Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)
1969-10-10 / nr. 6346
ÎN PAG. A 2-A: ACTUALITATEA pentru TINERET CRONICA DEBUTURILOR CRONICA PLASTICĂ RITMUL BURI IA SIMARATESTE URI PARAVAI PENTRU RĂMINERILE IN URMA LA RECOLTAT In momentul cînd transmitem graficul din operaţia generali a judeţului VRANCEA oglindeşte efectuarea lucrărilor de însămînţări la culturile de toamnă în procent de 92 la sută Concentrînd întreaga forţă mecanică, zi şi noapte, la executarea lucrărilor de sezon şi antrenînd în această campanie hotărâtoare pentru soarta viitoarelor recolte zeci de mii de brate de muncă cele 85 de cooperative agricole de producţie ale judeţului vor termina campania agricolă de însămînţări cu 10 zile mai devreme şi în deplină epocă optimă. Pînă în prezent, cele mai multe cooperative agricole din judeţ — în proporţie de 96 la sută — şi-au transferat sămînţa griului şi a celorlalte cerealede toamnă în patul germinativ din cîmpuri. Şi, ce se impune încă de la început precizat este că ritmul accelerat al însămînţărilor nu s-a făcut în dauna calităţii, a pregătirii superficiale a terenului. Redăm de pe itinerariul nostru de campanie cîteva aspecte de muncă, imagini specifice acestui anotimp. Pe solele podzolice foarte tari, dar propice culturii griului am întîlnit, în aceste zile, echipe şi brigăzi speciale de tineri înarmaţi cu sape şi tîrnăcoape, lucrînd din zorii dimineţii şi pînă seara tirziu la sfărîmatul bulgărilor împietriţi, rămaşi în urma discurilor de tractoare. Paralel cu lucrările de însămînţări — se poate spune în raport direct cu acestea , se desfăşoară activitatea de recoltare a porumbului şi sfeclei de zahăr, asigurarea bazei furajere, culesul viilor. Muncile complexe, concentrate într-o perioadă relativ scurtă de timp, au determinat cooperativele agricole de producţie de pe aceste meleaguri să-şi ia din vreme toate măsurile agrotehnice cuvenite, să împartă echilibrat forţele în funcţie de urgenţa şi epoca optimă lucrărilor agricole. O mare contribuţie au adus-o în această campanie şi mecanizatorii. In condiţii deosebite, dictate de o iarnă prelungită şi într-o toamnă lipsită de pipi, volumul lucrărilor mecanizabile pe hantru se dublează, se tricplează, se repetă de cinci, şase ori. Astfel, la C.A P. Mihălceşti cele 610 hectare destinate însămînţărilor griului au fost discuite şi tăvălugite de 9 ori.. Ca să fie degrevată activitatea tractoarelor, de 10 zile lucrează în cîmi 1300 braţe de muncă ; două convoaie de atelaje sunt special pregătite pentru transportul obligaţiilor contractuale în baza de recepţie, iar două brigăzi mobile , formate dintre tineri intervin zilnic acolo unde se simte mai mare nevoie. Situaţia în aceeaşi zonă agricolă, deci beneficiind de aceleaşi condiţii naturale de lucru, cooperativa agricolă Ciorăşti desfăşoară, potrivit graficului, o viteză zilnică la semănare de 40 hectare ; 12 tractoare ară şi tăvălugesc ca să asigure teren de lucru pentru cele 4 semănători . 6 tractoare asigură transportul porumbului şi sfeclei de zahăr în baza de recepţie Un tractor la grădina de legume Viteza zilnică de lucru la însămînţat ar fi putut fi sporită cu încă 10 hectare dacă la această cooperativă agricolă 5 tractoare nu s-ar afla de mai mult timp pe butuci din lipsă de piese de schimb. De asemenea la cooperativa agricolă Băleşti, cu toate că însămînţatul se apropie de sfîrşit, această lucrare se face încet, cu mari eforturi şi pierdere de timp ; din cele 789 hectare cu porumb, numai de pe 450 s-a strîns recolta, iar eliberate şi de masa I. MARCOVICI (Continuare în pag. a lll-a) Pe ogoarele cooperativei agricole din Mirţa, judeţul Ilfov, tractoriştii Dom Cornel şi Vasile Tudose se evidenţiază attt prin volumul muncii cit şi prin calitatea lucrărilor executate Foto: O. TLECAN Deşi în ultimul timp a-au obţinut rezultate bune in unele judeţe — Galaţi, Brăila, Tulcea, Ialomiţa, să prezint doar citeva exemple — totuşi, ritmul de lucru nu reflectă posibilităţile de care se dispune. Este îngrijorătoare rămînerea în urmă la semănat şi recoltat constatată în judeţele Maramureş, Timiş, Constanţa, Covasna, Alba, Sibiu, Cluj, unde abia de s-a realizat o treime din volumul lucrărilor din această perioadă. Pînă la 20 octombrie, data socotită ca limită optimă maximă mai rămin de pregătit şi semănat aproape un milion de hectare şi de recoltat, numai cu porumb, o suprafaţă de peste 1,2 milioane hectare. In asemenea condiţii este imperios necesar ca întreaga energie a oamenilor muncii de pe ogoare să fie canalizată în direcţia folosirii zi şi noapte a fiecărei ore, a utilizării cu randament maxim a tuturor tractoarelor si utilajelor organizate in această mare bătălie de care depinde recolta prezentă și viitoare. