Scînteia Tineretului, august 1964 (Anul 20, nr. 4729-4755)
1964-08-02 / nr. 4730
ŞI-AU ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTELE . Chimiştii de la Govora La începutul anului, tînărul colectiv de la Uzina de produse sodice Govora s-a angajat să dea peste plan, pînă la 23 August, 2 000 de tone sodă calcinată de calitate superioară, 1 600 tone sodă caustică de calitatea I şi un milion de kWh energie electrică. De asemenea, angajamentul prevedea obţinerea a 500 000 lei economii suplimentare. Folosind mai bine capacitatea utilajelor şi reducînd pierderile, punînd în valoare o seamă de rezerve, chimştii din Valea Oltului şi-au depăşit angajamentele luate, dînd peste plan — pînă la începutul acestei săptămîni — 5 023 tone sodă calcinată superioară şi 2 472 tone sodă caustică. ION ZORINOIU operator chimist • Rafinării de la Braşov Colectivul Rafinăriei Braşov a realizat şi depăşit planul pe primul semestru la toţi indicatorii. Creşterea productivităţii muncii cu 3,56 la sută faţă de sarcina planificată a permis obţinerea în plus a unei cantităţi de peste 510 tone produse petroliere. Prin reducerea preţului de cost cu peste 2 la sută, au fost obţinute economii suplimentare în valoare de aproape 780 000 lei şi 840 000 lei beneficii peste plan. IOAN CIORDAŞ secretarul organizaţiei U.T.M. Rafinăria Braşov IERI DIMINEAŢĂ A ÎNCEPUT DIFUZAREA MANUALELOR ŞCOLARE Librăria nr. 87 din bulevardul Mihai Bravu. Obişnuitul „cu ce să vă servim" a devenit de prisos. Sîntem doar în raionul „cărţi şcolare", iar cumpărătorii, cei care au asaltat librăria încă de la ora deschiderii, sînt elevi. Discuţiile se poartă simplu, la obiect: — Pentru clasa a IX-a... — ...secţia reală — Poftiţi, pentru a XI-a seral Unul după altul, manualele, preambalate în seturi pe clase, trec din raft în mîinile elevilor. Nerăbdători, cunoştinţa cu noile cărţi pe care vor învăţa în viitorul an şcolar o fac chiar în librărie. Cărţi frumoase, interesante! în 22 de librării din Capitală am întîlnit, ieri dimineaţă, cînd a început difuzarea manualelor pentru noul an şcolar, aceeaşi imagine. — în librăriile din Capitală — ne-a spus tov. Vasile Balan, director al C.L.D.C., manualele şcolare sunt difuzate de către raioane specializate în acest scop. S-au amenajat şi standuri de prezentare a manualelor şcolare, standuri cu lucrări ştiinţifice şi literare recomandate elevilor prin programă, s-au alcătuit seturi pe clase care uşurează difuzarea. Pe scurt, se iau toate măsurile ca difuzarea manualelor şcolare să se facă în cele mai bune condiţii. M. V. Nicolae Boieriu este evidenţiat lună de lună în întrecerea socialistă. El se numără printre cei mai buni tineri montori de la secţia montaj a Uzinelor de pompe Bucureşti Foto: O. PLECAN PE MARILE TRASEE UE ÎNTRECERII SOCIALISTE Anul 1964 a fost declarat la Uzina constructoare de maşini agricole din Craiova anul folosirii depline a rezervelor interne ale producţiei. Tovarăşul ing. Mihail Stîngu, directorul uzinei, a ţinut să ne convingă că acest cuvînt nu este o simplă metaforă. „Vedeţi — spunea dînsul — cu aceleaşi capacităţii de producţie, cu aceiaşi oameni, uzina are de realizat în acest an o producţie cu 20 la sută mai mare ca în 1983". La serviciul tehnolog-şef s-a pus aceeaşi întrebare ca în toată uzina : cum vom realiza un volum de producţie cu o cincime mai mare ? „Răspunsul — povesteşte tehnologul-şef — nu era greu de găsit. Totul era însă să stabilim acele căi de creştere a productivităţii muncii care, în condiţiile uzinei noastre, să dea cele mai bune rezultate. După mai multe discuţii, pentru noi, tehnologii, s-au conturat două direcţii: în primul rînd mărirea capacităţii maşinilor şi utilajelor prin modernizarea acestora şi prin perfecţionarea tehnologiei, apoi mărirea volumului de producţie executat pe unitatea de suprafaţă. Foarte mulţi tehnologi au pornit pe calea perfecţionării S.D.V.