şezători li­terare vor mai avea loc în zi­lele următoare în comuna Fră­­tăuţii Vechi de la Rădăuţi, la întreprinderea forestieră Mol­­doviţa, la Vatra Dornei, Su­ceava etc. Bibliotecile raionale şi co­munale organizează seri de poezie pe tema „23 August oglindit în versuri“. TELEGRAME Cu ocazia sărbătorii naţio­nale a Liberiei, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Populare Române, Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, a adresat preşedintelui Liberiei, Wil­liam Vacanarat Shadrach Tub­­man, o telegramă prin care transmite felicitări cordiale şi sincere urări pentru prosperi­tatea şi pacea poporului libe­rian. In telegrama de răspuns, preşedintele Liberiei a expri­mat sincerele sale mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române pentru felicitările şi urările adresate

Next