Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)
1970-03-26 / nr. 6487
ACTUALITATEA PENTRU TINERET „SCâ NTEl A TINERETULUI" pag. 2 JOI 26 MARTIE 1970 La citeva întrebări legate de apariţia unui Nou regulament al liceelor de cultură generală ne răspunde tovarăşul ION RADU, director general în Ministerul învăţămîntului — Ce a determinat apariţia unui regulament destinat numai liceelor de cultură generală ? — In relaţiile stabilite prin Legea învăţămîntului, între şcolile generale şi liceele de cultură generală s-au ivit diferenţieri care au conferit fiecărei forme un sistem şcolar de sine stătător. Acesta este primul regulament destinat învăţămîntului liceal. — Care sînt noutăţile pe care noul regulament le aduce faţă de instrucţiunile şi deciziile anterioare ? — Am să numesc cineva. Pentru stimularea interesului elevilor faţă de munca fizică se stabileşte o perioadă de două săptămâni de activităţi practice, la începutul fiecărui an şcoolar. Elevii anilor I—III vor participa în această perioadă la activităţi de interes obştesc în industrie, agricultură, construcţii, în funcţie de specificul localităţii în care se află liceul şi de cerinţele economiei locale. S-a eliminat terminarea diferenţiată pe clase a cursurilor unui an şcolar. Excepţie făcînd ultimul an, care termină cursurile la 25 mai, pentru toţi ceilalţi ani de studiu cursurile se sfîrşesc la 15 iunie. S-a procedat la o reglementare mai hotărîtă privind dozarea eforturilor pentru prevenirea suprasolicitării elevilor. Astfel, timpul necesar temelor scrise nu trebuie să depăşească 2 ore pe zi, iar pentru zilele care urmează sărbătorilor, o oră. S-au stabilit definitiv disciplinele prevăzute cu teze trimestriale. ' ' în anul IV, în trimestrulIII se susţin teze numai la trei discipline legate de programa de bacalaureat. Media trimestrială este aritmetică. Pentru o verificare mai atentă a cunoştinţelor elevilor şi pentru, sporirea exigenţei faţă de pregătirea acestora, s-a reglementat un minimum de notări (2,3 trimestrial) chiar la obiectele cu o singură oră pe săptâmînă. Potrivit normelor stabilite de Ministerul învăţămîntului şi Comitetul Central al U.T.C., se va sprijini constituirea de societăţi ştiinţifice, literar-artistice şi editarea de reviste şcolare. In privinţa admiterii în liceu, un element importanteste media ultimilor ■4 ani din şcoalagenerală , în cazul balotajului, pentru ultimele locuri, la examenul de admitere,aceasta este... hotărîtoare. — Cu ce contribuie noul regulament la facilitarea orientării școlare şi profesionale ? — Sub un aspect administrativ, această problemă este favorizată de reglementarea transferării elevilor care se pot• reorienta prin mutarea dintr-un liceu de specialitate intr-un liceu de cultură generală oricînd — şi invers — pînă în anul II, prin mutarea de la o secţie la alta, posibilă pînă înaintea ultimului an de studii. De asemenea, fiindcă orientarea la vîrsta de 14 ani nu poate fi considerată ca definitivă, tran-, . sferul de la clasele terminale — 9 ■ şi 10 — ale şcolii generale la liceul de cultură generală se poate face prin susţinerea unor examene de diferenţă. Mai ţin să menţionez faptul că admiterea pe secţii la liceul de cultură generală se va face începînd din anul şcolar 1971/1972. CALIN stanculescu MOLL FLANDERS : rulează la Patria (orele 9, 12; 15; 18, 21), Festival (orele 8,45; 11,45; 14,45; 17,45; 20,45), DOMNISOARA DOCTOR : rulează la Republica (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15), ASA AM VENIT (Gala filmului din R. P. Ungară) (ora 20,30). