Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)

1970-03-26 / nr. 6487

ACTUALITATEA PENTRU TINERET „SCâ NT­El A TINERETULUI" pag. 2 JOI 26 MARTIE 1970 La citeva întrebări legate de apariţia unui Nou regulament al liceelor de cultură generală ne răspunde tovarăşul ION RADU, director general în Ministerul învăţămîntului — Ce a determinat apariţia unui regulament destinat numai liceelor de cultură generală ? — In relaţiile stabilite prin Legea învăţămîntului, între şco­lile generale şi liceele de cul­tură generală s-au ivit diferen­ţieri care au conferit fiecărei forme un sistem şcolar de sine stătător. Acesta este primul re­gulament destinat învăţămîntu­lui liceal. — Care sînt noutăţile pe care noul regulament le aduce faţă de instrucţiunile şi deciziile an­terioare ? — Am să numesc cineva. Pen­tru stimularea interesului elevi­lor faţă de munca fizică se sta­bileşte o perioadă de două săp­tămâni de activităţi practice, la începutul fiecărui an şcoolar. E­­­levii anilor I—III vor participa în această perioadă la activităţi de interes obştesc în industrie, agricultură, construcţii, în func­ţie de specificul localităţii în care se află liceul şi de cerinţele economiei locale. S-a eliminat terminarea diferenţiată pe clase a cursurilor unui an şcolar. Ex­cepţie făcînd ultimul an, care termină cursurile la 25 mai, pen­tru toţi ceilalţi ani de studiu cursurile se sfîrşesc la 15 iunie. S-a procedat la o­­ reglementare mai hotărîtă privind dozarea e­­forturilor pentru prevenirea suprasolicitării elevilor. Astfel, timpul necesar temelor scrise nu trebuie să depăşească 2 ore pe zi, iar pentru zilele care urmea­ză sărbătorilor, o oră. S-au sta­bilit definitiv disciplinele pre­văzute cu teze trimestriale. ' ' în­­ anul IV, în trimestrul­­III se susţin teze numai la trei disci­­pline legate de programa de ba­calaureat. Media trimestrială este aritmetică. Pentru o veri­ficare mai atentă a cunoştinţe­lor elevilor şi pentru, sporirea exigenţei faţă de pregătirea a­­cestora, s-a reglementat un mi­nimum de notări (2,3 trimes­trial) chiar la obiectele cu o singură oră pe săptâmînă. Potrivit normelor stabilite de Ministerul învăţămîntului şi Comitetul Central al U.T.C., se va sprijini constituirea de so­cietăţi ştiinţifice, literar-artisti­­ce şi editarea de reviste şcolare. In privinţa admiterii în liceu, un element important­­este me­dia ultimilor ■4­­ ani din­ şcoala­­generală , în cazul balotajului, pentru ultimele locuri, la exa­menul de admitere,­aceasta­ este... hotărîtoare. — Cu ce contribuie noul regu­­lament la facilitarea orientării școlare şi profesionale ? — Sub un aspect administra­tiv, această problemă este fa­­vorizată de reglementarea tran­sferării elevilor care se pot• re­­orienta prin mutarea dintr-un li­ceu de specialitate intr-un liceu de cultură generală oricînd — şi invers — pînă în anul II, prin mutarea de la o secţie la alta, posibilă pînă înaintea ul­timului an de studii. De ase­menea, fiindcă orientarea la vîrsta de 14 ani nu poate fi considerată ca definitivă, tran-, . sferul de la clasele ter­minale — 9 ■ şi 10 — ale şcolii generale la liceul de cultură generală se poate fa­ce prin susţinerea unor exame­ne de diferenţă. Mai ţin să menţionez faptul că admiterea pe secţii la liceul de cultură ge­nerală se va face începînd din anul şcolar 1971/1972. CALIN stanculescu MOLL FLANDERS : rulează la Patria (orele 9, 12; 15; 18, 21), Fes­tival (orele 8,45; 11,45; 14,45; 17,45; 20,45), DOMNISOARA DOCTOR : ru­lează la Republica (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15), ASA AM VE­NIT (Gala filmului din R. P. Un­gară) (ora 20,30). