Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)

1969-09-12 / nr. 6322

MM PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, ERANJ JONAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimi­neaţa a sosit în Capitală pre­şedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedinte­lui federal, pe aeroportul Bă­­neasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, prima­rul general a­l Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corne­­liu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, membri ai Con­siliului de Stat şi ai guvernu­lui, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri su­periori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi spe­ciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschöp, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai am­basadei austriece, şefi ai mi­siunilor diplomatice, ataşaţi­­militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drape­lele de stat ale Republicii So­cialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clă­dirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui fe­deral Franz Jonas, precum şi urările : „Bun venit Excelen­ţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi aus­triac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spa­ţiul aerian al României de a­­vioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, pre­şedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, minis­trul federal al afacerilor ex­terne, dr. Karl Trescher, di­rector de cabinet al preşedin­telui federal, dr. Claus Win­terstein, ambasador extraordi­nar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului fede­ral al Afacerilor Externe, dr Georg Schlumberger, trimis extraordinar şi ministru ple­nipotenţiar în Ministerul fede­ral al Afacerilor Externe, co­lonel Raimund Truxa, aghio­tant al preşedintelui federal, dr. Josef Bandion, consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, con­silier, referent de presă al Cancelariei preşedinţiei. Preşedintele Nicolae Ceauşescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoa­re aliniată pe aeroport pre­zintă onorul. In timp ce se in­tonează imnurile de stat ale celor două tavi, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută drape­lul gărzii, preşedintele Franz Jonas se opreşte în faţa mi­litarilor rostind în limba ro­mână : „Bună ziua, ostaşi“. Preşedintelui federal îi sunt­­ prezentaţi apoi şefii misiuni-­ lor diplomatice şi celelalte persoane oficiale române re-­­ nite în întîmpinare. TM De pe podiumul instalat pe aeroport, preşedintele Consi-­­­liului de Stat, Nicolae TM Ceauşescu rosteşte un cuvînt de bun venit. Răspunde pre­ g şedintele federal, Franz Jonas. TM Cei doi conducători își string miinile călduros. ^ (Continuare în pag. a lll-a) La sosire, pe aeroportul Băneasa Cuvântarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pen­tru mine să vă adresez, la so­sirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a între­gului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi priete­nie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Aus­tria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe soiul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte senti­mente de stimă şi prietenie. ..(Aplauze). între România şi Austria — ţări legate atît prin apropie­rea lor geografică, cit şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimu­late continuu de năzuinţa cu­(Continuare în pag. a lit-a) DINEU OFERIT DE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Florian Dănăla­­che, Emil Drăgănescu, Manea­­ Mănescu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajo­­vici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, precum şi Mihai Mari­nescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali. Au luat parte persoanele oficia­le austriece care însoţesc pe pre­şedintele federal în vizita sa în ţara noastră : dr. Kurt Waldheim, dr. Eduard Tschöp, dr. Karl Trescher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, dr. Josef Bandi­on, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In