Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)
1970-05-30 / nr. 6541
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) trecute a erodat stăvilarul înălţat de oameni, dar breşele se astupă repede, printr-o muncă fără istov, de zi şi noapte, în care sânt concentrate mari forţe umane şi materiale — lucrători din întreprinderi, ostaşi, maşini puternice. Pretutindeni domneşte calmul, ordinea, hotărirea. Ce apără cu atita îndârjire cei din Vlădeni ? O simplă privire panoramică în spatele acestui dig te face să înţelegi totul. Imense întinderi cultivate — peste 12 000 hectare, aflate cu ciţiva metri sub nivelul apelor care lovesc digul, sunt ameninţate de furia revărsărilor. Sunt pămînturi noi, scoase de sub ape cu doar ciţiva ani în urmă, pămînturi mănoase, care anul trecut au dat rod bogat. Braţul enorm al digului dinspre Borcea — peste 23 de kilometri, apără 1 300 hectare cu grîu — şi niciodată nu ne-a emoţionat mai mult unduirea sa în adierea primăvăratică — câteva alte mii de hectare de porumb, 2 900 cu floarea-soarelui, 700 cultivate cu orz, alte 700 cu ovăz. Ca un braţ de mamă apărîndu-şi copilul se întinde acest dig — în fiecare lopată de pămint, fiecare sac adus, fiecare par înfipt în apă a însemnat truda de zi şi noapte a oamenilor care înţeleg să ocrotească avuţia ţării, aşa cum ar ocroti viaţa propriului lor copil. Şi această luptă grea, eroică, se duce de 90 de zile şi 90 de nopţi, de cind Dunărea şi Borcea au prevestit ameninţarea. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai periclitată. Dar din cuvîntul plin de siguranţă al tovarăşului Spiru Cristache, unul din cei care compun comandamentul de şoc al luptei, din certitudinea cu care ne vorbea despre recoltele mari ce se vor obţine în zona astăzi ameninţată, am înţeles că oamenii acestei lupte sunt hotăriţi pînă la ultima picătură de energie să nu cedeze apelor nici un spic de griu. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Ţipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-Ie efortul, izvorît, dintr-uri profund patriotism, de a salva bogatei? recolte pe care le ,vestesc,, ac,este, pămîhturi pentru a..căror, renaştere s-au cheltuit atita trudă şi bani,indică măsurile care trebuie luate încontinuare. — Cum merge, tovarăşi ? îl Întreabă tovarăşul Ceauşescu. — Bine, tovarăşe secretar general ! — Vom reuşi săapărăm pămintul, să stăvilim apele ? — Reuşim, reuşim ! — Aşa tovarăşi ! Trebuie să le stăvilim, să fim mai puternici decit ele. Se cere muncă, e nevoie de eforturi, pentru a salva recolta. Ar fi păcat să o lăsăm pradă apelor. E o recoltă frumoasă. Vă felicit pentru eforturile depuse şi vă doresc succes în această grea bătălie pe care o duceţi ! Şi, ca o confirmare a celor spuse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată spre griul din apropiere, intră în lan, observă că naiul a dat în spic vînjos. De pe aceste ogoare, anul trecut s-au obţinut producţii frumoase care au adus întreprinderii locul II pe ţară şi beneficii suplimentare de 1,5 milioane lei. Secretarului general al partidului i se comunică hotărirea lucrătorilor I.A.S. de a se recolta foarte rapid orzul, pentru ca ogoarele să poată fi recultivate cu porumb. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază această iniţiativă, le urează succes în realizarea ei. De secretarul general al partidului se apropie apoi comandantul trupelor care ajută la înălţarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag. Un raport scurt, precis, în care se întrevăd imensele eforturi depuse de bravii ostaşi, voinţa lor neclintită de a fi alături de întregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. „Transmiteţi ostaşilor felicitări — spune comandantul suprem al Forţelor noastre armate. Au lucrat bine. Le doresc succes în această bătălie“. „Servim Republica Socialistă România“, răspunde generalul. Urale puternice au însoţit aceste cuvinte, care au continuat nesfîrşite pînă cind elicopterul şi-a luat din nou zborul, îndreptîndu-se spre alte aşezări ale Ialomiţei, spre oraşul din sudul judeţului noul şi puternicul centru industrial Călăraşi. Aparatul de zbor, la bordul căruia se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, aterizează în zona industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele aproapiate, aflînd de vizita secretarului general al Partidului, au venit aici să-l intîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze Combinatul de hîrtie şi celuloză, mare unitate industrială care foloseşte paiele ca materie primă. La