Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)
1969-11-22 / nr. 6383
„SCINTEI A TINERETULUI" pcg. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET SIMBATA 22 NOIEMBRIE 1969 Regizorul Andrei Brădeanu şi operatorul Mircea Gherghinescu au realizat un film de televiziune după poemul simfonic opus 31 pentru orchestră şi cor de George Enescu „Vox Maris“. Acest film face parte din seria de filme ce-şi propune vizualizarea muzicii, cei doi realizînd încă două filme de acest gen : „Maria Tănase“ şi „Sâmbieiul Ifigeniei" de Pascal Bentoiu. „Lucrare mai puţin cunoscută — îmi spune operatorul Gherghinescu — „Vocea mării“ a avut premiera mondială in 1964 cu ocazia celui de-al IlI-lea Festival internaţional „George Enescu“, la baza ei stînd o poveste, un „scenariu“ scris chiar de Enescu. Ideea sacrificiului uman rămîne ideea de bază şi a filmului realizat de noi, dar într-o concepţie personală — cinematografică. — Ce înţelegeţi prin vizualizare ! — Redarea muzicii în imagini. Elementele principale ale filmului sunt marea şi piatra ele căpătind semnificaţii simbolice (23 XI, 13,30 ; pr. I). TELEREFERATUL ne oferă în premieră absolută pe ţară piesa „Oamenii cavernelor“ de William Saroyan. Regizorul Dinu Cernescu, care semnează adaptarea şi regia, ne-a vorbit despre premiera TIV. — „Oamenii cavernelor" este o dramă lirică ce degajă un ntare umanism. Intr-un teatru vechi, părăsit, se adăpostesc o mînă de oameni de cele mai diferite profesii, alcătuind o adevărată familie. Dar teatrul trebuie demolat, făcînd loc noilor construcţii. Cei însărcinaţi cu acest lucru amînă mereu, solidarizîndu-se, într-un fel, cu suferinţele celor umili. Eroii n-au rrume precise ci se numesc : Reijna, Clownul, Boxerul, Băiatul care vinde lapte, Ursarul, Tînăruu tăcut. • — De ce aţi ales tocmai acfeastă piesă? T.IV. \ — Catinca Ralea — care a şi tradus-o, mi-am dat-o s-o citesc. Mi-a plăcut şi v am propus-o televiziunii spre realizare. Am ales-o pentru că este un poem despre dragoste şi vis. Despre •relaţia dintre vis şi realitate. — Ce personaj v-a interesat mai mult? — Tînărul tăi Ut, interpretat de Dan Tutaru, care în piesă e șters, în această, adaptare a căpătat noi valenți cu o altă pondere. — Ce vă ofer că T. V. dumneavoastră ca reflizor de teatru? — T.V. îmi oferă multiple posibilități de elprimare vizuală, o apropiere . Parte lungă de un obiect poate să-mi creeze o stare psihologică c e nu se poate realiza în teatru; o ţigară, doi ochi în plan detașați pot însemna mai mult decit cîteva pagini din teatru. Stărilei erpilor se pot descifra precis,mai profund, și mai subtil (27.071. 20.00 pr. I). 11 ÎN PASAT •* Haiducii lui ŞAPTECAI * In apropiere de Braşov, ,la Prejmer, o echipă a „Casei de filme Bucureşti", realizează exterioarele la noua * producţie cinematografică *în culori, „Haiducii lui * Şaptecai". Regizorul Dinu 'tocea, împreună cu operatorii Gh. Iliuţ şi Iuri Druk- 1 maim, lucrează după un • scenariu scris de Eugen •Barbu, Mihai Opriș și Dinu * Cocea. * — Paralel cu acest film *— îmi spune regizorul — «realizăm și un al doilea, intitulat „Săptămîna nebuni• nilor". • — Serie a doua a primului ? ’ — Nu. Este continuarea , aventurilor cetei de haiduci, , conduși de Anghel zis Şaptecai, dar cu o altă acţiune. — Ce distribuţie aţi ales ? — Foarte numeroasă, dintre care puteţi nota pe Florin Piersic în rolul lui Şaptecai, Marga Barbu, Toma Caragiu, Alex. Glugaru, Const. Guriţă, Florin Scărlătescu, Jean Constantin şi debutanta Carmen Strujac studentă I.A.T.C., anul III actorie) în rolul lui Caliopi. I. P. VA PLACE BRAHMS : rulează la Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ: rulează la Festival (orele 9; 11,45; 15,30; 18,15; 20,45). PĂPUȘĂ : rulează la Sala Palatului R.S.R. (ora 20,00), Republica (orele 10; 13,30; 17; 20,30). CĂLDURĂ : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45) . IN IMPARATIA leului de ARGINT : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,45; 21), Favorit (orele 10, 13; 15,30; 18, 20,30), BLOW-UP : rulează la Sala Palatului R.S.R. (ora 17,00), Capitol (orele 9,15; 12; 15,15; 18; 20,45), Cinemateca (în sala cinematografului Union) orele 10; 12,30). GALILEO GALILEI : rulează la Viitorul (orele 15,30; 18; 20,30). VIRTOIANA : rulează la Central (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45) . LA NORD PRIN NORD-VEST : rulează la Grivita (orele 9,15; 12; 15,15), Bucegi (orele 9,30; 12; 15; 10,30; 19,30). BALTAGUL : rulează la Grivita (orele 18,15; 20,30), Floreasca (orele 9; 11,30; 15; 18; 20,30). ULTIMA LUNA DE TOAMNA : rulează la Doina (orele 18,15; 20,30). O SUTA UNU DALMATIENI : rulează la Doina (orele 9—16 în continuare). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO : rulează la Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 9, 11;15; 13,30; 16, 18 20- 20,45), Modem (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAŢII : rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Flamura (orele 9; 11,15; 18; 18,15; 20,30). OMUL MOMENTULUI : rulează la înfrăţirea (orele 15; 17,45; 20). RĂZBOI ŞI PACE : (seriile I şi IV) ; rulează la Buzeşti (orele 15,30; 19); război ŞI PACE : (seriile I şi II) ; rulează la Unirea (orele 15,00; 19,30). OMUL, ORGOLIUL, VENDETA : rulează la Dacia (orele 8,30—21 în continuare). CORABIA NEBUNILOR : rulează la Mioriţa (orele 9,30; 12,30; 16,15; 19,30), Tomis (orele 8—14 în continuare; 17, 20). VIAŢA LUI MATHEUS : rulează la Lira (orele 20,15). ANGELICA ŞI SULTANUL : rulează la Lira (orele 15,30; 18), Cotroceni (orele 15,30; 20,30). CELE TREI NOPŢI ALE UNEI IUBIRI : rulează la Cotroceni (ora 18). PARIA : rulează la Lumina lorei( 8,45—16,15 în continuare; 18,30; 20,45), Drumul Sării (orele 15; 17,30; 20), Moşilor (orele 15,30; 13). TIGRUL : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15), Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15). OAMENI ÎMPIETRIŢI : rulează la Moşilor (ora 20,30). LUPII ALBI : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30), Volga (orele 9,30—15,45 in continuare ; 18; 20,30). UN GLONTE PENTRU GENERAL : rulează la Pacea (orele 15,43; 18; 20,15). TESTAMENTUL DOCTORULUI MARUSE : rulează la Glorialorel( 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9,15; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30). OMUL CARE VALORA MILIARDE : rulează la Popular (orele 15,80; 18). Vitan (orele 15,30; 18). NOAPTEA I rulează la Popular (ora 20,30). CRĂCIUN CU ELISABETA : rulează la Vitan (ora 20,30). STELELE DIN EGER : rulează la Munca (orele 16, 20). ADIO GRINGO : rulează la Piacora (orele 15,30; 18; 20,30). MINA CU BRILIANTE : rulează la Arta (orele 9,15—18,45 în continuare; 18,15; 20,30). ATENTATUL DE LA SARAJEVO : rulează la Rahova (orele 15,30; 18). DOMNIȘOARELE DIN ROCHEFORT : rulează la Rahova (ora 20,15). SOARELE VAGABONZILOR : rulează la Progresul (orele 15,30; 18). APELE PRIMĂVERII : rulează la Progresul (ora 20,30). VIRSTA INGRATA : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). SIMBATA, 22 NOIEMBRIE 1969 Opera Română : DON JUAN — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) ; SECRET — ora 19,30 ; (Sala Studio) ; PĂRINŢII TERIBILI — ora 19,30 ; Teatrul de Comedie : OPINIA PUBLICA — ora 19,30 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu) : STRIGOII — ora 20 ; (Sala Studio) : MELODIE VARȘOVIANĂ — ora 20 ; Teatrul Mic : MARIA 1714 — ora 20 ; Teatrul Giulești : PĂLĂRIA FLORENTINĂ — ora 19,30 ; Teatrul ,,C. I. Nottara" (B-dul Magheru) : CIND LUNA E ALBASTRĂ — ora 19,30 ; (Sala Studio) : ANONIMUL — ora 20 ; Teatrul „Ion Vasilescu" : MANEVRELE — ora 19,30 ; Teatrul Evreiesc de Stat : RĂZBUNAREA SUFLERULUI — ora 20 ; Teatrul „Ion Creangă" : ADRESANȚII NECUNOSCUȚI — ora 16 ; Teatrul Ţăndărică (Cal. Victoriei) : PAPUCIADA — ora 17 ; (Str. Academiei) : CĂLUŢUL COCOŞAT — ora 17 ; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO — ora 19,30 ; (Cal Victoriei) : FEMEI, FEMEI, FEMEI — ora 19,30 ; Ansamblul U.G.S.R. : ESOP, VIAŢA, MUZICA ŞI NOI — ora 20 ; Circul de Stat ; RITMURILE ARENEI — ora 19,30. DUMINICA, 81 NOIEMBRIE 1969 Opera Română : APUS DE SOARE — ora 11 ; GISELLE — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : ALIZUNA — ora 10,30 ; (Sala Studio) : NĂPASTA — ora 10,80 ; TRAVESTI — ora 15,80 ; AL PATRULEA ANOTIMP - ora 19,88 ; Teatrul de Comedie : NICNIC — ora 10,30 ; CROITORII CEI MARI DIN VALAHIA — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Mfrgureanu) ; UN TRAMVAI NUMIT DORINŢA — ora 10 ; CONTRAPUNCTE — ora 15 ; STRIGOII — ora 20 ; (Sala Studio) ; TANDREŢE ŞI ABJECŢIE — ora 15 ; COMEDIE PE ÎNTUNERIC — ora 10 şi 20 ; (La Sala Palatului) : SFINTUL MITICA BLAJINA — ora 10,30 ; Teatrul Mic : MARIA 1714 — ora 10 ; IERTAREA — ora 20 ; Teatrul Giuleşti : CURSA DE ŞOARECI — ora 10 ; PĂLĂRIA FLORENTINA — ora 19,30 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : DON QUIJOTE — ora 10 ; VIJELIE IN CRENGILE DF. SASSAFRAS — ora 15,30 ; ECHILIBRUL FRAGIL — ora 19,30 ; (Sala Studio) : ENIGMATICA DOAMNA ,,M" — ora 10,30 ; ADELA — ora 16 ; CIND LUNA E ALBASTRA — ora 20 ; Teatrul „Ion