-urilor. „Să facem perfecţionări cut mai multe — dar nu de dragul perfecţionărilor — a indicat conducerea uzinei. Să se perfecţioneze şi să se admită executarea numai a acelor dispozitive care au o eficienţă de creştere a productivităţii muncii de peste 20 la sută“. Ca urmare, a sporit exigenţa în serviciile de concepţie ale uzinei, în elaborarea fiecărei tehnologii şi-a făcut tot mai mult loc munca atentă şi asiduă de cercetare. Utemistul Gheorghe Gorgoteanu a studiat reper cu reper piesele de la cadrul semănătorii universale SU-29. Tehnologia de execuţie a multor repere nu-i mulţumea. Debitarea manuală, ghilotinarea şi ştanţarea singulară „îmbătrîniseră“. Era timpul să le ia locul procedee mai moderne ! Şi iată că — pe baza tehnologiei întocmite de tînărul tehnolog — locul lor a fost luat de ştanţe combinate, matriţe de forjat, dispozitive care executau simultan mai multe operaţii. Rezultatele au confirmat ■ productivitatea muncii în acest subansamblu a crescut cu 60 la sută. Ca şi la tocătorul de nutreţuri la care, pe baza conceperii unor dispozitive complexe, au fost îmbunătăţite tehnologiile de fabricaţie la aproape jumătate din repere, ca şi la grapa stelată, ori la cisternă, la instalaţia de vopsire, ori la presa hidraulică... Criteriul eficienţei dispozitivelor s-a răsfrînt pozitiv pe mai multe planuri. întîi s-a pus capăt executării a tot felul de dispozitive mari şi mici care aveau o viaţă scurtă. Azi erau bune, ca peste cîteva zile — nefiind rodul unui studiu profund — să fie depăşite. Im al doilea rînd, realizarea unor dispozitive cît mai eficiente a adus pe prim plan munca de studiu, documentaţia tehnică. într-o zi Grigore Mihăilescu — unul dintre cei mai buni strungari — a mers la tehnologul de sector şi i-a spus: „Tovarăşe tehnolog, hai să facem ceva. Operaţiile de aşezare, prindere şi montare a cuţitelor îmi răpesc 50—70 de minute din timpul de muncă pe zi“. Observaţia strungarului a constituit obiectivul unei discuţii la serviciul tehnologiei. S-a răsfoit documentaţia tehnică, planul tematic al ministerului, de modernizare a maşinilor. S-a aflat astfel că la Uzina „Tractorul“ din Braşov există deja asemenea dispozitive. O telegramă la Braşov, şi cîteva din strungurile uzinei, echipate cu astfel de dispozitive, lucrează acum cu o productivitate mărită cu 20 la sută. „în uzina noastră — relata inginerul Gheorghe Drăghici — avînd un spaţiu de producţie restrîns, s-a desfăşurat o adevărată campanie ca de pe fiecare metru pătrat de suprafaţă să obţinem o producţie cît mai mare. Aceasta a făcut să se confrunte pe acelaşi plan tehnologia şi geometria. Şi nu de puţine ori şi-au dat mina una alteia. înainte, SU- 29 se monta în circa două ore şi jumătate. Se puteau monta zilnic numai 3—4 semănători. Iată însă că tehnologii au propus să se treacă la organizarea montajului în flux tehnologic. Cu fonduri de mică mecanizare, pe aceeaşi suprafaţă de producţie, s-a amenajat o linie tehnologică de montaj. Intr-un singur schimb se montează acum 16 semănători. Organizarea producţiei în flux tehnologic a dus la creşterea productivităţii muncii în medie de 1—2 ori. Aşa s-au petrecut lucrurile la liniile tehnologice de vopsire, de executare a roţilor de semănători. Zece oameni — unii mai în vîrstă alţii mai tineri — sunt adunaţi în jurul unui birou. Aflăm îndată ce discută. Timp de două săptămîni — după apariţia Hotărîrii partidului şi, guvernului privind majorarea salariilor — tehnologii au