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), București (orele 9, 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21), Favorit (orele­­10; 13; 15,30; 18; 20,30). ELVIRA MADIGAN : rulează la Capitol (orele 9,80; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21). FECIOARA CARE-MI PLACE : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 12,30; 16; 18,30; 20,45)­. GHICI CINE VINE LA CINA?: rulează la Bucegi (orele 9,45; 12; 15,4­5; 18,15; 20,30), Giulești (orele 15,30; 18, 20,30). STELELE DIN EGER : rulează la Lumina (orele 9,30—­15,45 în conti­nuare; 19,30). MIREASA ERA IN NEGRU : ru­lează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 13,15; 20,30). Program pentru copii (orele 9—10). Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20). Mo­dern (orele 9,15; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45). l'O-YO : rulează la Timpuri Noi (orele 9—17 in continuare; orele 17—­21 Program de filme docur­mentare). ADIO TEXAS : rulează la Fero­viar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 9,45; 12,15; 1­­4,45; 17,15, 20), Aurora (orele 9; I1, 15; 13,30; 16; 18,15; 20.30), Tomis (orele 9, 11,15, 13,30; 15,45; 18; 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 16; 18.15; 20.30). ULTIMA DRAGOSTE : rulează la Central (orele 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45). VISUL DOMNULUI GENTIL rulează la Griviţa (orele 9,­­11,15; ÎS; 18,15; 20,30), Floreasca (orele 10; 13,45; 16; 13,15; 20,30). STĂPÂN PE SITUAŢIE : rulează la Mioriţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16, 18,15; 20,30) Arta (orele 9,30- 15,45 în continuare : 18,15; 20,30). BĂTĂLIA PENTRU ROMA : ru­lează la înfrăţirea (orele 15,30; 19). VIA MALA : rulează la Buzeşti (orele 15,30—18) . Viitorul (orele 15,30; 18). COLIVIE PENTRU DOI : rulea­ză la Buzeşti (ora 20,30). PRIETENELE : rulează la Viito­rul (ora 20.30). EXPLOZIE IN MUNŢI : rulează la Dacia (orele 8.30—20.45 în con­tinuare) WINNETOU IN VALEA MOR­ŢII : rulează la Lira (orele 15,30 ; 18), Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15), Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). ROŞU ŞI AURIU rulează la Lira (ora 20,15). CĂSĂTORIE PRIN MICA PU­BLICITATE rulează la Drumul Sării (ora 20). COMISARUL X ȘI PANTERELE ALBASTRE • rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45). Volga (o­­rele 10,12 in continuare; 16, 18,15; 20,30). PĂSĂRI SI OGARI­­ rulează la Cotroceni (orele 20,30). LOVITURA PUTERNICA : ru­lează la Cotroceni (orele 15,30; 18). URMĂRIREA : rulează la Gloria temele 9,30; 12; 14,30; 17,15; 19,45). LA NORD PRIN NORD-VEST : rulează la Moșilor (orele 15,30; 19). NOILE AVENTURI ALE RĂZ­BUNĂTORILOR rulează la Mun­ca (orele 16; 18, 20). DON JUAN FARA VOIE : ru­lează la Flacăra (orele 15.30; 18, 20,15). PĂCATUL DRAGOSTEI : rulea­ză la Rahova (orele 15,30; 18). VIATA LUI MATHEUS : rulea­ză la Rahova (ora 20,15) UN GLONTE PENTRU GENE­RAL : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). . VESNICUL INTIRZIAT : rulea­ză la Popular (orele 15,30; 18; 20,30). NOAPTE CU CEAŢA : rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20.15). ATENTATUL DE LA SARA­JEVO : rulează la Progresul (orele 15.30; 18; 20.15). PREA MIC PENTRU UN RĂZBOI ATIT DE MARE : ru­lează la Pacea (orele 16; 18; 20). CĂLUGĂRIŢA : rulează la Fe­rentari (orele 15,30; 19). PAT ŞI PATACHON : rulează la Cinemateca -- Union (orele 10, 12; 14. Program de filme pen­tru abonaţi ciclurile A şi B după amiază). moaşă... * 19,00 Telejurnalul de seară • 19,20 Muzică distractivă interpretată de violonistul Geor­ge Carabilo • 19,30 Prim — Plan Acad. Nicolae Teodorescu • 20,00 Reflector • 20,15 Stagiune lirică TV. Premieră pe ţară : „Geamgiii din Toledo“. Operă de Tiberiu Olah • 21,10 Centenarul lui V. I. Lenin. Trenul spre Revoluţie — film documentar despre întoar­cerea lui Lenin în Rusia în apri­lie 1917 • 22,00 Telejurnalul de noapte • 22,10 Actualităţi literare • 22,30 Avanpremieră • 22,40 Disc ’70 — program prezentat de for­maţia Casei de discuri „Electre­­cord“ • 23,00 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II 20,15 Deschiderea emisiunii. Sta­giune lirică