Scînteia Tineretului, august 1970 (Anul 26, nr. 6595-6619)
1970-08-07 / nr. 6600
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VINERI 7 AUGUST 1970 . LOCURI VACANTE .......... . ... . ÎN ÎNVÂȚĂMÎNTUL SUPERIOR UNIVERSITATEA BUCUREȘTI Facultatea de matematică-mecanică 43 locuri INSTITUTUL DE LIMBI ȘI LITERATURI STRĂINE Facultatea de limbi germanice — limba și literatura germană (secundar limba și literatura engleză) 8 locuri UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ IAŞI Facultatea de fizică — fizică 13 locuri UNIVERSITATEA CRAIOVA Facultatea de medicină generală — medicină generală 34 locuri Facultatea de electrotehnică — electrotehnică 17 locuri UNIVERSITATEA TIMIŞOARA Facultatea de ştiinţe economice — contabilitate 34 locuri CURSURI SERALE UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI“ — CLUJ Facultatea de studii economice — economia industriei, construcţiilor şi transporturilor 13 locuri — contabilitate 24 locuri UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ IAŞI Facultatea de studdii economice — economia industriei, construcţiilor şi transporturilor 21 locuri — contabilitate 27 locuri INVAŢĂMÎNTUL SUPERIOR PEDAGOGIC (CURSURI DE ZI) INSTITUTUL PEDAGOGIC BUCUREŞTI Facultatea de filologie — limba şi literatura română 23 locuri — limba şi literatura engleză (secundar limba și literatura română) 23 locuri Facultatea de fizică-chimie — fizică-chimie 20 locuri INSTITUTUL PEDAGOGIC TIMIȘOARA Facultatea de matematică — matematică 12 locuri Facultatea de fizică-chimie — fizică-chimie 24 locuri INSTITUTUL PEDAGOGIC BRAȘOV Facultatea de fizică-chimie — fizică-chimie 27 locuri Facultatea de muzică — muzică 15 locuri INSTITUTUL PEDAGOGIC BAIA MARE Facultatea de matematică — matematică 44 locuri INSTITUTUL PEDAGOGIC CONSTANŢA Facultatea de fizică-chimie — fizică-chimie 31 locuri Facultatea de matematică — matematică 21 locuri INSTITUTUL PEDAGOGIC ORADEA Facultatea de matematică — matematică 47 locuri — fizică-chimie 8 locuri Facultatea de educaţie fizică — educaţie fizică 34 locuri INSTITUTUL PEDAGOGIC PITEŞTI Facultatea de filologie — limba şi , literatura franceză (secundar limba și literatura română) 8 locuri F(K'ult()tc3 Q6 matematica — matematică 12 locuri INSTITUTUL PEDAGOGIC SUCEAVA Facultatea de matematică — matematică 20 locuri INSTITUTUL PEDAGOGIC TG. MUREȘ Facultatea de fizică-chimie — fizică-chimie 20 locuri. (In ziarul nostru de ■ miine loturile vacante in învăţămîntul superior de artă). Lupta pentru drapel (Urmare din pag. I) poate că il interesa cum merg treburile in interiorul detaşamentului din care face parte, poate că... Cert este că, la Rogojelu, s-a statornicit o puternică „explozie de tinereţe“. — Aproape 40 la sută din potenţialul uman al şantierului nostru poartă cu vădită mîndrie, dar şi cu o răspundere gravă, ecusonul de „brigadier“ — ne spunea inginerul Neculai Popescu — Drajna, comandantul şantierului naţional. Asta, deocamdată. Pentru că, zilnic sosesc noi „contingente“ de tineri. Interesul fiecăruia este de a face dovada unor fapte eroice. E vorba doar de responsabilitate... Venim spre amonte, unde, la clădirea principală, se remarcă în mod cu totul deosebit echipa de glisori condusă de Aurel Vătafu. Suntem însoţiţi de Cezar Gheghea, secretarul comitetului coordonator U.T.C. In drum spre şirul A al clădirii principale aflăm că toate dorinţele tinerilor sunt canalizate spre cucerirea drapelului de detaşament fruntaş. — Vom face orice pentru drapel! spun glisorii. Şi cînd spui glisor, îi înţelegi pe Nicolae Ciubotaru, Augustin Farkaş, Ilie Fătaru şi alţii, de-a căror voinţă şi putere de muncă nu se mai îndoieşte nimeni aici. — NI vom apăra cum se cuvine ! replică energomontorii. Privim de sus, de la cea mai înaltă cotă a clădirii principale şi Rogojelu se arată ochilor ca o mare în care clocotesc necontenit energiile creatoare. Ni se spune că încadrarea în termenul prevăzut în grafice şi efectuarea unor lucrări de maximă calitate constituie obiectivele esenţiale ale întrecerii. ... Oricâte din zilele săptămînii o vei petrece la Rogojelu, amintirile rămîn aceleaşi, neşterse, despre cei 700 de brigadieri. Spun 700 — căci atîţi au fost la început — dar