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), București (orele 9, 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21), Favorit (orele10; 13; 15,30; 18; 20,30). ELVIRA MADIGAN : rulează la Capitol (orele 9,80; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21). FECIOARA CARE-MI PLACE : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 12,30; 16; 18,30; 20,45). GHICI CINE VINE LA CINA?: rulează la Bucegi (orele 9,45; 12; 15,45; 18,15; 20,30), Giulești (orele 15,30; 18, 20,30). STELELE DIN EGER : rulează la Lumina (orele 9,30—15,45 în continuare; 19,30). MIREASA ERA IN NEGRU : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 13,15; 20,30). Program pentru copii (orele 9—10). Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20). Modern (orele 9,15; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45). l'O-YO : rulează la Timpuri Noi (orele 9—17 in continuare; orele 17—21 Program de filme docurmentare). ADIO TEXAS : rulează la Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 9,45; 12,15; 14,45; 17,15, 20), Aurora (orele 9; I1, 15; 13,30; 16; 18,15; 20.30), Tomis (orele 9, 11,15, 13,30; 15,45; 18; 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 16; 18.15; 20.30). ULTIMA DRAGOSTE : rulează la Central (orele 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45). VISUL DOMNULUI GENTIL rulează la Griviţa (orele 9,11,15; ÎS; 18,15; 20,30), Floreasca (orele 10; 13,45; 16; 13,15; 20,30). STĂPÂN PE SITUAŢIE : rulează la Mioriţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16, 18,15; 20,30) Arta (orele 9,30- 15,45 în continuare : 18,15; 20,30). BĂTĂLIA PENTRU ROMA : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 19). VIA MALA : rulează la Buzeşti (orele 15,30—18) . Viitorul (orele 15,30; 18). COLIVIE PENTRU DOI : rulează la Buzeşti (ora 20,30). PRIETENELE : rulează la Viitorul (ora 20.30). EXPLOZIE IN MUNŢI : rulează la Dacia (orele 8.30—20.45 în continuare) WINNETOU IN VALEA MORŢII : rulează la Lira (orele 15,30 ; 18), Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15), Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). ROŞU ŞI AURIU rulează la Lira (ora 20,15). CĂSĂTORIE PRIN MICA PUBLICITATE rulează la Drumul Sării (ora 20). COMISARUL X ȘI PANTERELE ALBASTRE • rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45). Volga (orele 10,12 in continuare; 16, 18,15; 20,30). PĂSĂRI SI OGARI rulează la Cotroceni (orele 20,30). LOVITURA PUTERNICA : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18). URMĂRIREA : rulează la Gloria temele 9,30; 12; 14,30; 17,15; 19,45). LA NORD PRIN NORD-VEST : rulează la Moșilor (orele 15,30; 19). NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR rulează la Munca (orele 16; 18, 20). DON JUAN FARA VOIE : rulează la Flacăra (orele 15.30; 18, 20,15). PĂCATUL DRAGOSTEI : rulează la Rahova (orele 15,30; 18). VIATA LUI MATHEUS : rulează la Rahova (ora 20,15) UN GLONTE PENTRU GENERAL : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). . VESNICUL INTIRZIAT : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,30). NOAPTE CU CEAŢA : rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20.15). ATENTATUL DE LA SARAJEVO : rulează la Progresul (orele 15.30; 18; 20.15). PREA MIC PENTRU UN RĂZBOI ATIT DE MARE : rulează la Pacea (orele 16; 18; 20). CĂLUGĂRIŢA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 19). PAT ŞI PATACHON : rulează la Cinemateca -- Union (orele 10, 12; 14. Program de filme pentru abonaţi ciclurile A şi B după amiază). moaşă... * 19,00 Telejurnalul de seară • 19,20 Muzică distractivă interpretată de violonistul George Carabilo • 19,30 Prim — Plan Acad. Nicolae Teodorescu • 20,00 Reflector • 20,15 Stagiune lirică TV. Premieră pe ţară : „Geamgiii din Toledo“. Operă de Tiberiu Olah • 21,10 Centenarul lui V. I. Lenin. Trenul spre Revoluţie — film documentar despre întoarcerea lui Lenin în Rusia în aprilie 1917 • 22,00 Telejurnalul de noapte • 22,10 Actualităţi literare • 22,30 Avanpremieră • 22,40 Disc ’70 — program prezentat de formaţia Casei de discuri „Electrecord“ • 23,00 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II 