TV. Premieră pe ţară ..Geamgiii din Toledo“ « 21,05 Film pentru cinefili ..Cabinetul doctorului Caligari" « 22,10 Reci­tal poetic ; Din lirica universală • 22,40 închiderea emisiunii pro­gramului 2. Pentru ca meşteşugul tradiţional să nu dispară Din iniţiativa comitetului co­llfinal al U.T.C., la Simoneşti, în judeţul Harghita, s-a deschis o expoziţie de cusături, ţesături şi broderii. Materialele expuse a­­parţin unui număr de 46 tinere ţărănci cooperatoare, care conti­nuă frumoasa tradiţie a confec­ţionării costumelor populare spe­cifice zonei etnografice de pe valea rîului Niko. Expoziţia va fi găzduită de toate căminele culturale, din cele 14 sate ale comunei Simoneşti, iar în luna aprilie, în satul Ru­­găneşti, va fi organizat un con­curs al mâinilor indemînatice în arta broderiei. C. POGACEANU TINERII SĂRBĂTORESC UMĂRUL NĂŞTERII LUI LENIN în cadrul manifestărilor organizate în cinstea sărbătoririi cen­tenarului naşterii lui V. I. Lenin, numeroase sunt şi acţiunile pe care le iniţiază organizaţiile U.T.C. Pe adresa redacţiei so­sesc veşti care ne informează despre simpozioanele, serile lite­rare, întîlnirile pe care tineretul le consacră acestui important eveniment. Relatăm, in numărul de astăzi, citeva din aceste corespondenţe : • ÎN MUNICIPIUL PLOIEŞTI, peste 300 de tineri din între­prinderi, şcoli şi instituţii au participat la o acţiune organizată de comitetul judeţean al U.T.C. Cu acest prilej, tovarăşul ION PARASCHIV, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., a prezentat expunerea „Leninismul — etapa ţiouă în dezvoltarea marxismului. Răspîndirea învăţă­turii lui V. I. Lenin în România“, evocînd totodată uriaşa acti­vitate de gînditor, ideolog şi conducător revoluţionar a lui Lenin. După expunere, tinerii au vizionat filmul „Lenin în Polonia“. Tot cu această ocazie a fost inaugurată o interesantă expoziţie c­e carte, cu lucrări ale clasicilor marxism-leninismului şi o expoziţie cuprinzînd fotografii şi reproduceri de tablouri cu aspecte din viaţa şi activitatea lui Lenin. (Ion Miriţescu, şef de sector la Comitetul judeţean Prahova al U.T.C.). • LA RM. VÎLCEA s-a desfăşurat simpozionul „Lenin şi tine­retul“, organizat de Comitetul municipal U. T. C. Profesorii Valeria Negulescu şi Ion Ceauşescu au vorbit despre semnificaţia operei lui Lenin, despre, conntri­b­uţia acestuia la îndrumarea şi educarea tineretului. In­ continuare a fOTsU0 retent­a­t filmu­l artis­tic „Intîlnire pe Oder“ (prof. Costea Marinoiu). D­IN LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI GORJ au loc numeroase manifestări dedicate împlinirii unui secol de la naşterea lui Lenin. La Bengeşti, Sîrbeşti, Alinteşti şi Poenari s-a ţinut expu­nerea „Lenin şi revoluţia proletară“ , la Tîrgu Cărbuneşti — simpozionul „Lenin în poezia română“ ; la Polovraci — „Lenin despre România“ ; la Ţicleni s-a organizat o expoziţie de carte, cuprinzînd o parte din operele lui Lenin. (T. Stoichiţoiu). JOI, 26 MARTIE 1970 Opera Română : CARMEN — ora 19.30 ; Teatrul de Operetă : MY FAIR LADY — ora 19,30 ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : COANA CHIRIŢA — 19.30 ; (Sala Studio): AL PATRU­LEA ANOTIMP — ora 19,30 ; Tea­trul de Comedie : OPINIA PUBLI­CĂ — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgu­­reanu) : NEPOTUL LUI RAMEAU — ora 20 ; (Sala Studio) : VIRAJ PERICULOS — ora 20 ; Teatrul Mic : EMIGRANTUL DIN BRIS­BANE — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Rel. Magheru) : CRIMĂ ȘI PEDEAPSA — ora 19,30 ; (Sala Studio) : ENIGMATICA DOAMNĂ „MU“ — ora 20 ; Teatrul „Ion Vasi­­lescu“ : DOMNIŞOARA DIN SI­GHIŞOARA — ora 19,30 ; Teatrul Evreiesc de Stat : TRANSFUZIA — ora 19,30 ; Teatrul „Ţăndărică“ (Cal. Victoriei) : O POVESTE­­CU CâNTEC — ora 17 ;NOCTURN I — ora 21,30 ; (Str. Academiei) : STROP DE ROUĂ ; BROTACELUL — ora 17 ; Teatrul „Ion Creangă“ : COCOŞELUL NEASCULTĂTOR — ora 9,30 