Scînteia Tineretului, februarie 1967 (Anul 23, nr. 5506-5529)

1967-02-14 / nr. 5517

• In acest număr • în paginile • In acest nu­măr pj m • în pagi­nile # In acest număr # In paginile • In acest număr UN VAST ŞANTIER PENTRU TINERETUL REGIUNII Simion Dobrovici secretar al Comitetului regional Galaţi al P.C.R. Mi se pare interesantă şi de mare actualitate dezbaterea ini­ţiată de ziarul „Scînteia tineretu­lui“ cu privire la mai buna gos­podărire a pămîntului. Asemenea considerente m-au îndemnat, de altfel, să particip la acest dialog cu cititorii săi. Alături de regiunile Bucureşti, Oltenia, Dobrogea, Banat, regiu­nea noastră este o mare furnizoa­re de produse vegetale şi animale necesare economiei naţionale. Cantitatea şi calitatea acestora depinde însă de modul în care este folosit principalul mijloc de producţie în agricultură — pă­mîntul. Am obţinut de-a lungul anilor, şi îndeosebi după înche­ierea procesului de cooperativiza­re, rezultate mereu mai bune. In 1966, spre exemplu, la grîu, po­rumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, legume etc. au fost înre­gistrate importante sporuri faţă de prevederile planului. Aceste realizări, cît şi diferenţele de pro­ducţie dintre o unitate şi alta, dintre brigăzi în cadrul aceleiaşi unităţi ne-au demonstrat încă o dată că există suficiente rezerve care pot şi trebuie să fie vale­(Continuare in pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST VACANŢĂ STUDENŢEASCĂ SINCRONIZĂRI AŞTEPTATE IN MECANISMUL COMERŢ CU SPECIALIŞTI CARE AU PARTICIPAT LA CONTRACTA­­ REA ÎNCĂLŢĂMINTEI PENTRU 1967 • Metoda de sondaj „groso-modo" şi con­secinţele ei • Ce îm­piedică specializarea şi profilarea unor ma­gazine de încălţă­minte pentru tinereţ­e Categoria adulţi (18 — 45 de ani) are nevoie de subdivizări • Linia modei în 1967 satisface toate pre­ferinţele?­­ Ce se ştie şi ce nu se ştie despre .■Plastin*' şi „Textin" Rep : Participanţi la dialogul nostru sunt reprezentanţi ai direc­ţiei generale din Ministerul Co­merţului Interior, ai direcţiei generale din Ministerul Industriei Uşoare, ai bazelor de desfacere, ai fabricilor producătoare, crea­tori de modele. — Metodele de sondare a gustu­lui şi preferinţelor cumpărători­lor se încadrează — precizează tovarăşul OVID DRAGOI, direc­tor general adjunct în M.C.I. — în acţiunea generală de investi­gare şi documentare a comerţii­formele organizatorice prin care realizăm aceasta o constituie co­misiile consultative regionale. A­­ceste comisii — alcătuite din reprezentanţi ai bazelor de desfa­cere, ai O.C.L.-urilor, delegaţi ai organizaţiilor de masă — anali­zează şi studiază la nivel de re­giune cererile cumpărătorilor pentru toate categoriile de încăl­ţăminte. Concluziile acestora, îm­preună cu sugestiile şi observa­ţiile rezultate din caietele de studiu a cererii de consum, aflate în magazine, stau la baza stabilirii fondului de marfă şi a Rep . Forma de investigaţie de care vorbiţi serveşte unei sondări pentru „producţia de masă“. Cum se face însă son­darea diferenţiată, pentru ti­neret ? — Sunt de părere — arăta C. BUTNARU, inginer şef la „Pionierul“ că metoda de son­daj „groso-modo“, prin comisiile consultative regionale, nu este su­ficientă în cazul tineretului. Am fost în străinătate şi am constatat că acolo se face mai mult pentru cunoașterea cererii de consum. Introducerea în magazine a unor chestionare pe categorii de vîr­­stă (de la 15—18 ani; de la 16— 25 ; de la 25—30 ş.a.m.d.) ar contribui, sunt sigur, la sondarea statistică mai reală a gustului și cererii de consum. Adaug ime­diat acestei forme simple două lu­cruri absolut necesare. Organi­zarea de către comerț, împreună cu alte organe (Ministerul