timpul dineului, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. În paginei a lll-a, toasturile preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, şi al preşedintelui federal, FRANZ JONAS Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Cuvintarea preşedintelui FRANZ JONAS Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cu­vintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cit şi pe cei care mă în­soţesc. Am acceptat cu bucurie in­vitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă Româ­nia, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din­­ nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare rez­e­laţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte­­ tot mai mult să întreţină re­laţii din cele mai bune cu­­ toate statele, indiferent de (Continuare în pag. a lll-a) . Problema accesibilităţii ar­tei şi implicit a relaţiei di­recte a acesteia cu publi­cul comportă încă o privire atentă din partea creatori­lor şi criticilor, cu atît mai mult cu cit în condiţiile existenţei mijloacelor de răs­­pîndire în masă problema introducerii unor valori afir­mate în conştiinţa publicu­lui este o chestiune mai les­nicioasă decit aceea de a face cunoscute operele bune care se creează astăzi. Fireşte, a­­cestea trebuie să existe mai întîi şi pentru a exista ca prezenţe vii în spiritul pu­blic contemporan ele au a răspunde unor exigenţe spe­cific contemporane. Iată de ce chestiunea raportului dintre artă şi public, a ac­cesibilităţii operei nu se re­duce doar la a constata ne­cesitate în cazul unor serii- ACCESIBILITATE ŞI VALOARE DAN ZAMFIRESCU tori, mai ales tineri, de a scrie „pe înţeles“ ci de a-i invita convingător la o treabă mult mai complexă : să-şi mobileze o cumplită penurie de substanţă interi­oară, care, ea, determină cel mai adesea proliferarea cu aspect de mobilă a manierei „absconse“. E tocmai ceea ce cred că se poate citi în ape­lul generos al secretarului general al partidului, în care se spune : „Ceea ce vi se cere, tovarăşi, este să pă­­trundeţi în adîncul existen­ţei poporului şi, înţelegind năzuinţele sale, eforturile şi lupta sa eroică, să înfăţişaţi grandioasa frescă a Româ­niei socialiste... Nu uitaţi niciodată că menirea artei noastre este de a înnobila omul, de a-l inspira spre alte fapte măreţe, spre reali­zarea idealurilor socialismu­lui şi comunismului". Din felul cum sunt definite în Raport aceste idealuri, ori­cine poate înţelege că artei i se deschide, astfel, o­ infini­tate de posibilităţi, şi că a­­ceastă chemare este în spiri­tul celei mai autentice tra­diţii majore a culturii ro­mâne. Fiindcă toţi marii noş­tri creatori s-au format in sentimentul unei comunicări trainice cu destinele poporu­lui lor, şi au servit acest popor servind în acelaşi timp umanitatea. Astăzi ală­turi de opere impregnate de un asemenea spirit, e­­xistă un număr de lucrări anemice, produse de seră, formate în fumul die ţigară al cafenelei literare, pustii (Continuare în pag. a ll-a) Călduroasă manifestare de „bun venit“ înaltului oaspete ANUL XXV, SERIA H NR. 6322 4 PAGINI-30 BANI VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 LA 15 SEPTEMBRIE, MANUALELE ŞCOLARE SĂ FIE PE PUPITRE! Manualele anului şcolar 1969-70 sunt, fără discuţie, superioare faţă de cele ale anilor trecuţi. Posedă capitole noi, realizează o mai bună îmbinare între studiul teo­retic şi practic, nivelul cunoştin­ţelor este peste tot adus la zi, sunt structurate după cele mai noi metode pedagogice. Mai bine de o pătrime sunt manuale absolut noi sau total revizuite. Notăm : elemente de algebră superioară, elemente de analiză matematică pentru clasa a XlI-a, chimia de clasa a X-a, Anatomia de a XI-a, limbile moderne pentru clasa a V-a, limba română de clasa a ll-a. La acestea se adaugă cele 27 de manuale , cu caracter ex­perimental ale proaspetei clase a IX-a. Evident, toate acestea alcă­tuiesc mai mult decit o simplă premisă pentru ca învăţămîntul din noul an şcolar să se desfă­şoare în cele mai bune condiţii. Este nevoie