Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)
1969-11-21 / nr. 6382
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 INFORMAȚII — SPORT VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 Joi dimineaţa a plecat spre Santiago de Chile delegaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, formată din tovarăşii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., care, la invitaţia Partidului Comunist din Chile, va participa la lucrările celui de-al XIV-lea Congres al partidului. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Bujor Sion, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Delegaţia de activişti al Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de dr. Jaromir Obzina, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C. din Cehoslovacia, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră, a plecat joi la amiază spre patrie. Ministrul agriculturii şi silviculturii, Angelo Miculescu, a primit joi dimineaţa pe adjunctul ministrului agriculturii al S.U.A., Clarence Palmby, care se află într-o vizită de cîteva zile în ţara noastră. La invitaţia Grupului interparlamentar al R. D. Germane, joi dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Berlin, o delegaţie a Grupului român al Uniunii interparlamentare, care va face o vizită în această ţară. La Opera din Dublin, pe a cărei scenă au cîntat cu succes numeroşi artişti români, va susţine spectacole un nou grup de solişti din ţara noastră. Sunt invitaţi să-şi dea concursul, sub bagheta cunoscutului dirijor Napoleon Annovazzi, între 24 noiembrie şi 13 decembrie, cîntăreţi de la operele din Timişoara, Constanţa şi Braşov , în cadrul Expoziţiei internaţionale de invenţii deschisă între 7 şi 15 noiembrie la Nürnberg, România a participat cu cinci patente selecţionate de experţi ai Oficiului de stat pentru invenţii. Invenţiile româneşti au întrunit aprecierile unanime ale specialiştilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. (Agerpres) Joi dimineaţa a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre Berlin delegaţia C.C. al U.T.C. condusă de tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului care, la invitaţia C.C. al Tineretului Liber German, va face o vizită în Republica Democrată Germană. La plecare, pe aeroportul Băneasa au fost de faţă Mircea Angelescu, Traian Ştefănescu, Gheorghe Stoica şi Iosif Walter, secretari ai C.C. al U.T.C., membri ai Biroului şi activişti ai C.C. al U.T.C. Joi a părăsit Capitala îndreptindu-se spre Paris, delegaţia Mişcării Tineretului Comunist Francez (M.J.C.F.), condusă de Paul Augot, membru al Biroului Naţional al M J.C.F., vice-preşedinte la „Loisir et Vacance“ care la invitaţia C.C. al U.T.C. a vizitat ţara noastră. La plecare pe aeroportul Băneasa au fost de faţă Dumitru Gheorghişan, membru al Biroului C.C. al U.T.C., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C. şi activişti ai C.C. al U.T.C. Joi după amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia C.C. al U.T.C condusă de tovarăşa Floarea Ispas, secretar al C.C. al U.T.C., care la invitaţia C.C. al K.I.S.Z. a făcut o vizită în Republica Populară Ungară. La sosire, pe aeroportul Băneasa au fost prezenţi tovarăşul Gheorghe Stoica, secretar al C.C. al U.T.C. şi activişti ai C.C. al U.T.C. (Urmate din pag. I) leasă ca cea din facultate, dar mult mai dinamică, mai acerbă. Era, după diplomă, întîiul atestat în meserie. Cum l-a trecut ? O spun faptele. Silozul, dar recent în folosinţă (cu finisajul neexecutat încă) se înalţă impunător în faţa barăcii — birou în care discutăm. Este un siloz uriaş, cu o capacitate de 300 vagoane — şi aceasta încă n-ar însemna cine ştie ce, dacă n-am sublinia faptul că este unic (nu numai în ţară !) în ceea ce priveşte soluţia tehnică.