Scînteia Tineretului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 6542-6567)
1970-06-03 / nr. 6544
"SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 3 • La Deva, în cartierele care au fost inundate s-a reaprins lumina electrică ! . După zile şi nopţi de eforturi neîntrerupte, unităţile de exploatare şi industrializare a lemnului din Zărneşti, Apafa şi Codlea, puternic avariate de ape, lucrează din nou, cu întreaga capacitate I PAS CU PAS, PRODUCŢIA IŞI RECAPĂTĂ PULSUL Potrivit unor evaluări Încă Incomplete, pagubele provocate de calamităţile din luna mai în judeţul Satu Mare se cifrează la sute de milioane lei. Imperativul suprem al fiecărei ore, al fiecărei clipe din aceste zile fierbinţi poate fi formulat în citeva cuvinte care stau acum pe buzele fiecărui om al muncii din judeţ : „Toate forţele şi resursele noastre pentru restabilirea rapidă a pulsului normal al vieţii economice şi sociale". Concentrarea la maximum a eforturilor tuturor muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor sătmăreni, sprijinul oportun şi eficace acordat de numeroase întreprinderi din ţară şi de ministerele de resort, de unele firme de peste hotare, activitatea voluntar-patriotica desfăşurată fără odihnă de toate categoriile de tineri din judeţ au avut drept rezultat refacerea in mare măsură a capacităţii de producţie în întreprinderile calamitate. Majoritatea celor 11 întreprinderi sătmărene lovite de furia apelor se apropie cu paşi repezi de parametrii productivi atinşi înainte de sinistru, suma produselor finite realizate zilnic se apropie, valoric, de cea înregistrată anterior inundaţiilor. Unităţile Combinatului de exfloatare şi industrializare a emnului produc la ora actuală cu peste 70 la sută din capacitate. Fabrica de piele „Drum Nou“ şi Uzina de reparaţii auto lucrează deja cu întreaga capacitate ; aici bătălia se dă acum pentru recuperarea pagubelor produse de stagnarea producţiei. Se lucrează neîncetat, mulţi dintre muncitori lăsînd pe planul al doilea refacerea propriilor gospodării afectate de dezastru, dăruindu-şi în totalitate energia producţiei. La Fabrica „Solidaritatea“ — în întregime inundată — creşte de la o zi la alta numărul maşinilor puse în funcţiune, al celor care au început deja efectiv să producă. Tovarăşul Romaniuc Radu, directorul fabricii ne spune : „Deşi spaţiile productive au stat nu mai puţin de trei zile sub apă — care a atins 150—170 cm. înălţime — activitatea de refacere la care a participat zi şi noapte tot colectivul de producţie ca şi sprijinul acordat cu generozitate de colective de specialişti din Oradea, Suceava, Miercurea Ciuc, Bucureşti de brigăzile de tineri din oraşul nostru au făcut ca aproape 300 dintre cele 838 de maşini să funcţioneze din plin. Pentru a recupera nerealizarea planului se lucrează în trei schimburi, zi şi noapte, la toate maşinile repuse în funcţiune“. Rudi Elvira, secretara Comitetului U.T.C. din fabrică ne vorbeşte despre eroismul civic al tinerilor, aflaţi de la început în primele rînduri ale activităţii de refacere. „Lor li se datorează faptul că toate cele 838 de maşini sunt actualmente curăţate şi unse, că acelea care nu sunt încă in funcţiune sunt totuşi în curs de rodaj şi vor produce în scurtă vreme. Deşi 250 dintre salariaţi au suferit pagube materiale, şi-au văzut distruse sau avariate propriile locuinţe, toţi au fost prezenţi cu aceeaşi hotărîre în munca de refacere a fabricii. Ion Izvoranu, Ana Sfîrţog, Klara Gamboş, Alexandru Balogh — sute de alţi muncitori au fost şi sunt încă exemple vii de dăruire comunistă. Trebuie să vă spun că după ce terminăm de muncit aici, ne constituim în grupuri care merg să dea ajutor celor personal afectaţi de calamităţi". Vizităm şi I.I.S. „1 Septembrie“, la fel de greu lovită de dezastru. Şi aici constatăm aceeaşi neîntreruptă efervescenţă creatoare, aceeaşi neobosită activitate de recuperare a pagubelor, de reintegrare a întreprinderii în circuitul