intrarea în Combinat, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de sute de muncitori, ingineri şi tehnicieni care fac oaspeţilor o călduroasă primire. Prin intermediul unei machete oaspeţii sunt informaţi despre cele mai recente lucrări de investiţii ce se fac în unităţile combinatului, pentru ca din anul viitor el să atingă capacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. Se vizitează fabricile de celuloză şi hîrtie. Aproximativ 180 000 tone de paie se transformă anual în celuloză şi hîrtie, economisindu-se circa 300 000 mc lemn de răşinoase. întregul proces de fabricaţie este automatizat. De la pupitrul de comandă este urmărită şi dirijată fază cu fază complicata metamorfoză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de stadiul unor lucrări de investiţii, de calitatea produselor. Directorul general al combinatului, Vasile Manole, ■ informează pe oaspeţi că harnicul colectiv al acestei unităţi este hotărît să lucreze cu eforturi sporite în această perioadă, ca prin muncă susţinută să contribuie şi el la recuperarea rapidă a pierderilor provocate de inundaţii. Angajamentele chimiştilor de aici prevăd ca anul acesta să realizeze în plus faţă de plan şi de angajamentul iniţial o producţie globală de 2,8 milioane lei. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcînd deficienţele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producţie, a se folosi mai judicios forţa de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primi, parcul auto. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, o contribuţie hotărîtoare trebuie să aibă organizaţia de partid, toţi comuniştii, comitetul de direcţie Adresându-se muncitorilor prezenţi, tovarăşul Ceauşescu întreabă: „Se poate, tovarăşi ?“ „Se poate, tovarăşe secretar general“ — răspund cu toţii. „Vă asigurăm că vom munci cu toate forţele !“. După vizitarea Combinatului coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului indreptîndu-se spre Fabrica de confecţii. Pe întregul traseu conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi cu multă căldură de populaţia oraşului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se vizitează Fabrica de confecţii. Intrată în funcţiune acum 8 ani cu numai 300 de muncitori, ea s-a dezvoltat continuu ajungînd astăzi să lucreze cu peste 2 600 de lucrători. Anual fabrica realizează o producţie globală de 320 de milioane lei, multe din confecţiile fabricate aici fiind destinate exportului, în ţări ca U.R.S.S., R.F.G., Canada, S.U A., Iugoslavia, Franţa, Italia, însoţiţi de directorul întreprinderii, Constantin Vasilache, oaspeţii vizitează principuliOn, TimntjL da. -jmiiiubift.. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii produselor şi preocupărilor actuale de creştere a producţiei. Oaspeţii sunt informaţi că în primele 4 luni ale anului colectivul fabricii şi-a depăşit sarcinile de plan, iar în ultimele zile angajamentele iniţiale luate în întrecerea socialistă au fost suplimentate cu 6 milioane lei la producţia globală a unităţii. Directorul întreprinderii arată că pentru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate din zonele calamitate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii, vor lucra în schimburi prelungite, în zilele de repaus pentru a realiza cu mai multe confecţii. In afară de aceasta, contribuţia bănească a întregului colectiv destinată ajutorării sinistraţilor se ridică la peste 830 000 lei. Se discută despre eficienţa economică a întreprinderii, despre relaţiile dintre fabrică şi combinat, se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, urîndu-le noi realizări în producţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Slobozia. De o parte şi de alta se întind cu vezi cu ochii lanuri de griu, tarlale de porumb şi floarea-soarelui — culturi viguroase ale acestor meleaguri, care şi in anul acesta promit recolte bune. Conducătorii de partid şi de stat intră în unul din lanurile de grîu ale întreprinderii agricole de stat — Dragalina, una dintre cele mai puternice unităţi cerealiere din această parte a ţării. Luînd în mîini cîteva spice de griu, tovarăşul Ceauşescu îşi exprimă convingerea că recolta va fi îmbelşugată. Se subliniază necesitatea luării unor măsuri eficiente pentru a se organiza în cele mai bune condiţii munca de recoltare în întreg judeţul, pentru a se evita orice pierdere de recoltă. In drum spre Slobozia, conducătorii partidului şi statului vizitează Complexul de creştere şi îngrăşare a animalelor al întreprinderii agricole de