^ Hala de sortare — citiţi sticlă şi beton acoperind, de la 12 metri înălţime, o suprafaţă de o jumătate de hectar — este realizată în sistem monolit, noutate şi curaj, dar şi stăpînire profundă a cheilor tehnicii. Dacă îl întrebi de ce-şi aduce mai cu osebire aminte, Ion Costea îţi va povesti o mică întîmplare : turnarea betoanelor la hala de sortare. Acţiunea trebuia realizată continuu şi pe timp frumos. Deşi buletinul meteorologic le era favorabil, şeful lotului a hotărît : vom turna zi şi noapte. Zi şi noapte nu s-a desprins de pe şantier, dintre constructori. O săptămînă. O săptămînă de efort încordat cu realizarea detaliilor tehnice, cu exigenţele PLEDOARIE calităţii, cu nervii. Seara, la încheierea lucrării, au cinstit succesul. A doua zi a plouat, îl întreb pe Ion Costea şi despre alte aspecte ale vieţii lui dincolo de şantier. „Ştiţi, la noi şantierul este totul- între timp, un film, o carte, ceva muzică...“ între timp, mai adaug eu, s-a înfiripat o poveste de dragoste, s-a întemeiat un cămin, se aşteaptă un fiu, între timp înseamnă viaţă la fel de puternic trăită, ca şi cea de pe şantier. Numai că tînărului inginer constructor îi place să vorbească mai mult despre viaţa lui de şantier, încercînd să aflu încotro i se îndreaptă dorinţele acum, la terminarea originalului siloz. Ion Costea răspunde, uşor nedumerit de întrebare : „Cum încotro ? în construcţii, desigur. Avem atîtea de făcut în judeţul nostru. Şi apoi, nu uitaţi, dacă am optat pentru culoarea albastră, aceasta înseamnă că am optat definitv. Fără să apelez la cuvinte mari, aş vrea să înţelegeţi că şantierul a devenit modul meu de a fi“. I. ANDREIŢĂ P.S. Fotografia pe care o vedeţi îl reprezintă pe tînărul Ion Costea în anul opţiunii lui pentru culoarea albastră a şantierelor. Aceasta s-a petrecut în 1961 — și a ținut s-o desprindă —spre a fi reprodusa in ziar — din legitimația de student. IN ORGANIZAREA PRODUCŢIEI (Urmare din pag. 1) întîmplătoare, slab dirijată, a organelor de execuţie. Pentru întocmirea balanţei de corelare capacitate-incărcare în activitatea de programare sunt necesare informaţii primite din mai multe activităţi. • Din sectorul planificării se primesc informaţii privind capacităţile de producţie pe grupe de utilaje şi locuri de muncă, în dinamica lor. • Din activitatea tehnologică se primeşte documentaţia tehnologică care, în afară de încărcarea specifică pe unităţile de capacitate, trebuie să cuprindă şi devansarea fiecărei operații față de termenul de livrare. De asemenea sunt cunoscute din activitatea de desfacere termenele de livrare din contracte. Aceste informații sunt necesare întocmirii documentului amintit. DEVANSAREA FIECĂREI OPERAȚII FATA DE TERMENUL DE LIVRARE ESTE UN ELEMENT NOU. înainte de a stabili termenul calendaristic de fabricaţie pentru fiecare piesă în parte trebuie să fie determinate devansările pentru fiecare subansamblu, fază şi operaţie în parte în funcţie de data livrării, prevăzută prin contracte. Devansările se stabilesc de tehnolog şi se înscriu în fişele tehnologice. Tehnologul, pe baza graficelor-reţea, întocmite pentru fiecare produs, pe activităţi mai mari, stabileşte intervalul de timp necesar pentru montajul produsului la care adaugă, pentru fiecare operaţie, intervalul de timp stabilit, în dreptul fiecărei operaţii este indicată devansarea totală faţă de data terminării produsului. La întocmirea balanţei de corelare capacitate-încărcare, se pleacă de la termenul de livrare comunicat de serviciul comercial şi de la devansarea pentru fiecare operaţie prezentată în documentaţia