Scînteia Tineretului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 4756-4781)

1964-09-16 / nr. 4769

PE MARILE ale întrecerii socialiste Anul acesta la Fabrica de postav Buhuşi, în întrecerea socialistă o mare atenţie se a­­cordă îndeplinirii ritmice a tuturor indicatorilor de plan, cu un accent deosebit pe calitatea produselor. Bilanţul primelor opt luni este bogat în succese. In această perioadă s-au produs peste plan 72 000 m. p. ţesături de calitate extra, iar preţul de cost al produc­ţiei a fost redus cu 1 010 000 lei. Acest lucru a fost posibil datorită mai multor factori. In primul rînd au fost asigurate condiţii pentru folosirea judi­cioasă a materiei prime. Ast­fel, în filatură au fost intro­duse grafice prin care se ur­­■­păreşte zilnic calitatea prepa­ratului ; la secţia preparaţii maşinile au fost înzestrate cu mecanisme de oprire auto­mată a debită­rii firului; la canetat s-a îmbunătăţit si­stemul de fi­xare a ţevilor pe fuse, evi­­tîndu-se ast­fel numărul mare de ru­peri şi, deci, risipa etc. Toa­te acestea au avut ca urma­re micşorarea considerabi­lă a deşeurilor, reducerea consumului specific de ma­terie primă. O contribu­ţie însemnată au adus-o cei 4 000 de tineri din rîndul că­rora 50 la sută sunt fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea so­cialistă. Comitetul U.T.M a pus în discuţia acestora probleme importante privind organizarea locului de mun­că, întreţinerea şi supra­vegherea maşinilor, reducerea la maximum a deşeurilor. In adunarea generală U.T.M. din secţia sortare tinerii au discu­tat căile prin care pot obţine economii şi produse de cali­tate superioară. O vreme sor­tarea linurilor se făcea după ochi. Se înţelege că lucrîndu­­se în asemenea condiţii nu se realizează o valorificare de­plină a acestora. S-au luat măsuri ca operaţia respectivă să se facă în funcţie de lun­gimea firelor. Obţinem acum cu 15 la sută mai multă lînă pentru secţia pieptene. A devenit o obişnuinţă ca la anumite perioade organizaţia U.T.M. să discute despre mun­ca tinerilor, despre contribu­ţia lor la reducerea preţului de cost. Recent, o asemenea discuţie a avut loc în secţia filatură. Ea a fost necesară deoarece deşi planul de pro­ducţie se îndeplinea şi calita­tea firelor era din ce în ce mai bună, nu toţi tinerii dădeau importanţa cuvenită economi­sirii materiei prime. Adunarea generală U.T.M. a stabilit ca tinerele Aristiţa Bursuc, Ma­ria Anghelache, Elena Lazăr şi altele să fie ajutate să-şi per­fecţioneze pregătirea profesio­nală, principala cale de a ob­ţine produse de calitate şi e­­conomii. Utemistele fruntaşe Ioana Hortolomei şi Angela Negel s-au angajat să le ajute pe tinerele respective. Alţi participanţi la adunare au su­gerat metode noi de lucru care pot contribui la reducerea de­şeurilor. Tînărul Dumitru Ple­­şoianu a propus un nou sistem de legare a firului care asi­gură derularea completă a a­­cestuia de pe ţeavă. Acest procedeu a micşorat timpul de mînuire şi a redus deşeurile cu circa 15 la sută. Exemple care dovedesc spi-ION LUNGU inginer şef VASILE FLOREŞ maistru, şi MIHAI CIUIRIAC muncitor­i din postul de co­respondenţi voluntari de la Fabrica de postav Buhuşi (Continuare în pag. a IV-a) 4000 DE GOSPODARI TRASEE Se elaborează o nouă şarjă în turnătoria Uzinelor „23 August“ din Bucureşti Foto : O. ARC­ADIE Trecerea prin ţara noastră a primului ministru al Republicii Arabe Unite La 15 septembrie, primul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry, însoţit de Abdel Mohsen Abu El Nor, vicepremier, a făcut o escală la Bucureşti în drum spre Moscova. Cu acelaşi avion că­lătoreşte ambasadorul U.R.S.S. la Cairo, V. Erofeev, înalţii oaspeţi au­­f­ost salut­­aţi la aeroport de Ion Gheorghe Maurer, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin şi Gogu