Scînteia Tineretului, februarie 1967 (Anul 23, nr. 5506-5529)
1967-02-14 / nr. 5517
• In acest număr • în paginile • In acest număr pj m • în paginile # In acest număr # In paginile • In acest număr UN VAST ŞANTIER PENTRU TINERETUL REGIUNII Simion Dobrovici secretar al Comitetului regional Galaţi al P.C.R. Mi se pare interesantă şi de mare actualitate dezbaterea iniţiată de ziarul „Scînteia tineretului“ cu privire la mai buna gospodărire a pămîntului. Asemenea considerente m-au îndemnat, de altfel, să particip la acest dialog cu cititorii săi. Alături de regiunile Bucureşti, Oltenia, Dobrogea, Banat, regiunea noastră este o mare furnizoare de produse vegetale şi animale necesare economiei naţionale. Cantitatea şi calitatea acestora depinde însă de modul în care este folosit principalul mijloc de producţie în agricultură — pămîntul. Am obţinut de-a lungul anilor, şi îndeosebi după încheierea procesului de cooperativizare, rezultate mereu mai bune. In 1966, spre exemplu, la grîu, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, legume etc. au fost înregistrate importante sporuri faţă de prevederile planului. Aceste realizări, cît şi diferenţele de producţie dintre o unitate şi alta, dintre brigăzi în cadrul aceleiaşi unităţi ne-au demonstrat încă o dată că există suficiente rezerve care pot şi trebuie să fie vale(Continuare in pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST VACANŢĂ STUDENŢEASCĂ SINCRONIZĂRI AŞTEPTATE IN MECANISMUL COMERŢ CU SPECIALIŞTI CARE AU PARTICIPAT LA CONTRACTA REA ÎNCĂLŢĂMINTEI PENTRU 1967 • Metoda de sondaj „groso-modo" şi consecinţele ei • Ce împiedică specializarea şi profilarea unor magazine de încălţăminte pentru tinereţe Categoria adulţi (18 — 45 de ani) are nevoie de subdivizări • Linia modei în 1967 satisface toate preferinţele? Ce se ştie şi ce nu se ştie despre .■Plastin*' şi „Textin" Rep : Participanţi la dialogul nostru sunt reprezentanţi ai direcţiei generale din Ministerul Comerţului Interior, ai direcţiei generale din Ministerul Industriei Uşoare, ai bazelor de desfacere, ai fabricilor producătoare, creatori de modele. — Metodele de sondare a gustului şi preferinţelor cumpărătorilor se încadrează — precizează tovarăşul OVID DRAGOI, director general adjunct în M.C.I. — în acţiunea generală de investigare şi documentare a comerţiiformele organizatorice prin care realizăm aceasta o constituie comisiile consultative regionale. Aceste comisii — alcătuite din reprezentanţi ai bazelor de desfacere, ai O.C.L.-urilor, delegaţi ai organizaţiilor de masă — analizează şi studiază la nivel de regiune cererile cumpărătorilor pentru toate categoriile de încălţăminte. Concluziile acestora, împreună cu sugestiile şi observaţiile rezultate din caietele de studiu a cererii de consum, aflate în magazine, stau la baza stabilirii fondului de marfă şi a Rep . Forma de investigaţie de care vorbiţi serveşte unei sondări pentru „producţia de masă“. Cum se face însă sondarea diferenţiată, pentru tineret ? — Sunt de părere — arăta C. BUTNARU, inginer şef la „Pionierul“ că metoda de sondaj „groso-modo“, prin comisiile consultative regionale, nu este suficientă în cazul tineretului. Am fost în străinătate şi am constatat că acolo se face mai mult pentru cunoașterea cererii de consum. Introducerea în magazine a unor chestionare pe categorii de vîrstă (de la 15—18 ani; de la 16— 25 ; de la 25—30 ş.a.m.d.) ar contribui, sunt sigur, la sondarea statistică mai reală a gustului și cererii de consum. Adaug imediat acestei forme