economic. Muncitorii spală şi curăţă, reasamblează acele produse finite care sunt recuperabile. Au fost deja recondiţionate şi expediate beneficiarilor peste 1 000 de maşini de gătit cu gaze şi circa 150 sobe de încălzit cu combustibil solid. Secţiile de sculărie, prelucrări mecanice, table laminate şi ţevi au început să producă, încununînd eforturile cotidiene ale colectivului de muncitori. Directorul întreprinderii, Adalbert Nyegryd şi ing. St. Hagiac care ne însoţesc ne vorbesc despre sprijinul internaţional acordat de firmele „Moneta" din Milano şi „Feroemails" din Rotterdam, ai căror specialişti au participat efectiv la curăţarea şi verificarea unor utilaje, despre pasiunea cu care, în schimburi de 12 ore, muncitori ca Horvath Joszef, Szabo Ioan, Pirîu Ilie, Tioancă loan, Paşca Iacob, Szolomaier Vasile şi ceilalţi participă la munca de refacere. Remarcabilă este şi activitatea echipelor de lăcătuşi conduse de Haier Iosif şi Mendrea Cornel, precum şi a celei de electricieni condusă de Kiss Vasile, aflate încă în cursa pentru verificarea şi refacerea inimii şi arterelor electrice ale uzinei. Singura mare problemă o reprezintă secţia de emailaj care nu va putea funcţiona decât în jurul zilei de 15 iunie. Aceasta deoarece, deși cuptoarele au fost refăcute, perioada de uscare și încălzire la temperatura de lucru de 1000°-- 1500° este de circa 10—15 zile. P Pînă atunci vor produce în continuare piesele și ansamblele care nu necesită emailare. ■ OV. PAUN ■ MUREŞ ■ . In municipiul Tirgu-Mureş, 9 400 de tineri au fost prezenţi in ultimele două ■ zile la refacerea secţiilor unor intreprinderi indus■ t riale avariate. La Combi■ natul textil din Sighişoara, ■ precum şi în alte 13 ani-s taţi comerciale din oraş, circa 1500 de tineri au participat la repunerea în ■ funcţiune a utilajelor şi la ■ recondiţionarea mărfurilor afectate de inundaţii. La Luduş, 300 de tineri au fost angajaţi la repararea fabricii de zahăr din localitate. In comunele Bălăuşeri, Nica şi Zagăr un mare număr de tineri au acţionat la refacerea liniei ferate din această zonă. BIHOR Trei brigăzi de muncă patriotică de la şcoala profesională Beiuş, formate din 120 de tineri, participă zilnic in această perioadă la fabricarea de cărămidă. De la 28 mai şi pini In prezent au fost realizate peste 30 000 de bucăţi. GALAŢI 5 000 de tineri din judeţ au colectat prin munci patriotici 125 tone fier vechi, au curăţat 2 000 de hectare izlaz, au reparat 10 podeţe. COVASNA Aproape 400 de tineri au participat la lucrările de pe terenurile inundate aparţinind C.A.P. Reci, Brateş, Catalina, Chichiş, Boroşneul Mare, Sinzieni. 1400 de elevi au replantat şi privit culturi agricole la C.A.P. Târgu Secuiesc, Baraolt şi Sfintu Gheorghe. TELEORMAN 500 000 lei este valoarea muncii depuse de 8 000 de tineri în unităţile economice din judeţ printre care: Combinatul de îngrăşăminte Turnu Măgurele, Schela Videle, Ţesătoria Teleorman. De asememenea, 18 000 de tineri au prestat diverse activităţi agricole, cositul şi transportul furajelor, prăşitul şi Întreţinerea unor culturi, la C.A.P. înfrăţirea, Piatra, Măgura, Mîrzănele şi altele. DÎMBOVIŢA Sute de tineri au lucrat voluntar la Uzina mecanică Moreni, E.M. Şotinga, I.M. Mija, Bucegi, Pucioasa, „Steaua electrică“ Fieni. Numai la Uzina mecanică Moreni, în contul angajamentelor suplimentare, 357 de tineri au realizat o producţie in valoare de 90 000 lei. MARAMUREŞ Printre miile de oameni care in aceste zile lucrează eroic pentru Înlăturarea pagubelor provocate de revărsarea apelor se află numeroşi tineri. Numai la centrala minelor şi metalurgiei neferoase din Baia Mare 3 100 tineri participă zilnic la acţiunile de refacere a unităţilor afectate de ape. 500 de tineri din oraşul Cavnic au lucrat suplimentar la exploatarea minieră locală, dînd peste plan 300 tone de minereu. La Baia Sprie alţi 850 tineri au scos la suprafaţă peste 1000 tone minereu realizând economii în valoare de 250 000 lei. e 