Scînteia Tineretului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 6542-6567)

1970-06-03 / nr. 6544

"SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 3 • La Deva, în cartierele care au fost inundate s-a reaprins lumina electrică ! . După zile şi nopţi de eforturi neîntrerupte, unităţile de ex­ploatare şi industrializare a lemnului din Zăr­­neşti, Apafa şi Codlea, puternic avariate de ape, lucrează din nou, cu întreaga capacitate I PAS CU PAS, PRODUCŢIA IŞI RECAPĂTĂ PULSUL Potrivit unor evaluări Încă Incomplete, pagubele provocate de calamităţile din luna mai în judeţul Satu Mare se cifrează la sute de milioane lei. Impe­rativul suprem al fiecărei ore, al fiecărei clipe din aceste zile fierbinţi poate fi formulat în citeva cuvinte care stau acum pe buzele fiecărui om al muncii din judeţ : „Toate forţele şi re­sursele noastre pentru restabi­lirea rapidă a pulsului normal al vieţii economice şi sociale". Concentrarea la maximum a eforturilor tuturor muncitori­lor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor sătmăreni, spriji­nul oportun şi eficace acordat de numeroase întreprinderi din ţară şi de ministerele de resort, de unele firme de peste hotare, activitatea volun­tar-patriotica desfăşurată fără odihnă de toa­te categoriile de tineri din ju­deţ au avut drept rezultat re­facerea in mare măsură a ca­pacităţii de producţie în între­prinderile calamitate. Majorita­tea celor 11 întreprinderi săt­mărene lovite de furia apelor se apropie cu paşi­ repezi de pa­rametrii productivi atinşi înain­te de sinistru, suma produse­lor finite realizate zilnic se a­­propie, valoric, de cea înregis­trată anterior inundaţiilor. Unităţile Combinatului de ex­f­­loatare şi industrializare a emnului produc la ora actuală cu peste 70 la sută din capaci­tate. Fabrica de piele „Drum Nou“ şi Uzina de reparaţii auto lucrează deja cu întreaga capa­citate ; aici bătălia se dă acum pentru recuperarea pagubelor produse de stagnarea producţiei. Se lucrează neîncetat, mulţi din­tre muncitori lăsînd pe planul al doilea refacerea propriilor gospodării afectate de dezastru, dăruindu-şi în totalitate energia producţiei. La Fabrica „Solidaritatea“ — în întregime inundată — creşte de la o zi la alta numărul ma­şinilor puse în funcţiune, al ce­lor care au început deja efec­tiv să producă. Tovarăşul Romani­uc Radu, directorul fabricii ne spune : „Deşi spaţiile productive au stat nu mai puţin de trei zile sub apă — care a atins 150—170 cm. înălţime — activitatea de refacere la care a participat zi şi noapte tot colectivul de pro­ducţie ca şi sprijinul acordat cu generozitate de colective de specialişti din Oradea, Suceava, Miercurea Ciuc, Bucureşti de brigăzile de tineri din oraşul nostru au făcut ca aproape 300 dintre cele 838 de maşini să funcţioneze din plin. Pentru a recupera nerealizarea planului se lucrează în trei schimburi, zi şi noapte, la toate maşinile repuse în funcţiune“. Rudi Elvira, secretara Comi­tetului U.T.C. din fabrică ne vorbeşte despre eroismul civic al tinerilor, aflaţi de la început în primele rînduri ale activită­ţii de refacere. „Lor li se datorează faptul că toate cele 838 de maşini sunt actualmente curăţate şi unse, că acelea care nu sunt încă in funcţiune sunt totuşi în curs de rodaj şi vor produce în scurtă vreme. Deşi 250 dintre salariaţi au suferit pagube