Scînteia Tineretului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 5711-5736)
1967-10-19 / nr. 5726
ÎN PAG. Documentele Plenarei C. C. al P. C. R. — în dezbatere MĂSURI DE LUMINOASĂ PERSPECTIVĂ PENTRU V UTĂ RI Ce cauze are scleroza investiţiilor ? • Planul „anual“ din trimestrul III « Materiale potrivite în locuri nepotrivite • Toamna grea a adăposturilor GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL MIROSLAVA-IAŞI. Viitorii mecanizatori iau cunoştinţă cu cele mai moderne maşini agricole Foto: O. PLECAN In acest an, cooperativele agricole din regiunea Suceava şi-au prevăzut investiţii sporite pentru extinderea irigaţiilor, ridicarea a noi construcţii, procurarea de maşini şi utilaje, creşterea efectivului de animale etc. Numai pentru construcţii, volumul investiţiilor planificate la începutul anului se cifra la 67 milioane lei din care cele din fonduri proprii reprezentau circa trei pătrimi. Care este stadiul lor după trei trimestre parcurse ? La Uniunea regională a cooperativelor agricole de producţie ni se pun în faţă două planuri. Intr-unul sunt centralizate — şi apoi defalcate pe destinaţii — 315 obiective. In cel de-al doilea, sunt supuse operaţiilor aritmetice doar 186 obiective. Cum se explică acest lucru ? Primul a fost întocmit, cum de obicei se întocmeşte un plan , înaintea perioadei al cărui obiectiv este. Pe la sfîrşitul lui august trecut, Uniunea regională a cooperativelor agricole, considerînd că nu toate obiectivele propuse sînt oportune — în unele locuri lipsind chiar şi posibilităţile de realizarea lor — a hotărît restructurarea planului. Dar şi acest al doilea plan — ca şi primul — s-a întocmit din birouri, ceea ce îl şi defineşte numai ca o „operă“ pentru sertare pentru că la întocmirea lui nu au fost analizate cu destulă N. COŞOVEANU (Continuare în pag. a 11-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5726 6 PAGINI - 25 BANI JOI 19 OCTOMBRIE 1967 domnuri (Agerpres)În SUGERĂM! MAI BINEVOITOARE Te întîmpină de la intrare o atmosferă rigidă, ursuză, de loc primitoare. Şi ai, chiar de la uşă, o tresărire interioară de spaimă că ai şi călcat regulamentul ■ „Cititorii nu pot intra în sală cu : ..." ; „Nu răspundem de obiectele de valoare...“. Sau: „Fumatul strict INTERZIS !“. Ca şi cum n-ar fi de ajuns firma de la intrare — Biblioteca Centrală de Stat — ca să ştie omul tinde a intrat. Dar inscripţiile severe te avertizează mereu, te urmăresc la tot pasul, şi pe săli, şi în săli, şi pe mese, şi la uşi, încît îţi vine să întorci capul cu vinovăţie, simţindu-te parcă arătat cu degetul: „Fumatul strict interzis !' CONTRAVENIENIILOR...“. Sau plăcuţele albastre, mai discrete, chipurile, dar tot atît de intransigente : „Intrarea cititorilor oprită". O dată, de două ori, de cei ori — de cite ori ? „Accesul permis exclusiv în interes de serviciu“... De ce nu „vă rugăm" ? De ce nu „vă invităm" ? Modul de comportare într-o bibliotecă poate fi și sugerat, nu neapărat răstit. „Intrarea în sala aparatelor STRICT INTERZISA". Insă în sala aparatelor tot se intră, cînd dai bună ziua, cînd soliciţi bucăţile, cînd se termină banda, cînd îţi iei înapoi permisul. Şi atunci singurul rost al inscripţiei este să stea agăţată pe uşă şi s-o vezi înfiptă acolo tot timpul audiţiei, şi să nu-ţi mai poţi dezlipi privirile de pe ea, de parcă cine ştie ce te aşteaptă dincolo... Atitudinea aceasta, o fi ea în limitele vreunui regulament, dar dezvăluie ceva mai mult, imprimă o notă de bănuială, de neîncredere în bietul cititor. Acesta se furişează timid pe coridoare, se strecoară pe lingă pereţi, se grăbeşte să scape mai repede de ameninţarea iminentă. Dar în sala de lectură dă peste alta : „...STRICT INTERZIS!