30 de sectoare de exploatare, 4 de mecanizare fi transporturi forestiere fi 15 fabrici au fost repuse în funcțiune la capacitatea totală, în industria lemnului . Alte 164 de sectoare de exploatare, mecanizare fi transporturi fi 30 unităţi lucrează cu 40—80 la sută din capacitate . Eforturi neîntrerupte pentru refacere se depun fi la cele 20 sectoare de exploatare fi 4 fabrici care rămîn încă inactive. „In dimineaţa zilei de 15 mai — povesteşte tovarăşul Emil Buzan, secretarul comitetului de partid de la Întreprinderea tîrgmureşeană Electro-Mureş —, cînd am reintrat pe porţile fabricii după două zile de inundaţii, nu mi-a venit să-mi cred ochilor. Ceea ce vedeam eram relief inform, într-o singură culoare : aceea a nulului. Avîlul se insinuase peste tot : în măruntaiele pieselor finite şi ale semifabricatelor din magazii, în reţelele delicate ale motoarelor electrice, în conductele subterane, în ziduri. La o primă vedere pagubele întreceau suma de 12 milioane lei, fără să mai punem la socoteală stagnarea producţiei. Cel dinţii gînd al meu a fost că nici într-o lună n-o să ne punem pe picioare*.“. Şi iată, la numai două săptămîni de la ziua acelei revelaţii sumbre, intru pe poarta Electro- Mureşului şi în faţa mea se des'ihuilfi *tzsnet, aşa cum o văzusem cu 3 ani în urmă, cînd mai trecusem pe aici şi apele Mureşului murmurau liniştite între maluri. Dar cum s-a atins aici? „A fost neînchipuit de greu — îşi aminteşte maistrul secţiei turnătorie, Székely Géza. — Din prima oră a primei dimineţi n-am ştiut ce înseamnă odihna. Am cărat nămolul bucată cu bucată, am spălat motoarele, am adus nisip nou în locul celui desfigurat de apă, am demontat şi spălat, am uscat şi am montat la loc motoarele electrice şi maşinile sub presiune. Ne simţeam ca pe front. Şi am avut uriaşa satisfacţie de a fi prima secţie din întreprindere care a reintrat in producţie la întreaga capacitate. După numai 5 zile..." • Pînă ieri, din cele 59 întreprinderi ale industriei Ufoare care-fi întrerupseseră activitatea, 55 fi-au reluat procesul de producţie e în industria alimentară fi-au reluat activitatea 3 din cele 19 secţii scoase din funcţiune • De la Poftă aflăm : legăturile telefonice au fost restabilite pe întreg teritoriul țării. Din12 349 circuite scoase din funcțiune, mai rămîn închise doar 499 de posturi. REFACERE. NORMALIZARE Lucrări de refacere la Combinatul textil Sighişoara „Emailul Roşu"-Mediaş. Mitul, recentul duşman al maşinilor, este îndepărtat din hala cuptoarelor de coacere a vaselor emailate. „La noi — spune Kiss Alexa, unul din maiştrii de schimb ai secţiei strungărie — necazul cel mare a fost că apa a produs ra da memoria MAŞINII DUREREA DISPARE MAI GREU... vagii ascunse, tulburînd adine inimile complicate ale maşinilor. Noi am făcut tot ce am putut. Am scos apa şi mîlul, am demontat şi am uscat motoarele, ba am ajutat şi prin alte locuri: la magazia centrală, la magazia de materiale... Dar la maşinile noastre era vorba de defecţiuni dintre care multe ne depăşeau. Şi in clipa aceea grea am simţit noi înşine, omeneşte, concret, înţelesul minunat al acelui cuvânt pe care de la o vreme l-am auzit şi l-am citit atit de des solidaritate. Ne-au venit în ajutor ingineri, tehnicieni şi muncitori de înaltă calificare din întreprinderile bucureștene : de la Automatica, de la Electroaparataj, de la Electromagnetica, de la F.C.M.E., de la I.F.M.A., de la U.M.E.B. şi altele. Erau electricieni, mecanici de întreţinere, lăcătuşi-montatori. Meseriile de care era cea mai multă nevoie. Erau peste 120 de oameni şi au muncit într-un fel de necrezut, cite 15—16 ore pe zi, scrîşnind de oboseală. Aşa incit prima noastră maşină, cu care a pornit noua viaţă a secţiei, a început să pulseze în ziua de 20 mai, şi apoi a doua, şi a treia şi încetul cu încetul am ajuns aproape de capacitatea normală de producţie. Cum le-am putea mulţumi vreodată oamenilor acelora ?