materiale, şi-au văzut distruse sau avaria­te propriile locuinţe, toţi au fost prezenţi cu aceeaşi h­otărî­­re în munca de refacere a fa­bricii. Ion Izvoranu, Ana Sfîr­­ţog, Klara Gamboş, Alexandru Balogh — sute de alţi munci­tori au fost şi sunt încă exem­ple vii de dăruire comunistă. Trebuie să vă spun că după ce terminăm de muncit aici, ne constituim în grupuri care merg să dea ajutor celor per­sonal afectaţi de calamităţi". Vizităm şi I.I.S. „1 Septem­brie“, la fel de greu lovită de dezastru. Şi aici constatăm ace­eaşi neîntreruptă efervescenţă creatoare, aceeaşi neobosită ac­tivitate de recuperare a pagu­belor, de reintegrare a între­prinderii în circuitul economic. Muncitorii spală şi curăţă, re­­asamblează acele produse fini­te care sunt recuperabile. Au fost deja recondiţionate şi ex­pediate beneficiarilor peste 1 000 de maşini de gătit cu gaze şi circa 150 sobe de încălzit cu combustibil solid. Secţiile de sculărie, prelu­crări mecanice, table laminate şi ţevi au început să producă, încununînd eforturile cotidiene ale colectivului de muncitori. Directorul întreprinderii, A­­dalbert Nyegryd­ şi ing. St. Ha­­giac care ne însoţesc ne vor­besc despre sprijinul interna­ţional acordat de firmele „Moneta" din Milano şi „Fero­­emails" din Rotterdam, ai căror specialişti au participat efectiv la curăţarea şi verificarea unor utilaje, despre pasiunea cu care, în schimburi de 12 ore, munci­tori ca Horvath Joszef, Szabo Ioan, Pirîu Ilie, Tioancă loan, Paşca I­acob, Szolomaier Vasile şi ceilalţi participă la munca de refacere. Remarcabilă este şi activitatea echipelor de lăcătuşi conduse de Haier Iosif şi Mendrea Cornel, precum şi a celei de electricieni condusă de Kiss Vasile, aflate încă în cursa pentru verificarea şi refa­cerea inimii şi arterelor elec­trice ale uzinei. Singura mare problemă o reprezintă secţia de emailaj care nu va putea func­ţiona decât în jurul zilei de 15 iunie. Aceasta deoarece, deși cuptoarele au­ fost refăcute, pe­­rioada de uscare și încălzire la temperatura de lucru de 1000°-- 1500° este de circa 10—15 zile. P Pînă atunci vor produce în con­tinuare piesele și ansamblele care nu necesită emailare. ■ OV. PAUN ■ MUREŞ ■ . In municipiul Tirgu-Mu­­reş, 9 400 de tineri au fost prezenţi in ultimele două ■ zile la refacerea secţiilor unor intreprinderi indus­■ t riale avariate. La Combi­■ natul textil din Sighişoara, ■ precum şi în alte 13 ani-s taţi comerciale din oraş, circa 1500 de tineri au participat la repunerea în ■ funcţiune a utilajelor şi la ■ recondiţionarea mărfurilor­­ afectate de inundaţii. La­­ Luduş, 300 de tineri au fost angajaţi la repararea fa­bricii de zahăr din locali­tate. In comunele Bălăuşe­­ri, Nica şi Zagăr un mare număr de tineri au acţio­nat la refacerea liniei fe­rate din această zonă. BIHOR Trei brigăzi de muncă patriotică de la şcoala pro­fesională Beiuş, formate din 120 de tineri, participă zilnic in această perioadă la fabricarea de cărămidă. De la 28 mai şi pini In prezent au fost realizate peste 30 000 de bucăţi. GALAŢI 5 000 de tineri din judeţ au colectat prin munci patriotici 125 tone fier vechi, au curăţat 2 000 de hectare izlaz, au reparat 10 podeţe. COVASNA Aproape 400 de tineri au participat la lucrările de pe terenurile inundate aparţinind C.A.P. Reci, Brateş, Catalina, Chichiş, Boroşneul Mare, Sinzieni. 