Scînteia Tineretului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 4756-4781)
1964-09-16 / nr. 4769
PE MARILE ale întrecerii socialiste Anul acesta la Fabrica de postav Buhuşi, în întrecerea socialistă o mare atenţie se acordă îndeplinirii ritmice a tuturor indicatorilor de plan, cu un accent deosebit pe calitatea produselor. Bilanţul primelor opt luni este bogat în succese. In această perioadă s-au produs peste plan 72 000 m. p. ţesături de calitate extra, iar preţul de cost al producţiei a fost redus cu 1 010 000 lei. Acest lucru a fost posibil datorită mai multor factori. In primul rînd au fost asigurate condiţii pentru folosirea judicioasă a materiei prime. Astfel, în filatură au fost introduse grafice prin care se ur■păreşte zilnic calitatea preparatului ; la secţia preparaţii maşinile au fost înzestrate cu mecanisme de oprire automată a debitării firului; la canetat s-a îmbunătăţit sistemul de fixare a ţevilor pe fuse, evitîndu-se astfel numărul mare de ruperi şi, deci, risipa etc. Toate acestea au avut ca urmare micşorarea considerabilă a deşeurilor, reducerea consumului specific de materie primă. O contribuţie însemnată au adus-o cei 4 000 de tineri din rîndul cărora 50 la sută sunt fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Comitetul U.T.M a pus în discuţia acestora probleme importante privind organizarea locului de muncă, întreţinerea şi supravegherea maşinilor, reducerea la maximum a deşeurilor. In adunarea generală U.T.M. din secţia sortare tinerii au discutat căile prin care pot obţine economii şi produse de calitate superioară. O vreme sortarea linurilor se făcea după ochi. Se înţelege că lucrînduse în asemenea condiţii nu se realizează o valorificare deplină a acestora. S-au luat măsuri ca operaţia respectivă să se facă în funcţie de lungimea firelor. Obţinem acum cu 15 la sută mai multă lînă pentru secţia pieptene. A devenit o obişnuinţă ca la anumite perioade organizaţia U.T.M. să discute despre munca tinerilor, despre contribuţia lor la reducerea preţului de cost. Recent, o asemenea discuţie a avut loc în secţia filatură. Ea a fost necesară deoarece deşi planul de producţie se îndeplinea şi calitatea firelor era din ce în ce mai bună, nu toţi tinerii dădeau importanţa cuvenită economisirii materiei prime. Adunarea generală U.T.M. a stabilit ca tinerele Aristiţa Bursuc, Maria Anghelache, Elena Lazăr şi altele să fie ajutate să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, principala cale de a obţine produse de calitate şi economii. Utemistele fruntaşe Ioana Hortolomei şi Angela Negel s-au angajat să le ajute pe tinerele respective. Alţi participanţi la adunare au sugerat metode noi de lucru care pot contribui la reducerea deşeurilor. Tînărul Dumitru Pleşoianu a propus un nou sistem de legare a firului care asigură derularea completă a acestuia de pe ţeavă. Acest procedeu a micşorat timpul de mînuire şi a redus deşeurile cu circa 15 la sută. Exemple care dovedesc spi-ION LUNGU inginer şef VASILE FLOREŞ maistru, şi MIHAI CIUIRIAC muncitori din postul de corespondenţi voluntari de la Fabrica de postav Buhuşi (Continuare în pag. a IV-a) 4000 DE GOSPODARI TRASEE Se elaborează o nouă şarjă în turnătoria Uzinelor „23 August“ din Bucureşti Foto : O. ARCADIE Trecerea prin ţara noastră a primului ministru al Republicii Arabe Unite La 15 septembrie, primul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry, însoţit de Abdel Mohsen Abu El Nor, vicepremier, a făcut o escală la Bucureşti în drum spre Moscova. Cu acelaşi avion călătoreşte ambasadorul U.R.S.S. la Cairo, V. Erofeev, înalţii oaspeţi aufost salutaţi la aeroport de Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin şi Gogu Rădulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Victor Ionescu, ministrul comerţului exterior, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, de membri ai conducerii unor ministere, precum şi de alte persoane oficiale. Au fost, de asemenea, de faţă dr. Sedky Aziz, vicepremier al R.A.U., conducătorul delegaţiei guvernamentale care s-a aflat într-o vizită în ţara noastră, precum şi Mohamed Fahmy Hamad, ambasadorul R.A.U. la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Intre preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al R.A.U., Aly Sabry, a avut loc o convorbire, care a decurs într-o atmosferă cordială. Cu acelaşi avion au plecat din ţara noastră şi membrii delegaţiei guvernamentale a R.A.U., care a încheiat acordul de colaborare economică şi tehnică între R. P. Romînă şi R.A.U. De la bordul avionului primul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry, a adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion . Gheorghe Maurer, o telegramă prin care exprimă călduroase mulţumiri pentru primirea cordială ce i s-a făcut cu prilejul trecerii sale prin ţara noastră. (Agerpres) Cu planul pe 9 luni îndeplinit DEVA. Colectivul secţiei II de furnale de la Combinatul siderurgic Hunedoara a anunţat îndeplinirea planului de producţie pe primele trei trimestre. Utilizînd mai productiv capacitatea de producţie a agregatelor, furnalştii din această secţie au elaborat peste prevederi în primele 8 luni ale anului o cantitate de fontă echivalentă cu metalul necesar pentru fabricarea a peste 6 360 tractoare. Concomitent cu sporirea producţiei de fontă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii care deservesc furnalele automatizate au redus consumurile specifice şi celelalte cheltuieli de producţie. Ei au realizat astfel de la începutul anului economii suplimentare în valoare de peste 11 milioane lei. PLOIEŞTI. — Lucrătorii Direcţiei regionale a economiei forestiere Ploieşti au realizat planul pe primele 9 luni la producţia globală şi marfă. Datorită metodelor avansate de lucru, îndeosebi exploatării fagului în catarge şi utilizării judicioase a maşinilor şi mecanismelor, productivitatea muncii a crescut cu aproape 2 la sută faţă de sarcina planificată, iar indicele de utilizare a masei lemnoase este mai mare cu 2,7 la sută faţă de plan. Din aceeaşi masă lemnoasă dată în exploatare în acest an s-au obţinut cu 18 000 mc mai mult lemn de lucru şi alte sortimente a căror valoare se ridică la peste 22 400 000 lei. Prin reducerea preţului de cost al produselor au fost realizate economii suplimentare în valoare de aproape 3 milioane lei. 4 CRONICA ACTUALITĂȚII pe scurt prin folosirea procedeelor moderne . De curînd au fost terminate lucrările de electrificare a comunei Făgelelu, din raionul Vedea, regiunea Argeș. De la începutul anului, lumina electrică s-a aprins în 25 de sate din regiune. In prezent, în întreaga regiune sunt electrificate 514 sate, alte 26 de localităţi rurale fiind în curs de electrificare. în Oneşti au fost deschise, de curînd, alte două unități comerciale. In prezent, reţeaua comercială a noului oraş al petroliştilor şi chimiştilor numără 136 de unităţi pentru desfacerea produselor industriale şi alimentare. Lingă Turda, pe şantierul de construcţie a noii şosele naţionale, care trece prin zona fostului castru roman, în urma unor săpături efectuate aici au fost descoperite încăperi pentru încălzire centrală, ateliere de olărit, şapte cuptoare pentru ars, monede, basoreliefuri, statuete din marmoră şi ceramică glazurată, cifente vase etc. Obiectele găsite aici, care vor fi păstrate în colecţia muzeului din Turda, au o valoare documentară însemnată asupra perioadei de ocupaţie romană in