Scînteia Tineretului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 5711-5736)

1967-10-19 / nr. 5726

ÎN PAG. Documentele Plenarei C. C. al P. C. R. — în dezbatere MĂSURI DE LUMINOASĂ PERSPECTIVĂ PENTRU V UT­­­Ă R­I Ce­­ cauze are scleroza investi­ţiilor ? • Planul „anual“ din trimestrul III « Materiale potrivite în locuri nepotrivite • Toamna grea a adăposturilor GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL MIROSLAVA-IAŞI.­­ Viitorii mecanizatori iau cunoştin­ţă cu cele mai moderne maşini agricole Foto: O. PLECAN In acest an, cooperativele a­­gricole din regiunea­­ Suceava şi-au prevăzut investiţii sporite pentru extinderea irigaţiilor, ridi­carea a noi construcţii, procura­rea de maşini şi utilaje, creşterea efectivului de animale etc. Nu­mai pentru construcţii, volumul investiţiilor planificate la înce­putul anului se cifra la 67 mili­oane lei din care cele din fon­duri proprii reprezentau circa trei pătrimi. Care este stadiul lor după trei trimestre parcurse ? La Uniunea regională a cooperative­lor­ agricole de producţie ni se pun în faţă două planuri. In­­tr-unul sunt centralizate — şi a­­poi defalcate pe destinaţii — 315 obiective. In cel de-al doilea, sunt supuse operaţiilor aritmetice doar 186 obiective. Cum se ex­plică acest lucru ? Primul a fost întocmit, cum de obicei se întoc­meşte un plan , înaintea perioa­dei al cărui obiectiv este. Pe la sfîrşitul lui august trecut, Uniunea regională a cooperativelor agrico­le, considerînd că nu toate obiec­tivele propuse sînt oportune — în unele locuri lipsind chiar şi posibilităţile de realizarea lor — a hotărît restructurarea planului. Dar şi acest al doilea plan — ca şi primul — s-a întocmit din bi­rouri, ceea ce îl şi defineşte nu­­mai ca o „operă“ pentru sertare pentru că la întocmirea lui nu au fost analizate cu destulă N. COŞOVEANU (Continuare în pag. a 11-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5726 6 PAGINI - 25 BANI JOI 19 OCTOMBRIE 1967 domnuri (Agerpres)În SUGERĂM! M­­­A­I BINEVOITOARE Te întîmpină de la intrare o atmosferă rigidă, ursuză, de loc primitoare. Şi ai, chiar de la uşă, o tresărire interioa­ră de spaimă că ai şi călcat regulamentul ■ „Cititorii nu pot intra în sală cu : ..." ; „Nu răspundem de obiectele de valoare...“. Sau: „Fumatul strict INTERZIS !“. Ca şi cum n-ar fi de ajuns firma de la intrare — Biblioteca Centrală de Stat — ca să ştie omul tinde a intrat. Dar in­scripţiile severe te avertizează mereu, te urmăresc la tot pa­sul, şi pe săli, şi în săli, şi pe mese, şi la uşi, încît îţi vine să întorci capul cu vinovăţie, simţindu-te parcă arătat cu degetul: „Fumatul strict in­terzis !' CON­TRAVENIENII­LOR...“. Sau plăcuţele albas­tre, mai discrete, chipurile, dar tot atît de intransigente : „Intrarea cititorilor oprită". O dată, de două ori, de cei ori — de cite ori ? „Accesul permis exclusiv în interes de serviciu“... De ce nu „vă ru­găm" ? De ce nu „vă invi­tăm" ? Modul de comportare într-o bibliotecă poate fi și sugerat, nu neapărat răstit. „Intrarea în sala aparatelor STRICT INTERZISA". Insă în sala aparatelor tot se intră, cînd dai bună ziua, cînd soli­ciţi bucăţile, cînd se termină banda, cînd îţi iei înapoi per­misul. Şi atunci singurul rost al inscripţiei este să stea agă­ţată pe uşă şi s-o vezi înfip­tă acolo tot timpul audiţiei, şi să nu-ţi mai poţi dezlipi privirile de pe ea, de parcă cine ştie ce te aşteaptă din­colo... Atitudinea aceasta, o fi ea în limitele vreunui regula­ment, dar dezvăluie ceva mai mult, imprimă o notă de bă­nuială, de neîncredere în bie­tul cititor. Acesta se furişează timid pe coridoare, se strecoa­ră pe lingă pereţi, se grăbeş­te să scape mai repede de ameninţarea iminentă. Dar în sala de lectură dă peste alta : „...STRICT INTERZIS!“. Oare s-o fi­­întîmplat vreodată ca cineva, aflat într-o sală de teatru, să-şi aprindă ţigara în timpul spectacolului ? Mă gîndesc că ar trebui poate să avem mai multă gri­jă de liniştea sufletească a omului modern, avertizat în­­tr-una de culoarea roşie a sto­pului, şi de „NU rupeţi flo­rile, „NU călcaţi iarba !