1400 de elevi au replantat şi privit culturi agricole la C.A.P. Târgu Secuiesc, Ba­­raolt şi Sfintu Gheorghe. TELEORMAN 500 000 lei este valoarea muncii depuse de 8 000 de tineri în unităţile econo­mice din judeţ printre care: Combinatul de în­grăşăminte Turnu Măgu­rele, Schela Videle, Ţesăto­ria Teleorman. De aseme­­menea, 18 000 de tineri au prestat diverse activităţi agricole, cositul şi trans­portul furajelor, prăşitul şi Întreţinerea unor culturi, la C.A.P. înfrăţirea, Piatra, Măgura, Mîrzănele şi al­tele. DÎMBOVIŢA Sute de tineri au lucrat voluntar la Uzina meca­nică Moreni, E.M. Şotinga, I.M. Mija, Bucegi, Pucioa­sa, „Steaua electrică“ Fi­­eni. Numai la Uzina meca­nică Moreni, în contul an­gajamentelor suplimentare, 357 de tineri au realizat o producţie in valoare de 90 000 lei. MARAMUREŞ Printre miile de oameni care in aceste zile lucrează eroic pentru Înlăturarea pagubelor provocate de revărsarea apelor se află numeroşi tineri. Numai la centrala minelor şi meta­lurgiei neferoase din Baia Mare 3 100 tineri participă zilnic la acţiunile de refa­cere a unităţilor afectate de ape. 500 de tineri din oraşul Cavnic au lucrat su­plimentar la exploatarea minieră locală, dînd peste plan 300 tone de minereu. La Baia Sprie alţi 850 ti­neri au scos la suprafaţă peste 1000 tone minereu realizând economii­ în va­loare de 250 000 lei. e 30 de sectoare de exploatare, 4 de mecani­zare fi transporturi forestiere fi 15 fabrici au fost repuse în funcțiune la capacitatea totală, în industria lemnului . Alte 164 de sectoare de exploatare, mecanizare fi transporturi fi 30 uni­tăţi lucrează cu 40—80 la sută din capacitate . Eforturi neîntrerupte pentru refacere se de­pun fi la cele 20 sectoare de exploatare fi 4 fabrici care rămîn încă inactive. „In dimineaţa zilei de 15 mai — povesteşte tovarăşul Emil Buzan, secretarul comitetului de partid de la Întreprinderea tîrg­­mureşeană Electro-Mureş —, cînd am reintrat pe porţile fabri­cii după două zile de inundaţii, nu mi-a venit să-mi cred ochi­lor. Ceea ce vedeam era­­m relief inform, într-o singură culoare : aceea a nulului. Avîlul se insi­nuase peste tot : în măruntaiele pieselor finite şi ale semifabrica­telor din magazii, în reţelele de­licate ale motoarelor electrice, în conductele subter­ane, în ziduri. La o primă vedere pagubele în­treceau suma de 12 milioane lei, fără să mai punem la socoteală stagnarea producţiei. Cel dinţii gînd al meu a fost că nici într-o lună n-o să ne punem pe pi­cioare*.“. Şi iată, la numai două săptă­­mîni de la ziua acelei revelaţii sumbre, intru pe poarta Electro- Mureşului şi în faţa mea se des­­'ihuilfi *tzsnet, a­şa cum o văzusem cu 3 ani în urmă, cînd mai tre­cusem pe aici şi apele Mureşului murmurau liniştite între maluri. Dar cum s-a a­tins aici? „A fost neînchipuit de greu — îşi aminteşte maistrul secţiei tur­nătorie, Székely Géza. — Din prima oră a primei dimineţi n-am ştiut ce înseamnă odihna. Am cărat nămolul bucată cu bu­cată, am spălat motoarele, am a­­dus nisip nou în locul celui desfigurat de apă, am demontat şi spălat, am uscat şi am montat la loc motoarele electrice şi ma­şinile sub presiune. Ne simţeam ca pe front. Şi am avut uriaşa satisfacţie de a fi prima secţie din întreprindere care a reintrat in producţie la întreaga capa­citate. După numai 5 zile..." • Pînă ieri, din cele 59 întreprinderi ale indus­triei Ufoare care-fi întrerupseseră activitatea, 55 fi-au reluat procesul de producţie e în in­dustria alimentară fi-au reluat activitatea 3 din cele 19 secţii scoase din funcţiune • De la Poftă aflăm : legăturile telefonice au fost resta­bilite pe întreg teritoriul țării.