20,15 Deschiderea emisiunii. Stagiune lirică TV. Premieră pe ţară ..Geamgiii din Toledo“ « 21,05 Film pentru cinefili ..Cabinetul doctorului Caligari" « 22,10 Recital poetic ; Din lirica universală • 22,40 închiderea emisiunii programului 2. Pentru ca meşteşugul tradiţional să nu dispară Din iniţiativa comitetului collfinal al U.T.C., la Simoneşti, în judeţul Harghita, s-a deschis o expoziţie de cusături, ţesături şi broderii. Materialele expuse aparţin unui număr de 46 tinere ţărănci cooperatoare, care continuă frumoasa tradiţie a confecţionării costumelor populare specifice zonei etnografice de pe valea rîului Niko. Expoziţia va fi găzduită de toate căminele culturale, din cele 14 sate ale comunei Simoneşti, iar în luna aprilie, în satul Rugăneşti, va fi organizat un concurs al mâinilor indemînatice în arta broderiei. C. POGACEANU TINERII SĂRBĂTORESC UMĂRUL NĂŞTERII LUI LENIN în cadrul manifestărilor organizate în cinstea sărbătoririi centenarului naşterii lui V. I. Lenin, numeroase sunt şi acţiunile pe care le iniţiază organizaţiile U.T.C. Pe adresa redacţiei sosesc veşti care ne informează despre simpozioanele, serile literare, întîlnirile pe care tineretul le consacră acestui important eveniment. Relatăm, in numărul de astăzi, citeva din aceste corespondenţe : • ÎN MUNICIPIUL PLOIEŞTI, peste 300 de tineri din întreprinderi, şcoli şi instituţii au participat la o acţiune organizată de comitetul judeţean al U.T.C. Cu acest prilej, tovarăşul ION PARASCHIV, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., a prezentat expunerea „Leninismul — etapa ţiouă în dezvoltarea marxismului. Răspîndirea învăţăturii lui V. I. Lenin în România“, evocînd totodată uriaşa activitate de gînditor, ideolog şi conducător revoluţionar a lui Lenin. După expunere, tinerii au vizionat filmul „Lenin în Polonia“. Tot cu această ocazie a fost inaugurată o interesantă expoziţie ce carte, cu lucrări ale clasicilor marxism-leninismului şi o expoziţie cuprinzînd fotografii şi reproduceri de tablouri cu aspecte din viaţa şi activitatea lui Lenin. (Ion Miriţescu, şef de sector la Comitetul judeţean Prahova al U.T.C.). • LA RM. VÎLCEA s-a desfăşurat simpozionul „Lenin şi tineretul“, organizat de Comitetul municipal U. T. C. Profesorii Valeria Negulescu şi Ion Ceauşescu au vorbit despre semnificaţia operei lui Lenin, despre, conntribuţia acestuia la îndrumarea şi educarea tineretului. In continuare a fOTsU0 retentat filmul artistic „Intîlnire pe Oder“ (prof. Costea Marinoiu). DIN LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI GORJ au loc numeroase manifestări dedicate împlinirii unui secol de la naşterea lui Lenin. La Bengeşti, Sîrbeşti, Alinteşti şi Poenari s-a ţinut expunerea „Lenin şi revoluţia proletară“ , la Tîrgu Cărbuneşti — simpozionul „Lenin în poezia română“ ; la Polovraci — „Lenin despre România“ ; la Ţicleni s-a organizat o expoziţie de carte, cuprinzînd o parte din operele lui Lenin. (T. Stoichiţoiu). JOI, 26 MARTIE 1970 Opera Română : CARMEN — ora 19.30 ; Teatrul de Operetă : MY FAIR LADY — ora 19,30 ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : COANA CHIRIŢA — 19.30 ; (Sala Studio): AL PATRULEA ANOTIMP — ora 19,30 ; Teatrul de Comedie : OPINIA PUBLICĂ — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : NEPOTUL LUI RAMEAU — ora 20 ; (Sala Studio) : VIRAJ PERICULOS — ora 20 ; Teatrul Mic : EMIGRANTUL DIN BRISBANE — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Rel. Magheru) : CRIMĂ ȘI PEDEAPSA — ora 19,30 ; (Sala Studio) : ENIGMATICA DOAMNĂ „MU“ — ora 20 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ : DOMNIŞOARA DIN SIGHIŞOARA — ora 19,30 ; Teatrul Evreiesc de Stat : TRANSFUZIA — ora 19,30 ; Teatrul „Ţăndărică“ (Cal. Victoriei) : O POVESTECU CâNTEC — ora 17 ;NOCTURN I — ora 21,30 ; (Str. Academiei) : STROP DE ROUĂ ; BROTACELUL — ora 17 ; Teatrul „Ion Creangă“ : COCOŞELUL NEASCULTĂTOR — ora 9,30 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) ; BOEING-BOEING — ora 17 ; VARIETATI — ora 20 ; (Cal. Victoriei) : NICUŢA... LA TANASE — ora 19,30 ; Ansamblul U.G.S. : ESOP, VIAŢA, MUZICA ŞI NOI — ora 20 ; Circul de Stat : CARNAVALUL CIRCULUI — ora 16 şi 19,30. JOI, 26 MARTIE 1970 PROGRAMUL I • 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară • 18.05 Film serial „Oliver Twist" (III) • 18.35 Multe dulce și fiu (Urmare din pag. 1) Cine sunt ei ? Tamaș Martin are 21 de ani și lucrează la Exploatarea minieră Șuior. Actualmente e în... concediu medical, care i-a fost prelungit recent cu încă 15 zile de dr. Szocz István de la Serviciul ortopedie al policlinicii din Baia Mare, deși tînărul nostru e perfect valid — — dovadă nonşalanţa cu care zburdă pe trotuarele oraşului. Martin e muncitor, face parte dintr-un colectiv de muncă distins recent cu diploma de fruntaş pe ţară (eveniment despre care T.M. nu ştia — nu citeşte ziarele !) ,munceşte şi trăieşte într-un oraş ale cărui tradiţii muncitoreşti cuprind şi o consecventă atitudine decentă în locurile publice, o acceptare necondiţionată a normelor nescrise ale bunului simţ. De la părinţii lui — cooperatori la Corund — cu atît mai puţin a putut învăţa asemenea gesturi şi purtări lipsite de cuviinţă, cu atît mai puţin a putut deprinde o asemenea ţinută boemă, cu plete de fetişcană şi pantaloni fluturînd inestetic în vînt. Atunci, de unde ? „La tine-n sat ai face aşa ceva ?“ îl întreb : „Nu, răspunde el cu capul plecat — mi-ar fi ruşine de bătrîni“. „Dar In mină, faţă de muncitorii mai vestnici ?“ „Nici. Cred că mi-ar trage un joc de bătaie că umblu fără de respect„Dar cu nişte fete care te cunosc, cu prietene ale prietenilor tăi ai vorbi aşa ?“ Mă priveşte încurcat. „Nu, sigur că nu. N-ar mai vorbi cu mine. Mi-aş pierde respectul“. „Atunci ? De ce te porţi aşa cu nişte necunoscute ?“ Martin nu mai are ce spune. După cum nu poate răspunde nimic la această ultimă întrebare nici „colegul“ de stradă Angel Ștefan (19 ani), lucrător sobar la „Progresul", care încearcă să ne demonstreze că ţinuta lui extravagantă e justificată de considerente... estetice. In concepţia acestor doi tineri şi a altora, acolo unde nu îi cunoaşte nimeni, îşi pot îngădui orice, respectul faţă de ei şi faţă de bunul simţ pe care şi-l impun în prezenţa oamenilor serioşi — care l-ar putea combate şi condamna — nu mai funcţionează. Iată dar dezgolit uşuraticul concept al respectării bunelor maniere doar într-o societate la a cărei consideraţie ţii, dar a încălcării acestora în prezenţa unor oameni care nu te cunosc şi a căror opinie despre tine nu te interesează. Ardelean Dumitru, lăcătuş la Trustul minier Baia Mare, a hoinărit o noapte întreagă prin oraş, deşi acasă îl aştepta soţia cu care e căsătorit abia de citeva săptămîni. Dimineaţa, chefliu, a intrat la cofetăria „Crinul“ unde a provocat un mic scandal, insultînd lucrători ai localului şi consumatori. La miliţie continuă să facă pe naivul ditamai omul de 25 de ani — întrebînd mirat: „Da ce-am făcut ?“ Văzînd că i se întocmeşte proces verbal de contravenţie, are chiar îndrăzneala să ameninţe în prezenţa noastră pe lucrătorul de miliţie: „Ne mai întîlnim, noi, don şef !