stat — Ciulniţa. Această unitate zootehnică modernă este numită de specialişti „fabrica de carne a Bărăganului“- Anual, de aici se livrează către populaţie 4 000 tone de carne de taurine. Însoţiţi de directorul întreprinderii agricole de stat , Ciulniţa, Ion Timiş, oaspeţii vizitează grajdurile complexului, unde anual sunt îngrăşate peste 8 500 de taurine. In discuţia avută cu cadrele de conducere, tovarăşul Ceauşescu atrage atenţia asupra faptului că sectorul de îngrăşare trebuie să devină rentabil. Indicînd măsurile care trebuie luate pentru dezvoltarea sectorului şi rentabilizarea sa, secretarul general al partidului îşi exprimă convingerea că specialiştii, colectivul de muncitori vor face totul ca ferma să devină o unitate bună. Una dintre cele mai puternice cooperative agricole de producţie din judeţ este cea din comuna Gheorghe Lazăr. Cooperativa are douăzeci de ani de viaţă , douăzeci de ani care au demonstrat limpede ca lumina ţăranilor de aici ca şi cele din întreaga ţară că drumul arătat de partid, drumul înfrăţirii ogoarelor, al agriculturii cooperatiste este drumul belşugului, al înfloririi satelor, al conectării la marele circuit al civilizaţiei socialiste. Citeva cifre: cooperativa are 4 209 de hectare dintre care 3 800 teren arabil. Anul trecut, ea a obţinut 4 200 kg porumb şi 2 500 kg grîu la hectar. Veniturile cooperativei au fost de 25 milioane lei, cooperatorilor revenindu-le 32 lei la ziua-muncă. Preşedintele cooperativei, Eroul Muncii Socialiste, Nicolae Andrei, dînd glas hotărîrii ţăranilor cooperatori, informează că ei şi-au suplimentat de curînd contractele cu statul şi vor da, suplimentar, 400 de porci îngrăşaţi. In timpul vizitării cooperativei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprinderile agricole de stat, arătind că, în acest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. La sfârşitul vizitei, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi din nou cu multă căldură de ţăranii cooperatori din comună. Adresîndu-se celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe cooperatori cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea cooperativei şi pe preşedintele ei, care, de la înfiinţarea cooperativei, conduce această unitate fruntaşă a agriculturii ţării noastre. Apreciind rezultatele bune obţinute în creşterea producţiei agricole şi zootehnice în toate sectoarele cooperativei, secretarul general al partidului urează ţăranilor După vizitarea cooperativei agricole de producţie din comuna ,,Gheorghe Doja“, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre reşedinţa judeţului Slobozia. De-a lungul străzilor oraşului, împodobite cu steaguri roşii şi tricolore, mii şi mii de cetăţeni aclamă, ovaţionează pe secretarul general al partidului. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Ilie Verdeţ, răspund aclamaţiilor populaţiei. In piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sunt salutaţi cu acelaşi entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toate vârstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire are loc apoi o adunare populară. Apariţia secretarului general al partidului la tribuna amenajată în piaţă, este întâmpinată cu urale şi ovaţii. Se scandează : „P.C.R.“, „Ceauşescu“. Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetuluui judeţean Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tuturor locaicooperatori din comuna Gheorghe Lazăr noi succes© în activitate. •torilor din judeţ prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile Ialomiţei. „Vizita dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, în judeţul nostru demonstrează încă odată, în mod convingător, grija permanentă a conducerii încercatului notetru partid faţă de destinele ţării, faţă de prezentul şi viitorul poporului român, capacitatea şi forţa inepuizabilă a partidului nostru de a ne mobiliza pentru învingerea greutăţilor şi asigurarea mersului mereu înainte pe drumul edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în patria noastră. Cu un înalt umanitarism şi cu o deosebită conştiinţă patriotică, toţi locuitorii Taloomiţei s-au integrat în marele efort general pentru ajutorarea zonelor calamitate, acordînd circa 35 milioane lei, însemnate cantităţi de produse agroalimentare, confecţii şi încălţăminte. Pentru înfăptuirea integrală a sarcinilor din ultimul an al cincinalului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii unităţilor economice din judeţ au hotărît să realizeze suplimentar peste angajamentul iniţial pe