“ Dar undeva, dedesubtul acestei imagini, catastrofa de acum două săptămini a lăsat sechele perfide. Citeva maşini dintre cele mai pretenţioase mai au încă netain- ■itv-ttgsiijri.rxxmplicate. Altele, deja puse în funcţiune, se opresc din cînd în cînd, neputincioase. Se ard transformatoarele, se opresc pompele de apă ale strungurilor. Atelierul de întreţinere lucrează din greu. Ai zice că din memoria maşinii durerea dispare mai greu decit din cea a omului. E încă mult de făcut, sunt încă necesare eforturi, mari concentrări, nesomn, spirit de sacrificiu. Dar atunci cînd mecanicul şef, tinărul inginer Ioan Munteanu, îmi spune : „Peste o săptămînă urmările inundaţiei vor dispare complet din punct de vedere funcţional“, înţeleg că maşinile, operă a minţii şi a mîinii omeneşti, vor trebui să se supună şi de data aceasta. SEBASTIAN COSTIN In urma eforturilor deosebite, peste 90 la sută din obiectivele industriale ale oraşului Dej au început să producă la întreaga capacitate. La Combinatul de celuloză şi hîrtie, întreprinderea industrială Bobilna, Salina Ocna Dej, Fabrica de conserve, cea de mobilă, liniile tehnologice funcţionează normal. Un lot de 219 maşini de cusut, realizat la întreprinderea Bobilna au şi fost expediate în R.D.G. La Fabrica „11 Iunie“ s-au obţinut peste plan citeva zeci de tone de produse alimentare. Se lucrează peste tot cu dîrzenie şi hiriditate.Ultimele recondiţionări, refaceri în urma pagubelor pricinuite de inundaţii se desfăşoară în ritm susţinut la Fabrica de produse refractare şi Fabrica de sucuri. Intr-o discuţie avută ieri cu cîţiva secretari U.T.C. pe întreprindere Aurel Munteanu, Gheorghe Mureşan, Nicolae Ilieş am aflat că peste tot domneşte încrederea, optimismul, că cifrele de plan sunt atinse în mod constant. La ridicarea cotei entuziasmului, a dăruirii, contribuie şi substanţa ultimei Hotărâri de partid, privind ajutorarea sistematică a zonelor calamitate, larg comentată şi dezbătută la Dej. „In primele rînduri ale bătăliei pentru refacerea rapidă a obiectivelor industriale — îmi mărturisea Gh. Rada, secretar al Comitetului municipal de partid Dej — se situează tinerii. Uteciştilor din municipiu care fac în aceste zile o emoţionantă risipă de energie, li se alătură colegii din Cluj, din comunele învecinate“. Citez citeva nume : Nicolae Cismaş, Vasile Ilea, Paul Rata, Ioan Timar. Cu toţii, în frunte cu comuniştii, alături de ceilalţi cetăţeni muncesc pentru suplimentarea producţiei, pentru a reda întreprinderilor afectate dimensiunile specifice rentabilităţii economice maxime. Duminică, tot Dejul a ieşit investmintat in haine de lucru. La întreprinderi au fost prezenţi în plen, efectivele de muncitori, cadre tehnice şi de conducere. S-a realizat numai ieri o producţie de citeva milioane de lei. La Fabrica „11 Iunie* un nu,măr de peste 200 elevi din Cluj dădeau ieri o mină de ajutor la zugrăvirea halelor de producţie. Am întîlnit aici un grup de uteciste. Mi-au relatat că doresc ca reamenajarea estetică a locurilor de muncă să constituie nu numai o acţiune în sine, ci şi un act simbolic. L-am întîlnit în preajma întreprinderii, în timp ce efectua un transport suplimentar, şi pe şoferul de autobasculantă Mihai Vilt de la I.R.T.A. CLUJ , care împreună cu alţi colegi ajută de peste două săptămini la refacerea Dejului industrial. Rezultatele economice deosebite, realizate aici, se datorează şi ajutorului acordat de către centralele industriale pe ramuri din Cluj şi Bucureşti. Au sosit de peste tot echipe de specialişti, montatori, mecanici. „Carbochim“ Cluj ajută Combinatul de celuloză. Combinatul chimic din curliu‘sprijjină Fabrica de produse refractare. In întreprinderile clujene se refac rapid instalaţii şi agregatele sinistrate. In aceste zile la Dej eforturile au un numitor comun, căldura solidarităţii umane. A. BÂRSAN ÎN AVANPOSTURILE BĂTĂLIEI TINERII MIERCURI 3 IUNIE 1970 SE LUCREAZĂ INCA IN APĂ !in incinta Fabricii de conserve Zagna-Vădeni din judeţul Brăila — una dintre cele mai