tehnologică. Prin scădere se determină termenul de programare a fiecărei operaţii. Corelarea dinamică, pe termene scurte, a capacităţilor cu încărcarea, asigură respectarea în execuţie a termenelor din program, creează posibilitatea urmăririi programelor de producţie pe parcursul realizării lor. Acest document furnizează informaţii pentru stabilirea continuă a numărului de muncitori de bază pe secţii, ateliere, locuri de muncă, în conformitate cu necesităţile de producţie, redistribuirea utilajelor in cadrul întreprinderii, determinarea disponibilităţilor şi necesarului suplimentar de utilaje, stabilirea colaborărilor cu alte unităţi (pentru operaţii la care, din balanţă, rezultă că întreprinderea nu are capacitate de execuţie in perioada respectivă). Programul de producţie elaborat pe baza documentului : „balanţa corelare capacitateîncărcare“ furnizează informaţii pentru indicarea termenelor de aprovizionare şi stă la baza lansării dispoziţiilor de lucru către executanţi. în acest flux informaţional se leagă direct necesarul de muncitori cu programul de producţie, se indică precis ce materiale şi la ce termene trebuie să sosească pentru realizarea operaţiilor programate. în acest fel aprovizionarea nu se mai face pe trimestru ci într-o succesiune continuă şi logică a executării produselor, eliminîndu-se stocurile care apar in prezent, mai ales cele supranormative. Acest angrenaj : balanţă-program-dispoziţie de aprovizionare — care începînd cu anul viitor se va generaliza treptat in economie — asigură principalele corelări necesare executării programului de producție. (Urmare din pag. I) leşilor şi găsisem printre microbiştii de aici — pitoreşti ca pretutindeni — o amărăciune soră cu indiferenţa şi lehamitea, un sentiment de neagră supărare ,pi Cupirman şi ceilalţi“, de fapt o imagine concludentă asupra a ceea ce poate să însemne căderea în disgraţie a unei echipe ca urmare a insucceselor repetate şi, mai cu seamă, ca urmare a inexistenţei vreunui semn de redresare. Desigur, nu acest perimetru de ziar, destinat etapei în ansamblul ei, este locul unde să putem angaja o discuţie cu secţia de fotbal a puternicului (în alte domenii) club universitar ieşean. Dar măcar aşa, in goana pixului, ne facem datoria de a le evoca tovarăşilor de la respectiva secţie atmosfera sumbră creată de rezultatele echipei de care domniile lor răspund — o echipă, de altfel, simpatizată şi dincolo de plaiurile moldave — şi de a-i invita să mediteze ceva mai aprig la readucerea bucuriei în rindul atîtor şi atitor suporteri legaţi cîndva cu toate nădejdile fotbalistice de team-ul aflat sub bagheta antrenorului Justin. ...Care va să zică, la Iaşi, imediat după terminarea etapei aducătoare de lanternă pentru Politehnica, am consemnat In rindul microbiştilor o stare de spirit tihnită, o indiferenţă nu lipsită de culoarea umorului, căci l-am auzit pe un june operator chimist de la marea Uzină de fibre sintetice, strigînd din goana tramvaiului, către un amic de pe trotuar, următoarele : „Nu te supără, Costachi la anul o să avem cuplajul B, că Nicolina-i cap di serie în ce, măi băieţi, măi !...