acest an, 10 milioane lei la producţia marfă industrială, iar la produsele destinate pieţii interne — 5 milioane lei. Lucrătorii din unităţile agricole, analizind posibilităţile de care dispun s-au angajat să dea suplimentar la fondul de stat mari cantităţi de produse agroalimentare. Harnicii noştri meşteri ai ogoarelor folosesc în aceste zile orice oră prielnică pentru recuperarea pagubelor pricinuite de revărsarea apelor pe cele 28 000 hectare teren arabil, care au fost inundate în judeţul nostru. Profund recunoscători grijii ce ne-o purtaţi, exprimîndu-ne încă o dată marea bu-ucurie de a vă avea în mijlocul nostru, vă asigurăm iubite tovarăşe Ceauşescu că vom investi toată puterea şi capacitatea noastră de muncă în scopul realizării şi depăşirii planului şi angajamentelor suplimentare asumate pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne-au fost incredinţate de partid“. Luînd cuvîntul în numele muncitorilor şi specialiştilor din cadrul şantierului Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Slobozia, maistrul constructor Emilian Dicu, a spus printre altele: „Pentru colectivul nostru de muncă, ca şi pentru toţi oamenii muncii din judeţul Ialomiţa vizita dumneavoastră, tovarăşe secretar general al par-tidului, are semnificaţii multiple şi profunde. Cunoaştem preocuparea conducerii partidului pentru dezvoltarea armonioasă a ţării şi în special a judeţelor odinioară rămase în urmă. Cunoaştem că judeţul Ialomiţa se bucură de o deosebită atenţie din partea dumneavoastră personal. Comuniştii, toţi lucrătorii şantierului nostru vă asigură, iubite tovarăşe Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci mai mult şi mai bine pentru a da cit mai repede în folosinţă acest important obiectiv. Ne angajăm, totodată, să accelerăm ritmul lucrărilor pentru a da in exploatare înainte de termen cele două obiective importante ce vor intra în producţie pînă la sfârşitul acestui an — Fabrica de produse lactate şi Filatura de bumbac din Slobozia“. Noi, intelectualii, a spus în cuvîntul său profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, participăm din tot sufletul alături de întregul nostru popor la recuperarea pierderilor pricinuite de furia naturii. Ne mobilizează entuziasmul, dîrzenia şi umanismul, înalta conştiinţă civică şi tăria pe care ne-o dă Partidul Comunist Român, neobosita dumneavoastră muncă, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. In aceste zile, cînd întreaga ţară, întregul nostru popor şi-au conjugat forţele pentru stăvilirea naturii dezlănţuite, pentru a da curs dezvoltării normale a vieţii, răspundem faptic şi cu energie, fără preget chemării partidului. Salutul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la Fabrica de uleiuri comestibile din Slobozia, a fost adus de ing. Mircea Popel, directorul fabricii. „Colectivul nostru — a spus vorbitorul — a reuşit să stăpînească bine utilajele şi agregatele şi să atingem în scurt , timp parametrii proiectaţi. Situaţia deosebită din ultima vreme a determinat colectivul fabricii noastre, ca, faţă de angajamentul iniţial de a realiza 5 milioane lei la valoarea producţiei globale, să-şi majoreze acest angajament cu încă 3 milioane“. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. ADUNAREA POPULARĂ DE LA SLOBOZIA CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionaţi şi sîntem satisfăcuţi de hotărirea, abnegaţia şi eroismul cu care oamenii muncii, ostaşii, membrii formaţiunilor patriotice şi tineretul din detaşamentele de pregătire militară, — inclusiv studenţii veniţi din Bucureşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi înălţarea digurilor pentru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfăşuraţi vor fi încununate de succes, că şi în acest judeţ — ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării — vom reuşi să facem faţă situaţiei, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi avem încă — inundaţii în multe zone ale patriei noastre ; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populaţiei din oraşe şi sate, cît şi întreprinderilor, unităţilor agricole, economiei noastre naţionale. Dar trebuie să menţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi şi mai mari. De aceea, doresc să adresez şi cu acest prilej, mulţumiri şi felicitări atît celor care în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît şi celor care în întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situaţia dacă am fi avut o primăvară bună. Dar, răspunzînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voinţă