Dacia. Colectivul uzinei metalurgice „Ceahlăul" din Piatra Neamţ a realizat de curînd o remorcă dormitor modernizată, cu 8 paturi, destinată mecanizatorilor de pe ogoare sau altor muncitori care lucrează pe diferite șantiere. Prin unele modificări interioare, remorca poate servi şi ca birou, bucătărie, cantină sau club. Perfecţionările aduse au făcut ca noua remorcă să fie mai uşoară decit vechiul tip cu aproximativ 1 500 de kg. De asemenea, ea poate fi repede deplasată. Pe şantierul Uzinei de aluminiu din Slatina lucrările se desfăşoară intr-un ritm viu. Folosirea prefabricatelor din beton, mecanizarea lucrărilor cu volum mare de muncă, utilizarea raţională a utilajelor de mare productivitate cu care este înzestrat şantierul, precum şi aplicarea celor mai bune metode de lucru au contribuit la reducerea simţitoare a duratei de construcţie. Construcţia halelor de anozi cruzi şi copţi turnătoria şi depozitul de materii prime se află in prezent in stadiul de finisaj, iar în hala de electroliză sud s-a terminat de curînd montarea cuvelor. La acoperirea faţadei halei de electroliză cu panouri prefabricate durata de execuţie a fost redusă cu 160 de zile. De asemenea, prin folosirea cofrajelor glisante la construcţia castelului de apă şi a silozurilor de alumină durata de lucru a fiecărui obiectiv se reduce cu 90 de zile, realizîndu-se economii de circa 300 mc de material lemnos. Utilizarea celor mai moderne macarale la ridicarea şi montarea stîlpilor prefabricaţi la hala de electroliză a dus la creşterea ritmului de lucru de aproape 3 ori faţă de metodele obişnuite. (Agerpres) Un nou tip de remorcă dormitor Marţi dimineaţa au început în Capitală lucrările şedinţei plenare lărgite a secţiei gospodăriilor agricole de stat, din cadrul Consiliului Superior al Agriculturii. Iau parte membrii secţiei şi invitaţii specialişti din gospodării de stat, din institute de cercetări, precum şi reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centraleP.ticipanţii dezbat rezultatele obţinute în acest an de către gospodăriile agricole de stat în cultura griului şi măsurile tehnico-organizatorice pentru buna desfăşurare a însămînţărilor, recoltărilor şi celorlalte lucrări agricole de toamnă. Se dezbat, de asemenea, măsurile pentru realizarea planului în sectorul de producţie animală şi unele probleme economico-financiare ale gospodăriilor agricole de stat. Lucrările şedinţei au fost deschise de prof. Bucur Schiopu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, şeful secţiei gospodăriilor agricole de stat. In prima zi a lucrărilor, Triţă Făniţă, secretar general al Trustului Central Gostat, a prezentat referatul „Rezultate obţinute în gospodăriile agricole de stat în cultura griului în anul 1964“. Au fost apoi dezbătute proiectele planurilor de măsuri pentru desfăşurarea la vreme şi în bune condiţii a însămînţării griului de toamnă, recoltării porumbului, legumelor şi strugurilor. Numeroşi participanţi au împărtăşit experienţa dobîndită în cultura griului, în organizarea lucrărilor agricole de toamnă şi au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea planurilor de măsuri privind buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă în gospodăriile agricole de stat. Lucrările şedinţei continuă. Plenara lărgită a secţiei gospodăriilor agricole de stat din Consiliul Superior al Agriculturii Ieri, la Ciorogîrla, în apropierea Capitalei, s-a inaugurat noua clădire a Şcolii profesionale de , mecanici agricoli de pe lingă staţiunea de maşini şi tractoare din localitate. In fotografie, aspect de la festivitatea de inaugurare Foto: GH. CUCU Condiţii mai bune de învăţătură In raionul Sf Gheorghe, regiunea Braşov, în vreme ce elevii petreceau zile minunate în tabere de munte sau la mare, s-a desfăşurat o intensă activitate pentru a le asigura cele mai bune condiţii de învăţătură. Anul acesta cele 52 de şcoli cu clase de învăţămînt general vor fi frecventate de peste 20 000 de elevi; alţi 1100 vor urma cursurile celor 4 şcoli medii. Ce s-a pregătit pentru aceştia ? 