Rădulescu, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, Victor Ionescu, minis­trul comerţului exterior, Gheorghe Rădoi, ministrul in­dustriei construcţiilor de ma­şini, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, de membri ai conduce­rii unor ministere, precum şi de alte persoane oficiale. Au fost, de asemenea, de faţă dr. Sedky Aziz, vicepre­mier al R.A.U., conducătorul delegaţiei guvernamentale ca­re s-a aflat într-o vizită în ţara noastră, precum şi Moha­med Fahmy Hamad, ambasa­dorul R.A.U. la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Intre preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R. P. Româ­ne, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al R.A.U., Aly Sabry, a avut loc o con­vorbire, care a decurs într-o atmosferă cordială. Cu acelaşi avion au plecat din ţara noastră şi membrii delegaţiei guvernamentale a R.A.U., care a încheiat acor­dul de colaborare economică şi tehnică între R. P. Romînă şi R.A.U. De la bordul avionului pri­mul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry, a adresat preşedintelui Consiliu­lui de Miniştri al R. P. Româ­no, Ion . Gheorghe Maurer, o telegramă prin care exprimă călduroase mulţumiri pentru primirea cordială ce i s-a fă­cut cu prilejul trecerii sale prin ţara noastră. (Agerpres) Cu planul pe 9 luni îndeplinit DEVA.­­ Colectivul secţiei II de furnale de la Combina­tul siderurgic Hunedoara a a­­nunţat îndeplinirea planului de producţie pe primele trei tri­mestre. Utilizînd mai productiv capacitatea de producţie a a­­gregatelor, furnalştii din acea­stă secţie au elaborat peste prevederi în primele 8 luni ale anului o cantitate de fontă e­­chivalentă cu metalul necesar pentru fabricarea a peste 6 360 tractoare. Concomitent cu sporirea producţiei de fontă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii care de­servesc furnalele automatizate au redus consumurile specifice şi celelalte cheltuieli de pro­ducţie. Ei au realizat astfel de la începutul anului economii suplimentare în valoare de peste 11 milioane lei. PLOIEŞTI. — Lucrătorii Di­recţiei regionale a economiei forestiere Ploieşti au realizat planul pe primele 9 luni la pro­ducţia globală şi marfă. Datorită metodelor avansate de lucru, îndeosebi exploatării fagului în catarge şi utilizării judicioase a maşinilor şi meca­nismelor, productivitatea mun­cii a crescut cu aproape 2 la sută faţă de sarcina planificată, iar indicele de utilizare a masei lemnoase este mai mare cu 2,7 la sută faţă de plan. Din a­­ceeaşi masă lemnoasă dată în exploatare în acest an s-au obţinut cu 18 000 mc mai mult lemn de lucru şi alte sortimente a căror valoare se ridică la peste 22 400 000 lei. Prin redu­cerea preţului de cost al pro­duselor au fost realizate eco­nomii suplimentare în valoare de aproape 3 milioane lei. 4 CRONICA ACTUALITĂȚII pe scurt prin folosirea procedeelor moderne . De curînd au fost terminate lucrările de electrificare a comu­nei Făgelelu, din raionul Vedea, regiunea Argeș. De la începutul anului, lumina electrică s-a aprins în 25 de sate din regiune. In pre­zent, în întreaga regiune sunt e­­lectrificate 514 sate, alte 26 de lo­calităţi rurale fiind în curs de e­­lectrificare.­­ în Oneşti au fost deschise, de curînd, alte două unități comer­ciale. In prezent, reţeaua comer­cială a noului oraş al petroliştilor şi chimiştilor numără 136 de unităţi pentru desfacerea produselor in­dustriale şi alimentare.