Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)

1970-05-30 / nr. 6541

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) trecute a erodat stăvilarul înălţat de oameni, dar breşele se astupă repede, printr-o muncă fără istov, de zi şi noapte, în care sânt concentra­te mari forţe umane şi mate­riale — lucrători din întreprin­deri, ostaşi, maşini puternice. Pretutindeni domneşte calmul, ordinea, hotărirea. Ce apără cu atita îndârjire cei din Vlădeni ? O simplă privire panoramică în spatele acestui dig te face să înţelegi totul. Imense întinderi culti­vate — peste 12 000 hectare, aflate cu ciţiva metri sub ni­velul apelor care lovesc digul, sunt ameninţate de furia re­vărsărilor. Sunt pămînturi noi, scoase de sub ape cu doar ciţiva ani în urmă, pămînturi mănoase, care anul trecut au dat rod bogat. Braţul enorm al digului dinspre Borcea — peste 23 de kilometri, apără 1 300 hectare cu grîu — şi nici­odată nu ne-a emoţionat mai mult unduirea sa în adierea primăvăratică — câteva alte mii de hectare de porumb, 2 900 cu floarea-soarelui, 700 cultivate cu orz, alte 700 cu ovăz. Ca un braţ de mamă apărîndu-şi copilul se întinde acest dig — în fiecare lopată de pămint, fiecare sac adus, fiecare par înfipt în apă a în­semnat truda de zi şi noapte a oamenilor care înţeleg să ocrotească avuţia ţării, aşa cum ar ocroti viaţa propriului lor copil. Şi această luptă grea, eroică, se duce de 90 de zile şi 90 de nopţi, de cind Du­nărea şi Borcea au prevestit­ ameninţarea. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare ame­ninţate de ape în incinta în­­diguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai periclitată. Dar din cuvîntul plin de siguranţă al tovarăşului Spiru Cristache, u­­nul din cei care compun co­mandamentul de şoc al luptei, din certitudinea cu care ne vorbea despre recoltele mari ce se vor obţine în zona astăzi ameninţată, am înţeles că oa­menii acestei lupte sunt hotăriţi pînă la ultima pică­tură de energie să nu cedeze apelor nici un spic de griu. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Ţipirigelu, la Repe­­joru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din a­­ceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Munci­tori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi sa­lută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul gene­ral al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-Ie efortul, izvorît, dintr-uri profund patriotism, de a salva bogatei? recolte pe care le ,vestesc,, ac,este, pămîh­­turi pentru a..căror, renaştere s-au cheltuit atita trudă şi bani,­indică măsurile care tre­buie luate în­­continuare. — Cum merge, tovarăşi ? îl Întreabă tovarăşul Ceauşescu. — Bine, tovarăşe secretar general ! — Vom reuşi să­­apărăm pă­­mintul, să stăvilim apele ? — Reuşim, reuşim ! — Aşa tovarăşi ! Trebuie să le stăvilim, să fim mai puter­nici decit ele. Se cere muncă, e nevoie de eforturi, pentru a salva recolta. Ar fi păcat să o lăsăm pradă apelor. E o re­coltă frumoasă. Vă felicit pen­tru eforturile depuse şi vă do­resc succes în această grea bă­tălie pe care o duceţi ! Şi, ca o confirmare a celor spuse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată­ spre griul din apropiere, intră în lan, obser­vă că naiul a dat în spic vîn­­jos. De pe aceste ogoare, anul trecut s-au obţinut producţii frumoase care au adus între­prinderii locul II pe ţară şi beneficii suplimentare de 1,5 milioane lei. Secretarului ge­neral al partidului i se comu­nică hotărirea lucrătorilor I.A.S. de a se recolta foarte rapid orzul, pentru ca ogoare­le să poată fi recultivate cu porumb. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază această iniţiativă, le urează succes în realizarea ei. De secretarul general al partidului se apropie apoi co­mandantul trupelor care ajută la înălţarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag. Un raport scurt, precis, în­ care se întrevăd imensele eforturi de­puse de bravii ostaşi, voinţa lor neclintită de a fi alături de întregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. „Transmiteţi ostaşilor felici­tări — spune comandantul suprem al Forţelor noastre ar­mate. Au lucrat bine. Le do­resc succes în această bătălie“. „Servim Republica Socialistă România“, răspunde generalul. Urale puternice au însoţit a­­ceste cuvinte, care au conti­nuat nesfîrşite pînă cind eli­copterul şi-a luat din nou zborul, îndreptîndu-se s­pre alte aşezări ale Ialomiţei, spre oraşul din sudul judeţului noul şi puternicul centru in­dustrial Călăraşi. Aparatul de zbor, la bordul căruia se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, aterizează în zona indus­trială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele aproapiate, a­­flînd de vizita secretarului general al Partidului, au ve­nit aici să-l intîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului mu­nicipal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze Combinatul de hîr­­tie şi celuloză, mare unitate industrială care foloseşte pa­iele ca materie primă. La intrarea în Combinat, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de sute de muncitori, ingineri şi tehni­cieni care fac oaspeţilor o căl­duroasă primire. Prin inter­mediul unei machete oaspeţii sunt informaţi despre cele mai recente lucrări de investiţii ce se fac în unităţile combi­natului, pentru ca din anul viitor el să atingă capacitatea proiectată — 50 000 tone celu­loză, 66 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. Se vizitează fabricile de celuloză şi hîrtie. Aproxima­tiv 180 000 tone de paie se transformă anual în celuloză şi hîrtie, economisindu-se cir­ca 300 000 mc lemn de răşi­­noase. întregul proces de fa­bricaţie este automatizat. De la pupitrul de comandă este urmărită şi dirijată fază cu fa­ză complicata metamorfoză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de stadiul unor lucrări de investiţii, de cali­tatea produselor. Directorul general al combinatului, Va­­sile Manole, ■ informează pe oaspeţi că harnicul colectiv al acestei unităţi este hotărît să lucreze cu eforturi sporite în această perioadă, ca prin muncă susţinută să contribuie şi el la recuperarea rapidă a pierderilor provocate de inun­daţii. Angajamentele chimiş­­tilor de aici prevăd ca anul acesta să realizeze în plus fa­ţă de plan şi de angajamentul iniţial o producţie globală de 2,8 milioane lei. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcînd defici­enţele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producţie, a se folosi mai ju­dicios forţa de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia prim­i, parcul auto. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, o contribuţie hotărî­­toare trebuie să aibă organiza­ţia de partid, toţi comuniştii, comitetul de direcţie Adresându-se muncitorilor prezenţi, tovarăşul Ceauşescu întreabă: „Se poate, tova­­răşi ?“ „Se poate, tovarăşe secre­tar general“ — răspund cu toţii. „Vă asigurăm că vom munci cu toate forţele !“. După vizitarea Combinatu­lui coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului indreptîndu-se spre Fabrica de confecţii. Pe întregul traseu conducătorii de partid şi de stat sunt sa­lutaţi cu multă căldură de populaţia oraşului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Ro­mân, pentru secretarul său general. Se vizitează Fabrica de confecţii. Intrată în funcţiune acum 8 ani cu numai 300 de muncitori, ea s-a dezvoltat continuu ajungînd astăzi să lucreze cu peste 2 600 de lu­crători. Anual fabrica reali­zează o producţie globală de 320 de milioane lei, multe din confecţiile fabricate aici fiind destinate exportului, în ţări ca U.R.S.S., R.F.G., Canada, S.U­ A., Iugoslavia, Franţa, Italia, însoţiţi de directorul între­prinderii, Constantin Vasila­­che, oaspeţii vizitează princi­­­puliOn, TimntjL da. -jmiiiubift.. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii pro­duselor şi preocupărilor ac­tuale de creştere a producţiei. Oaspeţii sunt informaţi că în primele 4 luni ale anului co­lectivul fabricii şi-a depăşit sarcinile de plan, iar în ulti­mele zile angajamentele ini­ţiale luate în întrecerea so­cialistă au fost suplimentate cu 6 milioane lei la producţia globală a unităţii. Directorul întreprinderii arată că pentru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate din zonele calami­tate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii, vor lucra în schimburi prelungite, în zile­le de repaus pentru a realiza cu­ mai multe­ confecţii. In a­­fară de aceasta, contribuţia bănească a întregului colectiv destinată ajutorării sinistraţi­lor se ridică la peste 830 000 lei. Se discută despre eficien­ţa economică a întreprinderii, despre relaţiile dintre fabrică şi combinat, se iau în dezba­tere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fa­bricii. In încheierea vizitei, secre­tarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, u­­rîndu-le noi realizări în pro­ducţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Slobo­zia. De o parte şi de alta se întind cu­ vezi cu ochii lanuri de griu, tarlale de porumb şi floarea-soarelui — culturi vi­guroase ale acestor meleaguri, care şi in anul acesta promit recolte bune. Conducătorii de partid şi de stat intră în unul din lanurile de grîu ale întreprinderii a­­gric­ole de stat — Dragalina, una dintre cele mai puternice unităţi cerealiere din această parte a ţării. Luînd în mîini cîteva spice de griu, tovară­şul Ceauşescu îşi exprimă convingerea că recolta va fi îmbelşugată. Se subli­niază necesitatea luării unor măsuri eficiente pentru a se organiza în cele mai bune condiţii munca de recoltare în întreg judeţul, pentru a se e­­vita orice pierdere de recoltă. In drum spre Slobozia, con­ducătorii partidului şi statu­lui vizitează Complexul de creştere şi îngrăşare a anima­lelor al întreprinderii agrico­le de stat — Ciulniţa. Aceas­tă unitate zootehnică moder­nă este numită de specialişti „fabrica de carne a Bărăganului“- Anual, de aici se livrează către populaţie 4 000 tone de carne de taurine. Însoţiţi de directo­rul întreprinderii agricole de stat , Ciulniţa, Ion Timiş, oaspeţii vizitează grajdurile complexului, unde anual sunt îngrăşate peste 8 500 de tauri­ne. In discuţia avută cu cadrele de conducere, tovarăşul Ceauşescu atrage atenţia asu­pra faptului că sectorul de în­grăşare trebuie să devină ren­tabil. Indicînd măsurile care trebuie luate pentru dezvolta­rea sectorului şi rentabilizarea sa, secretarul general al parti­dului îşi exprimă convingerea că specialiştii, colectivul de muncitori vor face totul ca ferma să devină o unitate bună. Una dintre cele mai puter­nice cooperative agricole de producţie din judeţ este cea din comuna Gheorghe Lazăr. Cooperativa are douăzeci de ani de viaţă , douăzeci de ani care au demonstrat limpede ca lumina ţăranilor de aici ca şi cele din întreaga ţară că drumul arătat de partid, dru­mul înfrăţirii ogoarelor, al agriculturii cooperatiste este drumul belşugului, al înfloririi satelor, al conectării la marele circuit al civilizaţiei socialiste. Citeva cifre: cooperativa are 4 209 de hectare dintre care 3 800 teren arabil. Anul trecut, ea a obţinut 4 200 kg porumb şi 2 500 kg grîu la hec­tar. Veniturile cooperativei au fost de 25 milioane lei, coope­ratorilor revenindu-le 32 lei la ziua-muncă. Preşedintele cooperativei, Eroul Muncii Socialiste, Nico­­lae Andrei, dînd glas hotărîrii ţăranilor cooperatori, infor­mează că ei şi-au suplimentat de curînd contractele cu sta­tul şi vor da, suplimentar, 400 de porci îngrăşaţi. In timpul vizitării coopera­tivei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea coope­rării cu întreprinderile agricole de stat, ară­tind că, în acest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. La sfârşitul vizitei, conducă­torii de partid şi de stat sunt înconjuraţi din nou cu multă căldură de ţăranii cooperatori din comună. Adresîndu-se ce­lor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe coopera­tori cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea coo­perativei şi pe preşedintele ei, care, de la înfiinţarea coope­rativei, conduce această unita­te fruntaşă a agriculturii ţării noastre. Apreciind rezultatele bune obţinute în creşterea producţiei agricole şi zootehni­ce în toate sectoarele coopera­tivei, secretarul general al partidului urează ţăranilor După vizitarea cooperativei agricole de producţie din co­muna ,,Gheorghe Doja“, con­ducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre reşedinţa ju­deţului­­ Slobozia. De-a lun­gul străzilor oraşului, împodo­bite cu