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) ; BOEING-BOEING — ora 17 ; VARIET­ATI — ora 20 ; (Cal. Victoriei) : NICUŢA... LA TANASE — ora 19,30 ; Ansamblul U.G.S. : ESOP, VIAŢA, MUZICA ŞI NOI — ora 20 ; Circul de Stat : CARNAVALUL CIRCULUI — ora 16 şi 19,30. JOI, 26 MARTIE 1970 PROGRAMUL I • 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară • 18.05 Film serial „Oliver Twist" (III) • 18.35 Mult­e dulce și fiu­ (Urmare din pag. 1) Cine sunt ei ? Tamaș Martin are 21 de ani și lucrează la Ex­ploatarea minieră Șuior. Actual­mente e în... concediu medical, care i-a fost prelungit recent cu încă 15 zile de dr. Szocz István de la Serviciul ortopedie al po­liclinicii din Baia Mare, deși tî­­nărul nostru e perfect valid — — dovadă nonşalanţa cu care zburdă pe trotu­arele oraşului. Martin e muncitor, face parte dintr-un colectiv de muncă dis­tins recent cu diploma de frun­taş pe ţară (eveniment despre care T.M. nu ştia — nu citeşte ziarele !) ,munceşte şi trăieşte în­­tr-un oraş ale cărui tradiţii mun­citoreşti cuprind şi o consecven­tă atitudine decentă în locurile publice, o acceptare necondiţio­nată a normelor nescrise ale bu­nului simţ. De la părinţii lui — cooperatori la C­o­rund — cu atît mai puţin a putut învăţa aseme­nea gesturi şi purtări lipsite de cuviinţă, cu atît mai puţin a pu­tut deprinde o asemenea ţinută boemă, cu plete de fetişcană şi pantaloni fluturînd inestetic în vînt. Atunci, de unde ? „La tine-n sat ai face aşa ceva ?“ îl întreb : „Nu, răspunde el cu capul plecat — mi-ar fi ruşine de bătrîni“. „Dar In mină, faţă de muncitorii mai vestnici ?“ „Nici. Cred că mi-ar trage un joc de bătaie că umblu fără de respect„Dar cu nişte fete care te cunosc, cu prietene ale priete­nilor tăi ai vorbi aşa ?“ Mă pri­veşte încurcat. „Nu, sigur că nu. N-ar mai vorbi cu mine. Mi-aş pierde respectul“. „Atunci ? De ce te porţi aşa cu nişte necunos­cute ?“ Martin nu mai are ce spune. După cum nu poate răs­punde nimic la această ultimă întrebare nici „colegul“ de stra­dă Angel Ștefan (19 ani), lucră­tor sobar la „Progresul", care în­cearcă să ne demonstreze că ţi­nuta lui extravagantă e justifi­cată de considerente... estetice. In concepţia acestor doi tineri şi a altora, acolo unde nu îi cu­noaşte nimeni, îşi pot îngădui ori­ce, respectul faţă de ei şi faţă de bunul simţ pe care şi-l impun în prezenţa oamenilor serioşi — care l-ar putea combate şi con­damna — nu mai funcţionează. Iată dar dezgolit uşuraticul con­cept al respectării bunelor ma­niere doar într-o societate la a cărei consideraţie ţii, dar a încăl­cării­­ acestora în­ prezenţa unor oameni care nu te cunosc şi a căror opinie despre tine nu te interesează. Ardelean Dumitru, lăcătuş la Trustul minier Baia Mare, a hoinărit o noapte întreagă prin oraş, deşi acasă îl aştepta soţia cu care e căsătorit abia de citeva săptămîni. Dimineaţa, chefliu, a intrat la cofetăria „Crinul“ unde a provocat un mic scandal, in­­sultînd lucrători ai localului şi consumatori. La miliţie continuă să facă pe naivul­­ ditamai o­­mul de 25 de ani — întrebînd mirat: „Da ce-am făcut ?“ Vă­­zînd că i se întocmeşte proces verbal de contravenţie, are chiar îndrăzneala să ameninţe în pre­zenţa noastră pe lucrătorul de miliţie: „Ne mai întîlnim, noi, don şef !“. Culmea, acest tînăr care abdică cu atîta uşurinţă de la disciplina etică a societăţii noastre e­uterist, face parte din­­tr-o organizaţie puternică, mun­ceşte alături de oameni care pot sluji oricui de exemplu în muncă şi în viaţa de toate zilele. Păhă­relul de coniac pe care l-a băut în plus nu e, nu poate fi o scuză pentru asemenea comportare ! Mai mult decît orice surprinde la asemenea tineri concepţia că nu fac nimic rău dacă în loc să vorbească civilizat într-un local, urlă, că nu e nici o nenorocire dacă se hîrjonesc în plină stradă îmbrîncind şi călcînd trecătorii, că strada şi localurile sînt ţinu­turi ale