Invă-C. PRIESCU INDUSTRIE Contractările reprezintă un veritabil dialog de lucru între comerţ şi industrie. Recent, la Sinaia, a avut loc acest dialog pentru producţia de încălţăminte şi marochinerie. Comerţul a contractat un fond marfă mult mai bogat şi mai diversificat Am dorit să completăm dialogul comerţ-industrie cu cî­teva întrebări : Cum se face sondajul în rîndul tinerilor pen­tru cunoaşterea gustului şi preferinţelor lor ? Ce metode de informare şi investigare se folosesc ? Ce se face pentru edu­carea gustului tinerilor în spiritul liniei modei moderne ? Ce caracteristici va avea — ca o consecinţă a celor arătate mai sus — încălţămintea pentru tineret în anul 1967 ? Repro­ducem mai jos acest dialog care a avut loc în jurul unei mese rotunde. ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5517 6 PAGINI - 25 BANI MARTI 14 FEBRUARIE 1967 Cabana Muntele Roşu este in aceste zile de vacanţă „reşedinţa“ studenţilor po­litehnicii bucureştene In Editura politică a apărut: NICOLAI CEAUȘESCU Cuvintarea la ședința de lucru privind activitatea din transportul feroviar 10 FEBRUARIE 1967 Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă. Citiţi relatările in pag. a IV-a Institutul de chimie macromoleculară „Petre Poni“ din Iaşi. Aici se desfăşoară o vie activitate de cercetare şi studiu pri­vind­ sinteza de noi produşi macromoleculari. Foto : AGERPRES Întoarcerea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România din Somalia­ Incheindu-şi vizitele oficiale în Tunisia şi Somalia, preşe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu so­ţia şi persoanele oficiale care l-au însoţit, s-au înapoiat sîm­­bătă după-amiază în Capitală. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, au fost prezenţi tova­răşii : Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Petre Bo­rn­c, Constantin Drăgan, Şte­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ilie Murgulescu, vice­preşedinte al Consiliului da Stat, Grigore Geamănu, secre­tarul Consiliului de Stat, mi­niştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, ziarişti români şi corespon­denţi ai presei străine. Au fost de faţă şefii misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) Ziarele de duminica au pu­blicat textul Comunicatului comun cu privire la vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, în Somalia. Hidrocentrala de pe Argeș, în fotografie tabloul de comandă a hidroagregatelor subterane de la Vidrum ARTA ŞI MORALA Din avar şi soţ înşelat, din cuceritorul de inimi şi risipitorul cu banii al­tora, arta a creat prin autoritatea sa, tipuri de­finitive, tipuri la care raportăm chiar existen­ţe reale. Dar deseori simpatiile artistice nasc paradoxuri (cîteva dintre ele le-am amintit ulti­ma dată). Paradoxurile sunt însă aparente. Arta e o convenţie care face po­sibilă dezbaterea­­ dintre ipostazele infinite ale bi­nelui şi răului, ale date-V. ARACHELIAN (Continuare in pag. a V-ă) ADEVĂR ŞI FICŢIUNE DESPRE INSIGNA DE POLISPORTIV „Insigna de polisportiv", şi-a cucerit un loc bine definit şi me­ritat în cadrul mişcării noastre sportive de masă. Alături de în­trecerile spartachiadelor, campionatelor universitare, alături de alte concursuri şi competiţii de masă de tradiţie, în­trecerile pentru cucerirea insignei constituie o primă treaptă pe Scara îndrăgirii activităţii sportive de către tineri, un „certificat de prietenie“ cu sportul, şi chiar mai mult, o poartă spre compe­tiţiile de performanţă. Concurs sportiv de larg răsunet tineresc, slujind preţioaselor idei de întărire a sănătăţii, a corectei şi armo­nioasei dezvoltări a organismului, „insigna“ nu trebuie să apeleze prea mult la teorie pentru a-şi