“ Peste Galata Aproape se scursese prima repriză a partidei Dinamo—Rapid şi mare lucru adică fotbal, nu văzusem pe teren. Evoluţia destul de obosită, fără orizont, a ambelor echipe ne decepţionase. Ne părea rău că efortul şi aşteptările unei asistenţe atît de numeroase — peste 25 000, cifră record, cred, pentru stadionul din Ştefan cel Mare — nu erau răsplătite pe ■măsură. Ne încerca chiar gîndul de a alerga în pauză pînă în Dealul Spirii, in căutarea unui alt derby. Drept argumente pentru o cronică numai de-o repriză îmi notasem că Greavu se manifestă prea speriat, Dumitrache nu prea are priză la minge ca și duminică cu grecii, Năsturescu, iese cu mingea în aur, Dinu — dinamovistul, pare greoi, Neagu fuge cu capul în pămînt, Pîrcălab — de ce l-o fi recomandînd unii cu atîta aplomb pentru tot ? — se învârteşte pe loc autodriblîndu-se, Dumitru cîştigă duelurile unde nu te aştepţi şi pierde cu dezinvoltură acolo unde situaţiile par simple, Angelescu rămîne un neînţeles, Ghergheli nu realizează nimic, că însuşi arbitrul Bentu aplică legea avantajului şi prevederile regulamentului după nişte vederi proprii, originale... Dar, neprevăzutul se produce şi după aceea n-am mai fi părăsit meciul pentru nimic în lume. Cum a venit lovitura de teatru ? Ştefan, fundaşul rapidist de pe dreapta, înaintează încet, nu-i iese nimeni înainte să-l stînjenească, celălalt fundaș, Lupescu, sesizează ocazia și, setos după gol cum îl știm — a devenit a doua lui profesiune în arenă — se lansează spre poarta lui Coman. Intr-o perfectă sincronizare, cînd Lupescu era bine înfipt în dispozitivul defensiv dinamovist. Ştefan îi trimite mingea magistral — Coman se afla ieşit mult în afară — o lovitură de maestru cu capul şi mingea, depăşind portarul, intră în plasă sub bară. 1—0 pentru... oaspeţii din Ciuleşti. Era minutul 34. De-acum, deabia, începea jocul. Partida, incredibil, îmbracă altă faţă , acţiunile capătă cursivitate, situaţiile periculoase la porţi sunt mai dese, publicul tresaltă, semnele de întrebare curg : cine va învinge pînă la urmă . Neagu — băiatul acesta relevă în unele Împrejurări o tehnici atit de rudimentară — ratează o bună ocazie în min. 36, cum va mai face în cîteva rînduri pînă la sfîrşitul bătăliei. Şi vine situaţia care încheie — min. 36 — practic şi matematic vorbind, istoria meciului. O pasă, fără să pară decisivă, a lui Năsturescu către Dumitru , ultimul sesizează ieşirea inoportună, mult in faţă, a lui Coman, un vole senzaţional, la Bobby Charlton, şi... 2-0 pentru băieţii în vişiniu din Grant. La două echipe de forţe egale, 2—0 e o cifră. Deşi evoluţia ulterioară a partidei lăsa să se întrevadă că meciul nu a jucat, totuşi verdictul era semnat încă în min. 34 — la primul gol. Echipa feroviară, descătuşată de tracul mizei, a jucat, în continuare, ca la carte. A mai avut cel puţin 4-5 ocazii rarisime de gol, ca aceea a lui Dumitru din min. 75. Pionii de bază ai Rapidului au fost, la ordine , Angelescu — un neobosit şi excelent coordonator de joc — Dumitru şi întreg compartimentul defensiv. Buni au fost în acest joc, Codreanu şi Năsturescu. Surprinde evoluţia neconvingătoare a echipei Dinamo, teamul cu cei mai mulţi selecţionabili de marcă. Toate eforturile lui Dumitrache, Lucescu Radu Nunweiller, Ghergheli Dinu s-au soldat cu... nimic. Atacurile, acţiunile lor, lipsite de clarviziune, de spontaneitatea cu care ne obişnuiseră, se spărgeau fragile de zidul apărării rapidiste. Uneori în doi oameni Rapidul ataca mai periculos. Care ar fi explicaţiile din interior privind evoluţia sub aşteptări şi previziuni a dinamoviştilor cel mai bine poate «, ştie doar antrenorul, Nicuşor, a cărui lecţie dată lui Angelo Niculescu, în cadrul unei anchete a ziarului „Sportul“ de miercuri, demonstrează dexteritate şi competenţă ! Sau e mai greu să vezi umbrele din propria grădină . Oricum, inimoşii suporteri ai celei mai tinere echipe, au dreptul să fie supăraţi. V. CABULEA P.S. Regretabil şi condamnabil -gestul jucătorului rapidist Dinu, care, la o altercaţie, l-a lovit brutal şi cinic pe Radu Nunweiller, care se afla la pămînt, fără minge. Atît comisia de disciplină a Federaţiei cit şi clubul au datoria să dezbată acest caz şi să aplice