­­ Lingă Turda, pe şantierul de construcţie a noii şosele naţionale, care trece prin zona fostului cas­­tru roman, în urma unor săpături efectuate aici au fost descoperite încăperi pentru încălzire centrală, ateliere de olărit, şapte cuptoare pentru ars, monede, basoreliefuri, statuete din marmoră şi ceramică glazurată, cifen­te vase etc. Obiec­tele găsite aici, care vor fi păstra­te în colecţia muzeului din Turda, au o valoare documentară însem­nată asupra perioadei de ocupaţie romană in Dacia. Colectivul uzinei metalur­gice „Ceahlăul" din Piatra Neamţ a realizat de curînd o remorcă dormitor moderni­zată, cu 8 paturi, destinată mecanizatorilor de pe ogoare sau altor muncitori care lu­crează pe diferite șantiere. Prin unele modificări inte­rioare, remorca poate servi şi ca birou, bucătărie, cantină sau club. Perfecţionările aduse au fă­cut ca noua remorcă să fie mai uşoară de­cit vechiul tip cu aproximativ 1 500 de kg. De asemenea, ea poate fi re­pede deplasată. Pe şantierul Uzinei de aluminiu din Sla­tina lucrările se des­făşoară intr-un ritm viu. Folosirea prefa­­bricatelor din beton, mecanizarea lucrări­lor cu volum mare de muncă, utilizarea ra­ţională a utilajelor de mare productivitate cu care este înzestrat şantierul, precum şi aplicarea celor mai bune metode de lucru au contribuit la re­ducerea simţitoare a duratei de construc­ţie. Construcţia halelor de anozi cruzi şi copţi turnătoria şi depozitul de materii prime se află in prezent in sta­diul de finisaj, iar în hala de electroliză sud s-a terminat de cu­­rînd montarea cuve­­lor. La acoperirea faţa­dei halei de electroli­ză cu panouri prefa­­bricate durata de exe­cuţie a fost redusă cu 160 de zile. De ase­menea, prin folosirea cofrajelor glisante la construcţia castelului de apă şi a silozurilor de alumină durata de lucru a fiecărui obiec­tiv se reduce cu 90 de zile, realizîndu-se eco­nomii de circa 300 mc de material lem­nos. Utilizarea celor mai moderne macara­le la ridicarea şi mon­tarea stîlpilor prefa­bricaţi la hala de e­­lectroliză a dus la creşterea ritmului de lucru de aproape 3 ori faţă de metodele obiş­nuite. (Agerpres) Un nou tip de remorcă dormitor Marţi dimineaţa au început în Capitală lucrările şedinţei plenare lărgite a secţiei gos­podăriilor agricole de stat, din cadrul Consiliului Superior al Agriculturii. Iau parte mem­brii secţiei şi invitaţi­i spe­cialişti din gospodării de stat, din institute de cercetări, pre­cum şi reprezentanţi ai con­ducerii unor instituţii cen­trale­P.t­icipanţii dezbat rezulta­tele obţinute în acest an de către gospodăriile agricole de stat în cultura griului şi mă­surile tehnico-organizatorice pentru buna desfăşurare a în­sămînţărilor, recoltărilor şi ce­lorlalte lucrări agricole de toamnă. Se dezbat, de aseme­nea, măsurile pentru realiza­rea planului în sectorul de producţie animală şi unele probleme economico-financia­­re ale gospodăriilor agricole de stat. Lucrările şedinţei au fost deschise de prof. Bucur Schio­pu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agri­culturii, şeful secţiei gospodă­riilor agricole de stat. In prima zi a lucrărilor, Triţă Făniţă, secretar general al Trustului Central Gostat, a prezentat referatul „Rezul­tate obţinute în gospodăriile agricole de stat în cultura griului în anul 1964“. Au fost apoi dezbătute proiectele pla­nurilor de măsuri pentru des­făşurarea la vreme şi în bune condiţii a însămînţării griului de toamnă, recoltării porum­bului, legumelor şi struguri­lor. Numeroşi participanţi au împărtăşit experienţa dobîn­­dită în cultura griului, în or­ganizarea lucrărilor agricole de toamnă şi au făcut propu­neri pentru îmbunătăţirea planurilor de măsuri privind buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă în gospo­dăriile agricole de stat. Lucrările şedinţei continuă. Plenara lărgită a secţiei gospodăriilor agricole de stat din Consiliul Superior al Agriculturii Ieri, la Ciorogîrla, în apropierea Capitalei, s-a inaugurat noua clădire a Şcolii profesionale de , mecanici agricoli de pe lingă staţiunea de maşini şi tractoare din localitate. In fotografie, aspect de la festivitatea de inaugurare Foto: GH. CUCU Condiţii mai bune de învăţătură I­n raionul Sf Gheorghe, re­giunea Braşov, în vreme ce elevii petreceau zile minu­nate în tabere de munte sau la mare, s-a desfăşurat o intensă ac­tivitate pentru a le asigura cele mai bune condiţii de învăţătură. Anul acesta cele 52 de şcoli cu clase de învăţămînt general vor fi frecventate de peste 20 000 de elevi; alţi 1100 vor urma cursurile celor 4 şcoli medii. Ce s-a pregătit pentru aceştia ? 