nimănui, „oaze“ de dom­nie a bunului plac, unde pot face nepedepsiţi tot ce le trăzneşte prin minte. Şi mai dureros însă ni se pare faptul că, alături de „fanţi“ profesionişti, „trîntori“ de meserie care-şi tîrăsc lenea din circiumă în circiumă — în mod firesc purtători ai unor astfel de concepţii, ţinute, gesturi asociate — întîlnim tineri care muncesc sau învaţă, care au o poziţie activă, constructivă în societate. Evident, scăpaţi de sub influenţa colectivelor din care fac parte ei sunt uşor atraşi, pervertiţi de roiul nociv al tăietorilor de frun­ză la cîini care putrezesc zi de zi în atmosfera ceţoasă a baru­rilor, care îi atrag cu falsa lor superioritate, cu falsa lor detaşa­re „superioară" de eforturile oa­menilor muncii. Am întîlnit în postura de co­rigenţi la etica străzii, de contra­venienţi la normele comportării civilizate în public şi alţi tineri băimăreni. Maziuc Maria (25 de ani) muncitoare la coop. „Progresul“, Dragomir Ileana (22 de ani), fără ocupaţie , vagabondau pe străzi într-o ţinută neglijentă şi în acelaşi timp, indecentă, fixînd cu insistenţă pe bărbaţii care le ieşeau în cale. Stăm puţin de vorbă cu D.I. Aflăm că în ulti­mele nopţi a dormit pe unde-a putut, cînd la hotelul „Bucu­reşti“, cînd la „Minerul“, de fie­care dată în compania altui bărbat. „De ce nu munceşti ?“ întrebarea o surprinde. „E greu, e departe acolo unde mi se oferă serviciu“. Nu e adevărat. I se oferă un serviciu bun, bine plă­tit, o muncă pe care o mai pres­tează şi alte fete, la 10 minute de mers cu autobuzul din cen­trul oraşului ! Dar D.I., furată de mirajul vieţii uşoare, fără muncă, îşi macină tinereţea în tovărăşii dubioase, face paşi re­pezi către infracţiune. Cu atît mai grave sînt faptele, cu atît mai iresponsabilă îi e atitudinea cu cit e căsătorită (soţul ei îşi satisface serviciul militar) şi are­­ chiar un copil, pe care a prefe­rat să-l abandoneze în grija sili­­­­tă a mamei şi surorilor, undeva, la Satu Mare. Fără îndoială, prezenţa unor asemenea stridenţe „morale“ în ambianţa de muncă şi învăţătu­ră, de continuu efort creator în care se încadrează tineretul ma­ramureşean este destul de rară. Tocmai de aceea gesturi şi ati­tudini, moduri de viaţă, compor­tări ciudat dualiste ca ale tine­rilor pe care i-am amintit sunt mai bătătoare la ochi, tocmai de aceea deranjează mai mult. In aceste condiţii ni se pare total insuficientă activitatea des­făşurată de Comitetul municipal Baia Mare al U.T.C., de organi­zaţiile U.T.C. din întreprinderile şi instituţiile în care lucrează ti­nerii menţionaţi pentru combate­rea şi corijarea hotărîtă a unor comportări şi pseudo-filozofii care nu mai au dreptul la pre­zenţă în societatea noastră. Or­ganizaţiile respective, comitetul municipal nu trebuie să se mul­ţumească cu planuri de măsuri. Dimpotrivă, întreaga masă a ti­nerilor băimăreni trebuie mobili­zată pentru eradicarea oricăror manifestări de parazitism, de imoralitate. Puţinii purtători ai acestor „microbi“ antisociali tre­buie — dacă nu vor de voie — forţaţi să înţeleagă odată pentru totdeauna că etica străzii nu e facultativă, ci dimpotrivă, un imperativ permanent al societăţii noastre. ETICA STRĂZII NU E FACULTATIVA TELEGRAMĂ COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN a adresat o telegramă CELUI DE-AL XXII-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN AUSTRA­LIA in care se spune : Comitetul Central al Partidului Co­munist Român vă transmite dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist din Aus­tralia, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului aus­tralian un cald salut frăţesc. Comuniştii români nutresc sentimente de caldă simpatie faţă de activitatea partidului dumneavoastră pusă in slujba intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale maselor munci­toare, împotriva acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru independenţa şi libertatea