steaguri roşii şi trico­lore­, mii şi mii de cetăţeni aclamă, ovaţionează pe secre­tarul general al partidului. Dintr-o maşină deschisă, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşii Paul Nicu­­lescu-Mizil şi Ilie Verdeţ, răs­pund aclamaţiilor populaţiei. In piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sunt salutaţi cu acelaşi entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toate vârstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei, care pre­zintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Intr-o atmosferă de puterni­că însufleţire are loc apoi o adunare populară. Apariţia se­cretarului general al partidu­lui la tribuna amenajată în piaţă, este întâmpinată cu ura­­le şi ovaţii. Se scandează : „P.C.R.“, „Ceauşescu“. Deschizînd adunarea, tova­răşul Vasile Marin, prim-se­­cretar al Comitetuluui jude­­ţean­ Ialomiţa al P.C.R., a sa­lutat în numele tuturor locai­cooperatori din comuna Gheorghe Lazăr noi succes© în activitate. •­torilor din judeţ prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile Ialo­­miţei. „Vizita dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, în jude­ţul nostru demonstrează încă o­­dată, în mod convingător, grija permanentă a conduce­rii încercatului notetru partid faţă de destinele ţării, faţă d­e prezentul şi viitorul po­porului român, capacitatea şi forţa inepuizabilă a partidului nostru de a ne mobiliza pen­tru învingerea greutăţilor şi asigurarea mersului mereu înainte pe drumul edificării societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, în patria noas­tră. Cu un înalt umanitarism şi cu o deosebită conştiinţă patriotică, toţi locuitorii Talo­o­miţei s-au integrat în marele efort general pentru ajutora­rea zonelor calamitate, acor­­dînd circa 35 milioane lei, în­semnate cantităţi de produse agroalimentare, confecţii şi încălţăminte. Pentru înfăptui­rea integrală a sarcinilor din ultimul an al cincinalului, muncitorii, inginerii şi tehni­cienii unităţilor economice din judeţ au hotărît să reali­zeze suplimentar peste anga­jamentul iniţial pe acest an, 10 milioane lei la producţia marfă industrială, iar la pro­dusele destinate pieţii interne — 5 milioane lei. Lucrătorii din unităţile agricole, anali­zind posibilităţile de care dis­pun s-au angajat să dea su­plimentar la fondul de stat mari cantităţi de produse a­­groalimentare. Harnicii noştri meşteri ai ogoarelor folosesc în aceste zile orice oră priel­nică pentru recuperarea pa­gubelor pricinuite de revărsa­rea apelor pe cele 28 000 hec­tare teren arabil, care au fost inundate în judeţul nostru. Profund recunoscători grijii ce ne-o purtaţi, exprimîn­­du-ne încă o dată marea bu-u­curie de a vă avea în mijlo­cul nostru, vă asigurăm iu­bite tovarăşe Ceauşescu că vom­ investi toată puterea şi capacitatea noastră de muncă în scopul realizării şi depăşi­rii planului şi angajamentelor suplimentare asumate pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne-au fost incredinţate de partid“. Luînd cuvîntul în numele muncitorilor şi specialiştilor din cadrul şantierului Com­binatului de îngrăşăminte a­­zotoase din Slobozia, maistrul constructor Emilian Dicu, a spus printre altele: „Pentru colectivul nostru de muncă, ca şi pentru toţi oamenii muncii din judeţul Ialomiţa vizita dumneavoastră, tova­răşe secretar general al par-­­tidului, are semnificaţii mul­tiple şi profunde. Cunoaştem preocuparea conducerii parti­dului pentru dezvoltarea ar­monioasă a ţării şi în special a judeţelor odinioară rămase în urmă. Cunoaştem că jude­ţul Ialomiţa se bucură de o deosebită atenţie din partea dumneavoastră personal. Co­muniştii, toţi lucrătorii şan­tierului nostru vă asigură, iu­bite tovarăşe Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci mai mult şi mai bine pentru a da cit mai repede în folosinţă acest important obiectiv. Ne anga­jăm, totodată, să accelerăm rit­mul lucrărilor pentru a da in exploatare înainte de termen cele două obiective importante ce vor intra în producţie pînă la sfârşitul acestui an — Fa­brica de produse lactate şi Filatura de bumbac din Slo­bozia“. Noi, intelectualii, a spus în cuvîntul său profesoara Vic­toria Radu, de la liceul din