sancţiunile de rigoare. ÎN ETAPA A XlI-A SURPRIZELE LA... BUCUREŞTI Radu Nunweiller iese de pe teren. Rapidistul Dinu l-a „executat“ fără milă ! Foto: C. CIOBOATA JOI, DUPA mi, FOTBALUL [CA MAIM ? cobora un amurg de flacără iar dintr-o zare — cam dinspre Oradea — sufla uri vînt ca lama, în rest... paşi buni. ...Dar ma întreb : ce va fi fost ieri după masă, în Giuleştii ridicaţi spre şefie printr-o nouă ispravă a lui Lupescul... Şi cum va fi răsunat Piteştiul, după izbînda aspră a zidului condus de Olteanu, de data aceasta rămas nestrăpuns chiar şi după minutul 94 ! Şi cum vor fi răsuflat uşuraţi suporterii Farului, ai dinamoviştilor băcăoani, ai studenţilor craioveni şi ai feroviar rifor, din Cluj, după victoriile lar limită obţinute de favoriţii lor ! ! O etapă cu patru victorii „la mustaţă“ — victorii numite „itaiene“, pare-mi-se —, cu un rezultat alb, cu numai două victorii, la două goluri diferenţă şi, în sfîrşit, cu recordul eficacităţii obţinut de ultima clasată a etapei, o etapă de mare luptă (aşa cum a fost partida de pe micul ecran) ori una a atacurilor deficitare (căci deficitari s-au dovedit a fi, în această etapă, mai toţi marcatorii cu faimă ai campionatului). Concluzia tehnică ? Să o lăsăm pe seama specialiştilor Noi vom zice, făcînd ca de obicei un „spirit de glumă“, că joi, după nunta cu grecii, fotbalul nostru divizionar, era încă mahmur — şi vom aştepta cu nădejde — optimişti ca întotdeauna — evenimentele etapei de duminică, etapa a 13-a. Brr ! DINAMO BUCUREŞTI — RAPID : 0—2 (0—2). Scorul a fost stabilit în prima repriză de Lupescu în min. 34 cînd a reluat cu capul o excelentă centrare a lui Ştefan şi de Dumitru în min. 38 cu un şut de la 18 metri surprinzîndu-1 pe Coman.DINAMO BACĂU — „U“ CLUJ : 2—1 (1—0). A înscris Ene Daniel, min. 28, Dembrovschi, min. 55 pentru băcăuani şi Oprea min. 48 pentru studenţii clujeni, FARUL — JIUL : 1—0 (0—0). Unicul gol al partidei a fost înscris de Georgevici (în proprie poartă), min. 50. CRIŞUL ORADEA — „POLI“ IAŞI : 2—0 (2—0). A înscris Harşany minutul 15 şi 81. A.S.A. TG. MUREŞ — STEAGUL ROŞU : 3—0 (2—0). Au în DIAGRAMA ETAPEI scris Canaro, de două ori, min. 20 şi 45 şi Ciutac min. 70. C.F.R. CLUJ — U.T.A. : 1—0 (1—0). Singurul gol al partidei a fost realizat de Schwartz, min. 4. STEAUA — F.C. ARGEŞ : 0—0. Cu toată dominarea insistentă a gazdelor scorul a rămas alb. UNIVERSITATEA CRAIOVA — PETROLUL : 2—1 (0—0). Evoluţie pasionantă a scorului. 70 de minute au trebuit să aştepte spectatorii craioveni pînă cînd, în sfîrşit, Deselnicu să deschidă scorul. Apoi în minutul 85 Bădin speculează o flagrantă greşeală a portarului Gaboraş şi egalează 1—1. Cu trei minute înainte de sfîrşitul partidei Oblemenco îşi aduce aminte că luptă pentru titlul de golgeter şi înscrie aducînd victoria craiovenilor cînd nici nu se mai aşteptau. PLANUL ŞI ANGAJAMENTELE VOR FI ÎNDEPLINITE (Urmare din pag. I) spune inginerul şef al fabricii. Am folosit toate posibilităţile, credem noi, pentru a şcolariza cît mai mulţi tineri, pentru a-i face să deprindă tainele meseriei. In corpul de depozite şi ateliere am montat maşini şi din martie şi pînă acum, s-au calificat aici aproape 500 muncitori. De asemenea, la locurile lor de muncă, maiştrii şi inginerii au depus eforturi deosebite pentru atingerea scopului propus. In ciuda acestor eforturi, ne rămîn încă multe de făcut pe linia calificării. Nu trebuie să uităm că doar 5 la sută din salariaţii noştri sunt oameni cu experinţă, care au mai lucrat în întreprinderi cu un astfel de profil. „PE AICI NU PREA AM TRECUT" In discuţiile purtate cu conducătorii procesului de producţie au fost evidenţiaţi mulţi tineri care au răspuns la toate solicitările şantierului sau ale întreprinderii. Aproape despre toţi ni s-a vorbit cu înflăcărare, chiar cu patos „Ei sînt în frunte, ne-au sprijinit mereu, sînt harnici, întreprinzători etc.