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ANUL XXV. SERIA II NR. 6346 4 PAGINI - 30 BANI VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 HUNEDOARA vă aşteaptă, tovarăşi care la repartizare aţi răspuns ABSENT! Judeţul construieşte cu tehnicieni, în timp ce arhitecţii stau la Bucureşti Poate un profesor suplini 101 colegi care nu s-au prezentat la post? Deficitul de cadre arată mari lipsuri la capitolul educaţia responsabilităţii sociale .. . 2 3 . Iată cîteva cifre: din 1960 pînă acum DSAPC Deva a cerut Institutului de arhitectură din Bucureşti 63 de arhitecţi, în fiecare an nevoile crescînde ale judeţului solicitînd, în aceatsă parte a ţării, un număr din ce în ce mai mare de specialişti. Nominal, din cei 63 de arhitecţi repartizaţi se află azi în instituţie doar 3. Trustul de construcţii Hunedoara cu sediul la Deva, conform sarcinilor de producţie din ultimii 5 ani a evaluat necesarul de cadre cu pregătire superioară la 60 de ingineri cu diferite specialităţi. In fapt, la posturi se află numai 24, mai bine de jumătate dintre ei fiind cei sosiţi prin repartizările absolvenţilor din promoţia 1969. Inspectoratul şcolar al judeţului a cerut, pentru cele 825 de catedre şcolare descoperite tot atîţia profesori. S-au prezentat 474, golurile fiind „umplute“ cu cadre necalificate sau în curs de calificare. Pentru 101 posturi vacante la limba franceză s-a prezentat un singur profesor... La secţia economică a Comitetului judeţean P.C.R. ni se confirmă că lipsa de cadre este intr-adevăr una din problemele dificile ale judeţului Hundoara. Lipsesc de la locurile de muncă peste 300 de specialişti, mulţi dintre ei solicitaţi în sectoarele direct productive în Întreprinderile pentru care se investesc anual milioane de lei. O serie de unităţi industriale din judeţ sunt într-atît vitregite prin neprezentarea unor absolvenţi încît nu găsesc specialişti nici pentru... posturile de conducere ! S-a creat de curînd întreprinderea alimentară care a cuprins toate unităţile cu acest specific din judeţ. La o producţie globală de 600 milioane lei anual sînt doar 3 ingineri cu o pregătire adecvată, restul posturilor fiind acoperite de specialişti cu diverse alte calificări sau chiar cu oameni fără o pregătire aproximativ apropiată cerinţelor producţiei. Direcţia judeţeană de transport auto n-a găsit un inginer pentru a conduce autobaza. Migraţia spre alte oraşe se manifestă la diferite eşaloane ale producţiei. Sunt aici condiţii mai puţin normale de viaţă şi de muncă ? — Ne întrebaţi de condiţiile ce li se oferă ?!, răspunde tovarăşul VIOREL FAUR, primsecretar al comitetului judeţean U.T.C. Personal, consider că sunt dintre cele mai bune, încă înainte de a se prezenta la mum-GANNA RÃDULESCU OVIDIU PĂUN (Continuare în pag. a II-a) ECHIPA PORTUGALIEI A SOSIT ASEARĂ BLITZURI PE AEROPORT Aseară, în jurul orelor 19, cursa TAROM care venea de la Lisabona avînd la bord echipa reprezentativă a Portugaliei, a aterizat pe aeroportul Băneasa. Mii de SIMOES iubitori ai fotbalului au venit să întîmpine, după un bun obicei, solii soccerului lusitan, încă de la apariţia pe scările avionului a lui Eusebio, Simoes, Tores, Jose Maria et Co. declanşatoarele aparatelor de fotografiat şi filmat au început să ţăcăne, flash-urile să fulgere- Bineînţeles, au urmat asalturile ziaris (Continuare tr» pag. a IlI-a) Ultimul meci de verificare al echipei noastre nationale de fotbal CALIFICAREA CONSTRUCTORILOR DE MAŞINI LA ORA MARILOR EXIGENŢE SEMNE DE ÎNTREBARE PE DIPLOMA TINERILOR STRUNGARI