localitate, participăm din tot sufletul alături de întregul nostru popor la recuperarea pierderilor pricinuite de furia naturii. Ne mobilizează entu­ziasmul, dîrzenia şi umanismul, înalta conştiinţă civică şi tăria pe care ne-o dă Partidul Co­munist Român, neobosita dumneavoastră muncă, tova­răşe Nicolae Ceauşescu. In aceste zile, cînd întreaga ţară, întregul nostru popor şi-au conjugat forţele pentru stă­vilirea naturii dezlănţuite, pentru a da curs dezvoltării normale a vieţii, răspundem faptic şi cu energie, fără pre­get chemării partidului. Salutul muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor de la Fabrica de uleiuri comestibile din Slobozia, a fost adus de ing. Mircea Popel, directorul fabricii. „Colectivul nostru — a spus vorbitorul — a reuşit să stăpînească bine utilajele şi agregatele şi să atingem în scurt , timp parametrii proiec­taţi. Situaţia deosebită din ul­tima vreme a determinat co­lectivul fabricii noastre, ca, faţă de angajamentul iniţial de a realiza 5 milioane lei la valoarea producţiei globale, să-şi majoreze acest angaja­ment cu încă 3 milioane“. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. ADUNAREA POPULARĂ DE LA SLOBOZIA CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locui­torilor oraşului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Co­mitetului Central al partidu­lui, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionaţi şi sîntem satisfăcuţi de hotărirea, abne­gaţia şi eroismul cu care oa­menii muncii, ostaşii, membrii formaţiunilor patriotice şi ti­neretul din detaşamentele de pregătire militară, — inclusiv studenţii veniţi din Bucureşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi înălţarea digu­rilor pentru a salva de la i­­nundaţie zeci de mii de hec­tare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările rea­lizate, munca pe care o des­făşuraţi vor fi încununate de succes, că şi în acest judeţ — ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării — vom reuşi să fa­cem faţă situaţiei, să învin­gem pericolele pe care le pro­voacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi avem încă — inundaţii în multe zone ale patriei noas­tre ; acestea au provocat pier­deri deosebit de grele, atît populaţiei din oraşe şi sate, cît şi întreprinderilor, unităţilor agricole, economiei noastre naţionale. Dar trebuie să men­ţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfă­şurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai pa­triei noastre, s-au evitat pier­deri şi mai mari. De aceea, doresc să adresez şi cu acest prilej, mulţumiri şi felicitări atît celor care în zona Dună­rii continuă să se lupte cu a­­pele, cît şi celor care în în­treaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile na­turii. (Aplauze puternice, pre­lungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situaţia dacă am fi avut o primăvară bună. Dar, răs­­punzînd într-un singur glas, într-o deplină­ unitate de vo­inţă şi de acţiune, întregul nostru popor luptă în conti­nuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuinţele, întreprinderile, instituţiile, cooperativele, pentru a asigu­ra desfăşurarea normală a ac­tivităţii. Menţionez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor şi instituţiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, şi-a reluat acti­vitatea , multe din ele lucrea­ză cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite) întregul nostru popor a răs­puns chemării partidului, aju­­tând la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activităţii, la ajutorarea celor care au fost loviţi de calamităţi. S-au strîns sute şi sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, ali­mente , mii şi mii de oameni au mers în localităţile sinistra­te spre a contribui la repu­nerea în producţie a unităţilor de producţie. Vor începe în curînd, chiar în zilele urmă­toare, lucrările de reconstruc­ţie a locuinţelor. Aşa cum aţi văzut din Hotărirea publicată astăzi în presă, printre celelal­te măsuri adoptate s-a hotărit ca 5 000 de apartamente să fie construite peste plan, din con­tribuţia statului, în oraşele care au avut de suferit. (A­­plauze puternice, Urale , se scandează „Ceauşescu, Ceauşescu!