“ Cînd îi rugam însă să ne spună cîteva cuvinte şi despre organizaţia U.T.C., despre comitetul ei, se aşternea imediat o lungă tăcere sau auzeam cîteva propoziţii echivoce. De ce oare ? Cum la plenara C.C. al U.T.C. din 10—11 octombrie 1969 au fost recomandate organizaţiilor U.T.C. de pe şantierele de construcţii şi din întreprinderi acţiuni care să vină în sprijinul eforturilor pentru încheierea unui bilanţ anual pozitiv, e de necrezut că aici, atît la constructor cît şi la beneficiar nu s-a întreprins nimic. Pentru a ne convinge, mergem direct la sursă. — Da, ar fi trebuit să facem și noi ceva, ne spune Nicolae Pavel, secretarul comitetului U.T.C. de la şantierul 504 Suceava, dar singur... fac şi eu cît pot. Dialogul se precipită. Tovarăşul secretar ne înşiră greutăţile tinerilor, ne declară că nimeni nu se interesează de ei etc. etc. Dar dînsul ? De ce a fost ales ca secretar ? Nu ca să se intereseze şi de tineri, de condiţiile lor de muncă şi de viaţă . Dînsul nu a fost însă pe la comitetul municipal U.T.C. de un an de zile. Nici nu a fost chemat, nici nu s-a dus din proprie iniţiativă. Acţiuni în sprijinul producţiei 7 Nu, niciuna. Tinerii au muncit bine fiind antrenaţi de maiştri şi ingineri, dar ar fi participat şi la acţiunile organizaţiei, ar fi dorit, fără îndoială, să dovedească şi, altfel că sînt utecişti nu numai achitînd cotizaţia de membru. Pentru îmbunătăţirea disciplinei, pentru ridicarea calificării, pentru o mai bună gospodărire a materialelor se puteau organiza multe acţiuni... Acum, lasfîrşitul anului, pentru organizaţiile U.T.C. sînt sarcini sporite. Dar tovarăşul secretar, cu multă inocenţă, ne declară că ultima plenară a C.C. al U.T.C. a avut loc anul trecut, în 1968. Nu prea deosebită e şi activitatea organizaţiei U.T.C. de la Fabrica de tricotaje. Elena Muscă, locţiitoarea secretarului comitetului coordonator U.T.C. îşi aminteşte de un concurs profesional intitulat „Cunoaşterea maşinii la care lucrăm*. Da, foarte oportună organizarea unui asemenea concurs. Dar numai atît . Cum întreprinderea se află la începutul începutului se pun multe probleme care solicită eforturile tuturor factorilor din fabrică. Intr-o astfel de situaţie aproape întreaga activitate a organizaţiei U.T.C. ar trebui orientată, pe o perioadă de 5—6 luni, pe trei direcţii : 1. calificarea şi ridicarea calificării tinerilor; 2. cunoaşterea şi respectarea normelor disciplinei în producţie ; 3. realizarea sarcinilor de producţie. După cum se vede, două din acestedirecţii au fost pînă în prezent complet ignorate. . Situaţia existentă aici are însă şi o altă explicaţie în afara lipsei de preocupare a celor două comitete U.T.C. După cum ni s-a spus, de mult timp prin această parte a Sucevei nu a fost vreun activist de la comitetul municipal U.T.C. sau de la comitetul judeţean. „Pe aici nu prea am trecut“ a mărturisit Alexandru Vornicu, şeful secţiei cu problemele economice de la comitetul judeţean U.T.C. Nu ştim dacă trebuia să treacă dînsul pe aici, ştim însă că activiştii comitetului municipal U.T.C. trebuia să întîrzie aici, dată fiind situaţia concretă, cel puţin 3—4 zile pe lună. Fiindcă e de neînţeles că tinerii constructori să fie fruntaşi, iar organizaţia U.T.C. să nu se situeze pe o treaptă asemănătoare. Indiscreţie in interiorul Fabricii de tricotaje din Suceava. PELE - REGELE... GOLURILOR ! Cel de-al 1880-lea gol Inscris de faimosul fotbalist brazilian Pele a fost realizat miercuri seara, dintr-o