Vasilescu" : DE LA BACII LA TOM JONES — ora 10 si 19,30 ; Teatrul Evreiesc de Stat: RECITAL DE LIEDURI, ARII SI SONATE — ora 11 ; DIBUR — ora 20 ; Teatrul „Ion Creangă" : COCOŞELUL NEASCULTĂTOR — ora 10 ; ADRESANȚII NECUNOSCUȚI — ora 18 ; Teatrul Ţăndărică (Cal. Victoriei) ; ELEFANTELUL CURIOS — ora 11 ; CABARETISSIMO — ora 19.30 ; (Str. Academiei) ; TIGRIŞORUL PETRE — ora 11 ; Teatrul ,,C. Tănase" (Sala Savoy) : CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : FEMEI, FEMEI, FEMEI — ora 19,30 ; Ansamblul U.G.S.R. : ESOP, VIAŢA, MUZICA ŞI NOI — ora 20 ; Circul de Stat : RITMURILE ARENEI — ora 10 , 16; şi 19,30. SIMBATA, 81 NOIEMBRIE 19. PROGRAMUL I • 18,00 Deschiderea emisiunii. Cheia oraşului — emisiune-concurs. Participă echipele oraşelor Redactori ai E. L. U. vă recomandă: IURI TINIANOV „Sublocotenentul invizibil" (Colecția „Meridiane") traducere Eugenia Lucaci Volumul prilejuiește îrvtîlnirea cu trei dintre cele mai izbutite lucrări ale scriitorului rus Iuri Tîmianov (1894—1943), fiinoscut precursor al şcolii structuraliste, întrunind totodată şi virtuţile unui narator excelent, subtil şi corosiv : „Figura de ceară“, „Nevîrstnicul Vituşişnikov" şi „Sublocotenentul invizibil“. Ultima nu- velă, care dă şi titlul volumului, a fost larg cunoscută la noi în deceniul antebelic, mai ales datorită unei ecranizări de mare succes. Prin cele trei nuvele ale lui Tîmianov trece că un fir roşu demascarea autocraţiei ţariste, a despotismului, a birocratismului, a dispreţului pentru om, pentru morala umană. (NATA-LIA RADOVICI). JANE AUSTEN „Mîndrie şi prejudecată" (E.L.U.) traducere Ana Almăgeanu „Mîndrie şi prejudecată“ este romanul reprezentativ al lucidei şi spiritualei scriitoare engleze de la confluenţa secolelor al XVIII-lea şi al XIX- lea. Viaţa burgheziei provinciale şi a micilor nobili englezi , este evocată cu umor şi realism ; scriitoarea nu pregetă să scoată în relief, ironizînd, prostia, obtuzitatea, prejudecăţile şi ambiţiile unor reprezentanţi ai acestor pături sociale. „ Stilul simplu şi vioi, acţiunea gradată şi bine condusă, observaţiile spirituale şi intere- I sante, îndreptăţesc succesul de care continuă să se bucure această lucrare clasică a litera- I tarii engleze. (GABRIELA MANTU). ^ HONORÉ DE BALZAC „Istoria celor treisprezece" | traducere Haralamb Grămescu Volumul „Istoria celor trei- sprezece“ însumează trei din romanele lui Balzac „Ferragus“, „Ducesa de Langeuis“ şi „Fata cu ochi de aur“, caracteristice pentru înclinarea lui , spre aventurile tenebroase şi * * * terifiante, redate într-o manieră proprie autorului „Co- mediei umane“ și completînd o latură ce nu poate fi ignorată din opera lui Balzac. In-teresul pentru această culegere este argumentat şi de faptul că cel de-al doilea roman este, parţial, un roman autobiografic, relatînd, sub forma unei , ficţiuni, dragostea lui Balzac pentru marchiza de Castries. „Istoria celor treisprezece“ constituie In ansamblul său o adevărată frescă socială a so- . cietăţii pariziene din vremea Restauraţiei. (VALER CONEA). Suceava şi Constanţa • 19,00 Telejurnalul de seară • 19,30 Reflector ; Poşta emisii, nil • 19,45 Teleenciclopedia • 20,45 Handbal masculin — România — Franţa (repriza a II-a). Transmisiune directă de la Timişoara a 21,15 O oră cu Alfred Hitchcock. Dansul marionetei a 22,05 Parada vedetelor cu Salvadore Adamo, Salomée, Lenny Kuhr, formaţia Sincron, Giulli Cicheli, Luminiţa Dobrescu şi „Fantezie“ - film muzical cu Gigliola Cinquetti • 22,55 Telejurnalul de noapte • 23,05 Cîntece lăutăreşti în interpretarea soliştilor Gabi Luncă şi Constantin Mirea. PROGRAMUL n • 19,45 Deschiderea emisiunii. Mozaic cinematografic • 20,45 Antologie poetică — „Stihuri pestriţe“ • 21,15 Seara melomanului. Bravissimo — film muzical-coregrafic • 21,45 Ritmuri argeşene — film documentar — producţie a studioului „Al. Sahia" • 22,05 Film serial „Epoleţii diavolului“. Episodul al II-lea — „Secretara generalului“. DUMINICA, 23 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL I • 8,45 Matineu duminical pentru copil şi tineretul şcolar. La şase paşi de o excursie. Filmul serial : Fiul mării • 10,15 Ora satului • 11,25 Concert simfonic • 12,00 De strajă patriei • 12,30 Emisiune în limba maghiară • 13,30 Vox Maris, Film de televiziune • 14,00 Fotbal : Farul — Steaua • 17,00 Realitatea ilustrată a 19,00 Telejurnalul de seară • 19,30 Florile de pe Argeș • 19,50 Desene animate • 20,00 Film artistic : Cavalerii teutoni (II) • 21,30 10 pop de luceferi • 21,50 Concert de muzică ușoară. Cu : Margareta Pâslaru, Doina Badea, Dan Spătaru, Aurelian Andreescu R 22,15 Telejurnalul de noapte r 22,30 A 7-a artă. Noutăţi cinematografice r 22,55 Telesport. Handbal masculin : România — Ungaria (secvenţe înregistrate le Timişoara). PROGRAMUL II R 20,00 Teme cu variaţiuni. Oedip R 21,10 La răscruce de vânturi. Reluarea episodului I 22:00 Filme documentare. ^ (Urmare din pag. 1) reproducînd grafic „Omul cu tilichia albastră" insistă în textul TM explicativ asupra existenței fiecărui fir din barba bărbatului , rămas celebru prin penelul lui P Van Dyck. Dubla insistență — observată anul anterior de un inspector şcolar al judeţu- lui Ilfov — asupra podoabei pilifere bărbăteşti — şi atât ! — ţinea loc de principiul dominant în educaţia estetică a elevilor. Or, cu un asemenea ghid de început, e greu de parcurs apoi drumul de la pictura egipteană pînă la Picasso sau Ţuculescu, de la Phidias la Brâncuşi sau Henri Moor, ft EUTERPE SUPLINITĂ DE „ARTA FORTIFICĂRII MUSCULARE" La orele de muzică din opt şcoli generale ale judeţului Timiş nu va zumzăi nici un diapazon, nu va suna nici o vioară, ci se vor auzi poate doar discuţii amicale despre virtuţile — eventual muzicale — ale lui Pelé, Eusebiu sau Dumitrache. Fiindcă opt absolvenţi ai Institutului pedagogic de educaţie fizică din Timişoara, repartizaţi la şcolile generale din judeţ, trebuie să predea nu numai disciplina lor ci şi muzica, desenul, ba chiar şi noţiuni de anatomie... Ce- are Euterpe cu „arta de a I exersa, fortifica şi dezvolta cor- I pul“, cum e denumită gimnastica ? In nici o programă anali- tică pentru secţiile sau institutele de educaţie fizică nu figurează desenul ori muzica. Mai degrabă invers. Şi poate tocmai I de aceea mulţi profesori de desen sau muzică, mai ales din şcolile rurale, sunt obligaţi să acopere şi ore de educaţie fizică! Ca la Şcoala generală din Dîrvari, de pildă, unde profesoara I de desen îşi predă disciplina 8 doar 6 ore, în rest fiind obligată să funcţioneze ca profesoară de muzică şi educaţie fizică. Penuria de cadre cu o calificare artistică superioară se perpetuează uneori şi în şcolile de specialitate. La şcoala de muzică din Rîmnicu Vîlcea, de exemplu, din cei 17 profesori pentru instrucţia instrumentală, nici unul nu are calificarea necesară , toţi sunt studenţi sau profesori pensionari ai altor discipline. Dar „ nemaivorbind de oraşe din pro” Vincie, chiar în Bucureşti la ora actuală lipsesc din şcolile de muzică nici mai mult nici 9 mai puţin decît 80 de profesori pentru instrumente, „ ATUNCI, UNDE NE SÍNT " PROFESORII ? In bună parte la locurile lor, acolo unde au fost repartizaţi . Directorul general al Direcţiei Cadre din Ministerul învăţămîntului, I. Radu, afirma că anul acesta s-a înregistrat totuşi cea mai favorabilă prezentare la posturi, mai ales printre absolvenţii secţiilor de desen, muzică şi educaţie fizică , din institutele, pedagogice. Dar, se ştie, în ţara noastră numărul şcolilor şi al liceelor a crescut vertiginos în ultimul timp, şi creşte mereu , ca dealtminteri şi numărul studenţilor pregătiţi pentru toate disciplinele necesareunui învăţămînt modern, calificat. Şi atunci ? Atunci, există o complexitate de explicaţii. Se întîmplă, de pildă, ca mulţi directori de şcoli — mai puţin de licee — să nu anunţe Ministerului învăţămîntului toate catedrele vacante. Şi nu anunţă uneori din interes strict , personal, mai ales cînd sînt învăţători pentru a-şi rotunji norma cu cîteva ore de desen, muzică sau educaţie fizică care cred ei că le sînt accesibile; alteori din interes ceva mai „al- I truist", adică de a completa cu orele acestor discipline norma altor cadre didactice ale şcolii, . — profesori de limbă română, I istorie sau geografie — care suplinesc doar prin prezenţa fizică cerinţele instrucţiunii artistice calificate. Ori, se întîmplă ca directorii unor şcoli (Grădiştea, de pildă) să anunţe drept I vacanţă o catedră completă la desen , cînd însă absolventul se prezintă în acel loc, (I. Gruici, de la Institutul pedagogic din Bucureşti) e nevoit să constate că de fapt sunt vacante doar 6 ore, restul normei pedagogice trebuind a fi completată cu ore de muzică şi educaţie fizică. Şi atunci, dacă tînărul profesor are răbdare, plus simţ muzical, plus I înclinaţii sportive, rămîne. Dacă nu, pleacă. In cazul în care, ulterior, soseşte să zicem un pro- I fesor de educaţie fizică multiplu înzestrat, gata să-şi asume şi pregătirea artistică a elevilor, catedra de desen se cheamă că e total acoperită ; dacă însă, un asemenea spirit