primit sarcina să urmărească tehnologia fiecărui produs, să facă propuneri de îmbunătăţire. Şi iată-i acum, răspunzînd fiecare pe rînd, la întrebarea C. PRIESCU V. DINULESCU (Continuare în pag. a IIl-a) Privitia ■este 21B si Succesele plutaşilor SUCEAVA (de la corespondentul nostru). — în aceste zile, plutaşii de pe Valea Bistriţei se întrec în a transporta pe calea apei cît mai mulţi buşteni spre fabricile de cherestea. Membrii brigăzii de plutaşi condusă de Viorel Craşon au transportat pe calea artei, de la începutul sezonului de plutărit şi pînă în prezent, 81 500 mc buşteni, cu aproape 5 000 mc mai mult faţă de planul pe această perioadă. Folosind la maximum haiturile (barajele pentru plute) şi înlăturînd deficienţele de pe parcurs, echipa de plutaşi condusă de Franţ Kelerman, ce plutărește pe pîrîul Ţibău, a transportat peste 32 000 mc depăşindu-şi cu mult angajamentul luat. r—i 8 CITIȚI: g 1 E I In pag. a 7-a : i I » Valoarea crea- | (iei acad. D | I Pompeiu. n A Cu acad. O- | prescu despre. PEISAJ (V). I hi pag. a 3-a : g • Au început E I ■ cursurile de n pregătire a 1 propagandiști- “ IB * Recoltarea nu- H I treturilor. MISIUNE In larg Milă cu milă, țărmul rămîne tot mai departe, în urmă, numai văpaia albăstruie a luminilor de neon ale oraşului se mai reflectă pe cer. Pe puntea de comandă nu vorbeşte nimeni: se aude numai vuietul motoarelor, monoton şi prelung, iar în răstimpuri, zgomotul uşor al timonei pe care soldatul fruntaş Mărăcineanu Ion, comandantul grupului timonieri, o răsuceşte cu zgîrcenie corectînd în micile abateri de la drum, pe care le dau curenţii. Comandantul navei, căpitanul locotenent Nistor Gheorghe, se uită la ceas. Ofiţerul de cart îl imită. E timpul de schimbare a cartului la timonă. Dinspre pupa, din întuneric, a răsărit deodată silueta soldatului Cîndea Zaharia. A venit să ia în primire timona. Soldatul fruntaș Mărăcineanu ii comunică drumul la compas şi nu uită să-l prevină: — Fii atent, sînt valuri și nava „trage“ spre tribord. Soldatul Cîndea ia locul tovarășului său. Prinde bărbăteşte timona şi priveşte spre cadranul luminat al girocompasului. Soldatul Cîndea urmăreşte atent girocompasul şi asemenea comandantului său, răsuceşte timona cu atenţie, corectînd din micile abateri de la drum... Sunetul strident al soneriilor sfîşie de o dată liniștea. Din cazarma prova, ies repede pe punte marinarii care erau in cartul liber. In cîteva clipe, oamenii își ocupă posturile, la comandă încep să sosească rapoarte : — Postul de luptă doi artilerie, gata de luptă ! — Postul, de luptă trei... — Unitatea de luptă arme sub apă... — Nava gata de luptă ! raportează ofiţerul de cart. Comandantul navei opreşte cronometrul. Zîmbetul cu care primeşte raportul ofiţerului de cart e cel mai bun indiciu că şi de astădată echipajul s-a încadrat în barem. O nouă comandă şi atenţia tuturor se îndreaptă spre pupa navei, acolo unde încep operaţiunile de pregătire a drăgii pentru lansare. Oamenii lucrează pe întuneric; ei rinduiesc pe punte flotoarele şi derivoarele care vor susţine cablul lung al drăgii, îşi pun la îndemînă instrumentele, verifică fiecare amănunt, toate acestea intr-un ritm rapid, cronometrul e prezent şi aici, iar secundele trec repede... Soldatul fruntaş Iancu Nicolae şi soldatul Sasu Ion, utemişti, sunt cei care au rolul principal în pregătirea dragii. Antrenamentele complexe, exerciţiile de vizibilitate redusă i-au ajutat pe cei doi mineridragoni să acţioneze noaptea la fel ca şi ziua, la nivelul calificativul „foarte bine“. Misiunea, ei şi-o îndeplinesc împreună cu alţi marinari din echipaj: soldatul Dragomir Anton, mecanic, soldatul fruntaş Pavel Dumitriu, mitralior, soldatul