“. Culmea, acest tînăr care abdică cu atîta uşurinţă de la disciplina etică a societăţii noastre euterist, face parte dintr-o organizaţie puternică, munceşte alături de oameni care pot sluji oricui de exemplu în muncă şi în viaţa de toate zilele. Păhărelul de coniac pe care l-a băut în plus nu e, nu poate fi o scuză pentru asemenea comportare ! Mai mult decît orice surprinde la asemenea tineri concepţia că nu fac nimic rău dacă în loc să vorbească civilizat într-un local, urlă, că nu e nici o nenorocire dacă se hîrjonesc în plină stradă îmbrîncind şi călcînd trecătorii, că strada şi localurile sînt ţinuturi ale nimănui, „oaze“ de domnie a bunului plac, unde pot face nepedepsiţi tot ce le trăzneşte prin minte. Şi mai dureros însă ni se pare faptul că, alături de „fanţi“ profesionişti, „trîntori“ de meserie care-şi tîrăsc lenea din circiumă în circiumă — în mod firesc purtători ai unor astfel de concepţii, ţinute, gesturi asociate — întîlnim tineri care muncesc sau învaţă, care au o poziţie activă, constructivă în societate. Evident, scăpaţi de sub influenţa colectivelor din care fac parte ei sunt uşor atraşi, pervertiţi de roiul nociv al tăietorilor de frunză la cîini care putrezesc zi de zi în atmosfera ceţoasă a barurilor, care îi atrag cu falsa lor superioritate, cu falsa lor detaşare „superioară" de eforturile oamenilor muncii. Am întîlnit în postura de corigenţi la etica străzii, de contravenienţi la normele comportării civilizate în public şi alţi tineri băimăreni. Maziuc Maria (25 de ani) muncitoare la coop. „Progresul“, Dragomir Ileana (22 de ani), fără ocupaţie , vagabondau pe străzi într-o ţinută neglijentă şi în acelaşi timp, indecentă, fixînd cu insistenţă pe bărbaţii care le ieşeau în cale. Stăm puţin de vorbă cu D.I. Aflăm că în ultimele nopţi a dormit pe unde-a putut, cînd la hotelul „Bucureşti“, cînd la „Minerul“, de fiecare dată în compania altui bărbat. „De ce nu munceşti ?“ întrebarea o surprinde. „E greu, e departe acolo unde mi se oferă serviciu“. Nu e adevărat. I se oferă un serviciu bun, bine plătit, o muncă pe care o mai prestează şi alte fete, la 10 minute de mers cu autobuzul din centrul oraşului ! Dar D.I., furată de mirajul vieţii uşoare, fără muncă, îşi macină tinereţea în tovărăşii dubioase, face paşi repezi către infracţiune. Cu atît mai grave sînt faptele, cu atît mai iresponsabilă îi e atitudinea cu cit e căsătorită (soţul ei îşi satisface serviciul militar) şi are chiar un copil, pe care a preferat să-l abandoneze în grija silită a mamei şi surorilor, undeva, la Satu Mare. Fără îndoială, prezenţa unor asemenea stridenţe „morale“ în ambianţa de muncă şi învăţătură, de continuu efort creator în care se încadrează tineretul maramureşean este destul de rară. Tocmai de aceea gesturi şi atitudini, moduri de viaţă, comportări ciudat dualiste ca ale tinerilor pe care i-am amintit sunt mai bătătoare la ochi, tocmai de aceea deranjează mai mult. In aceste condiţii ni se pare total insuficientă activitatea desfăşurată de Comitetul municipal Baia Mare al U.T.C., de organizaţiile U.T.C. din întreprinderile şi instituţiile în care lucrează tinerii menţionaţi pentru combaterea şi corijarea hotărîtă a unor comportări şi pseudo-filozofii care nu mai au dreptul la prezenţă în societatea noastră. Organizaţiile respective, comitetul municipal nu trebuie să se mulţumească cu planuri de măsuri. Dimpotrivă, întreaga masă a tinerilor băimăreni trebuie mobilizată pentru eradicarea oricăror manifestări de parazitism, de imoralitate. Puţinii purtători ai acestor „microbi“ antisociali trebuie — dacă nu vor de voie — forţaţi să înţeleagă odată pentru totdeauna că etica străzii nu e facultativă, ci dimpotrivă, un imperativ permanent al societăţii noastre. ETICA STRĂZII NU E FACULTATIVA TELEGRAMĂ COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN a adresat o telegramă CELUI DE-AL XXII-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN AUSTRALIA in care se spune : Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist din Australia, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului australian un cald salut frăţesc. Comuniştii români nutresc sentimente de caldă simpatie faţă de activitatea partidului dumneavoastră pusă in slujba intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale maselor muncitoare, împotriva acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru independenţa şi libertatea popoarelor, pentru pace şi securitate internaţională. Subliniem şi cu acest prilej relaţiile de prietenie şi solidaritate frăţească statornicite între partidele noastre pe baza principiilor marxist-leniniste ale internaţionalismului socialist, egalităţii în drepturi, independenţei fiecărui partid. Ne exprimăm convingerea că dezvoltarea în continuare a legăturilor internaţionaliste dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Australia serveşte prieteniei dintre cele două partide şi popoare ale noastre, cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Vă urâm succes deplin in desfăşurarea lucrărilor Congresului, noi victorii în lupta pentru realizarea nobilelor ţeluri ale democrației, socialismului și păcii. Semiconductorii cu mobilitate mică Dezvoltarea explozivă a fizicii solidului — în prezent pe plan mondial, în cercetarea acestui domeniu sunt angrenaţi aproape jumătate din numărul cercetătorilor, precum şi importante mijloace materiale — a fost marcată de câteva descoperiri spectaculoase, ca tranzistorul şi laserul sau cele din domeniul supraconductibilităţii şi al comportării materialelor în condiţii extreme (temperaturi şi presiuni foarte înalte sau foarte joase). In cadrul acestui domeniu, fizica semiconductorîlctr ocupă un loc central, întrucît a revoluţionat întreaga electronică prin crearea dispozitivelor cu gabarit redus şi consum mic de energie, inclusiv circuite întregi cu dimensiuni incredibil de mici (circuitele mi crominiaturizate). Cu ajutorul semiconductorilor cu mobilitate mică pot fi studiate procesele care au loc la trecerea curentului electric prin sistemele M.O.M. (metal-oxid-metal) și M.O.S. (metal - oxid - semiconductor) care constituie elementele de bază în circuitele microminiaturizate. Un colectiv de cercetători de la Institutul de fizică — Bucureşti, condus de prof. M. Rosenberg, împreună cu lectorul dr. Ion Bunget de la Facultatea de fizică a Universităţii Bucureşti, a studiat proprietăţile electrice, în special variaţia de temperatură a rezistenţei electrice şi a tensiunii termoelectromotoare, ale unui mare număr de ferite. In general, feritele au fost tratate, ore sau zile, la temperaturi de 1200 m 1450° şi apoi răcite, brusc sau lent Transformările structurale (reduceri sau oxidări) au foc în funcţie de acest proces, ducînd la modificarea tipului de reţea cristalină și, implicit, la schimbarea parametrilor electrici. Aceste cercetări efectuate în laboratorul de magnetism al pe baza contractelor economice privind studierea caracteristicilor electrice și magnetice ale diverselor ferite, vor fi aplicate în industria noastră, la construirea unor miezuri și memorii magnetice. VICTOR RAREŞ • MIERCURI DIMINEAŢA a plecat la Luxemburg o delegaţie a Partidului Comunist Român, care va participa la cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist din Luxemburg. Din delegaţie fac parte tovarăşii Simion Bughici, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Colegiului Central de Partid, şi Nicu Bujor, şef de sector la Secţia Internaţională a C.C. al P.C.R. La plecare, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Dumitru Ivanovici, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. • LA INSTITUTUL AGRONOMIC „Nicolae Bălcescu“ din Capitală, au început miercuri lucrările unei sesiuni ştiinţifice a cadrelor didactice, la care participă specialişti din institutele agronomice din ţară, din institute de cercetări agricole şi din unităţi de producţie. In cursul celor trei zile, cit durează sesiunea, vor fi prezentate numeroase comunicări şi referate ştiinţifice privind unele rezultate ale cercetărilor fundamentale şi aplicative întreprinse în anul 1969 de cadrele didactice ale institutului agronomic bucureştean. INIMA DIN INIMA MUNŢILOR (Urmare din