“. Oare s-o fiîntîmplat vreodată ca cineva, aflat într-o sală de teatru, să-şi aprindă ţigara în timpul spectacolului ? Mă gîndesc că ar trebui poate să avem mai multă grijă de liniştea sufletească a omului modern, avertizat într-una de culoarea roşie a stopului, şi de „NU rupeţi florile, „NU călcaţi iarba !“ sau „NU atingeţi cu mina obiectele expuse“. Ne învîrtim dezorientaţi, intimidaţi, descurajaţi, printre plăcuţe avertizoare care ne duc de mină ca pe nişte copii. Am dori ca măcar aici, în acest mare lăcaş de cultură, aflat în mijlocul vacarmului veşnic nesătul din centrul Bucureştiului, să găsim o oază de linişte, un prilej de reconfortare, odihnindu-ne privirile nu pe literele colţuroase ale interdicţiilor, ci pe îndemnuri mai binevoitoare: „BINE AŢI VENIT", „VA DORIM audiţie plăcută“, „Vă rugăm să RESPECTAŢI liniştea celor din jur". Măcar aici n-am vrea să fim trataţi ca nişte contravenienţi în devenire, ci pur şi simplu ca nişte, oaspeţi. D. MATALA ............................................................................................................................................ii....... uimi j.iw ............................im..........^ m PAGINRTUTILE MUNCII VIZITA PRIMULUI MISTRU AL INDIEI, m m GAiHi Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la Bucureşti. Intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi primul ministru al Republicii India a avut loc o convorbire cordială. Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat, un dejun în onoarea primului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja şi Ludovic Takács, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al pri(Continuare în pag. a V-a) mmm mmi mmcu a primit rmiammm REPUBLICII CHILE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Chile în Republica Socialistă România, Miguel Serrano Fernandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Un frumos succes al fotbalului românesc! RAPID s-a comportat strălucit și a învins, în a doua manşă, cu 3-0 pe Trakia Plovdiv, calificîndu-se ÎN TURUL URMĂTOR AL COMPETIŢIEI CONTINENTALE „CUPA CAMPIONILOR EUROPENI“. Citiţi în pag. 5 Cronica meciului de FĂNUŞ NEAGU Cronica pauzelor de ADRIAN PAUNESCU » TELEGRAMĂ Q& Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba , prim ministru al Guvernului revoluţionar al Republicii Cuba . Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a tovarăşului Ernesto Che Guevara, revoluţionar înflăcărat care a adus o contribuţie de seamă la victoria revoluţiei cubane . Şi a închinat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza socialismului, libertăţii şi independenţei popoarelor. _ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vă rog să primiţi expresia sincerei noastre compasiuni în legătură cu această grea pierdere. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român . O convorbire auzită în troleibuz : — Ştii, băiatul meu a venit ieri, în a treia zi de şcoală cu un doi ! Nu ştiu ce să mă mai fac cu el. Mi se pare că e ascultător, dar constat că nu este, de vreme ce ia o astfel de notă în primele ore ! — Ciudat, însă şi al meu a venit cu un trei de ţi-e mai mare dragul! Explicaţia : în primele ore „cunoştinţa" cu noile obiecte de studiu s-a desfăşurat cam aşa : „Copii, pentru lecţia viitoare citiţi prefaţa manualului după care vom învăţa anul acesta. Trebuie să cunoaşteţi bine cu ce se ocupă obiectul disciplinei noastre“. O amintire : Seminar la lingvistică, sau teoria literară, sau... orice altceva (studenţii pot să confirme). Discuţii pe puncte : de la simplu la complex Despicarea definiţiei în două, în patru, în şase. La fel la lingvistică, la fel la teoria literaturii, la fel la economie politică. Seminarul nu este altceva decît o lectură in cor a prefeţei, a „Introducerii în... (Se mai predă la filologie acest curs: „Introducere în teoria literaturii“?! De ce nu, de-a dreptul „Teoria literaturii“ sau mai ştiu eu ce, şi de ce „Introducere...