fruntaş Mărăcineanu Ion, timonier. Toți cei care au repartizate sarcini la lansarea drăgii sînt aici, lucrînd cu îndemînare la lumina stelelor... — Lansaţi draga ! se aude de la comandă. Vinciul duduie surd, lăsînd să se desfășoare cablul gros de oțel. Dragonii prind cheile de împreunare care leagă flotoarele de cablu. Vinciul se roteşte mereu. Rînd pe rînd, unul din babord, celălalt din tribord, flotoarele cad în apă, stirnind în jur largi cercuri de spumă... In acest timp, jos, la maşini, munca nu conteneşte nici o clipă. Funcţionarea neîntreruptă a puternicelor motoare, menţinerea corectă a vitezei de marş a navei are o mare importanţă pentru reuşită misiunii de dragaj. Zgomotul motoarelor e puternic, de aceea motoriştii nici nu în ION ARAMĂ (Continuare în pag. a 111-a) DE ZIUA MARINEI Proletari din toate tarile, unîţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4730 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 2 august 1964 VIZITA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE ÎN FRANŢA PARIS !a Trimisul special Agerpres, M. Moarcăş, transmite : Cu recepţia de la Ambasada română din Paris, de vineri seară, strălucită manifestare care a reunit un mare număr de personalităţi ale vieţii politice, culturale, ştiinţifice şi economice, partea oficială a programului vizitei delegaţiei guvernamentale române în Franţa, s-a încheiat. Sîmbătă dimineaţa, membrii delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Măniescu, ministrul afacerilor externe, însoţiţi de Jean Louis Pons, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, şi de dr. Victor Dimitriu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Române la Paris, precum şi de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe Francez, au plecat într-o călătorie de două zile pe valea Loarei. La ora 9:15 (ora Parisului), coloana maşinilor oficiale a părăsit hotelul de Crillon, reşedinţă rezervată oaspeţilor români, îndreptîndu-se spre frumoasa regume din inima Franţei. De o parte şi de alta a autostrăzii, care leagă două din cele mai mari departamente ale Franţei — Sena şi Loara — peisajul prezintă o armonioasă îmbinare de imagini şi culori. Maşinile străbat distanţa dintre Paris şi Orleans pe şoseaua ce şerpuieşte printre majestuoşii mesteceni şi stejari ai cunoscutei păduri Fontainbleau, printre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitoreşti, caracteristice acestei regiuni, înconjurate cu nenumărate grădini de flori şi verdeaţă. Primul popas este făcut la castelul din Gien, la o depărtare de 150 km de Paris. Construit în anul 1484 în stil medieval, castelul din Gien a fost transformat, în 1952, într-un muzeu internaţional de vînătoare. La sosire, la muzeu, membrii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de Pierre Dupuch, prefectul Departamentului Loara, şi de alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In tradiţionalele costume ale vînătorilor din această parte a Franţei localnici întîmpină delegaţia cu sunete de corn. Primarul oraşului şi directorul muzeului prezintă oaspeţilor români bogata colecţie de arme, tablouri şi gravuri a muzeului, oglindind istoria vânătoarei cu arme şi cu şoimi de-a lungul secolelor, în sala mare a casteluluimuzeu, bogat ornamentat cu piese de o deosebită valoare istorică, arhitecturală şi artistică, cornuri vînătoreşti intonează imnul lui Hubertus, patronul vînătorilor. La ferestrele cu vitralii ale castelului, membrii delegaţiei privesc panorama oraşului şi împrejurimilor. La Orleans, oraşul Ioanei d'Arc, oaspeţii români au făcut un scurt popas în faţa marei catedrale Saint Pierre du Martroi, monumentală construcţie datînd din secolul al