pag. 1) gata să-şi poarte energiile. Aducţiunea principală — drumul şuvoiului de la lacul de acumulare la uzină — lung de 13 400 metri liniari se apropie de sfîrşit. Atacată din 6 puncte diferite, ea a fost deja săpată, pînă la data notării acestor date, pe o distanţă de 8 011 metri, minerii angajîndu-se să străpungă ultimele tronsoane la 1 noiembrie, cu cîteva lunii înainte de termenul fixat prin plan. — Ce şanse au să-şi respecte angajamentul ? — Fără îndoială, toate şansele — ne asigură inginerul Ştefan. Sebastian, şeful producţiei. După introducerea noului sistem de salarizare, mai mobilizator, mai stimulatii, media avansărilor în galerii a crescut în general cu 5 metri liniari pe front. In unele sectoare însă — ca în cele de la Mănăileasa-priză şi Mănăileasa- Rudăreasa — depăşirile sunt şi mai notabile : 65 metri liniari în 1969, 74 metri liniari în 1970 şi, respectiv, 55 metri liniari în 1969 şi 76 metri liniari în lunile anului curent. Dar şi mai convingător pare alt exemplu din munca acestor mineri. La 5 martie ei străpunseseră cu 15 zile mai repede tronsonul dintre cotele 822 şi 1185 şi cu 23 de zile înainte tronsonul dintre cotele 494 şi 822. — Cum aţi reuşit ? — Am tras cît am putut de tare — ne răspunde tînărul şef de brigadă Teodor Gîrlan şi ortacii lui, Neagu Radu şi Constantin Sava, de la comanda altor brigăzi, îl aprobă întrutotul. — Aşa este, da, — spun ei, simplu şi cu zgîrcenie, şi îşi văd mai departe de treabă. Pentru că într-adevâr au destulă. După străpungerea galeriei, recent s-a început montarea virolelor, operaţie complicată şi pretenţioasă. Conducte scurte de 5 sau 6 metri liniari, cu un diametru de circa 4 metri, confecţionate la „Independenţa“ Sibiu, din tablă de oţel sunt introduse şi sudate în galerie, căptuşind-o şi dîndu-i rezistenţă la eroziune. Minerii, împreună cu sudorii subterani, vor avea de montat 256 de astfel de viraje pe întreaga lungime de 1 281 metri de galerie. Dar una dintre cele mai spectaculoase lucrări unde munca brută se asociază cu arta, iar tehnica cu măiestria şi experienţa minerilor şi a celorlalţi constructori, este uzina subterană de la punctul numit Ciunget. — Pentru a face loc utilajelor uzinei propriu-zise — ne explică tînărul inginer constructor Ion Pătuleanu — este necesară excavarea a 53 000 metri Cubi de rocă, un autentic munte subteran, din care au fost deja excavaţi pînă azi 41 000 metri cubi. Imensa sală — trasată în linii elegante pare un palat în adîncuri, iluminat feeric de lămpile minerilor, flăcările aparatelor de sudură sau reflectoarelor reporterilor prezenţi pe şantier. Va fi, spun constructorii, o bijuterie a adîncurilor noastre Subterane. Alături de muncitorii căliţi pe multe alte şantiere asemănătoare, care îşi pun aici în operă nestinsul lor entuziasm şi eroism de fiecare zi, dispecerul Alexandru Musteoiu ne prezintă zeci de tineri pe şantierul uzinei care, la fel ca alţi aproape 2 000 de utecişti, răspîndiţi la toate punctele de lucru, îşi sapă azi pentru prima dată numele în betonul unei construcţii atît de impunătoare. Acum, stimulaţi de succesele înregistrate — planul la producţia valorică fiind depăşit pe primele două luni cu aproape 4 milioane lei — constructorii hidrocentralei au o deviză unică şi fermă : menţinerea ritmului înalt de lucru pe toate şantierele, pentru ca la 31 decembrie 1972, conform angajamentului, să fie încheiate toate lucrările în vederea punerii în funcţiune a primului grup al uzinei. Pînă atunci au rămas doar 1 001 de zile şi... nopţi. Secvenţa alăturată a fost surprinsă zilele trecute în parcul din dealul Cotrocenilor. Peste o sută de elevi de la Grupul şcolar „Vulcan" din Capitală au întîrziat citeva ceasuri printre alei şi arbori , au sfîrîit greblele, s-au încins sapele şi după trei ore de muncă parcul a rămas curat şi proaspăt, aşteptîndu-şi