renascentist, nu se iveşte în şcoala cu pricină, I lucrurile se iau de la început. UNELE PRICINI ALE TRANSFERULUI DE DISCIPLINI (sau I Istoria artelor în digest). Pentru era civilizaţiei cibernetice pe care o pregătim, disciplinele de studiu sunt, fireşte, Matematica, Fizica, Chimia — toate cu justificate majuscule ca importanţă calitativă şi cantitativă. Plus un amendament mai de curînd luat în seamă : evitarea aglomerării programelor de studiu. Drept care, pentru desen, muzică, educaţie fizică nu sînt afectate decît un număr redus de ore , de unde şi echilibristica unor directori ori inspectorate pentru completarea acestor norme. Cert, echilibristica ar putea fi evitată printr-o atenţie majoră la repartizarea pe strictă specialitate, norma puţind fi divizată în mai multe şcoli sau licee apropiate ca loc de funcţionare. Dar, tot cert, unii profesori preferă să funcţioneze cu toate armele şi bagajele într-un singur loc de muncă, unii directori ai şcolilor şi liceelor vor să conteze pe un singur profesor, unele inspectorate şcolare pe catedre oricum acoperite. Iar desen, de pildă, se predă doar pînă în clasa a X-a, secţia umanistică, ce culminează cu un curs-pilulă de istoria artelor, parcurs într-o viteză mai mult uluitoare decît instructivă. Studiul istoriei artelor într-un număr redus de ore nu poate justifica şi suplini întreaga normă pedagogică a unui specialist , motiv pentru care absolvenţii facultăţilor de Istoria şi teoria artei din acest an n-au putut fi repartizaţi învăţămîntului, ci destinaţi în absolută totalitate muzeelor de artă din Capitală sau din ţară. Observînd, deci, şi conţinutul disciplinei artistice, în afara parcurgerii prea rapide a istoriei artelor, apare cam ciudat şi stopul brusc pus desenului, sau poate mai ales desenului tehnic, tocmai în ultimele două clase de liceu, cînd ar fi extrem de necesar celor ce vor să studieze arhitectura, construcţiile ori artele plastice. La oraş, în familiile ce pot cheltui suplimentar, viitorii arhitecţi sau ingineri constructori, pictori ori muzicanţi sunt pregătiţi de meditatori contra unor sume destul de ridicate. La sate, însă, şi la drept vorbind acolo se resimte cel mai sensibil lipsa profesorilor de muzică sau desen specializaţi, nu revine nimănui o asemenea calificată îndeletnicire. Ceea ce poate face, ca în acesată privinţă, să nu fie totdeauna tocmai echitabilă întrecerea examenelor de admitere la institute şi facultăţi. ARTA ŞI PEDAGOGIA NU SE EXCLUD TOTDEAUNA. Profesorii învăţămîntului de artă lipsesc în şcolile satelor şi micilor oraşe nu numai din motivele arătate, dar şi pentru că absolvenţii institutelor de artă plastică rămîn în mari centre urbane unde fac cite un desen de carte, machetează cite o revistă, lucrează uneori ca „negri“ pe lingă un mare artist, sperînd să devină într-o zi şi ei mari artişti. Absolvenţii conservatoarelor de muzică, din pricina desfiinţării pe un deceniu a secţiilor de profesori şi pe de altă parte a înfiinţării unui impresionant număr de ansambluri artistice — fireşte, în mari oraşe — pot găsi plasament oriunde vor, şi, fireşte, vor în mari oraşe.Anul acesta, de exemplu, numai judeţul Ilfov a cerut 31 profesori de muzică , intr-adevăr, i s-au repartizat 20 de absolvenţi ai Conservatorului, s-au prezentat 10, dintre care cei mai mulţi au fost împărţiţi unor şcoli bucureştene). Ambele categorii declară ritos că îndatorirea pedagogică pe care ei nu şi-au asumat-o niciodată revine exclusiv absolvenţilor institutelor pedagogice, uitînd contribuţia dascălilor chiar la îndrumarea lor de viitori — mari — artişti. Uitînd că Tonitza, Aman, Luchian au fost profesori şi, absolut paralel, mari pictori, sau că Ion Vidu şi Ion Chirescu au rămas în istoria muzicii romă- MUZE SUBSTITUITE neşti deşi, au fost profesori la Focşani şi Reşiţa. Prorectorul Institutului „N. Grigorescu“, Vladimir Predescu, semnala că absolvenţii ultimelor promoţii nu s-au dedicat în mare parte muncii didactice, dar nici ca artişti, mulţi dintre ei, n-au realizat ceva semnalabil. In schimb, grupul pictorilor profesori de la Constanţa (N. Vărzaru, soţii Băieş, I. Mira) înregistrează succese artistice consemnabile ca şi V. Tamfirescu — profesor la Ploieşti, N. Roşu — profesor la Giurgiu, I. Chinschi — profesor la Bolentin sau L. Bartok, Cornel Ionescu, I. Buzdugan, care funcţionează la Iaşi cu excelente rezultate didactice şi artistice. Absolvenţii acestui ultim an ai Institutului „N. Grigorescu" n-au onorat repartizările decît în Infimă parte (maximum doi din fiecare