însă ca TOATE ma­nualele să se afle la 15 septem­brie pe pupitre. Această sarcină revine Editurii didactice şi peda­gogice, la a cărei conducere am purtat o serie de discuţii pe a­­ceastă temă. Manualele vor fi gata ? Da. Toate ? Aproape toate, în orice caz vom face eforturi (n.n. în­­tr-adevăr, începînd cu data de 4 septembrie, toată conducerea edi­turii s-a... răspîndit prin ţară, la Sibiu, Oradea, Cluj, în tipografii, pentru a urgenta lucrările) pen­tru a reduce la minimum „cota de întîrzieri“. Să vedem care este această cotă, în ce constă ea, din vina cui se înregistrează şi ce se mai poate face în zilele care au rămas, pentru ca termenul să fie pe cit posibil respectat. Din 4SS de titluri au apărut 440 şi vor mai apare încă un număr serios pînă la 15 septembrie, dar... în învăţămîntul profesionali şi tehnic 10 manuale nu vor fi gata (ele nu se află nici măcar în redacţie...), liceelor de specia­litate le vor lipsi trei manuale. Nu vor fi gata la timp, probabil, nici manualele de istoria literatu­rii române pentru cl. a XlI-a, Geografia de cl. a 111-a, pentru elevii din municipiul Bucureşti, noul manual de cunoştinţe social­­politice pentru cl. a IX-a. Şi s-ar putea să mai avem şi alte surprize neplăcute... Motive există, dar ele nu pot şi nu trebuie să reprezinte o scuză (mai ales că din experienţa­ anilor trecuţi se puteau trage nu­meroase concluzii). ..Spicuim" : — Pentru învăţămîntul profe­sional şi tehnic programele au ve­nit cu o întîrziere de aproape un­ an (!) în urma planului (august­­septembrie 1968, faţă de decem­brie 1967). Cum a fost posibil un asemenea lucru ? Cine e răspun­zător ? Departamentul învăţămîn­­tului profesional şi tehnic din Ministerul Invăţămîntului. Iată răspunsul său : E drept, dar sînt de vină şi direcţiile de învăţă­­mînt din ministerele beneficiare, lipsa de răspundere manifestată de ele şi apoi, nici Editura didac­tică şi pedagogică nu a trecut imediat la întocmirea de contrac­te cu autorii, lăsîrnd să treacă, de la primirea programelor (n.n. — venite cu întîrziere de aproape" ANDREI ȘERBAN (Continuare în pag. a ll-a) I Mii­NE ÎN CAPITALĂ. FAZA Ş­I PE ŢARĂ A CONCURSULUI­­ ! PROFESIONAL . „STĂPÎN­­ PE VOLAN“ După „Olimpia­dele“ strungarului şi tractoristului un nou concurs profesional pentru tineri, iniţiat şi organizat de către C.C. al XJ.T.C. în colaborare cu alţi factori — concursul „Stăpîn pe volan“ — a ajuns în faţa fazei finale pe ţară. Este, pro­babil, cea mai cu­prinzătoare acţiune de acest gen iniţia­tă pînă acum de or­ganizaţiile U.T.C., oricum mult mai complexă. Mai cuprinzătoare pentru că cei 120 de tineri şoferi ce se vor întrece mîine în Capitală pentru desemnarea celui mai bine pregătit conducător auto au fost selecţionaţi pe parcursul mai mul­tor luni de întrecere, dintr-un număr de 35 000 de tineri, din toate judeţele ţării, care profesea­ză această meserie. Mai complexă fiindcă de această dată condiţiile con­cursului nu s-au re­zumat doar la pro­be ce sondau înde­­mînarea practică sau pregătirea teoretică, ci au vizat direct participarea tineri­lor la realizarea sar­cinilor de plan ale întreprinderilor de transporturi, condu­cerea autovehicule­lor pe drumuri pu­blice. De aceea faza de masă a fost eșa­lonată pe o perioa­dă de una-d­ouă luni, cîştigătorii fiind, desemnaţi din rîndul celor ce au obţinut cele mai mari realizări de plan, consumuri re­duse de carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb, care au avut cele mai puţi­ne, sau de joc, aba­teri de la regulile de circulaţie. Obiectivele con­cursului sunt evi­dente : stimularea tinerilor conducători auto, printr-o moda­litate atractivă, de (Continuare în pag. a ll-a) De citeva zile recoltările se I înscriu pe prim plan în cadrul agendei de lucru a ţăranilor coo­peratori şi lucrătorilor din între- I prinderile agricole de stat din judeţul Constanţa. Autocamioa­nele şi atelajele încărcate fac I un du-te-vino neîntrerupt între cîmp şi pătule, echipe speciale eliberează terenul, iar mecani-­i­zatorii îl pregătesc în vederea înseminţărilor de toamnă