“ ! Mi-amintesc că şi Lingvistica avea o „Introducere“). O constatare : Consult din pură curiozitate o serie din „Colecţia şcolarului“. Găsesc texte cunoscute, din clasici. In şcoală se predau. Acasă sunt cu siguranţă în bibliotecă. Părinţii nu se poate să nu fi auzit de ei. Nu există volum fără „prefaţă“, „studiu introductiv“, „introducere“ etc. etc. O invazie ca un coşmar de „Introduceri“, „Prefeţe“, „Cuvinte înainte“, ş.a.m.d. Un fel de „puneri la curent cu...“ mizînd pe absenţa oricărei puteri de judecată. Măcar de s-ar mulţumi cu o modestă informare. Dar nu, cultul prefeţelor, al explicaţiilor unice (nu doamne fereşte, un „punct de vedere“, o „opinie“) înăbuşă şi taie cheful de citit, de învăţat... De-ar fi numai atît şi încă n-ar fi rău... Sînt reporter. Merg pe teren, la clubul x. In program : recenzie la romanul „Amurgul vînăt“. Cineva se urcă pe o estradă (neapărat acoperită cu pînză roşie, neapărat cu microfon şi cană cu apă) ; citeşte încîlcit dar sonor, plin de curaj, un text în care, cu un efort inutil recunosc tăieturi din „Prefeţe“, „Introduceri“, „Cuvinte înainte“ etc. etc. Gata, s-a isprăvit. Romanul „Amurgul vînăt“ este ultima carte „citită“ dar mai ales tradusă şi păzită (de posibilitatea „interpretărilor vulgare“) şi îmbălsămată cu toate mirodeniile prevăzute în reţete, numai bună de consumat! Sunt iar reporter. Merg din nou pe teren. Nu la clubul x... Simpozion : doi profesori şi-au împărţit frăţeşte textul prefeţei şi „convorbesc“ plini de importanţă despre romanul „Amurgul vînăt“. Dau să fug, mă plesneşte altă prefaţă, altă introducere, altă teribilă neîncredere în mine. Dificil . Citesc o reeditare, o „valorificare...“ Nu mă opresc punctele autorului, nu mă împiedică virgulele, respir la punct şi virgulă, uit să fac pauză între pasaje, alerg, alerg şi cad. Punctele de suspensie (citeşte „suspiciune“) îmi pun cea mai neaşteptat de abilă piedică şi, cut ai clipi, mă rostogolesc. Mă gîndesc, de pildă, de ce sînt ele aici, ce monstru indezirabil au ele datoria să înghită pentru a-mi fi digestia uşoară. La fel, cumpăr Maiorescu. Volumul albastru. Nu-i tot. Cumpăr din nou Maiorescu. Două volume, albe (vai, în sfîrșit, albe!) integrale. Mai bine mai tîrziu decît niciodată. Da, dar de ce? Mai bine se scria o prefață pentru acele rînduri, sau acele articole lipsă, mai bine o adecvată introducere, un cuvînt înainte, un „ceva“, numai să fie, o erată chiar, nu de tipar... C. STANESCU (Continuare în pag. a Il-a) CULTURA ȘI CULTUL Banchet oferit de primul ministru al Indiei în onoarea preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, a oferit miercuri seara un banchet în saloanele Casei Centrale a Armatei în onoarea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României în India, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi alte instituţii centrale, oameni de şţiinţă şi cultură, generali şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la Bucureşti, S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Comerţului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, S. Bikram Shah, şeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului ministru, şi alte persoane oficiale care însoţesc pe premierul indian în vizita în ţara noastră. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, în timpul banchetului, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, Indira Gandhi şi Ion Gheorghe Maurer au rostit toasturi.