secţie de studiu), deşi aceste repartizări se refereau la mari oraşe ale ţării. In schimb, au lăsat descoperite o mulţime de catedre care ar fi fost acceptate bucuros de către absolvenţii facultăţilor de desen ale institutelor pedagogice. CINE PREGĂTEŞTE ARTIŞTII, CINE INSTRUIEŞTE PROFESORII ? Desigur, facultăţile pedagogice sunt cele care în primul rînd vor pregăti obligatoriu profesori de muzică şi desen. Dar, totodată, conservatoarele de muzică, plus institutele de artă plastică îşi propun — în principiu — acelaşi lucru. Conducerea Institutului ,,N. Grigorescu" asigură că începînd din acest an funcţionează sistemul contractelor cu clauza obligativităţii exercitării profesiei pentru care studentul a fost pregătit — adică, în primul rînd, cariera pedagogică. Pe de altă parte însă, la sfîrşitul fiecărui an de studiu, cei care nu dau maximum de satisfacţie vor fi transferaţi la Institutul pedagogic, iar cei mai merituoşi studenţi de aici vor fi aduşi la Institutul de artă plastică. „Transferul, afirmă Adrian Secoşanu, decanul Facultăţii de desen din Bucureşti, va văduvi institutele pedagogice de elementele sale valoroase care, in plus, după cum o dovedesc faptele, sunt cele ce se prezintă în proporţie majoritară la catedre. In afară de aceasta, la repartizare se mai produce şi o altă nedreptate : cele mai bune locuri din învăţămînt sunt oferite de comisiile de repartizare absolvenţilor de la Institutele de artă plastică, ceea ce e normal. Dar chiar dacă aceşti absolvenţi au terminat studiile cu notă limită sau n-au absolvit examenul de diplomă, ei sunt preferaţi înaintea absolvenţilor cu note maxime, de la facultăţile pedagogice , ceea ce nu mai e atît de normal“. Mai ales că acest sistem preferenţial nu constituie nici un fel de stimulent pentru îndeplinirea datoriei pe care societatea contează. In domeniul muzicii situaţia e aproape similară : se afirmă că atît conservatoarele cit şi facultăţile pedagogice vor împlini cerinţele învăţămîntului. Dar deocamdată ambele genuri de absolvenţi sînt absorbite cu sete în alte domenii — orchestre simfonice, în număr de 17 în întreaga ţară, operă, ansambluri profesioniste, secţii de specialitate ale radioului, T.V. etc. Facultăţile Conservatorului care pregătesc profesori, Insumînd astăzi circa 1000 studenţi numai In Bucureşti, îşi vor dubla în curînd specialitatea d* pedagogie plus un instrument — ceea ce îi va face la fel de necesari în tot felul de instituţii muzicale, şi la fel deenuţi, dispuşi să predea muzică în liceu sau şcoli rurale. Desigur, nivelul învăţămîntului nu poate coborî pentru a nu mai rvni nimeni la cadrele pregătite pentru instrucţie pedagogică de specialitate , dar pe de altă parte absolvenţii conservatoarelor şi ai institutelor de arte plastice se dovedesc tot mai greu de determinat a activa ca profesori în şcoli din puncte mai îndepărtate ale ţării. Pînă cînd o eficientă activitate educativă îşi va proba rezultatele în această privinţă, nădejdea rămîne în institutele pedagogice, unde, dată fiind cerinţa mare de profesori specializaţi, cifra şcolarizării ar putea fi eventual suplimentată. In afară de aceasta secţiile de desen, muzică, educaţie fizică, ar fi necesar să funcţioneze nu numai în Capitală, ci, mai ales, în institutele pedagogice din alta oraşe — de pildă Bacău, Craiova, Constanţa, judeţe încă necomplet acoperite ca necesar de cadre didactice specializate în aceste domenii. Atunci, de pildă, se va putea conta intr-adevăr cu certitudine pe absolventul unei facultăţi pedagogice din Bacău (în ale cărei şcoli funcţionează doar doi absolvenţi ai Conservatorului de muzică), care va accepta bucuros să facă educaţia artistică a copiilor din judeţul său. ALTMINTERI, VALOROASE TRADIŢII POT PIERI prin lipsa celor chemaţi să le continue. Rectorul Conservatorului „Ciprian Porumbescu“, V. Giuleanu, remarca eventuale consecinţe ale absenţei de la catedre a dascălilor de artă , voci de mare valoare, talente ce ne fac azi onoare în ţară şi peste hotare au fost descoperite , şi nu numai în oraşe mari — de modeşti profesori de muzică care şi-au închinat întreaga lor viaţă muncii pedagogice. Aceşti dascăli, demni de toată stima, au fost inspiratorii unei elevate vieţi artistice în locurile unde au trăit, culegind folclor, organizând orchestre, coruri, expoziţii, spectacole, întreceri , potrivit puterii şi priceperii lor şi mai ales modestelor mijloace materiale existente în trecut. Desigur, şi astăzi există numeroşi profesori cu aceleaşi merite , dar condiţiile materiale, spirituale, acum