simple două lucruri absolut necesare. Organizarea de către comerț, împreună cu alte organe (Ministerul Invă-C. PRIESCU INDUSTRIE Contractările reprezintă un veritabil dialog de lucru între comerţ şi industrie. Recent, la Sinaia, a avut loc acest dialog pentru producţia de încălţăminte şi marochinerie. Comerţul a contractat un fond marfă mult mai bogat şi mai diversificat Am dorit să completăm dialogul comerţ-industrie cu cîteva întrebări : Cum se face sondajul în rîndul tinerilor pentru cunoaşterea gustului şi preferinţelor lor ? Ce metode de informare şi investigare se folosesc ? Ce se face pentru educarea gustului tinerilor în spiritul liniei modei moderne ? Ce caracteristici va avea — ca o consecinţă a celor arătate mai sus — încălţămintea pentru tineret în anul 1967 ? Reproducem mai jos acest dialog care a avut loc în jurul unei mese rotunde. ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5517 6 PAGINI - 25 BANI MARTI 14 FEBRUARIE 1967 Cabana Muntele Roşu este in aceste zile de vacanţă „reşedinţa“ studenţilor politehnicii bucureştene In Editura politică a apărut: NICOLAI CEAUȘESCU Cuvintarea la ședința de lucru privind activitatea din transportul feroviar 10 FEBRUARIE 1967 Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă. Citiţi relatările in pag. a IV-a Institutul de chimie macromoleculară „Petre Poni“ din Iaşi. Aici se desfăşoară o vie activitate de cercetare şi studiu privind sinteza de noi produşi macromoleculari. Foto : AGERPRES Întoarcerea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România din Somalia Incheindu-şi vizitele oficiale în Tunisia şi Somalia, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soţia şi persoanele oficiale care l-au însoţit, s-au înapoiat sîmbătă după-amiază în Capitală. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Petre Bornc, Constantin Drăgan, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului da Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) Ziarele de duminica au publicat textul Comunicatului comun cu privire la vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, în Somalia. Hidrocentrala de pe Argeș, în fotografie tabloul de comandă a hidroagregatelor subterane de la Vidrum ARTA ŞI MORALA Din avar şi soţ înşelat, din cuceritorul de inimi şi risipitorul cu banii altora, arta a creat prin autoritatea sa, tipuri definitive, tipuri la care raportăm chiar existenţe reale. Dar deseori simpatiile artistice nasc paradoxuri (cîteva dintre ele le-am amintit ultima dată). Paradoxurile sunt însă aparente. Arta e o convenţie care face posibilă dezbaterea dintre ipostazele infinite ale binelui şi răului, ale date-V. ARACHELIAN (Continuare in pag. a V-ă) ADEVĂR ŞI FICŢIUNE DESPRE INSIGNA DE POLISPORTIV „Insigna de polisportiv", şi-a cucerit un loc bine definit şi meritat în cadrul mişcării noastre sportive de masă. Alături de întrecerile spartachiadelor, campionatelor universitare, alături de alte concursuri şi competiţii de masă de tradiţie, întrecerile pentru cucerirea insignei constituie o primă treaptă pe Scara îndrăgirii activităţii sportive de către tineri, un „certificat de prietenie“ cu sportul, şi chiar mai mult, o poartă spre competiţiile de performanţă. Concurs sportiv de larg răsunet tineresc, slujind preţioaselor idei de întărire a sănătăţii, a corectei şi armonioasei dezvoltări a organismului, „insigna“ nu trebuie să apeleze prea mult la teorie pentru a-şi intra in drepturi, pentru a-şi demonstra şi atesta, însemnătatea şi utilitatea în viaţa tineretului. O vrem