popoarelor, pentru pace şi securitate internaţională. Subliniem şi cu acest prilej relaţiile de prietenie şi soli­daritate frăţească statornicite între partidele noastre pe baza principiilor marxist-leniniste ale internaţionalismului socia­list, egalităţii în drepturi, independenţei fiecărui partid. Ne exprimăm convingerea că dezvoltarea în continuare a le­găturilor internaţionaliste dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Australia serveşte prieteniei din­tre cele două partide şi popoare ale noastre, cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Vă urâm succes deplin in desfăşurarea lucrărilor Congre­sului, noi victorii în lupta pentru realizarea nobilelor ţeluri ale democrației, socialismului și păcii. Semicondu­ctorii cu mobilitate mică Dezvoltarea explozivă a fi­zicii solidului — în prezent pe plan mondial, în cerceta­rea acestui domeniu sunt an­grenaţi aproape jumătate din numărul cercetătorilor, pre­cum şi importante mijloace materiale — a fost marcată de câteva descoperiri specta­culoase, ca tranzistorul şi la­serul sau cele din domeniul supraconductibilităţii şi al comportării materialelor în condiţii extreme (temperaturi şi presiuni foarte înalte sau foarte joase). In cadrul acestui domeniu, fizica semi­­conductorîlctr ocupă un loc central, întrucît a revoluţio­nat întreaga electronică prin crearea dispozitivelor cu ga­barit redus şi consum mic de energie, inclusiv circuite întregi cu dimensiuni incre­dibil de mici (circuitele mi­ crominiaturizate). Cu ajuto­rul semiconductorilor cu mobilitate mică pot fi stu­diate procesele care au loc la trecerea curentului elec­tric prin sistemele M.O.M. (metal-oxid-metal) și M.O.S. (metal - oxid - semiconductor) care constituie elementele de bază în circuitele micromi­­niaturizate. Un colectiv de cercetători de la Institutul de fizică — Bucureşti, condus de prof. M. Rosenberg, împreună cu lectorul dr. Ion Bunget de la Facultatea de fizică a Universităţii Bucureşti, a stu­diat proprietăţile electrice, în special variaţia de tempe­ratură a rezistenţei electrice şi a tensiunii termo­electro­­motoare, ale unui mare nu­măr de ferite. In general, fe­ritele au fost tratate, ore sau zile, la temperaturi de 1200 m 1450° şi apoi răcite, brusc sau lent­ Transformările structurale (reduceri sau oxi­­dări) au foc în funcţie de acest proces, ducînd la mo­dificarea tipului de reţea cristalină și, implicit, la schimbarea parametrilor e­­lectrici. Aceste cercetări efectuate în laboratorul de magnetism al pe baza contracte­lor economice privind stu­dierea caracteristicilor elec­trice și magnetice ale diver­selor ferite, vor fi aplicate în industria noastră, la construi­rea unor miezuri și memorii magnetice. VICTOR RAREŞ • MIERCURI DIMINEAŢA a plecat la Luxemburg o dele­gaţie a Partidului Comunist Ro­mân, care va participa la cel de-al XX-lea Congres al Partidu­lui Comunist din Luxemburg. Din delegaţie fac parte tova­răşii Simion Bughici, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Colegiului Central de Partid, şi Nicu Bujor, şef de sector la Sec­ţia Internaţională a C.C. al P.C.R. La plecare, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Dumitru Ivanovici, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, ad­junct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. • LA INSTITUTUL AGRO­NOMIC „Nicolae Bălcescu“ din Capitală, au început miercuri lucrările unei sesiuni ştiinţifice a cadrelor didactice, la care parti­cipă specialişti din institutele a­­gronomice din ţară, din institute de cercetări agricole şi din uni­tăţi de producţie. In cursul celor trei zile, cit durează sesiunea, vor fi prezen­tate numeroase comunicări şi re­ferate ştiinţifice privind unele rezultate ale cercetărilor funda­mentale şi aplicative întreprinse în anul 1969 de cadrele didac­tice ale institutului agronomic bucureştean. INIMA DIN INIMA MUNŢILOR (Urmare