Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)
1970-05-23 / nr. 6535
Pe măsură ce apele în retragere ne dezvăluie • Proporţiile catastrofei devine limpede că numai apelînd la toate resursele noastre de dăruire şi patriotism vom putea împlini • Ceea ce avem de făcut în PAGINA A III-A, vă prezentăm secvenţa ale acestui efort evident pe tot cuprinsul ţării. în aceste zile EROISMUL CLASEI MUNCITOARE hmuiuuuu ............................................... de grele încercări DINAMIZEAZĂ INTREAGA NAŢIUNE Proletari din toate ţările, uniţi-vă! » ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 65356 PAGINI — 30 BANI SÎMBĂTĂ 23 MAI 1970 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU in zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Nu a trecut decît o săptămină de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice, afectind sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu-Mare, Tg. Mureş, Dej, Alba Iulia, Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzând , cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia liste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi sociale pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află un mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului, străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au re- . vărsat rîuri sau piraie, apa , provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coşurile fumegînde ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chişcapi, fabricile şi întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare in toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingind cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă , spre est, de-a lungul braţului Măcin, pînă în apropierea oraşului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci, din care nu se mai văd decit coroanele arborilor şi case , invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, netulburată : Insula Mare a ’ Brăilei. • Situată între braţul Vîlciu şi • albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafaţă de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o luungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km în insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a băiţiilor, cu, ,13 staţii de pompare, în urma desecărilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22 395 hectare şi sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafaţa arabilă a ajuns la 56 000 hectare, începînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înfiinţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare ,au obţinut în , medie 5 144 kg porumb, la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan , în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu ocapacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei auieşit învingători în momentele culminaţiei undei (ie viitură (din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează in insulă, ,la marginea satului Salcia. Tova(Continuare in pag. a II-a) • Mediaş • sub • semnul • refacerii Mediaşul, secularul oraş de pe Tirnava Mare, nu a fost nici el ocolit de dezlănţuirea • apelor. Dimpotrivă, se situează printre localităţile cele mai afectate. Frumoasele sale ai străzi cu clădiri de Sute de ani au fost transformate în albii de ape tulburi. Peste £ 2 500 de case au fost inundaTite , din ele 155 au fost distruse complet, iar 86 grav avaria£te. A fost necesară evacuarea a 645 de familii cu 4 500 de persoane. Se semnalează 3 morţi şi 7 dispăruţi. In acelaşi timp, întreaga viaţă industrială a oraşului a fost parali£ zată. Inundaţiile care au depăşit 2 metri au scos din funcţiune renumitele întreprinderii Automecanica, Emailul Roşu, Tirnava, Salconserv, Uzina mecanică, Gaz metan, Intre- prinderea de transporturi autogaz, Baza de aprovizionare cu gaze, Fabrica de pielărie 98 Mai, Abatorul, Secţia 14 C.I.L.-Blaj, întreprinderea de gospodărie comunală, Uzina de apă, Şantierul de construcţii. Pagubele pricinuite se ridică, pe întregul municipiu, la peste “1 40 milioane "lei. T^riri încetarea producţiei în unită- ţile amintite, se pierd însă în continuare, în fiecare zi, zeci de milioane de lei. Oraşul pare acum dezgropat proaspăt din nămol, luat cu asalt de mii de oameni de toate vîrstele, angajaţi cu toate puterile lor în refacerea şi redarea oraşului aşa cum a fost, locuitorilor săi. Ca şi in zilele de inundaţie, cînd alături de ostaşi ai armatei noastre sute de tineri au participat la acţiunea de salvare a persoanelor şi bunurilor lor, la salvarea utilajelor din întreprinderi; şi acum, după retragerea apelor, prezenţa lor se face simţită pretutindeni îmn Mediaş. ^ — Cîţi tineri se află acum 9 în acţiune? l-am întrebat pe t tovarăşul inginer Vicenţiu Olteanu, prim secretar al comi- tetului municipal al U.T.C. — Peste 7 500 — precizează A dînsul — dintre care 6.500, adică întregul efectiv de utecişti şi neutecişti, sunt din oraşul nostru, din întreprinderile ROMULUS LAL (Continuare in pag. a V-a) Şoferul autobuzului pare să nu înţeleagă ameninţarea care pluteşte în aer. Il întreb dacă Tulcea rezistă puhoaielor, ne răspunde aproape cu indiferenţă că da, rezistă, el ştie sigur că ieri seara toate erau la locul lor. Cite nu se pot întîmpla însă peste noapte ? Da, în noaptea de miercuri spre joi la Tulcea nu s-a întîmplat într-adevăr nimic. In oraş domneşte o linişte neverosimilă. Mă uit în jurul