­­ Din­­12 349 circuite scoase din funcțiune, mai rămîn închise doar 499 de posturi. REFACERE. NORMALIZARE Lucrări de refacere la Combinatul textil Sighişoara „Emailul Roşu"-Mediaş. Mi­tul, recentul duşman al maşi­nilor, este îndepărtat din hala cuptoarelor de coacere a vaselor emailate. „La noi — spune Kiss Alexa, unul din maiştrii de schimb ai secţiei strungărie — necazul cel mare a fost că apa a produs ra­­ da memoria MAŞINII DUREREA DISPARE MAI GREU... vagii ascunse, tulburînd adine inimile complicate ale maşinilor. Noi am făcut tot ce am putut. Am scos apa şi mîlul, am demon­tat şi am uscat motoarele, ba am ajutat şi prin alte locuri: la ma­gazia centrală, la magazia de materiale... Dar la maşinile noas­tre era vorba de defecţiuni din­tre care multe ne depăşeau. Şi in clipa aceea grea am simţit noi înşine, omeneşte, concret, înţele­sul minunat al acelui cuvânt pe care de la o vreme l-am auzit şi l-am citit atit de des­ solidari­tate. Ne-au venit în ajutor ingi­neri, tehnicieni şi muncitori de înaltă calificare din întreprinde­rile bucureștene : de la Automa­tica, de la Electroaparataj, de la Electromagnetica, de la F.C.M.E., de la I.F.M.A., de la U.M.E.B. şi altele. Erau electricieni, mecanici de întreţinere, lăcătuşi-montatori. Meseriile de care era cea mai multă nevoie. Erau peste 120 de oameni şi au muncit într-un fel de necrezut, cite 15—16 ore pe zi, scrîşnind de oboseală. Aşa in­cit prima noastră maşină, cu care a pornit noua viaţă a secţiei, a început să pulseze în ziua de 20 mai, şi apoi a doua, şi a treia şi încetul cu încetul am ajuns a­­proape de capacitatea normală de producţie. Cum le-am putea mul­ţumi vreodată oamenilor ace­lora ?“ Dar undeva, dedesubtul acestei imagini, catastrofa de acum două săptămini a lăsat sechele perfi­de. Citeva maşini dintre cele mai pretenţioase mai au încă ne­­tain- ■itv-ttgsiijri.rxxmplicate. Alte­le, deja puse în funcţiune, se o­­presc din cînd în cînd, neputin­cioase. Se ard transformatoare­le, se opresc pompele de apă ale strungurilor. Atelierul de întreţi­nere lucrează din greu. Ai zice că din memoria maşinii durerea dispare mai greu decit din cea a omului. E încă mult de făcut, sunt încă necesare eforturi, mari con­centrări, nesomn, spirit de sacri­ficiu. Dar atunci cînd mecanicul şef, tinărul inginer Ioan Muntea­­nu­, îmi spune : „Peste o săptămî­­nă urmările inundaţiei vor dis­pare complet din punct de ve­dere funcţional“, înţeleg că ma­şinile, operă a minţii şi a mîinii omeneşti, vor trebui să se supună şi de data aceasta. SEBASTIAN COSTIN In urma eforturilor deosebi­te, peste 90 la sută din obiecti­vele industriale ale oraşului Dej au început să producă la întreaga capacitate. La Combinatul de celuloză şi hîrtie, întreprinderea indus­trială Bobilna, Salina Ocna Dej, Fabrica de conserve, cea de mobilă, liniile tehnologice funcţionează normal. Un lot de 219 maşini de cusut, realizat la întreprinderea Bobilna au şi fost expediate în R.D.G. La Fabrica „11 Iunie“ s-au obţinut peste plan citeva zeci de tone de produse alimentare. Se lu­crează peste