din pag. 1) gata să-şi poarte energiile. Aduc­­ţiunea principală — drumul şu­voiului de la lacul de acumulare la uzină — lung de 13 400 metri liniari se apropie de sfîrşit. Atacată din 6 puncte diferite, ea a fost deja săpată, pînă la data notării acestor date, pe o distan­ţă de 8 011 metri, minerii anga­­jîndu-se să străpungă ultimele tronsoane la 1 noiembrie, cu cî­­teva lunii înainte de termenul fixat prin plan. — Ce şanse au să-şi respecte angajamentul ? — Fără îndoială, toate şansele — ne asigură inginerul Ştefan. Sebastian, şeful producţiei. După introducerea noului sistem de salarizare, mai mobilizator, mai stimulatii­, media avansărilor în galerii a crescut în general cu 5 metri liniari pe front. In unele sectoare însă — ca în cele de la Mănăileasa-priză şi Mănăileasa- Rudăreasa — depăşirile sunt şi mai notabile : 65 metri liniari în 1969, 74 metri liniari în 1970 şi, respectiv, 55 metri liniari în 1969 şi 76 metri liniari în lunile anu­lui curent. Dar şi mai convingător pare alt exemplu din munca acestor mineri. La 5 martie ei străpunse­seră cu 15 zile mai repede tron­sonul dintre cotele 822 şi 1185 şi cu 23 de zile înainte tronso­nul dintre cotele 494 şi 822. — Cum aţi reuşit ? — Am tras cît am putut de tare — ne răspunde tînărul şef de brigadă Teodor Gîrlan şi or­tacii lui, Neagu Radu şi Constan­tin Sava, de la comanda altor brigăzi, îl aprobă întrutotul. — Aşa este, da, — spun ei, simplu şi cu zgîrcenie, şi îşi văd mai departe de treabă. Pentru că într-adevâr au destulă. După străpungerea galeriei, recent s-a început montarea virolelor, ope­raţie complicată şi pretenţioasă. Conducte scurte de 5 sau 6 me­tri liniari, cu un diametru de circa 4 metri, confecţionate la „Independenţa“ Sibiu, din tablă de oţel sunt introduse şi sudate în galerie, căptuşind-o şi dîndu-i re­zistenţă la eroziune. Minerii, îm­preună cu sudorii subterani, vor avea de montat 256 de astfel de viraje pe întreaga lungime de 1 281 metri de galerie. Dar una dintre cele mai spec­taculoase lucrări unde munca brută se asociază cu arta, iar teh­nica cu măiestria şi experienţa minerilor şi a celorlalţi construc­tori, este uzina subterană de la punctul numit Ciunget. — Pentru a face loc utilajelor uzinei propriu-zise — ne explică tînărul inginer constructor Ion Pătuleanu — este necesară exca­­varea a 53 000 metri Cubi de rocă, un autentic munte subte­ran, din care au fost deja excavaţi pînă azi 41 000 metri cubi. Imensa sală — trasată în linii elegante pare un palat în adîncuri, iluminat feeric de lăm­pile minerilor, flăcările aparatelor de sudură sau reflectoarelor re­porterilor prezenţi pe şantier. Va fi, spun constructorii, o bijuterie a adîncurilor noastre Subterane. Alături de muncitorii căliţi pe multe alte şantiere asemănătoare, care îşi pun aici în operă nestin­sul lor entuziasm şi eroism de fiecare zi, dispecerul Alexandru Musteoiu ne prezintă zeci de ti­neri pe şantierul uzinei care, la fel ca alţi aproape 2 000 de ute­­cişti, răspîndiţi la toate punctele de lucru, îşi sapă azi pentru prima dată numele în betonul u­­nei construcţii atît de impună­toare. Acum, stimulaţi de succesele înregistrate — planul la produc­ţia valorică fiind depăşit pe pri­mele două luni cu aproape 4 mi­lioane lei — constructorii hidro­centralei au o deviză unică şi fermă : menţinerea ritmului înalt de lucru pe toate şantierele, pen­tru ca la 31 decembrie 1972, conform angajamentului, să fie încheiate toate lucrările în ve­derea punerii în funcţiune a pri­mului grup al uzinei. Pînă atunci au rămas doar 1 001 de zile şi... nopţi. Secvenţa alăturată a fost surprinsă zilele trecute în parcul din dealul Cotrocenilor. Peste o sută de elevi de la Grupul şcolar „Vulcan" din Capitală au întîrziat citeva ceasuri prin­tre alei şi arbori , au sfîrîit greblele, s-au încins sapele şi după trei ore de muncă parcul a rămas curat şi proaspăt, aşteptîndu-şi