incomparabil altele, cer ca aceste tradiţii, existente în sate sau în oraşe mici, să fie continuate, înnoite, în nici un caz să nu se piardă din pricina lipsei la apel a celor chemaţi să pună suflet in dezvoltarea spirituală a poporului nostru“. Intr-adevăr, cine e în stare să descopere mari talente artistice, poate existente într-un colţ îndepărtat de ţară, dacă nu profesorii de specialitate ? Mai ales astăzi, cînd părinţii sunt totdeauna dispuşi să îndrume copiii îndeosebi către tehnică, către ştiinţă, desigur principial în mod îndreptăţit, dar indiferent de alte reale aptitudini ? Cine e chemat să instruiască, să deschidă şi să cultive gustul pentru artă — şi nu neaparat în centre urbane unde există atîtea alte căi în această direcţie — ci în locuri mai depărtate, dacă nu un dascăl priceput şi calificat ? OBLIGAŢII MULTILATERALE«*-Pentru ca aceşti profesori să nu lipsească, ca să nu alerge în mod egoist şi uneori iluzoriu, numai după glorie personală, e necesar ca încă din timpul facultăţii educaţia spiritului de disciplină, a răspunderii sociale, profesionale să stea în centrul atenţiei generale — cadre didactice universitare, organizaţii U.T.C. şi studenţeşti. Seriozitatea, spiritul civic, simţul datoriei, respectul profesiei nu se încep în lunile dinaintea repartizării şi, nici intr-un caz, ulterior , ele se asumă o dată cu examenul de admitere în facultate şi se probează din prima zi a practicării profesiei, acolo unde ea e stringent necesară şi utilă. Fireşte, că şi forurile locale au îndatorirea să manifeste solicitudine faţă de cei care vin să-şi exercite meseria cu onestitate şi dăruire. „Din păcate, mărturisea un fost inspector al judeţului Ilfov, profesorul de desen Petre Dinu, unele cadre didactice de conducere tratează profesorii de artă ca pe nişte cenuşărese, fărîmiţîndu-le disciplina, amestecînd-o cu altele, sau atribuind-o altora nechemaţi, neacordind minimum de atenţie timpului lor de creaţie. Cînd un profesor de desen a cerut răgaz o jumătate de zi pentru a picta, o directoare dintr-o comună sitdată doar la cîţiva kilometri de Capitală a declarat dispreţuitor : „pescuitul şi pictura se fac duminica !“ Cînd un profesor a organizat în şcoală o interesantă expoziţie de pictură monumentală realizată de elevi, inspectorul şcolar invitat a găsit necesar doar să întrebe : „aveţi autorizaţie ?“. E clar că tinerii absolvenţi ai institutelor de artă, cărora nu li se creează condiţii necesare de trai şi de muncă în şcolile şi liseele unde s-au prezentat, sunt îndemnaţi, cu amărăciune, să le părăsească cit mai curînd". Mai ales atunci cînd directorii, ori chiar oficialităţile orăşeneşti sau comunale încarcă pe aceşti profesori ai disciplinelor de artă cu tot felul de corvezi , profesorul Vladimir Predescu relata cazul sculptorului George Apostu, care, disciplinat, s-a prezentat după absolvire la catedra de desen a unui liceu din Buzău. Aici, însă, în loc de a preda arta, Apostu s-a văzut obligat să participe o bună bucată de vreme la recensămîntul găinilor din oraş şi împrejurimi ! De curînd, cursurile şcolilor elementare s-au prelungit la 10 mi , numărul cadrelor didactice specializate, în funcţie de necesarul mărit al catedrelor respective se va putea completa nu numai prin suplimentarea cifrei de şcolarizare acolo unde necesităţile o impun, dar şi prin ■espectarea multilaterală, reciprocă, a obligaţiilor de prezen-are la locul de funcţionare al profesorilor — obligaţie din timp pregătită sub raport educativ — ca şi de primirea adecvată de ătre instituţiile de învăţămînt. Reciprocitate ce se cere realnente in mod necesar ono■ată, spre utilitatea şi satisfacţia unanimă. Două prime audiţii de muzică romaneasca . Alături de cîteva interesante lucrări din literatura naţională şi universală, săptămîra muzicală ne oferă posibilitatea de a asculta, într-un converti al Orchestrei de cameră a Filarnonicii în simfonicul Radioaleviziunii, două dintre cele mai mai lucrări muzicale româneşti: „Poemul bizantin“ de D. Popovitu şi „Concertul pentru oboi, bigot şi orchestră de coarde“ de A. Raţiu. Alături de Simfonia la 3-a, suita ,,Codex Caioni“, ariele în stil bizantin. Poemul a fost conceput în 1968 pe baza unor Vechi teme bizantine din sec. X. Vehiculînd un limbaj foarte simplu, modal, cu o ritmică asimetricei, D. Popodei creează un poem de arhaică rezonanţă, structurat pe baza a patru mişcări din care remarcăm Passacaglia şi Fugatto — construit pe o veche temă de colind. Concertul lui Adrian Raţiu a fost scris în 