şi de acţiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuinţele, întreprinderile, instituţiile, cooperativele, pentru a asigura desfăşurarea normală a activităţii. Menţionez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor şi instituţiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, şi-a reluat activitatea , multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite) întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutând la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activităţii, la ajutorarea celor care au fost loviţi de calamităţi. S-au strîns sute şi sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente , mii şi mii de oameni au mers în localităţile sinistrate spre a contribui la repunerea în producţie a unităţilor de producţie. Vor începe în curînd, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucţie a locuinţelor. Aşa cum aţi văzut din Hotărirea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărit ca 5 000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuţia statului, în oraşele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, Urale , se scandează „Ceauşescu, Ceauşescu!“). Desigur, tovarăşi, şi pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obţinute în construcţia socialistă, în creşterea bunăstării poporului s-au evidenţiat unitatea şi hotărirea de muncă a naţiunii noastre socialiste ; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atita tărie — aş putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului in'-'* de conştiinţă a naţiunii noastre socialiste, a hotărîrii întregului popor ca, strins unit in jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăţi, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, Urire', -tie'« -uumdAnaft.*, „Ceauşescu — P.C.R.!“). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asumate de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, de bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producţie sporită, recuperarea pierderilor din unităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie , avem, de asemenea, perspective ca prin muncă intensă şi in agricultură, cu toate greutăţile provocate de calamităţile naturale, să obţinem o recoltă bună. Sîntem încredinţaţi că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii, vor face totul pentru a recupera pagubele şi a asigura o bună recoltă în acest an (Aplauze puternice , urale ; se scandează : „Ceauşescu — P.C.R. !“)• Am vizitat in judeţul dumneavoastră două întreprinderi industriale, precum şi o întreprindere agricolă de stat şi o cooperativă agricolă. Am constatat că şi în acest judeţ — ca de altfel în întreaga ţară — oamenii muncii desfăşoară o activitate însufleţită, plină de elan, pentru a-şi îndeplini obligaţiile, pentru a contribui la învingerea greutăţilor provocate de calamităţi. De asemenea, am constatat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, cooperatorii au obţinut rezultate bune, că, în general, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din judeţul Ialomiţa — muncitori, ţărani şi intelectuali — îşi vor aduce din plin contribuţia la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăţilor, şi — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Doresc să adresez felicitări tuturor muncitorilor din judeţul Ialomiţa, ţăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, şi să Ie urez noi succese în activitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Fireşte, tovarăşi, în acesteJultămîni, "l XV ani. -v\nr/'»utrat mult atenţia şi eforturile pentru învingerea greutăţilor provocate de calamităţile naturale. Dar, totodată, ne-am preocupat şi ne preocupăm ca aceste greutăţi, aceste calamităţi, să nu influenţeze activitatea din celelalte părţi ale ţării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în aşa fel munca incit, în ansamblu, să asigurăm desfăşurarea în condiţii cît mai bune a activităţii economice şi sociale. Facem acest lucru convinşi că succesele pe care le obţinem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuţie concretă la dezvoltarea şi întărirea sistemului mondial socialist, la creşterea influenţei socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susţinut de dezvoltarea construcţiei socialiste în patria noastră, noi am considerat şi considerăm, totodată, necesar să ne aducem contribuţia activă la dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu mişcarea antiimperialistă. După cum cunoaşteţi, chiar în această perioadă am avut în Bucureşti