IL Practica în producţie a elevilor şcolii profesionale — o problemă încheiată? Prin ordinul nr. 64/1969 al Ministerului Industriei Constructoare de Maşini, elevii anului III al şcolilor profesionale au fost angajaţi In producţie ca muncitori calificaţi — continuîndu-şi, în paralel studiile teoretice. Rezultatele constatate de noi intr-un mare număr de uzine — după două, trei luni de la aplicarea ordinului — sunt foarte bune, ele reflectînd valoarea şi realismul acestei experienţe. . . . „ „ , — Peste 85 la sută dintre ei — spune maistrul ION IONESCU, de la Uzina de mecanică fină Sinaia — şi-au realizat şi depăşit normele încă din prima lună, dar acest lucru nu este suficient. Ei nu ne-au fost trimişi doar ca să completăm un gol al forţei de muncă, ci, în acelaşi timp, să-i putem pregăti mai temeinic. Din acest punct de vedere, nouă, maiştrilor, inginerilor, reglorilor, muncitorilor cu experienţă ne revine sarcina de cea mai înaltă răspundere de a le supraveghea creşterea ca muncitori formaţi, multilateral pregătiţi profesional, capabili să facă faţă nu numai sarcinilor tehnice şi producţiei de azi, dar şi celor ce se vor ivi peste 20—30 de ani. IOAE, ROMULUS (Continuare în pag. a lll-a) Adnotări universitare", de GH. SUCIU Multe din amfiteatrele instituţiilor bucureştene poartă numele marilor profesori sau oameni de cultură români : Cantemir, Haşdeu, Odobescu, Bălcescu (în acest amfiteatru îşi fuma prelegerile de literatură comparată Tudor Vianu), Pârvan etc. Faptul e semnificativ. La Iaşi (tocmai la Iaşi), cu excepţia aulei care se numeşte „Mihail Eminescu“, amfiteatrele sunt numerotate. Lasă că sunt şi foarte greu de găsit (amfiteatru „3 (II)“, amfiteatrul „3 N (2)“. Acelaşi lucru şi la Cluj. Limbajul cifrat ameninţă serios. Pierdem din zi în zi cuvintele, dezaureolăm simbolurile, ne pustiim sufletele. O să ajungem în ziua cînd în loc să ne înclinăm în faţa profesorului nostru şi să-l salutăm respectuos cu Bună ziua, domnule profesor, va fi destul doar să rostim o cifră, sau nici atît . Fereşte-ne, doamne, de ispita aceasta. (Continuare în pag. a II-a) IN PAG. A 3-A. • CALENDAR: ROVINE 575 • SPORT o „cursă cu obstacole“ pe ţărimul competiţiei Ştiinţifice Intîmplarea de mai jos poartă pecetea realităţii celei mai stricte, deşi ar putea părea multora o poveste fantastică. Ea se înscrie, ca exemplu cras în teritoriul acelor relaţii ştiinţifice neprincipiale, străine eticii noastre, străine normelor ce stau la baza progresului cultural, relaţii criticate cu atîta vigoare la Congresul al X-lea al partidului. Relatînd această neobişnuită întîmplare, al cărei început s-a consumat acum cîţiva ani, dar al cărei epilog încă nu s-a scris, subliniem totodată „unicitatea“ (fericită, totuşi !) pe care o reprezintă în contextul dezvoltării generale a ştiinţei noastre. Cititorul care, intrînd, în aceste zile, la Librăria Academiei din Bucureşti, va consulta ultimele noutăţi editoriale în domeniul ştiinţei, va descoperi că volumul „Elasticitatea“, semnat de Liviu Solomon, conferenţiar la Facultatea de matematică din Bucureşti, este, practic, nu o carte românească, ci o... traducere. Din caseta redacţională înserată pe ultima pagină a cărţii, reiese că aceasta a fost publicată, pentru întîia oară în Franţa, sub egida editurii franceze „Masson“. Cum a fost posibil ca o carte românească, semnată de un autor bucureştean, să trebuiască să fie tradusă în... româneşte ? Pentru a dezlega acest mister, ne-am adresat mai înfii autorului. „Cartea mea — ne mărturiseşte conf. univ. L. Solomon — a avut o soartă ciudată. Predată în 1963 Editurii Academiei, ea a fost refuzată, cu toate că referatele semnate de acad. Caius Iacob şi de dr. docent V. Visarion îmi fuseseră total favorabile. E drept, a existat şi un al treilea referat, care conţinea o serie de puncte de vedere opuse și care, într-o măsură destul de însemnată, a contribuit, cred, la refuzarea volumului“. „Intr-adevăr — ne declară și T. Boicescu, redactorul care s-a ocupat de lucrare — cartea a fost refuzată. Mai precis, edi-ION VĂDUVĂ POENARU (Continuare în pag. a lll-a) ARAD, Vedere generală am avwn