“ sau „NU atingeţi cu mina obiec­tele expuse­­“. Ne învîrtim dezorientaţi, intimidaţi, descurajaţi, printre plăcuţe avertizoare care ne duc de mină ca pe nişte co­pii. Am dori ca măcar aici, în acest mare lăcaş de cultu­ră, aflat în mijlocul vacarmu­lui veşnic nesătul din centrul Bucureştiului, să găsim o oa­ză de linişte, un prilej de re­confortare, odihnindu-ne pri­virile nu pe literele colţuroase ale interdicţiilor, ci pe îndem­nuri mai binevoitoare: „BINE AŢI VENIT", „VA DORIM audiţie plăcută“, „Vă rugăm să RESPECTAŢI liniştea celor din jur". Măcar aici n-am vrea să fim trataţi ca nişte contravenienţi în deve­nire, ci pur şi simplu ca nişte, oaspeţi. D. MATALA ............................................................................................................................................ii....... uimi j.iw ............................im..........^ m PAG­I­N­R­T­U­T­I­L­E­­ M­U­N­C­I­I ­­­ VIZITA PRIMULUI MISTRU­ AL INDIEI, m m GAiHi Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a pri­mit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constanţa Crăciun, vicepreşe­dinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Ro­mâniei la New Delhi. Premierul indian a fost în­soţit de Rajeshwar Dayal, se­cretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Ex­terne, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul In­diei la Bucureşti. Intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi primul ministru al Republicii India a avut loc o convorbire cordială. Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi so­ţia, au oferit miercuri, în sa­loanele Consiliului de Stat, un dejun în onoarea primului mi­nistru al Republicii India, In­dira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja şi Ludovic Ta­kács, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, minis­trul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, George Macovescu, prim-ad­junct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comer­ţului exterior, Aurel Ardelea­nu, ambasadorul României la New Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al pri­(Continuare în pag. a V-a) mmm mmi mmcu a primit rmiammm REPUBLICII CHILE Tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Chile în Republica Socialistă România, Miguel Serrano Fer­nandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din par­tea președintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montal­­va. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Un frumos succes al fotbalului românesc! RAPID s-a comportat strălucit și a învins, în a doua manşă, cu 3-0 pe Trakia Plovdiv, calificîn­­du-se ÎN TURUL URMĂTOR AL COMPETIŢIEI CONTINENTALE „CUPA CAMPIONILOR EURO­PENI“. Citiţi în pag. 5 Cronica meciului de FĂNUŞ NEAGU Cronica pauzelor de ADRIAN PAUNESCU » TELEGRAMĂ Q& Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba , prim ministru al Guvernului revoluţionar al Republicii Cuba . Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a to­varăşului Ernesto Che Guevara, revoluţionar înflăcărat care a adus o contribuţie de seamă la victoria revoluţiei cubane . Şi a închinat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza socialis­mului, libertăţii şi independenţei popoarelor. _ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist­­ Român, vă rog să primiţi expresia sincerei noastre compasi­uni în legătură cu această grea pierdere. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român . O convorbire auzită în troleibuz : — Ştii, băiatul meu a venit ieri, în a treia zi de şcoală cu un doi ! Nu ştiu ce să mă mai fac cu el. Mi se pare că e ascultător, dar constat că nu este, de vreme ce ia o astfel de notă în primele ore ! — Ciudat, însă şi al meu a venit cu un trei de ţi-e mai mare dragul! Explicaţia : în primele ore „cunoştinţa" cu noile obiecte de studiu s-a desfă­şurat cam aşa : „Copii, pentru lecţia viitoare citiţi prefaţa manualului după care vom învăţa anul acesta. Trebuie să cunoaşteţi bine cu ce se ocupă obiectul disciplinei noastre“. O amintire : Seminar la lingvistică, sau teoria literară, sau... orice altceva (studenţii pot să confirme). Discuţii pe puncte : de la simplu la complex Despicarea definiţiei în două, în pa­tru, în şase. La fel la lingvistică, la fel la teoria literaturii, la fel la eco­nomie politică. Seminarul nu este altceva decît o lectură in cor a prefeţei, a „Introdu­cerii în... (Se mai predă la filologie acest curs: „Introducere în teoria literaturii“?! De ce nu, de-a dreptul „Teoria literaturii“ sau mai ştiu eu ce, şi de ce „Introducere...