Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)

1970-05-23 / nr. 6535

Pe măsură ce apele în retragere ne dez­văluie • Propor­ţiile cata­strofei devine limpede că numai apelînd la toate resursele noas­tre de dăruire şi pa­triotism vom putea împlini • Ceea ce avem de făcut în PAGINA A III-A, vă prezentăm secvenţa ale acestui efort evident pe tot cuprinsul ţării. în aceste zile E­ROISMUL CLASEI MUNCITOARE hmuiuuuu ............................................... de grele încercări DINAMIZEAZĂ INTREA­GA NA­ŢIUNE Proletari din toate ţările, uniţi-vă! » ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 65356 PAGINI — 30 BANI SÎMBĂTĂ 23 MAI 1970 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU in zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de pre­venire şi combatere a inundaţiilor. Nu­ a trecut decît o săptă­­mină de la primele veşti des­pre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice, afec­­tind sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de ră­sărit a ţării. In vreme ce în lo­calităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu-Mare, Tg. Mureş, Dej, Alba Iulia, Me­diaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzând , cu un înalt simţ patriotic che­mării partidului, vibrantu­lui apel al Biroului Execu­tiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­­ liste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efec­telor catastrofei, pentru rea­­ducerea vieţii, a activităţii eco­nomice şi sociale pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află un mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului, străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăi­la, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, aco­perite — continuu sau in­termitent — de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au re- . vărsat­ rîuri sau piraie, apa , provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe o­­goare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd­ coşurile fumegînde ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chiş­­capi, fabricile şi întreprinde­rile din zona industrială a Brăilei aflate în plină acti­vitate. Aparatul de zbor se îndreap­tă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare in toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingind cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă , spre est, de-a lungul braţului Mă­­cin, pînă în apropierea oraşu­lui cu acelaşi nume din jude­ţul Tulcea. Peste tot, apele în­volburate ale Dunării s-au în­tins în lunci, din care nu se mai văd decit coroanele arbo­rilor şi case , invadate sau în­conjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul a­­cestei mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, ne­­tulburată : Insula Mare a ’ Brăilei. • Situată între braţul Vîlciu şi • albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari efor­turi materiale ale statului nos­tru, o cîmpie fertilă. O supra­faţă de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o l­uungime de 156 km. Lungimea canalelor prin­cipale­, secundare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km­­ în insulă au fost create 7 sis­teme mari de desecare a băi­­­­ţii­lor, cu, ,13 staţii de pompare, în­ urma desecărilor, a defrişă­rii stufărişurilor de pe 22 395 hectare şi sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafaţa ara­bilă a ajuns la 56 000 hectare, începînd din 1965, pe pămîn­­turile smulse apelor s-au în­fiinţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare ,au obţinut în , medie 5 144 kg porumb, la hectar. Nu­mai cantitatea de boabe livrată peste plan , în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teri­toriul insulei au fost create ferm­e de animale cu o­­capaci­tate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii aces­tor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au­­ieşit învingători în momentele culminaţiei un­dei (ie viitură (din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patri­moniu agricol al ţării. ...Este ora 14. Elicopterul o­­ficial