intra in drepturi, pentru a-şi demon­stra şi atesta, însemnătatea şi utilitatea în viaţa tineretului. O vrem să strălucească pe tot mai multe piepturi, căci ea se adresează tutu­ror, în concordanţă cu particularităţile de vîrstă şi sex, cu o va­rietate de probe şi norme. Creată, deci, dintr-o stringentă necesi­tate şi cu o profundă motivare ştiinţifică, ea a cîştigat teren priel­nic, fertil încă de la primul start. Apoi, şi mai ales în anul trecut, lucrurile au început să meargă mai anevoie, forţa şi energia de­butului să pălească inexplicabil. De ce ? Oare şi-a pierdut aşa de repede rostul, eficacitatea, însemnătatea în viaţa tineretului ? A fost depăşit stadiul unei asemenea competiţii ? Cum a fost cu putinţă ca, într-un timp relativ scurt, interesul şi gradul de atrac­­tivitate pentru ea să scadă aşa de repede în faţa tinerilor ? Iată cîteva întrebări la care, dezbaterile din jurul „mesei ro­tunde“ organizate recent la Braşov, cu concursul unui larg colec­tiv de profesori, activişti ai U.T.C. şi reprezentanţi ai organelor U.C.F.S. din oraşul Braşov, încearcă să răspundă. Realizări in transportul feroviar CLUJ — în primele 10 zile ale lunii februarie, Direcţia regională C.F.R. Cluj a înre­gistrat succese importante. La unul dintre indicatorii de bază în transportul feroviar, rulajul vagoanelor de marfă, s-a obţi­nut o reducere de 3,4 la sută. în acelaşi timp, tonajul pe tren a fost depăşit cu 1,6 la sută, iar cursa goală a vagonu­lui redusă cu 4,9 la sută. • IAŞI — Activitatea colec­tivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni al Direcţiei regio­nale C.F.R. Iaşi se desfăşoară pe întreg cuprinsul Moldovei. Realizările sunt adunate la un loc, în cifre şi fapte care alcă­tuiesc un simbol grăitor. De la începutul anului s-a remor­cat un număr de 253 tre­nuri de marfă cu supra­­tonaj transportîndu-se peste plan 81 842 tone produse. Un loc aparte în aceste reali­zări revenind depourilor Iaşi, Bacău şi Suceava ca şi me­canicilor Gheorghe Pavel, Mar­cel Bejenaru, Dumitru Coza, Ionel Dumitru, Constantin Stoica, Vasile Cristea, Gheor­ghe Pintilie, Alexandru Ludu, Ion Antal şi alţii. O muncă intensă înfrumuseţată de aspi­raţia întregului colectiv, un omagiu adus profesiunii de feroviar. „S-a ridicat spre ea din Hodimaia şi din Flăminzi şi Stă­ineşti văpaia... “ Au trecut şase decenii de cinci mii de ţărani umiliţi. An­­truda şi mizeria lor au cercat în încleştarea răscoalei din 1907 să schimbe nedreapta­­ înlănţuire seculară. S-au răsculat ţăranii ca într-un glas, răsunet al gliei robite şi altădată în trecutul frămîntatei noastre istorii; veacurile răbdării au fost străbătute de firul roşu al mişcărilor de la Bobilna, al răscoalelor lui Gh. Doja, Horia Paul Simionescu Cercetător principal la Institutul de istorie „N. Iorga“ odată insă, tumultul intensită­ţii unei răscoale ţărăneşti nu a cuprins — ca in 1907 — aproape întregul pămînt al ţării. Desfăşurarea răscoalei şi brutalitatea represiunilor au sfîşiat vălul ireal al unei prosperităţi aparente ; s­a de­prosperităţi economice, reali­tatea crudă a stărilor de fapt din ţară, era, mai ales in viaţa economiei rurale, macerată de flagrante contradicţii. Principalele cauze care au dus ţărănimea, deznădăjduită şi sărăcită in viitoarea unei replici atit de directe şi cate­gorice, au fost, pe de o parte, lipsa de pămînt, iar pe de alta samavolnicia fără seamăn a învoielilor agricole. Cîteva ci­fre culese din seria datelor „4-„4-Zr,i-;s,n ^­fr.înln____nln____1'rPmîi remarcă suficient de conclu­dent situaţia atit de inechita­bilă a repartiţiei proprietăţii funciare : la cinci milioane de locuitori cît reprezenta popu­ _IContinuare in_uaa. a V vi,

Next