tot cu dîrzenie şi hiriditate­.Ultimele recondiţio­­nări, refaceri în urma pagube­lor pricinuite de inundaţii se desfăşoară în ritm susţinut la Fabrica de produse refractare şi Fabrica de sucuri. Intr-o discuţie avută ieri cu cîţiva secretari U.T.C. pe întreprin­dere Aurel Munteanu, Gheor­­ghe Mureşan, Nicolae Ilieş am aflat că peste tot domneşte în­crederea, optimismul, că cifre­le de plan sunt atinse în mod constant. La ridicarea cotei entuziasmului, a dăruirii, con­tribuie şi substanţa ultimei Hotărâri de partid, privind a­­jutorarea sistematică a zonelor calamitate, larg comentată şi dezbătută la Dej. „In primele rînduri ale bă­tăliei pentru refacerea rapidă a obiectivelor industriale — îmi mărturisea Gh. Rada, se­cretar al Comitetului munici­pal de partid Dej — se situea­ză tinerii. Uteciştilor din mu­nicipiu care fac în aceste zile o emoţionantă risipă de ener­gie, li se alătură colegii din Cluj, din comunele învecinate“. Citez citeva nume : Nicolae Cismaş, Vasile Ilea, Paul Rata, Ioan Timar. Cu toţii, în frunte cu comuniştii, alături de cei­lalţi cetăţeni muncesc pentru suplimentarea producţiei, pen­tru a reda întreprinderilor a­­fectate dimensiunile specifice rentabilităţii economice maxi­me. Duminică, tot Dejul a ieşit investmintat in haine de lucru. La întreprinderi au fost prezenţi în plen, efectivele de muncitori, cadre tehnice şi de conducere. S-a realizat numai ieri o producţie de citeva mi­lioane de lei. La Fabrica „11 Iunie* un nu­,­măr de peste 200 elevi din Cluj dădeau ieri o mină de a­­jutor la zugrăvirea halelor de producţie. Am întîlnit aici un grup de uteciste. Mi-au relatat că doresc ca reamenajarea es­tetică a locurilor de muncă să constituie nu numai o acţiune în sine, ci şi un act simbolic. L-am întîlnit în preajma între­prinderii, în timp ce efectua un transport suplimentar, şi pe şoferul de autobasculantă Mi­hai Vilt de la I.R.T.A. CLUJ , care împreună cu alţi colegi ajută de peste două săptămini la refacerea Dejului industrial. Rezultatele economice deose­bite, realizate aici, se datorea­ză şi ajutorului acordat de că­tre centralele industriale pe ramuri din Cluj şi Bucureşti. Au sosit de peste tot echipe de specialişti, montatori, me­canici. „Carbochim“ Cluj ajută Combinatul de celuloză. Com­binatul chimic din curliu‘sprij­jină Fabrica de produse re­fractare. In întreprinderile clujene se refac rapid instalaţii şi agre­gatele sinistrate. In aceste zile la Dej eforturile au un numi­tor comun, căldura solidarită­ţii umane. A. BÂRSAN ÎN AVANPOSTURILE BĂTĂLIEI TINERII MIERCURI 3 IUNIE 1970 SE LU­CREAZĂ INCA IN APĂ !­in incinta Fabricii de conser­ve Zagna-Vădeni din judeţul Brăila — una dintre cele mai mari din ţară — încă nu se poate pătrunde decit încălţat cu cisme înalte de cauciuc. Apa mai persistă nu numai în împrejurimile sale ci şi în secţii, acolo unde acum ar trebui să se lucreze febril la conservarea legumelor. Deși scade cu fiecare zi, la 1 iunie, apa mai atingea un hale 60 cm. Este a 10-a zi de cînd fabrica s-a oprit, de cînd o bună parte din utilajele sale și o cantitate de peste 8 milioane de cutii din tablă — ambalaj pentru conser­ve — zac în apă. Pagubele esti­mative se apropie de un milion. Colectivul fabricii a făcut la timpul potrivit tot ce era ome­neşte posibil pentru a evita pa­gubele. Şi a reuşit în mare parte. Toate motoarele