47 săli noi de clasă, o şcoală generală de 8 ani în comuna Bod, laboratoare etc. Un număr mare de şcoli au primit material didactic şi mobilier nou, aşa cum sunt cele din comunele Sîntionlunca, Filia, Prejmer, Angheluş etc. Şcolile din raion şi-au primit acum elevii. GH. BRIOTA corespondent voluntar TRANSMITEM DIN PRIMA ZI DE ŞCOALĂ 15 SEPTEMBRIE -ORAE venimentul marcat de debutul şcolii în noul an de învăţămînt s-a consumat ieri, 15 septembrie, la ora 8 fix, după meridianul locului. La Insti- t tutul Meteorologic, pe dosarul acestei ore s-a şi aşezat primul strat de praf, iar degetul timpului, trecul peste el, a şi caligrafiat implacabila rezoluţie , spre arhivă ! Din fericire însă, reporterii se orientează după alt meridian. Tangent cu inima, acesta izbuteşte ca în zona controlată de el orele să-şi păstreze îndelung sonoritatea, să-şi menţină îndelung funcţia prezentă. Aici evenimentele nu se consumă, ci se prefac în ecouri. De aceea, auzim şi vom continua să auzim încă, transmise de antena peniţei reporterilor, ecourile limpezi ale orei 8 din dimineaţa lui 15 septembrie. E suficient să trecem pe recepţie... — Are cuvîntul Capitala ! (Reporterul şi-a instalat staţia de emisie la Şcoala de 8 ani Nr. 5). Ne aflăm în momentul începerii festivităţii. Peste 2 000 de elevi, îmbrăcaţi sărbătoreşte, au inundat curtea şcolii. Cei mici, care primesc acum „botezul focului“, s-au grupat toţi în faţă, nerăbdători sa-şi vadă cit mai repede clasa. Deodată, tăcere. Cuvintele directoarei Olga Pop răsună limpede în dimineaţa de septembrie. Sînt înmănunchiate în ele urări de bun venit, gînduri şi sentimente, îndemnuri. Pe feţele senine ale tinerilor ascultători clipa întîrzie, topită în lurhinia. La ceasul acesta se fac legăminte trainice cu viitorul. Da, vom învăţa mai bine, mai mult ! Şcoala, tînără ca şi elevii, la numai al cincilea an de existenţă, le oferă toate condiţiile : laboratoare, bibliotecă , numai dragoste de învăţătură să existe. Şi elevii ne asigură din plin de acest lucru. Cu ginduri asemănătoare s-au prezentat la chemarea zilei de 15 septembrie şi cei 1200 de elevi ai Şcolii medii nr. 4 „Aurel Vlaicu“ şi cei de la Şcoala de 8 ani nr. 162, ca, de altfel, toţi elevii Capitalei. „Mai mult, mai bun“ — iată, redusă aforistic, dorinţa celor peste 180 000 de elevi bucureşteni, care învaţă în cele 260 de şcoli medii şi de 8 ani din Capitală. Pe aceeaşi undă emite şi postul găzduit de Centrul şcolar agricol din Dragomireşti-Vale, regiunea Bucureşti. Reporterul aflat aici în postură de crainic începe prin a-şi exprima regretul că alături de microfon n-are şi o cameră de televiziune. Imaginile transmise de ea l-ar scuti de comentarii. Şi-ar opri obiectivul pe sutele de buchete de flori, pe feţele surîzătoare ale elevilor, părinţilor, profesorilor, şi cuvintele lui ar fi de prisos. Bucuria unanimă s-ar recomanda singură. — Permiteţi-mi, sunt bucuria începutului de an şcolar. In general, geneza mea vă e limpede, dar sunt gata să vă stau la dispoziţie cu amănunte: anul acesta, în cadrul centrului ,funcţionează 2 şcoli: cea tehnică-veterinară cu un efectiv de 235 elevi şi cea tehnică-horticolă cu 277 elevi. Numai în anul I al Centrului şcolar vor învăţa anul acesta 150 de elevi. Şcoala are o bază materială bogată. Zestrei ei i s-au adăugat în timpul verii încă 2 laboratoare, mobilier nou. Zilei de început a şcolii îi corespunde