47 săli noi de clasă, o şcoală gene­rală de 8 ani în comuna Bod, laboratoare etc. Un număr mare de şcoli au primit material didactic şi mobi­lier nou, aşa cum sunt cele din comunele Sîntionlunca, Filia, Prejmer, Angheluş etc. Şcolile din raion şi-au primit acum elevii. GH. BRIOTA corespondent voluntar TRANSMITEM DIN PRIMA ZI DE ŞCOALĂ 1­5 SEPTEMBRIE -ORAE­ ­venimentul marcat de debutul şcolii în noul an de învăţă­mînt s-a consumat ieri, 15 septembrie, la ora 8 fix, după meridianul locului. La Insti- t tutul Meteorologic, pe dosarul acestei ore s-a şi aşezat pri­mul strat de praf, iar degetul timpului, tre­­c­ul peste el, a şi caligrafiat implacabila rezoluţie , spre arhivă ! Din fericire însă, reporterii se orientea­ză după alt meridian. Tangent cu inima, acesta izbuteşte ca în zona controlată de el orele să-şi păstreze îndelung sonoritatea, să-şi menţină îndelung funcţia prezentă. Aici evenimentele nu se consumă, ci se prefac în ecouri. De aceea, auzim şi vom continua să au­zim încă, transmise de antena peniţei re­porterilor, ecourile limpezi ale orei 8 din dimineaţa lui 15 septembrie. E suficient să trecem pe recepţie... — Are cuvîntul Capitala ! (Reporterul şi-a instalat staţia de emisie la Şcoala de 8 ani Nr. 5).­­ Ne aflăm în momentul începerii fes­tivităţii. Peste 2 000 de elevi, îmbrăcaţi sărbătoreşte, au inundat curtea şcolii. Cei mici, care primesc acum „botezul focului“, s-au grupat toţi în faţă, nerăbdători sa-şi vadă cit mai repede clasa. Deodată, tăcere. Cuvintele directoarei Olga Pop răsună lim­pede în dimineaţa de septembrie. Sînt în­­mănunchiate în ele urări de bun venit, gîn­duri şi sentimente, îndemnuri. Pe feţele senine ale tinerilor ascultători clipa întîr­­zie, topită în lurhinia. La ceasul acesta se fac legăminte trainice cu viitorul. Da, vom învăţa mai bine, mai mult ! Şcoala, tînără ca şi elevii, la numai al cincilea an de existenţă, le oferă toate condiţiile : laboratoare, bibliotecă , numai dragoste de învăţătură să existe. Şi elevii ne asigură din plin de acest lucru. Cu ginduri asemănătoare s-au prezentat la chemarea zilei de 15 septembrie şi cei 1200 de elevi ai Şcolii medii nr. 4 „Aurel Vlaicu“ şi cei de la Şcoala de 8 ani nr. 162, ca, de altfel, toţi elevii Capitalei. „Mai mult, mai bun“ — iată, redusă aforistic, dorinţa celor peste 180 000 de elevi bucureşteni, care învaţă în cele 260 de şcoli medii şi de 8 ani din Capitală. Pe aceeaşi undă emite şi postul găzduit de Centrul şcolar agricol din Dragomi­­reşti-Vale, regiunea Bucureşti. Reporterul aflat aici în postură de crai­nic începe prin a-şi exprima regretul că alături de microfon n-are şi o cameră de televiziune. Imaginile transmise de ea l-ar scuti de comentarii. Şi-ar opri obiectivul pe sutele de buchete de flori, pe feţele surîzătoare ale elevilor, părinţilor, profeso­rilor, şi cuvintele lui ar fi de prisos. Bucu­ria unanimă s-ar recomanda singură. — Permiteţi-mi, sunt bucuria începutu­lui de an şcolar. In general, geneza mea vă e limpede,­ dar sunt gata să vă stau la dispoziţie cu amănunte: anul acesta, în cadrul centrului ,funcţionează 2 şcoli: cea tehnică-veterinară cu un efectiv de 235 elevi şi cea tehnică-horticolă cu 277 elevi. Numai în anul I al Cen­trului şcolar vor învăţa anul acesta 150 de elevi. Şcoala are o bază materială bogată. Zestrei ei i s-au adăugat în timpul verii încă 2 laboratoare, mobilier nou. Zilei