îndrăgostiţii. Pentru elevi, actul s-a înscris firesc şi simplu, ca atîtea altele, in albumul activităţilor extraşcolare. Il menţionăm şi noi aici — cu majuscule Foto-text , ing. ŞTEFAN OLARU DRAGOSTE ? PRIETENIE ? (Urmare din pag. 1) nu accepta prietenia (atenţie ! aşadar prietenie) pe care băiatul i-o oferea din toată inima. La început am fost, un timp mesagerul lor. După scurtă vreme, totul între ei s-a terminat. Foarte indiferent, dintr-odată, de tot ce s-a întîmplat, acest băiat a avut curajul (peste extrem de puţin timp) să-mi propună mie prietenia lui. Totul mi s-a părut o glumă proastă“. Se naşte întrebarea : de ce i s-a părut corespondenţei noastre că are de-a face cu o glumă proastă ? Dacă între cei doi, realmente, au existat raporturi de prietenie, asta n-ar fi deloc incompatibil cu legarea încă a unei , prietenii; dragostea, da, este exclusivistă, nu admite să fie împărţită, pe cînd prietenia — noţiune incomparabil mai largă — include un număr mai mare sau mai mic de oameni cu care împărtăşeşti anumite păreri, gusturi etc. Un prieten care se mai împrieteneşte cu cineva nu trădează, dimpotrivă, îmbogăţeşte — implicit — relaţia sa de prietenie cu primul (sau prima) prieten(ă). Pe cînd îndrăgostitul, dacă s-ar îndrăgosti — simultan sau chiar imediat după o dragoste ratată, neîmpărtăşită — mai încape discuţie că trădează ori nu? In primul rînd, s-ar trăda pe sine, sentimentele sale de pînă ieri sau alaltăieri... De fapt, poate că întreaga confuzie porneşte de la uşurinţa cu care tinerii se deprind să folosească aceste cuvinte mari, importante : dragoste, prietenie... Una-i uina, alta-i alta ! De-a lungul unei vieţi întregi poţi număra, pe degetele unei singure mîini, iubirile (dacă nu cumva, şi sînt destule cazuri, iubeşti o singură dată în viaţă); pe cînd prieteniile de pe parcursul existenţei se numără cu zecile — întîi de-acasă, de pe strada sau uliţa natală, apoi de la grădiniţă, de la şcoală, din atelier, din facultate, de la dans, de prin vecini etc. etc. A pune pe acelaşi plan prietenia, care are o anumită „greutate moleculară“, cu iubirea care are o cu totul altă „greutate moleculară“, înseamnă să-ţi răpeşti, de la bun început, posibilitatea unor sentimente cât de cît precise, orientate cît de cît exact. Şi-apoi, neştiind cu ce anume ai de-a face, CU care din aceste două stări afective doar aparent atît de asemănătoare, te expui, de bună voie, unor dezamăgiri repetate şi, în fond, neîntemeiate. Să ajungi, la 18 ani, să spui c-ai iubit de vreo... nouă ori, că ei (său ele) te-au dezamăgit, nu e numai ridicol, dar e şi gratuit. Continuînd să pluteşti în confuzia de , SVi, aminteam, conţinutulă nsîpeşti enormă „energie sufletească“ — preţios combustibil, greu de pus la loc, de înlocuit, dacă se iroseşte prea devreme şi, mai ales, fără obiect. Să-i dăm prieteniei ce-i al prieteniei, şi iubirii — atunci cînd va veni momentul fericit — ce-i al iubirii! Jucîndu-se „de-a dragostea“ —adică imitîndu-i doar pe adulţi, dintr-o grabă care poate avea o explicaţie (dorinţa de-a fi (ot mai devreme... maturi) — adolescenţii obţin rezultatul invers, celui scontat. Cei din categoria la care ne referim nu merită să fie blamaţi pentru că şi-au devansat vîrsta, ci dimpotrivă, pentru că la anii lor (cîţi or fi) se poartă cu o lipsă de luciditate şi de răspundere , (faţă de ei înşişi) mult sub vîrsta pe care o au. La 18 ani, la 19 ani, se poate iubi atît de frumos, şi deplin, şi se pot lega — pe de altă parte — prietenii atît de protinde şi durabile, mnert stupidele „poveşti de dragoste" ale unor adolescenţi nu-s decit banale exchibiţii de copii (întîrziaţi din punct de vedere afectiv). Slab pregătiţi şi nedezvoltaţi suficient pe planul sentimentelor, aceştia sunt : cei dinţii care cad victimă în repetate rinduri, confuziei de termeni, prietenie sau dra