mari din ţară — încă nu se poate pătrunde decit încălţat cu cisme înalte de cauciuc. Apa mai persistă nu numai în împrejurimile sale ci şi în secţii, acolo unde acum ar trebui să se lucreze febril la conservarea legumelor. Deși scade cu fiecare zi, la 1 iunie, apa mai atingea un hale 60 cm. Este a 10-a zi de cînd fabrica s-a oprit, de cînd o bună parte din utilajele sale și o cantitate de peste 8 milioane de cutii din tablă — ambalaj pentru conserve — zac în apă. Pagubele estimative se apropie de un milion. Colectivul fabricii a făcut la timpul potrivit tot ce era omeneşte posibil pentru a evita pagubele. Şi a reuşit în mare parte. Toate motoarele electrice, materia primă, o mare cantitate de ambalaje au fost scoase din zona periculoasă şi protejată de inundaţii. Milioanele de cutiiambalaje insă au rămas la locurile lor expuse ruginii. După inundarea fabricii s-ar fi părut că nu mai era nimic de făcut aici. Oamenii însă au rămas la posturi. — Erau vreo 16 tineri curajoşi şi plini de conştiinciozitate, ne relatează tov, inginer Bozga, directorul fabricii. In fruntea lor ■ se afla tov. Mihai Manea, secretarul organizaţiei de partid şi tinărul inginer Eugen Covrig, şeful secţiei producţie. Odată cu creşterea apei, ambalajele noastre, în valoare de milioane de lei, se ridicau şi ele plutind în voia valurilor, gata de a fi minate spre Dunăre. Au fost necesare eforturi extraordinare , eforturi de zile şi nopţi ca lăzile, butoaiele, cutiile să fie acoperite cu saci cu nisip, imobilizate şi astfel salvate. De atunci fabrica nu a fost părăsită nici un moment, toată lumea acţionează în vederea repunerii ei în funcţiune. Pe cei despre care ne vorbea tovarăşul director, i-am întîlnit intr-adevăr şi ieri la datorie, în apa pînă peste genunchi, nu în faţa instalaţiilor, ca de obicei, ci pe plute, recuperînd materialele neafectate, forţînd retragerea apei. Tinerii mecanici Florentin Călin şi Gheorghe Gohineanu, tehnicienii Dumitru Turcu şi Carol Szabó, electricianul Titu Lungu alături de mulţi alţi lucrători, scoteau din apă cutiile şi borcanele cu producţia finită , care fusese gata pentru a fi expediată unităţilor beneficiare, verificau fiecare bucată în parte, le curăţau cu atenţie şi le reambalau în lăzi corespunzătoare. Ele nu au avut de suferit. Aproape jumătate din cantitatea de 700 tone de cutii de conserve acoperite de ape a fost recuperată, în ultimele zile operaţia continuînd fără întrerupere. O altă echipă ere tinerii. In frunte cu energicul şef al fabricii, tov. Enache Mocuţă iau cu asalt fiecare instalaţie pe care o eliberează apele, o spală, o verifică, îi remediază stricăciunile, pentru ca la momentul oportun ele să intre din nou în producţie. Sunt minuţios pregătite în acelaşi timp materialele, piesele de schimb necesare remontării motoarelor electrice şi eventualelor reparaţii. După aprecierile de la faţa locului, această situaţie se va mai prelungi 4—5 zile, după care apa va lăsa cîmp deschis de acţiune muncitorilor. — De cit timp veţi avea apoi de nevoie pentru pornirea fabricii ? — 7—8 zile, apreciază tov, inginer Bozga, interval extrem de scurt dacă ţinem seama de perioada lungă în care instalaţiile au fost acoperite de ape. Ne vom desfăşura toate forţele astfel incit să recuperăm in întregime producţia pe care am pierdut-o prin staţionarea fabricii. Şi, fără îndoială că ei vor reuşi. Cu sprijinul comitetului judeţean de partid, au fost luate încă de pe acum, pe baza unui plan ,,i...it. +nnte, măsurile ca aprovizionarea cu materie primă să se desfăşoare în condiţii optime, ca fabrica să se bucure în acest sens de ajutorul operativ şi complet al unităţilor de transport, iar munca să se desfăşoare in trei schimburi în toate secţiile fabricii. ROMULUS LAL Cep Dezideriu, de la întreprinderea „Clujana" face parte dintre tehnicienii veniţi la Alba Iulia pentru a da ajutorul necesar repunerii in funcţiune a utilajelor electrice ale Fabricii de încălţăminte „Ardeleana“