XVI-lea. Numeroşi locuitori ai oraşului, cît şi turişti, aflaţi în trecere prin Orleans, au salutat pe oaspeţii romîni. Drumul a continuat apoi, străbătînd cimpiile Loarei, prin localităţi al căror nume este strins legat de nenumărate legende şi povestiri vînătoreşti. Castele, clădiri înconjurate de ziduri înalte de piatră, hanuri medievale, păduri întinse, ale căror desişuri ascund un bogat vînat, toate conservate, întreţinute cu deosebită grijă, dau întregului ţinut o notă de o deosebită autenticitate istorică. In repetate rînduri, coloana maşinilor oficiale trece Loara peste o salbă de poduri care, prin ingeniozitate soluţiilor tehnice folosite de constructorii lor, constituie adevărate podoabe ale arhitecturii franceze medievale şi contemporane. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu vizitarea a două dintre cele mai reprezentative castele ale văii Loarei : Chambord şi Cheverny. Membrii delegaţiei guvernamentale române au vizitat cele două mari castele, ascultînd amplele explicaţii privind originala lor construcţie şi istoricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oaspeţii au asistat la un spectacol „Son, et lumiere“, o împletire ingenioasă de lumină şi sunet stereofonic, cu ajutorul cărora, în plină noapte, castelul este prezentat în toată splendoarea sa, scoţindu-se, în acelaşi timp, în evidenţă, detalii arhitecturale şi artistice ce nu pot fi uşor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, membrii delegaţiei guvernamentale române vor continua călătoria pe valea Loarei. PARIS (Agerpres). — Sîmbătă dimineaţă, delegaţia guvernamentală romînă condusă de Ion Gheorghe Maurer, a depus o jerbă de flori la Zidul federaților din cimitirul Père Lachaise, pe mormîntul lui Maurice Thorez, fost președinte al Partidului Comunist Francez. Deschiderea jfu m o A •• Captammn poeziei Sîmbătă s-a deschis Săptămîna poeziei închinată celei de-a XX-a aniversări a Eliberării patriei. Cu acest prilej poeţii s-au întîlnit cu cititorii lor. • La clubul staţiunii Techirghiol a avut loc o şezătoare literară. In faţa a numeroşi oameni ai muncii poeţii Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Victor Tulbure, Adrian Maniu, Vlaicu Barna, Emilia Căldăraru, George Dan, Toma George Maiorescu şi alţi membri ai Uniunii Scriitorilor, precum şi ai cercurilor literare din regiunea Dobrogea au citit din lucrările lor închinate partidului, realizărilor din patria noastră in cei 20 de ani de la Eliberare. SUCEAVA (de la corespondentul nostru). — Ieri au început la Suceava manifestările din cadrul „Săptămînii poeziei“. In comunele Dumbrăveni, raionul Botoşani si Bosanci, oraşul Suceava, a avut loc prima şezătoare literară cu participarea unui grup de poeţi şi scriitori sosiţi în regiune, printre care Ion Brad, Dragoş Vicol, Ion Istrate, Ion Crînguleanu, Titel Constantinescu, Mihai Negulescu şi alţii. Cu ocazia acestei săptămîni se organizează standuri cu cărţi ale poeţilor. Şezători literare vor mai avea loc în zilele următoare în comuna Frătăuţii Vechi de la Rădăuţi, la întreprinderea forestieră Moldoviţa, la Vatra Dornei, Suceava etc. Bibliotecile raionale şi comunale organizează seri de poezie pe tema „23 August oglindit în versuri“. TELEGRAME Cu ocazia sărbătorii naţionale a Liberiei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat preşedintelui Liberiei, William Vacanarat Shadrach Tubman, o telegramă prin care transmite felicitări cordiale şi sincere urări pentru prosperitatea şi pacea poporului liberian. In telegrama de răspuns, preşedintele Liberiei a exprimat sincerele sale mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române pentru felicitările şi urările adresate