“ ! Mi-amintesc că şi Lingvistica avea o „Introducere“). O constatare : Consult din pură curiozi­tate o serie din „Colecţia şcolarului“. Găsesc texte cunoscute, din clasici. In şcoală se predau. Acasă sunt cu si­guranţă în bibliotecă. Părinţii nu se poate să nu fi auzit de ei. Nu există volum fără „prefaţă“, „studiu introductiv“, „introducere“ etc. etc. O invazie ca un coşmar de „Intro­duceri“, „Prefeţe“, „Cuvinte înainte“, ş.a.m.d. Un fel de „puneri la curent cu...“ mizînd pe absenţa oricărei pu­teri de judecată. Măcar de s-ar mul­ţumi cu o modestă informare. Dar nu, cultul prefeţelor, al explicaţiilor unice (nu doamne fereşte, un „punct de vedere“, o „opinie“) înăbuşă şi taie cheful de citit, de învăţat... De-ar fi numai atît şi încă n-ar fi rău... Sînt reporter. Merg pe teren, la clu­bul x. In program : recenzie la romanul „A­­murgul vînăt“. Cineva se urcă pe o estradă (neapărat acoperită cu pînză roşie, neapărat cu microfon şi cană cu apă) ; citeşte încîlcit dar sonor, plin de curaj, un text în care, cu un efort inutil recunosc tăieturi din „Prefeţe“, „Introduceri“, „Cuvinte înainte“ etc. etc. Gata, s-a isprăvit. Romanul „Amurgul vînăt“ este ulti­ma carte „citită“ dar mai ales tradusă şi păzită (de posibilitatea „interpre­tărilor vulgare“) şi îmbălsămată cu toate mirodeniile prevăzute în reţete, numai bună de consumat! Sunt iar reporter. Merg din nou pe teren. Nu la clubul x... Simpozion : doi profesori şi-au împărţit frăţeşte textul prefeţei şi „convorbesc“ plini de importanţă despre romanul „Amurgul vînăt“. Dau să fug, mă ples­neşte altă prefaţă, altă introducere, altă teribilă neîncredere în mine. Dificil . Citesc o reeditare, o „valorifi­care...“ Nu mă opresc punctele auto­rului, nu mă împiedică virgulele, res­pir la punct şi virgulă, uit să fac pauză între pasaje, alerg, alerg şi cad. Punctele de suspensie (citeşte „suspi­ciune“) îmi pun cea mai neaşteptat de abilă piedică şi, cut ai clipi, mă rostogolesc. Mă gîndesc, de pildă, de ce sînt ele aici, ce monstru indezira­bil au ele datoria să înghită pentru a-mi fi digestia uşoară. La fel, cum­păr Maiorescu. Volumul albastru. Nu-i tot. Cumpăr din nou Maiorescu. Două volume, albe (vai, în sfîrșit, albe!) integrale. Mai bine mai tîrziu decît niciodată. Da, dar de ce? Mai bine se scria o prefață pentru acele rîn­­duri, sau acele articole lipsă, mai bine o adecvată introducere, un cu­­vînt înainte, un „ceva“, numai să fie, o erată chiar, nu de tipar... C. STANESCU (Continuare în pag. a Il-a) C­ULTURA ȘI CULTUL Banchet oferit de primul ministru al Indiei în onoarea preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer Primul ministru al Republi­cii India, Indira Gandhi, a o­­ferit miercuri seara un banchet în saloanele Casei Centrale a Armatei în onoarea preşedinte­lui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Mihai Marinescu, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Suder, ministrul econo­miei forestiere, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, am­basadorul României în India, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi alte instituţii centrale­, oameni de­ şţiinţă şi cultură, generali şi alte per­soane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pen­tru probleme externe în Mi­nisterul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al pri­mului ministru, Amrik Singh­ Mehta, ambasadorul Indiei la Bucureşti, S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Comerţului, J. S. Mehta, secre­tar adjunct în Ministerul Afa­cerilor Externe, S. Bikram Shah, şeful Protocolului Mi­nisterului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului minis­tru, şi alte persoane oficiale care însoţesc pe premierul in­dian în vizita în ţara noastră. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, în timpul banchetului, care s-a desfăşurat intr-o­ atmosferă cordială, Indira Gandhi şi Ion Gheorghe Maurer au rostit toasturi.

Next