lovitură de la NI m, In minutul 78 al meciului Santos-Vasco da Gama, meci disputat pe marele stadion Maracana din Rio de Janeiro. Imediat după șutul ce pecetluia un fabulos record din istoria fotbalului, Pele a părăsit terenul sub furtuna de aplauze a tribunelor, întreaga Brazilie — transmit corespondenţii de presă — a salutat cu urale tradiţionalul „goopool“ al radioreporterilor. Portarul echipei Vasco da Gama, Andrada (un jucător de origine argentiniană), a făcut tot posibilul pentru a împiedica „perla neagră“ să înscrie. In momentul penalty-ului rezultatul era egal 1—1. Pele nu şi-a dezamăgit însă suporterii, plasînd imparabil mingea în colţul din stingă al porţii. La sfîrşitul meciului, Pele a primit un tricou al echipei Vasco da Gama, avînd pe spate cifra 1 000 şi desenul stadionului Maracana. Emoţionat, Pele a declarat reporterilor : „Cînd am marcat astă-seară cel de-al 1 000-lea gol m-am gîndit la toţi copiii sărmani din lume“. Apoi el a dezvelit placa comemorativă de la stadionul Maracana, care va reaminti totdeauna amatorilor de fotbal această performanţă. Recordul lui Pele a fost comentat şi de cîţiva celebri fotbalişti. Iată opiniile lor : Bobby Moore" — căpitanul echipei Angliei : „A marca 1 000 de goluri este o mare ispravă. Să sperăm însă că Pele nu se va apropia de cifra de 2 ooo de goluri, în dauna noastră, la viitorul campionat mondial din Mexic“. Uwe Seeler (R.F.G.) : „Ar trebui să marchez încă 300 de goluri ca să egalez acest record. Pele nu este doar un idol al tinerilor fotbaliști, el este un monument viu al fotbalului Internaţional“. Just Fontaine (Franţa) : „Indiscutabil este cel mai bun fotbalist. Acest palmares confirmă superclasa lui Pele. Desigur au existat golgeteri de talia unui Di Stefano, dar în actualul context al fotbalului defensiv va fi dificil pentru orice jucător să obțină un rezultat asemănător". • Comitetul de organizare a competiţiei cicliste „Cursa Păcii“ a stabilit ca in anul 1970 tradiţionala întrecere să se desfăşoare între 12 şi 26 mai, pe traseul Praga—Varşovia—Berlin, împărţit în 15 etape, cu două zile de repaus, traseul măsoară 1 997 kilometri. Prima etapă se va desfăşura pe ruta între Praga şi Karlovy Vary (130 km). A 6-a etapă a cursei va avea loc pe străzile oraşului Varşovia. Cele două zile de repaus sunt prevăzute la 16 mai la Hradek Kralove şi la 21 mai la Poznan. La „Cursa Păcii — 1970“ au fost invitate 20 de ţări, între care şi România. • A fost dat publicităţii regulamentul de disputare a celui de-al 4-lea campionat european de fotbal inter ţări — Cupa Henry Delaunay. Tragerea la sorţi se va efectua la 20 martie 1970 la Roma, preconizîndu-se formarea a 8 grupe de cite maximum 4 echipe. Meciurile din cadrul grupelor (tur-retur, după formula campionat) se vor desfăşura între 1 august 1970 şi sfîrşitul lunii ianuarie 1972. Echipele cîştigătoare ale celor 8 grupe se califică pentru sferturile de finală. înscrierile pentru noua ediţie a campionatului european se vor trimite la Uniunea europeană de fotbal înainte de 15 februarie 1970. • La Copenhaga s-a disputat cel de-al doilea meci dintre selecţionatele de hochei pe gheaţă ale României şi Danemarcei. Prestînd un joc bun, hocheiştii români au obţinut victoria cu scorul de 10—2 (3—1, 5—0, 2—1). Punctele formaţiei române au fost înscrise de Pană (2), Varga (2), G. Szabó, I. Szabó, Basa, Ioniţă, Florescu şi Zgîncă. • Echipa feminină de tenis de masă „Aussenhandel“ Berlin (campioana R.D. Germane) s-a calificat pentru semifinalele „Cupei campionilor europeni“, întrecînd echipa Voința Arad cu scorul de 5—2. In cadrul aceleiași competiții, Mladost Zagreb a învins cu scorul de 5—3 pe Spartak Moscova.