multe întîlniri cu şefi de state, cu reprezentanţi ai altor ţări, cu conducători şi delegaţi ai altor partide şi mişcări de eliberare naţională, am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele internaţionale, chiar în condiţiile greutăţilor pricinuite de inundaţii. Dimpotrivă, tocmai datorită faptului că există o asemenea situaţie, trebuie să dezvoltăm o activitate internaţională mai intensă, convinşi că solidaritatea şi unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forţelor progresiste constituie o garanţie a mersului înainte, a asigurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aceste zile că în diferite părţi ale globului pămîntesc continuă războiul, că este necesar să acţionăm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominaţie şi dictat, colonialismului, pentru a impune în viaţa internaţională relaţii de colaborare şi înţelegere, principiile deplinei egalităţi în drepturi, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî soarta aşa cum o doreşte. Sîn- Nelu convinşi că acestie principii vor triumfa. (Aplauze puternice). Imbinînd preocupările naţionale cu cele internaţionale, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc astfel atît obligaţiile faţă de ele înşile, cît şi faţă de mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, de cauza socialismului, a păcii şi progresului în lume. în felul acesta demonstrăm că între intereselenaţionale şi solidaritatea internaţională există o strînsă unitate, că numai îmbinînd în mod armonios preocuparea faţă de problemele naţionale — asigurînd creşterea bunăstării şi dezvoltarea socialismului în propria ţară — cu solidaritatea internaţională, noi ne facem datoria de detaşament al mişcării comuniste, al forţelor păcii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, şi cu acest prilej, mulţumiri tuturor statelor care, în aceste zile, şi-au exprimat simpatia faţă de poporul nostru, au oferit, sub diferite forme, ajutor ; doresc să mulţumesc, de asemenea, tuturor organizaţiilor internaţionale care ne-au dat sprijinul lor, cetăţenilor din diferite ţări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistraţii din România. în toate acestea noi vedem o manifestare a simpatiei şi stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie şi colaborare cu toate naţiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, urale). Exprimînd mulţumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat şi ne ajută, îi asigurăm de simpatia şi solidaritatea noastră. Poporul român este şi va fi întotdeauna pentru prietenie şi pace cu toate popoarele lumii. (Aplauze puternice). în încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia — localtate care începe să devină o frumoasă capitală de judeţ — tuturor locuitorilor judeţului Ialomiţa, noi succese în muncă ! Vă doresc multă sănătate şi fericire! (Aplauze puternice, prelungite , urale ; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“). Luînd cuvîntul în încheierea adunării populare, primul secretar al Comitetului judeţean de partid arată că oamenii muncii ,de pe aceste meleaguri, în frunte cu comuniştii, nu vor precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamentelor luate în producţie de toate colectivele din industria şi agricultura Ialomiţei pentru ca şi acest judeţ să-şi aducă o contribuţie substanţială la recuperarea pagubelor provocate de calamităţile recente din ţara noastră, la realizarea integrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfirşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. ★ Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în judeţul Ialomiţa, asemenea celorlalte întîlniri din aceste zile de pe cuprinsul patriei, a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare a unităţii de monolit a naţiunii noastre socialiste în jurul partidului comunist, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar forţa orânduirii noastre socialiste. Din munca şi roadele ei, din abnegaţia celor care pun stavilă apelor, a celor care pe ogoare şi în uzine se străduiesc, zi şi noapte, să dea ţării valorile materiale de care ea are atîta nevoie, din angajamentele reînnoite ale acestor zile, desprindem hotărirea de neclintit a tuturor fiilor acestui pămint de a munci în așa fel încît şi ultimul an al cincinalului să fie încheiat cu succes. Este încă o dovadă a spiritului de responsabilitate, a înaltului patriotism al constructorilor României Socialiste. ION MARGINEANU GEORGE RADU CHIROVICI STELIAN CONSTANTINESCU Foto : A. PASAT si A. ROSENTHAL