electrice, materia primă, o mare cantitate de ambalaje au fost scoase din zona periculoasă şi protejată de inundaţii. Milioanele de cutii­­ambalaje insă au rămas la locu­rile lor expuse ruginii. După inundarea fabricii s-ar fi părut că nu mai era nimic de făcut aici. Oamenii însă au ră­mas la posturi. — Erau vreo 16 tineri cura­joşi şi plini de conştiinciozitate, ne relatează tov, inginer Bozga, directorul fabricii. In fruntea lor ■ se afla tov. Mihai Manea, secre­tarul organizaţiei de partid şi ti­nărul inginer Eugen Covrig, şe­ful secţiei producţie. Odată cu creşterea apei, ambalajele noas­tre, în valoare de milioane de lei, se ridicau şi ele plutind în voia valurilor, gata de a fi minate spre Dunăre. Au fost necesare eforturi extraordinare , efor­turi de zile şi nopţi ca lăzile, bu­toaiele, cutiile să fie acoperite cu saci cu nisip, imobilizate şi astfel salvate. De atunci fabrica nu a fost părăsită nici un mo­ment, toată lumea acţionează în vederea repunerii ei în funcţiune. Pe cei despre care ne vorbea tovarăşul director, i-am întîlnit intr-adevăr şi ieri la datorie, în apa pînă peste genunchi, nu în faţa instalaţiilor, ca de obicei, ci pe plute, recuperînd materialele neafectate, forţînd retragerea a­­pei. Tinerii mecanici Florentin Călin şi Gheorghe Gohineanu, tehnicienii Dumitru Turcu şi Carol Szabó, electricianul Titu Lungu alături de mulţi alţi lu­crători, scoteau din apă cutiile şi borcanele cu producţia finită , care fusese gata pentru a fi expediată unităţilor beneficiare, verificau fiecare bucată în parte, le curăţau cu atenţie şi le ream­­balau în lăzi corespunzătoare. Ele nu au avut de suferit. A­­proape jumătate din cantitatea de 700 tone de cutii de conserve acoperite de ape a fost recupe­rată, în ultimele zile operaţia continuînd fără întrerupere. O altă echipă ere tinerii. In frunte cu energicul şef al fabricii, tov. E­­nache Mocuţă iau cu asalt fiecare instalaţie pe care o eliberează a­­pele, o spală, o verifică, îi reme­diază stricăciunile, pentru ca la momentul oportun ele să intre din nou în producţie. Sunt minuţios pregătite în a­­celaşi timp materialele, piesele de schimb necesare remontării motoarelor electrice şi eventua­lelor reparaţii. După aprecierile de la faţa locului, această situaţie se va mai prelungi 4—5 zile, după care apa va lăsa cîmp deschis de acţiune muncitorilor. — De cit timp veţi avea apoi de nevoie pentru pornirea fabri­cii ? — 7—8 zile, apreciază tov, inginer Bozga, interval extrem de scurt dacă ţinem seama de perioada lungă în care instalaţiile au fost acoperite de ape. Ne vom desfăşura toate forţele astfel incit să recuperăm in în­tregime producţia pe care am pierdut-o prin staţionarea fabri­cii. Şi, fără îndoială că ei vor reuşi. Cu sprijinul comitetului jude­ţean de partid, au fost luate încă de pe acum, pe baza unui plan ,,i...it. +nnte, măsurile ca aprovizionarea cu materie primă să se desfăşoare în condi­ţii optime, ca fabrica să se bucu­re în acest sens de ajutorul o­­perativ şi complet al unităţilor de transport, iar munca să se desfăşoare in trei schimburi în toate secţiile fabricii. ROMULUS LAL Cep Dezideriu, de la întreprinde­rea „Clujana" face parte dintre tehnicienii veniţi la Alba Iulia pentru a da ajutorul necesar re­punerii in funcţiune a utilajelor electrice ale Fabricii de încălţă­minte „Ardeleana“

Next