îndrăgostiţii. Pentru elevi, actul s-a înscris firesc şi simplu, ca atîtea altele, in albumul activităţilor extraşcolare. Il menţionăm şi noi aici — cu majuscule Foto-text , ing. ŞTEFAN OLARU DRAGOSTE ? PRIETENIE ? (Urmare din pag. 1) nu accepta prietenia (aten­ţie ! aşadar prietenie) pe care băiatul i-o oferea din toată inima. La început am fost, un timp mesagerul lor. După scurtă vreme, totul între ei s-a terminat. Foarte indife­rent, dintr-odată, de tot ce s-a întîmplat, acest bă­iat a avut curajul (peste extrem de puţin timp) să-mi propună mie prietenia lui. Totul mi s-a părut o glu­mă proastă“. Se naşte între­barea : de ce i s-a părut co­respondenţei noastre că are de-a face cu o glumă proas­tă ? Dacă între cei doi, realmente, au existat rapor­turi de prietenie, asta n-ar fi deloc incompatibil cu legarea încă­ a unei , prietenii; dra­gostea, da, este exclusivistă, nu admite să fie împărţită, pe cînd prietenia — noţiune in­comparabil mai largă — in­clude un număr mai mare sau mai mic de oameni cu care împărtăşeşti anumite pă­reri, gusturi etc. Un prieten care se mai împrieteneşte cu cineva nu trădează, dimpotri­vă, îmbogăţeşte — implicit — relaţia sa de prietenie cu primul (sau prima) prieten(ă). Pe cînd îndrăgostitul, dacă s-ar îndrăgosti — simultan sau chiar imediat după o dragoste ratată, neîmpărtăşi­tă —­ mai încape discuţie că trădează ori nu? In primul rînd, s-ar trăda pe sine, sen­timentele sale de pînă ieri sau alaltăieri... De fapt, poate că întreaga confuzie porneşte de la uşu­rinţa cu care tinerii se de­prind să folosească aceste cu­vinte mari, importante : dra­goste, prietenie... Una-i uina, alta-i alta ! De-a lungul unei vieţi întregi poţi număra, pe degetele unei singure mîini, iubirile (dacă nu cumva, şi sînt destule cazuri, iubeşti o singură dată în viaţă); pe cînd prieteniile de pe parcursul existenţei se nu­mără cu zecile —­ întî­i de-acasă, de pe strada sau uliţa natală, apoi de la grădi­niţă, de la şcoală, din atelier, din facultate, de la dans, de prin vecini etc. etc. A pune pe acelaşi plan prietenia, care are o anumită „greutate mo­leculară“, cu iubirea care are o cu totul altă „greutate mo­leculară“, înseamnă să-ţi ră­peşti, de la bun început, po­sibilitatea unor sentimente cât de cît precise, orientate cît de cît exact. Şi-apoi, neştiind cu ce anume ai de-a face, CU­ care din aceste două stări afective doar aparent atît de asemănătoare, te expui,­­ de bună voie, unor dezamăgiri repetate şi, în fond, neînteme­iate. Să ajungi, la 18 ani, să spui c-ai iubit de vreo... nouă ori, că ei (său ele) te-au de­zamăgit, nu e numai ridicol, dar e şi gratuit. Continuînd să pluteşti în confuzia de , SVi, aminteam, conţinut­ulă nsîpeşti enormă „energie sufletească“ — pre­ţios combustibil, greu de pus la loc, de înlocuit, dacă se iroseşte prea devreme şi, mai ales, fără obiect. Să-i dăm prieteniei ce-i al prieteniei, şi iubirii — atunci cînd va veni momentul fericit — ce-i al iubirii! Jucîndu-se „de-a dra­gostea“ —­­adică imitîndu-i doar pe adulţi, dintr-o grabă care poate avea o explicaţie (dorinţa de-a fi (ot mai de­vreme... maturi) — adoles­cenţii obţin rezultatul invers, celui scontat. Cei din catego­ria la care ne referim nu me­rită să fie blamaţi pentru că şi-au devansat vîrsta, ci dim­potrivă, pentru că la anii lor (cîţi or fi) se poartă cu o lipsă de luciditate şi de răs­pundere , (faţă de ei înşişi) mult sub vîrsta pe care o au. La 18 ani, la 19 ani, se poate iubi atît de frumos, şi deplin, şi se pot lega — pe de altă parte — prietenii atît de pro­­­tinde şi durabile, mnert stupi­dele „poveşti de dragoste" ale unor adolescenţi nu-s de­cit banale exchibiţii de copii (întîrziaţi din punct de vede­re afectiv). Slab pregătiţi şi nedezvoltaţi suficient pe pla­nul sentimentelor, aceştia sunt : cei dinţii care cad victimă în repetate rinduri, confuziei de termeni, prietenie sau dra­

Next