care, în această zonă se preconizează­­ a fi declanşate în jurul datei de 20 septembrie. Vorbindu-ne despre desfăşurarea lucrărilor din actuala campanie, tovarăşul Dan Şerbu, directorul direcţiei agri­­­­cole judeţene, preciza: „Mă­surile iniţiate de către fiecare unitate permit strîngerea recol­tei cu cea mai mare rapiditate în primul rînd de pe terenurile stabilite a fi însămînţate cu cul­turi de toamnă, a strugurilor, le­gumelor şi fructelor. La floarea soarelui, de pildă, s-a generali­zat în tot judeţul experienţa în­treprinderii agricole de stat Med­gidia care constă în recoltarea în două faze fapt ce dă posibili­tatea grăbirii strîngerii recoltei cam cu 10 zile. De asemenea, la porumb, în acelaşi timp cu re­coltatul lanurilor ajunse la ma­turitate deplină (în ideea recupe­rării unor cantităţi tot mai mari de coceni în stare verde pentru însilozare) pentru terenurile de şes ştiuleţii sînt lăsaţi 2-3 zile în cîmp unde soarele, încă pu­ternic, îi usucă. Acest mod de a proceda ne-a permis să re­coltăm pînă acum aproape 10 000 de hectare porumb şi floarea soarelui şi să pregătim pentru semănăturile din toamnă cam a­­ceeaşi suprafaţă. Volumul de muncă ce se cere depus în con­diţiile acestui an este, evident, foarte mare. De aceea, întregul complex de măsuri vizează mo­bilizarea tuturor forţelor exis­tente în judeţ, utilizarea la ca­pacitatea deplină a atelajelor, combinelor, remorcilor şi auto­camioanelor prin organizarea schimburilor duble sau prelun­gite“. Firesc, tineretul de la sate, participă efectiv la realizarea în termen a lucrărilor din această campanie agricolă. Ne-am con­vins de acest lucru cu prilejul raidului-anchetă întreprins în unităţile agricole din judeţul Constanţa. — Cînd recoltările sînt în toi — ne spunea secretarul orga­nizaţiei U.T.C. de la C.A.P. Oltina, tovarăşul Oprea Stamat — se înţelege că de noi aici este nevoie. Noi, tinerii, lu­crăm mai mult la transpor­turi, iar noaptea la eliberatul te­renurilor. Pînă acum, treburile merg foarte bine: peste 100 hectare recoltate şi eliberate. Cele spuse de secretarul or­ganizaţiei U.T.C. au fost con­firmate şi de către preşedin­tele cooperativei agricole care are numai cuvinte de laudă la adresa tinerilor. Cu iniţiative asemănătoare ale tineretului ne-am întîlnit şi la Siminoe, şi la Siliştea, şi la Zo­rile, aproape peste tot, acolo unde am poposit şi am căutat lămuriri la întrebarea : ce fac tinerii în actuala campanie agri­colă ? La cooperativa agricolă de producţie din Zorile, pre­şedintele, tovarăşul Gheorghe Orăscu, a ţinut să ne arate „pe viu“ ce fac tinerii. La gropile de silozuri lucrau 29 de utecişti, la transporturi — 21, iar restul pînă la 101 în cîmp la recoltări. „De însilozări s-au angajat să răs­pundă ei, uteciştii. Noaptea cu toţii merg la tăiatul şi trans­portatul cocenilor, care a doua zi sunt trecuţi prin maşini şi aşezaţi în silozuri de către fete, încă 10-12 zile de lucru în acest ritm şi noi vom termina recol­tările“. La cooperativa agricolă din Viile am notat o altă iniţiativă a tinerilor care vizează folosi­rea deplină a capacităţii atela­jelor. Din cîmp vin încărcate cu porumb iar din sectorul zooteh­nic se întorc încărcate cu gunoi de grajd pentru fertilizarea so­lurilor ce vor fi însămînţate cu grîu. Tovarăşul Tănase Voicu, preşedintele cooperativei agrico­le, aprecia că în acest mod se economiseşte timpul de lucru a 80 de atelaje în 10 zile, iar fertilizarea terenului va fi rea­lizată la timp. „Este lăudabilă şi iniţiativa mecanizatorilor de la I.M.A. Cas­­telu şi Cogealac — ne spunea tov. Ion Popescu, prim secretar al comitetului judeţean . U.T.C.,­­ care s-au angajat ca ziua să lucreze la transporturi, iar seara pînă mai târziu la efec­tuarea arăturilor. Biroul comi­tetului judeţean U.T.C. şi-a pro­pus extinderea acestei valoroa­se iniţiative". GH. FECIORU lAITR­ 0 MM, ZECE MII DE HECTARE RECOLTATE. RITMUL TREBUIE MENȚIRUT! CRONICĂ DE CAMPANIE • • • • • IN PAG. A 2-A: CRONICA DEBUTURILOR - Mihai Dutescu: „NOAPTEA NUNTII"­­ • Un mare dascăl si savant: G. G. LONGINESCU !

Next