1964 , înscriindu-se pe linia preocupărilor contemporane de a ordona într-un fel sau altul muzica în însăşi procesul ei de elaborare. Pornind de astădată de la principii de organizare serială a tuturor parametrilor muzicali, Adrian Raţiu făureşte o lucrare de o remarcabilă simetrie, o piesă concertantă de o riguroasă arhitectonică și o sobră și interiorizată expresie. I. SAVA Un festival ambiţios ! „PORTATIVUL TINEREŢII“ Inaugurat anul trecut ca un festival al interpreţilor de muzică uşoară din judeţul Ilfov, „Portativul tinereţii" se prezintă la cea de-a doua ediţie cu ambiţii mult sporite: de data aceasta, pe scena casei de cultură din Gorgiu vor evolua concurenţi reprezentînd nu mai puţin de 11 judeţe. Raportate la hartă, judeţele care şi-au confirmat pină in ultimul moment participarea acoperă o zonă geografică amplă şi deosebit de diversă în ce priveşte posibilităţile şi tradiţiile cultural-artistice : Argeş, Brăila, Buzău, Dîmboviţa, Dolj, Ialomiţa, Mehedinţi, Prahova, Olt, Teleorman şi, fireşte, judeţul organizator — Ilfov. Dar ambiţiile acestui „Portativ al tinereţii" nu-s doar de natură... geografică. E vorba şi de anvergură, de ţinuta artistică a competiţiei. In fata unui juriu prezidat de binecunoscutul compozitor Vasile Veselovski — şi care va mai reuni alte cîteva nume la fel de binecunoscute de amatori de muzică uşoară,- compozitoarea Camelia Dăscălescu, cîntăreaţa Dorina Drăghici, regizorul Nicolae Frunzeti — concurenţii se vor întrece pentru două liste de premii — premii de interpretare şi premii de compoziţie. La ora cînd trimitem spre tipar aceste rinduri, în afara programului de concurs — sîmbătă seara şi duminică dimineaţa vor avea loc două concerte publice, iar duminică seara un concert de gală în care se vor adăuga laureaţilor şi, cîteva recitaluri susţinute de profesionişti , cunoaştem doar febrilele pregătiri ale gazdelor. Ilfovul va fi reprezentat de nume notorii în viaţa culturală a judeţului: Ileana Barbălată, Valeria Constantin, Doina Răducanu, Ştefania Doană, Vasile Călin şi Valentin Cioceanu, plus un grup vocal, un duet şi trei orchestre. Cum se vede, un lot numeros atacă premiile „acasă“ , cu speranţa că şi oaspeţii vor veni la fel de hotăiţi şi bine... înarmaţi, promitem să fim prezenţi la acest festival, care se anunţă interesant. MUZICĂ UȘOARĂ • După „Hey, Jude“, „On The Road Again", „Those Were The Days" și alte cîteva mari succese incluse pe un disc misterios în urmă cu cîteva luni, Electrecordul a scos un nou LP cuprinzînd „14 noi șlagăre mondiale" (dintre care spicuim: „Ob-la-di, Ob-la-da", „Eloise", „I’m Tiger“). Nu ştim ce determină pe specialiştii casei noastre de discuri să recurgă la interpretările dubioase, lansate ca „înregistrări originale din Anglia“ ale unor formaţii şi interpreţi de mina a şaptea, chiar dacă sunt din Marea Britanie, cînd cel puţin 2—3 formaţii româneşti ar putea da versiuni mult mai valoroase unora dintre aceste piese. După cîte ştim, asemenea discuri apar în Anglia la un preţ derizoriu, cu o reclamă de tipul: „La fel de bun ca şi originalul!“. Avem însă pretenţia ca Electrecordul să manifeste ceva mai multă exigenţă decit nişte impresari avizi de cîştig... Alte observaţii: însăşi selecţia este deficitară (îndeosebi la ultimul); nu sunt trecuţi interpreţii şi uneori nici compozitorii; apar greşeli ca Raskin in loc de Raskin, B. P. Ch. M. Gibb în loc de B. R. &M. Gibb; indicaţiile ca „vals lent“, „shake moderat“ sau „twist lent" (!) sunt de-a dreptul hazlii şi nu ştim cui folosesc... • Una din cele mai valoroase formaţii româneşti, „Phoenix", va prezenta în cadrul emisiunii radiofonice „Cavalcada ritmurilor" (mîine, nr. I, ora 0,42) două noi înregistrări: „Vint hain rtr. 1“ şi „Vint hain nr. 2“ (compuse de Florin „Mani" Bordeianu şi Paul Şuvăgău). In aceeaşi emisiune se remarcă prezentarea, de către Ing. N. Dumitrescu, a lui Dorin Anastasiu, ca şi noile înregistrări ale Margaretei Pîslaru („Ce îngîmfat", „N-ai dreptate") şi Aurelian Andreescu („Rîzi iubita mea“). La rubrica de succese : Barry Ryan (cu „The Hunt“), Joe Cocker („Delta Lady“), Beatles („Something"), Archies („Sugar, Sugar“). In cadrul emisiunii „De la I la 3“ (azi, ora 13, nr. II) veţi putea asculta cîteva prime audiţii de muzică uşoară românească: „Domnişoară" de Radu Şerban (cu Nicu Constantin), „La soarele inimii tale“ de Elly Roman (Gică Petrescu), „Jar" de N. Kirculescu (Ion Ulmeanu). Din aceeaşi emisiune se mai remarcă rubricile „Discul pe meridiane“ şi „Poeţi ai cîntecului francez" (Pia Colombo).