meu şi surprind feţe încruntate, ochi umbriţi, priviri mohorîte. In rest, viaţa curge după croieli obişnuite. Magazinele sînt deschise, oamenii fac cumpărături, o sticlă de ulei, o pungă de făină, zăbovesc în librării, răsfoiesc cărţi, aleg stofe din rafturi. Cu o admirabilă stăpînire de sine oraşul trăieşte azi cum trăia şi în urmă cu citeva luni. Cu singura deosebire că la aparatele de radio cu tranzistori, în plină stradă, cu ziarele în mină, grupuri, grupuri de oameni ascultă, vor să afle întocmai ceea ce se întimplă în ţară, care sunt pronosticurile hidrologilor. De aici, din Tulcea, au şi pornit spre celelalte judeţe ale ţării, atît de greu încercate in aceste clipe, primele cantităţi de alimente, şi acţiunea de ajutorare a sinistraţilor continuă. Sunt lucruri pe care nu le poţi aprecia aşa cum se cuvine decit din momentul în care ştii că acum, chiar în aceste ore cînd solidaritatea umană îşi scrie paginile, sale de supremă frumuseţe morală, nenorocirea încearcă să bată la porţile propriului lor oraş. Pentru că Tulcea simte de cîtăva vreme respiraţia asediatoare a fluviului. Dunărea curge miloasă, tulbure şi cînd eşti pe faleză şi o priveşti de aproape, ţi se pare a fi de o impertinenţă agresivă, prea sigură de sine, prea convinsă de forţa ei. Faleza e sub apă. Balustradele din faţa hotelului aproape nu se mai văd, valuri mici plescăie în scările terasei cu mese şi frapiere în care încă se mai pun sticle cu bere. Bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnnici sînt aici cum nu se poate mai calmi. De la căpitănia portului şi pînă la Fabrica de conserve a apărut un dig zidit pur şi simplu din piatră de caldarîm, incit imaginea mulţimii, pe baricade nici nui mai e o figură de stil. Digul a ajuns pe alocuri la al şaptelea rînd. Cu mişcări mărunte, ca şi cum n-ar zidi sub ameninţarea dezastrului, oamenii continuă să închidă toate căile prin care apele s-ar puteastrecura în oraş. Camioane încărcate cu pămînt trec pe străzi. Descarcă, se duc, se întorc. In spatele digurilor apar contraforturi de pămînt galben, iar apa e zvîrlită înapoi. ■ Bărbaţii şi femeile se slujesc de găleţi, copiii de cutii de conserve. Nimeni nu găseşte că e de prisos să facă ceva. Tulcea rezistă și probabil la MIRCEA TACCIU (Continuare in pag. a V-a) • In zona consolidării digului din portul Brăila. ÎNTÂLNIRE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU DELEGAŢIA P. C. IRAKIAN Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia P.C. Irakian formată din tovarăşii Aziz Mohammed, prim-secretar al C.C. al P.C. Irakian, şi Ara Khadatur, membru al C.C. al P.C. Irakian, care face o vizită în ţara noastră. Au participat Sion Bujor, şef de secţie" la C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei,- prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej s-a efectuat o informare reciprocă asupra preocupărilor şi a activităţii celor două partide şi s-a realizat un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. S-a exprimat, deopotrivă, dorinţa de a dezvolta şi amplifica în viitor colaborarea tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Irakian în interesul celor două partide şi popoare, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimperialiste, întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, de prietenie şi înţelegere reciprocă. PE FRONTUL APELOR • Dunărea a scăzut la Brăila cu 5 cm, dar creşte între Baziaş şi Cernavodă. • Viitura de pe Prut a trecut de Drînceni, ameninţînd incinta indiguită Brateşul de Sus. • Mureşul continuă să scadă. • Siretul înaintează continuu spre Brăila provocînd mari daune. • Viitura Oltului a ajuns la Dunăre. ULTIMA ORA ASALTATĂ DE APE, TULEA LUPTA EROIC LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI . Cotele apelor Dunării au continuat să crească şi în cursul zilei de vineri. • în oraşul Sulina, apa a pătruns pe străzi, inundînd circa 50 de case. • Se lucrează la consolidarea şi supraînălţarea digurilor de apărare a incintelor agrostadicole și piscicole. Satu Mare — Uzina „1 septembrie“. Muncitorii lucrează la refacerea uzinei împreună cu familiile lor. SITUAŢIA LA ZI • Pierderile de producţie la unităţile industriale din Mediaş şi Copşa Mică, greu lovite de calamităţi se ridică la 70 de milioane. • In judeţul Covasna s-au înregistrat pierderi de producţie de 12 350 tone lignit; circa 2 000 metri cubi cherestea; 16 000 metri pătraţi ţesături. • In judeţul Braşov, Oltul a distrus şi avariat 131 de case, 36 km căi de comunicaţie; a inundat aproape 20 000 hectare teren agricol. Aproape 60.000 de elevi absolvă licid PROMOŢII PE CARE NE PUTEM Ne-am pregătit să scriem o adevărată cronică a promoţiei 1970 a liceelor patriei. De ani de zile ziarul onorează fiecare promoţie liceeală oglindindu-i pe larg aspiraţiile, gîndurile cu care se desparte de şcoală şi cele cu care intră in viaţă. Cu siguranţă, şi în acest an celor aproape 60 000 de absolvenţi li s-ar fi adresat ministrul învăţămîntului cu lauda şi îndemnul. O meritau pe deplin. Am urmărit clasa a Xll-a un întreg an şcolar şi carnetele noastre de reporteri conţin datele ei caracteristice: învăţătură responsabilă, dorinţa de a se realiza •— nu ori-LUCREŢIA LUSTIG MARIETA VIDRAŞCU (Continuare in pag. a V-a) O delegaţie a elevilor din clasele a Xll-a de la licei Emil Racoviţă din Iaşi depun banii — strînşi pentru barchetul de sfîrşit de an — în contul 2000 — contul omeniei.