“). Desigur, tovarăşi, şi pînă a­­cum, în întreaga noastră acti­vitate, în toate rezultatele ob­ţinute în construcţia socialistă, în creşterea bunăstării po­porului s-au evidenţiat unitatea şi hotărirea de muncă a na­ţiunii noastre socialiste ; a­­ceastă unitate nu s-a manifes­tat însă niciodată cu atita tă­rie — aş putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului in'-'* de conştiinţă a naţiunii noastre socialiste, a hotărîrii întregului popor ca, strins unit in jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăţi, pen­tru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România. (Aplauze puter­nice, Urire', -tie'« -uumdAnaft.*, „Ceauşescu — P.C.R.!“). Avem convingerea că, dato­rită măsurilor luate, angaja­mentelor asumate de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, de bărbaţi, fe­mei, tineri şi vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producţie sporită, recuperarea pierderilor din unităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie , avem, de asemenea, perspective ca prin muncă intensă şi in agri­cultură, cu toate greutăţile provocate de calamităţile na­turale, să obţinem o recoltă bună. Sîntem încredinţaţi că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii, vor face totul pentru a recupera pagu­bele şi a asigura o bună recol­­tă în acest an­ (Aplauze puter­nice , urale ; se scandează : „Ceauşescu — P.C.R. !“)• Am vizitat in judeţul dum­neavoastră două întreprinderi industriale, precum şi o între­prindere agricolă de stat şi o cooperativă agricolă. Am con­statat că şi în acest judeţ — ca de altfel în întreaga ţară — oamenii muncii desfăşoară o activitate însufleţită, plină de elan, pentru a-şi îndeplini o­­bligaţiile, pentru a contribui la învingerea greutăţilor pro­vocate de calamităţi. De ase­menea, am constatat cu bucu­rie că lucrătorii din agricultu­ră, cooperatorii au obţinut re­zultate bune, că, în general, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem con­vingerea că oamenii muncii din judeţul Ialomiţa — munci­tori, ţărani şi intelectuali — îşi vor aduce din plin contri­buţia la realizarea planului pe acest an, la învingerea greută­ţilor, şi — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Do­resc să adresez felicitări tutu­ror muncitorilor din judeţul Ialomiţa, ţăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, şi să Ie urez noi­ succese în activitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Fireşte, tovarăşi, în aceste­­Ju­ltămîni, "l XV ani. -v\nr/'»utrat mult atenţia şi eforturile pen­tru învingerea greutăţilor pro­vocate de calamităţile natura­le. Dar, totodată, ne-am preo­cupat şi ne preocupăm ca a­­ceste greutăţi, aceste calami­tăţi, să nu influenţeze activi­tatea din celelalte părţi ale ţării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în aşa fel munca incit, în ansamblu, să asigu­răm desfăşurarea în condiţii cît mai bune a activităţii eco­nomice şi sociale. Facem acest lucru convinşi că succesele pe care le obţinem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării po­porului nostru, reprezintă o contribuţie concretă la dezvol­tarea şi întărirea sistemului mondial socialist, la creşterea influenţei socialismului în în­treaga lume. (Aplauze puter­nice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod sus­ţinut de dezvoltarea construc­ţiei socialiste în patria noas­tră, noi am considerat şi con­siderăm, totodată, necesar să ne aducem contribuţia activă la dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu mişcarea antiimperialistă. Du­pă cum cunoaşteţi, chiar în a­­ceastă perioadă am avut în Bucureşti multe întîlniri cu şefi de state, cu reprezentanţi ai altor ţări, cu conducători şi delegaţi ai altor partide şi miş­cări de eliberare naţională, am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele in­ternaţionale, chiar în condiţiile greutăţilor pricinuite de inun­daţii. Dimpotrivă, tocmai da­torită faptului că există o a­­semenea situaţie, trebuie să dezvoltăm o activitate inter­naţională mai intensă, convinşi că solidaritatea şi unitatea tu­turor popoarelor, a tuturor forţelor progresiste constituie o garanţie a mersului înainte, a asigurării păcii. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în a­­ceste zile că în diferite părţi ale globului pămîntesc conti­nuă războiul, că este necesar să acţionăm, să facem totul pentru a se pune capăt politi­cii de dominaţie şi dictat, co­lonialismului, pentru a impu­ne în viaţa internaţională re­laţii de colaborare şi înţele­gere, principiile deplinei ega­lităţi în drepturi, ale respec­tării independenţei şi suvera­nităţii naţionale, dreptul fie­cărui popor de a-şi hotărî soarta aşa cum­ o doreşte. Sîn- Nelu convinşi că acestie princi­pii vor triumfa. (Aplauze pu­ternice). Imbinînd preocupările na­ţionale cu cele internaţionale, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc astfel atît obliga­ţiile faţă de ele înşile,­­ cît şi faţă de mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, de cauza socialismului, a păcii şi progresului în lume. în felul acesta demonstrăm că între interesele­­naţionale şi solid­a­­ritatea internaţională există o strînsă unitate, că numai îm­­binînd în mod armonios preo­cuparea faţă de problemele naţionale — asigurînd creşte­rea bunăstării şi dezvoltarea socialismului în propria ţară — cu solidaritatea internaţio­nală, noi ne facem datoria de detaşament al mişcării comu­niste, al forţelor păcii din în­treaga lume. (Aplauze puter­nice). Doresc să aduc, şi cu acest prilej, mulţumiri tuturor sta­telor care, în aceste zile, şi-au exprimat simpatia faţă de po­porul nostru, au oferit, sub di­ferite forme, ajutor ; doresc să mulţumesc, de asemenea, tutu­ror organizaţiilor internaţio­nale care ne-au dat sprijinul lor, cetăţenilor din diferite ţări ale lumii care au trimis aju­toare pentru sinistraţii din România. în toate acestea noi vedem o manifestare a simpa­tiei şi stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celor­lalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie şi co­laborare cu toate naţiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, urale). Exprimînd mulţumirile noas­tre tuturor celor care ne-au ajutat şi ne ajută, îi asigurăm de simpatia şi solidaritatea noastră. Poporul român este şi va fi întotdeauna pentru prietenie şi pace cu toate po­poarele lumii. (Aplauze pu­ternice). în încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuito­rilor oraşului Slobozia — loca­ltate care începe să devină o frumoasă capitală de judeţ — tuturor locuitorilor judeţu­lui Ialomiţa, noi succese în muncă ! Vă doresc multă sănă­tate şi fericire! (Aplauze pu­ternice, prelungite , urale ; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“). Luînd cuvîntul în încheierea adunării populare, primul se­cretar al Comitetului judeţean de partid arată că oamenii muncii ,de pe­­ aceste melea­guri, în frunte cu comuniştii, nu vor precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamentelor luate în producţie de toate co­lectivele din industria şi agri­cultura Ialomiţei pentru ca şi acest judeţ să-şi aducă o con­tribuţie substanţială la recu­perarea pagubelor provocate de calamităţile recente din ţara noastră, la realizarea in­tegrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfirşit într-o at­mosferă de puternic entu­ziasm. ★ Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi condu­cători de partid şi de stat în judeţul Ialomiţa, asemenea ce­lorlalte întîlniri din aceste zile de pe cuprinsul patriei, a pri­lejuit o nouă şi vibrantă ma­nifestare a unităţii de monolit a naţiunii noastre socialiste în jurul partidului comunist, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar forţa orân­duirii noastre socialiste. Din munca şi roadele ei, din abnegaţia celor care pun stavilă apelor, a celor care pe ogoare şi în uzine se strădu­iesc, zi şi noapte, să dea ţării valorile materiale de care ea are atîta nevoie, din angaja­mentele reînnoite ale acestor zile, desprindem hotărirea de neclintit a tuturor fiilor a­­ces­tui pămint de a munci în așa fel încît şi ultimul an al cincinalului să fie încheiat cu succes. Este încă o dovadă a spiritului de responsabilitate, a înaltului patriotism al con­structorilor României Socia­liste. ION MARGINEANU GEORGE RADU CHIROVICI STELIAN CONSTANTINESCU Foto : A. PASAT si A. ROSENTHAL

Next