aterizează in insulă, ,la marginea satului Salcia. Tova­(Continuare in pag. a II-a) • Mediaş • sub • semnul • refacerii Mediaşul, secularul oraş de pe Tirnava Mare, nu a fost nici el ocolit de dezlănţuirea­­ • apelor. Dimpotrivă, se situea­ză printre localităţile cele mai afectate. Frumoasele sale ai străzi cu clădiri de Sute de­­ ani au fost transformate în albii de ape tulburi. Peste £ 2 500 de case au fost inunda­­Ti­te , din ele 155 au fost distru­se complet, iar 86 grav avaria­­£­te. A fost necesară evacuarea­­ a 645 de familii cu 4 500 de persoane. Se semnalează 3­­ morţi şi 7 dispăruţi. In acelaşi­­ timp, întreaga viaţă indus­trială a oraşului a fost parali­­£ zată. Inundaţiile care au de­păşit 2 metri au scos din func­­ţiune renumitele întreprinderi­i Automecanica, Emailul Roşu, Tirnava, Salconserv, Uzina mecanică, Gaz metan, Intre-­­ prinderea de transporturi au­togaz, Baza de aprovizionare­­ cu gaze, Fabrica de pielărie 9­8 Mai, Abatorul, Secţia 1­4 C.I.L.-Blaj, întreprinderea de­ gospodărie comunală, Uzina de apă, Şantierul de cons­truc­­ţii. Pagubele pricinuite se ri­­­dică, pe întregul municipiu, la peste “1­ 40 milioane "lei. T^riri încetarea producţiei în unită-­­ ţile amintite, se pierd însă în­­ continuare, în fiecare zi, zeci­ de milioane de lei.­­ Oraşul pare acum dezgro­pat proaspăt din nămol, luat cu asalt de mii de oameni de­­ toate vîrstele, angajaţi cu­ toate puterile lor în refacerea­­ şi redarea oraşului aşa cum a­­­ fost, locuitorilor săi. Ca şi in zilele de inundaţie, cînd ală­­turi de ostaşi ai armatei noas­tre sute de tineri au partici­pat la acţiunea de salvare a persoanelor şi bunurilor lor,­­ la salvarea utilajelor din în­­­­treprinderi; şi acum, după re­tragerea apelor, prezenţa lo­r­­ se face simţită pretutindeni îmn Mediaş. ^ — Cîţi tineri se află acum 9 în acţiune? l-am întrebat pe t tovarăşul inginer Vicenţiu Ol­­­­teanu, prim secretar al­ com­i-­­ tetului municipal al U.T.C. — Peste 7 500 — precizează A dînsul — dintre care 6.500, a­­­­dică întregul efectiv de ute­­cişti şi neutecişti, sunt din ora­­­­şul nostru, din întreprinderile ROMULUS LAL (Continuare in pag. a V-a) Şoferul autobuzului pare să nu înţeleagă ameninţarea care pluteşte în aer. Il întreb dacă Tulcea rezistă puhoaielor, ne răspunde aproape cu indife­renţă că da, rezistă, el ştie si­gur că ieri seara toate erau la locul lor. Cite nu se pot întîm­­pla însă peste noapte ? Da, în noaptea de miercuri spre joi la Tulcea nu s-a în­­tîmplat într-adevăr nimic. In oraş domneşte o linişte neve­rosimilă. Mă uit în jurul meu şi sur­prind feţe încruntate, ochi um­briţi, priviri mohorîte. In rest, viaţa curge după croieli obiş­nuite. Magazinele sînt deschi­se, oamenii fac cumpărături, o sticlă de ulei, o pungă de făină, zăbovesc în librării, răs­foiesc cărţi, aleg stofe din raf­turi. Cu o admirabilă stăpînire de sine oraşul trăieşte azi cum trăia şi în urmă cu citeva luni. Cu singura deosebire că la a­­paratele de radio cu tranzis­­tori, în plină stradă, cu ziarele în mină, grupuri, grupuri de oameni ascultă, vor să afle în­tocmai ceea ce se întimplă în ţară, care sunt pronosticurile hidrologilor. De aici, din Tul­cea, au şi pornit spre celelalte judeţe ale ţării, atît de greu încercate in aceste clipe, pri­mele cantităţi de alimente, şi acţiunea de ajutorare a sinis­traţilor continuă. Sunt lucruri pe care nu le poţi aprecia aşa cum se cuvine decit din mo­mentul în care ştii că acum, chiar în aceste ore cînd solida­ritatea umană îşi scrie paginile, sale de supremă frumuseţe morală, nenorocirea încearcă să bată la porţile propriului lor oraş. Pentru că Tulcea simte de cîtăva vreme respiraţia ase­diatoare a fluviului. Dunărea curge miloasă, tul­bure şi cînd eşti pe faleză şi o priveşti de aproape, ţi se pare a fi de o impertinenţă agresi­vă, prea sigură de sine, prea convinsă de forţa ei. Faleza e sub apă. Balustra­dele din faţa hotelului aproa­pe nu se mai văd, valuri mici plescăie în scările terasei cu mese şi frapiere în care încă se mai pun sticle cu bere. Bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnnici sînt aici cum nu se poate mai calmi. De la căpi­tănia portului şi pînă la Fa­brica de conserve a apărut un dig zidit pur şi simplu din pia­tră de caldarîm, incit imaginea mulţimii, pe baricade nici nui mai e o figură de stil. Digul a ajuns pe alocuri la al şaptelea rînd. Cu mişcări mărunte, ca şi cum n-ar zidi sub amenin­ţarea dezastrului, oamenii con­tinuă să închidă toate căile prin care apele s-ar putea­­stre­cura în oraş. Camioane încăr­cate cu pămînt trec pe străzi. Descarcă, se duc, se întorc. In spatele digurilor apar contra­forturi de pămînt galben, iar apa e zvîrlită înapoi.­ ■ Bărbaţii şi femeile se slujesc de găleţi, copiii de cutii de conserve. Nimeni nu găseşte că e de prisos să facă ceva. Tulcea rezistă și probabil la MIRCEA TACCIU (Continuare in pag. a V-a) • In zona consolidării digului din portul Brăila. ÎNTÂLNIRE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU DELEGAŢIA P. C. IRAKIAN Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., s-a în­­tîlnit cu delegaţia P.C. Ira­kian formată din tovarăşii Aziz Mohammed, prim-secre­­tar al C.C. al P.C. Irakian, şi Ara Khad­atur, membru al C.C. al P.C. Irakian, care face o vizită în­ ţara noastră. Au participat Sion Bujor, şef de secţie" la C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei,­- prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej s-a efectuat o informare reciprocă asupra preocupărilor şi a activităţii celor două partide şi s-a reali­zat un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei in­ternaţionale actuale, ale miş­cării comuniste şi muncito­reşti. S-a exprimat, deopo­trivă, dorinţa de a dezvolta şi amplifica în viitor colaborarea tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Irakian în interesul celor două partide şi popoare, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimpe­­rialiste, întîlnirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, de prie­tenie şi înţelegere reciprocă. PE FRONTUL APELOR • Dunărea a scăzut la Brăila cu 5 cm, d­ar creşte între Baziaş şi Cernavodă. • Viitura de pe Prut a trecut de Drînceni, ameninţînd incinta indiguită Brateşul de Sus. • Mureşul continuă să scadă. • Siretul înaintează continuu spre Brăila provocînd mari daune. • Viitura Oltului a ajuns la Dunăre. ULTIMA ORA ASALTATĂ DE APE, TULEA LUPTA EROIC LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI . Cotele apelor Du­nării au continuat să crească şi în cursul zilei de vineri. • în oraşul Sulina, apa a pătruns pe străzi, inundînd circa 50 de case. • Se lucrează la consolidarea şi supraînălţarea digurilor de apărare a­ incintelor agrostadicole și piscicole. Satu Mare — Uzina „1 septembrie“. Muncitorii lucrează la refacerea uzinei împreună cu familiile lor. SITUAŢIA LA ZI • Pierderile de producţie la unităţile indus­triale din Mediaş şi Copşa Mică, greu lovite de calamităţi se ridică la 70 de milioane. • In judeţul Covasna s-au înregistrat pier­deri de producţie de 12 350 tone lignit; circa 2 000 metri cubi cherestea; 16 000 metri pă­traţi ţesături. • In judeţul Braşov, Oltul a distrus şi ava­riat 131 de case, 36 km căi de comunicaţie; a inundat aproape 20 000 hectare teren agricol. Aproape 60.000 de elevi absolvă lici­d PROMOŢII PE CARE NE PUTEM Ne-am pregătit să scriem o adevărată cronică a promoţi­ei 1970 a liceelor patriei. De ani de zile ziarul onorează fiecare promoţie liceeală o­­glindindu-i pe larg aspiraţiile, gîndurile cu care se desparte de şcoală şi cele cu care in­tră in viaţă. Cu siguranţă, şi în acest an celor aproape 60 000 de absolvenţi li s-ar fi adresat ministrul învăţămîn­­tului cu lauda şi îndemnul. O meritau pe deplin. Am ur­mărit clasa a Xll-a un în­treg an şcolar şi carnetele noastre de reporteri conţin datele ei caracteristice: în­văţătură responsabilă, dorinţa de a se realiza •— nu ori-LUCREŢIA LUSTIG MARIETA VIDRAŞCU (Continuare in pag. a V-a) O delegaţie a elevilor din clasele a Xll-a de la licei Emil Racoviţă din Iaşi depun banii — strînşi pentru bar­chetul de sfîrşit de an — în contul 2­000 — contul ome­niei.

Next