şi deschiderea unei expoziţii de mulaje, planşe, colecţii de seminţe, machete de maşini agricole, exponatele fiind în totalitatea lor opera elevilor şi a cadrelor didactice... In lipsa camerei de televiziune, bucuriei îi dau glas la adunarea festivă directorul şcolii Gh. Popescu, elevul fruntaş Ion Buturugă, secretarul comitetului U.T.M. pe centru, profesori, părinţi, înregistrăm vocile lor cu satisfacţia de a descoperi în ele timbrul solemn al angajamentului de a preface sărbătoarea începutului într-o continuă sărbătoare a muncii, a învăţăturii, ca expresie a adîncii mulţumiri — comună tuturor elevilor patriei — adresată celui căruia îi datorează bucuriile acestui eveniment anual : partidul — îndrumătorul şi părintele înţelept al tineretului. OCTAV PANCU-IAŞI (după relatările reporterilor ziarului nostru) (Continuare în pag. a a 11-a) ■ Cunoştință cu manualele Foto: N. STELORIAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XX, Seria II, nr. 4769 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 16 septembrie 1964» Interviu cu 71 de premianţi Soarele strălucitor de toamnă s-a înălţat puţin deasupra blocurilor încă în construcţie din cartierul „Scînteia-Jiul“. Dar mult mai strălucitoare este, în această dimineaţă de septembrie, lumina ce se reflectă, ca nişte oglinzi cu cele mai neprevăzute nuanţe, din ochii bucuroşi ai copiilor. Aici totul e nou: cartierul, care pină mai ieri nu exista, şi, fireşte, şi locuitorii lui. Lucru foarte important de reţinut în această zi d e nouă şi Şcoala de 8 ani nr. 178, cu două etaje, insurnind 24 săli de clasă, două laboratoare moderne, bibliotecă etc. începe festivitatea deschiderii noului an şcolar. După cuvîntul de deschidere al directoarei şcolii, tovarăşul Constantin Stoian, preşedintele Sfatului popular al raionului „Griviţa Roşie“ taie panglica inaugurală. •— Drum bun şi plin de roade pe itinerariile fără de sfîrşit ale carti ! Asupra lor a zăbovit apoi cu insistenţă obiectivul aparatelor de filmat, de fotografiat şi, bineinţeles, banda de magnetofon le-a înregistrat vocea puţin nesigură, subţiată de emoţie. Iată de ce am ales şi noi pentru acest „debut“ de an şcolar ca interlocutori pentru un scurt interviu pe cei mai „voinici“ elevi ai acestei şcoli noi. Aşadar, ne adresăm acum, la 15 septembrie 1964, orele 8 dimineaţa, viitorilor savanţi, poeţi, muncitori, cosmonauţi, profesori, agronomi (dar e posibil să numim toate titlurile de rezonanţă, pentru a căror obţinere, iată, fac azi primul pas ?). Prima întrebare : —• în ce clasă sînteti ? Ni se răspunde cu gravitatea şi maturitatea celor... 7 ani, unii cu o uşoară încruntare a sprîncenei, alţii cu o vagă nedumerire (cum, încă nu ştifi?) — intr-un cor prelungit . — Noi sintem in clasa I. A doua întrebare : — Care din voi s-a hotărit să fie premiant ? Să mărturisim : răspunsul la această întrebare a venit chiar înainte de a apuca să o sfirșim. Numele celui care a răspuns primul este foarte scurt, dacă poate fi repetat într-o secundă de 79 de ori. Așadar, „EU“. La acest nume au răspuns deocamdată şi Nicolae Maria, şi Adrian Scăunaş (care „a venit cu mămica“, după cum ne-a spus, „ca să-i facă şi dînsei o bucurie“, că altfel, „el cunoştea şcoala de cinc se construia, fiindcă a fost prezent mereu pe şantier , ştia că-i şcoala lui“) şi Viorica Ştefan, şi Gabriela Mirea, şi prietenii nedespărţiţi Vartic Antoniu şi Gheorghe Viorel (ei sunt colegi de mai multă vreme şi colegi de bloc — acum sunt, însă, şi colegi de bancă). Este, fireşte, greu să cităm numele tuturor celor 79 de „premianţi“ ai claselor I, de laŞcoala de 8 ani nr. 178. Să reţinem doar angajamentul lor colectiv şi pin de chibzuinţă şi să le urăm succes. NICOLAE DRAGOŞ ION ANDREIŢĂ