să strălucească pe tot mai multe piepturi, căci ea se adresează tuturor, în concordanţă cu particularităţile de vîrstă şi sex, cu o varietate de probe şi norme. Creată, deci, dintr-o stringentă necesitate şi cu o profundă motivare ştiinţifică, ea a cîştigat teren prielnic, fertil încă de la primul start. Apoi, şi mai ales în anul trecut, lucrurile au început să meargă mai anevoie, forţa şi energia debutului să pălească inexplicabil. De ce ? Oare şi-a pierdut aşa de repede rostul, eficacitatea, însemnătatea în viaţa tineretului ? A fost depăşit stadiul unei asemenea competiţii ? Cum a fost cu putinţă ca, într-un timp relativ scurt, interesul şi gradul de atractivitate pentru ea să scadă aşa de repede în faţa tinerilor ? Iată cîteva întrebări la care, dezbaterile din jurul „mesei rotunde“ organizate recent la Braşov, cu concursul unui larg colectiv de profesori, activişti ai U.T.C. şi reprezentanţi ai organelor U.C.F.S. din oraşul Braşov, încearcă să răspundă. Realizări in transportul feroviar CLUJ — în primele 10 zile ale lunii februarie, Direcţia regională C.F.R. Cluj a înregistrat succese importante. La unul dintre indicatorii de bază în transportul feroviar, rulajul vagoanelor de marfă, s-a obţinut o reducere de 3,4 la sută. în acelaşi timp, tonajul pe tren a fost depăşit cu 1,6 la sută, iar cursa goală a vagonului redusă cu 4,9 la sută. • IAŞI — Activitatea colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni al Direcţiei regionale C.F.R. Iaşi se desfăşoară pe întreg cuprinsul Moldovei. Realizările sunt adunate la un loc, în cifre şi fapte care alcătuiesc un simbol grăitor. De la începutul anului s-a remorcat un număr de 253 trenuri de marfă cu supratonaj transportîndu-se peste plan 81 842 tone produse. Un loc aparte în aceste realizări revenind depourilor Iaşi, Bacău şi Suceava ca şi mecanicilor Gheorghe Pavel, Marcel Bejenaru, Dumitru Coza, Ionel Dumitru, Constantin Stoica, Vasile Cristea, Gheorghe Pintilie, Alexandru Ludu, Ion Antal şi alţii. O muncă intensă înfrumuseţată de aspiraţia întregului colectiv, un omagiu adus profesiunii de feroviar. „S-a ridicat spre ea din Hodimaia şi din Flăminzi şi Stăineşti văpaia... “ Au trecut şase decenii de cinci mii de ţărani umiliţi. Antruda şi mizeria lor au cercat în încleştarea răscoalei din 1907 să schimbe nedreapta înlănţuire seculară. S-au răsculat ţăranii ca într-un glas, răsunet al gliei robite şi altădată în trecutul frămîntatei noastre istorii; veacurile răbdării au fost străbătute de firul roşu al mişcărilor de la Bobilna, al răscoalelor lui Gh. Doja, Horia Paul Simionescu Cercetător principal la Institutul de istorie „N. Iorga“ odată insă, tumultul intensităţii unei răscoale ţărăneşti nu a cuprins — ca in 1907 — aproape întregul pămînt al ţării. Desfăşurarea răscoalei şi brutalitatea represiunilor au sfîşiat vălul ireal al unei prosperităţi aparente ; sa deprosperităţi economice, realitatea crudă a stărilor de fapt din ţară, era, mai ales in viaţa economiei rurale, macerată de flagrante contradicţii. Principalele cauze care au dus ţărănimea, deznădăjduită şi sărăcită in viitoarea unei replici atit de directe şi categorice, au fost, pe de o parte, lipsa de pămînt, iar pe de alta samavolnicia fără seamăn a învoielilor agricole. Cîteva cifre culese din seria datelor „4-„4-Zr,i-;s,n ^fr.înln____nln____1'rPmîi remarcă suficient de concludent situaţia atit de inechitabilă a repartiţiei proprietăţii funciare : la cinci milioane de locuitori cît reprezenta popu _IContinuare in_uaa. a V vi,