de început a şcolii îi corespunde şi deschiderea unei expoziţii de mulaje, planşe, colecţii de seminţe, machete de maşini agricole, ex­ponatele fiind în totalitatea lor opera ele­vilor şi a cadrelor didactice... In lipsa camerei de­ televiziune, bucuriei îi dau glas la adunarea festivă directorul şcolii Gh. Popescu, elevul fruntaş Ion Bu­turugă, secretarul comitetului U.T.M. pe centru, profesori, părinţi, înregistrăm vo­cile lor cu satisfacţia de a descoperi în ele timbrul solemn al angajamentului de a pre­face sărbătoarea începutului într-o conti­nuă sărbătoare a muncii, a învăţăturii, ca expresie a adîncii mulţumiri — comună tuturor elevilor patriei — adresată celui că­ruia îi datorează bucuriile acestui eveni­ment anual : partidul — îndrumătorul şi părintele înţelep­t al tineretului. OCTAV PANCU-IAŞI (după relatările reporterilor ziarului nostru) (Continuare în pag. a a 11-a) ■ Cunoştință cu manualele Foto: N. STELORIAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XX, Seria II, nr. 4769 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 16 septembrie 1964» Interviu cu 71­ de premianţi Soarele strălucitor de toamnă s-a înălţat puţin deasupra blocu­rilor încă în construcţie din carti­erul „Scînteia-Jiul“. Dar mult mai strălucitoare este, în această di­mineaţă de septembrie, lumina ce se reflectă, ca nişte oglinzi cu cele mai neprevăzute nuanţe, din ochii bucuroşi ai copiilor. Aici totul e nou: cartierul, care pină mai ieri nu exista, şi, fireş­te, şi locuitorii lui. Lucru foarte important de reţinut în această zi d e nouă şi Şcoala de 8 ani nr. 178, cu două etaje, ins­urnind 24 săli de clasă, două laboratoare moderne, bibliotecă etc. începe festivitatea deschiderii noului an şcolar. După cuvîntul de deschidere al directoarei şcolii, tovarăşul Con­stantin Stoian, preşedintele Sfatu­lui popular al raionului „Griviţa Roşie“ taie panglica inaugurală. •— Drum bun şi plin de roade pe itinerariile fără de sfîrşit ale carti ! Asupra lor a zăbovit apoi cu in­sistenţă obiectivul aparatelor de filmat, de fotografiat şi, binein­ţe­les, banda de magnetofon le-a în­registrat vocea puţin nesigură, subţiată de emoţie. Iată de ce am ales şi noi pentru acest „debut“ de an şcolar ca interlocutori pentru un scurt in­terviu pe cei mai „voinici“ elevi ai acestei şcoli noi. A­şadar, ne adresăm acum, la 15 septembrie 1964, orele 8 dimi­neaţa, viitorilor savanţi, poeţi, muncitori, cosmonauţi, profesori, agronomi (dar e posibil să numim toate titlurile de rezonanţă, pen­tru a căror obţinere, iată, fac azi primul pas ?). Prima întrebare : —• în ce clasă sînteti ? Ni se răspunde cu gravitatea şi maturitatea celor... 7 ani, unii cu o uşoară încruntare a sprîncenei, alţii cu o vagă nedumerire (cum, încă nu ştifi?) — intr-un cor pre­lungit . — Noi sintem­ in clasa I. A doua întrebare : — Care din voi s-a hotărit să fie premiant ? Să mărturisim : răspunsul la a­­ceastă întrebare a venit chiar înainte de a apuca să o sfirșim. Numele celui care a răspuns pri­mul este foarte scurt, dacă poate fi repetat într-o secundă de 79 de ori. Așadar, „EU“. La acest nume au răspuns deocamdată şi Nicolae Maria, şi Adrian Scăunaş (care „a venit cu mămica“, după cum ne-a spus, „ca să-i facă şi dînsei o bucurie“, că altfel, „el cunoştea şcoala de cinc se construia, fiind­că a fost prezent mereu pe şanti­er , ştia că-i şcoala lui“) şi Vio­rica Ştefan, şi Gabriela Mirea, şi prietenii nedespărţiţi Vartic Anto­­niu şi Gheorghe Viorel (ei sunt colegi de mai multă vreme şi colegi de bloc — acum sunt, însă, şi colegi de bancă). Este, fireşte, greu să cităm nu­mele tuturor celor 79 de „premi­anţi“ ai claselor I, de la­­Şcoala de 8 ani nr. 178. Să reţinem doar angajamentul lor colectiv şi pin de chibzuinţă şi să le urăm succes. NICOLAE DRAGOŞ ION ANDREIŢĂ

Next