acum cifra depăşeşte 800. Cînd coboară soarele la orizont, spre cealaltă parte a pămîntului, aici, la Rogojelu, şantierul forfotă încă. Glasul unui tînăr, urcat la pupitrul de comandă al macaralei, preluând „ştafeta" muncii de la colegii „de zi“, se pierde în noapte : ...Cînd a răsunat apelu, Cu voinţa-ne de fier, Lingă Jiu, la Rogojelu, Am deschis alt şantier... Imnul tineretului de aici — imnul întregului, imensului şantier“. SUNETUL MUZICII rulează la Patria (orele 9; 12,45; 16,30; 20,30). DRAGOSTE ŞI VITEZĂ : rulează la Republica (orele 9; 11,15; 13,45 ; 10,15 ; 18,45 ; 21,15) Stadionul Dinamo (ora 20,15). NOUL ANGAJAT : rulează la Victoria (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,15; 20,30). FRAȚII SAROYAN : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,35; 15,45; 18,15; 20,45). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : rulează la Timpuri Noi (orele 9,21 în continuare). MONȘTRII : rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,30; 20,45) , Favorit (orele 16; 13; 15,30; 18; 20,30), TIFFANY MEMORANDUM : rulează la Sala Palatului (ora 19,30), Luceafărul (orele 9, 11; 13; 15; 17; 19, 21), București (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21), Grădina Doina (ora 20,15), Grădina Festival (ora 20,15). CĂSĂTORIE IN STIL GREC rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30, 21). STRĂINII : rulează la Lumina (orele 9—18,15 în continuare; 18,30; 20,45) . AFURISITUL DE BUNIC ! rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). La orele 10 Program pentru copii: Cosmos (orele 15,30; 18, 20,15). JANDARMUL SE INSOARA ! rulează la Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30, 16; 18,15, 20,30), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.30, 20,45). Arenele Romane (ora 20,30). PETRECEREA : rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30, 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Flamura (orele 11, 16; 18,15; 20,30), ARGOIHAN SUPERDIABOLICUL: rulează la Grivița (orele 10,30; 16; 18 15, 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15) , Grădina Aurora (ora 20,30) Grădina Tomis (ora 20,15), OMUL PE CARE-L IUBESC : rulează la înfrăţirea (orele 17,30; 19) . SpB SEMNUL LUI MONTE CRISTO ! rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Volga (orele 16, 18,15; 20.30), Grădina Buzeşti (oră 30.15) . FREDDY ȘI CINTECUL PRERIEI : rulează la Dacia (orele 8.45—20.30 în continuare). ACEASTA FEMEIE : rulează la Bucegi (orele 10; 16; 18,15, 20,30) Mioriţa (orele 11; 15; 17,30; 20), Lira (orele 15,30, 18), Grădina Bucegi (ora 20,30), Grădina Lira (ora 20,15). PAN WOLODYJOWSKI : rulează la Floreasca (orele 15,30; 19), Arta (orele 16), Grădina Arta (ora 20). OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT : rulează la Unirea (orele 15,30; 18). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). MY FAIR LADY : rulează la Giulești (orele 15,30; ■ 19). PRIETENI FARA GRAI : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 17,46; 20). DEPARTE IN APUS ! rulează la Viitorul (ora 20). MARILE VACANTE : rulează la Viitorul (orele 16, 18). Grădina Rahova (ora 20,15). CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MABUSE : rulează la Moșilor (orele 15,30; 18). JOCUL CARE UCIDE : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). WARLOCK : rulează la Munca (orele 15,30; 18; 20,15). STAPIN PE SITUAŢIE : rulează la Vitan (orele 15 30, 18), Grădina Vitan (ora 20.15). MISTERIOSUL X DIN COSMOS: rulează la Grădina Unirea (ora 20,30), Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20.15) . DREPTUL DE A TE NAŞTE rulează la Progresul Parc (ora 20.15) . CICLUL : MARI SUCCESE DE ALTA DATA : rulează la Grădina Capitol (orele 20 , 22). MARELE SEMN ALBASTRU : rulează la Flacăra (orele 15,30). AȘTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECĂ : rulează la Flacăra (orele 18 , 20;15) . ANICIKA : rulează la Rahova (orele 15,30; 18). UN CUIB DE NOBILI : rulează la Progresul (orele 15,30; 18). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Pacea (orele 15,30; 18; 20,15). OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 21,15). VINERI, 7 AUGUST 1970 Teatrul ,,C. Tănase“ (La Grădina Boema) . SONATUL LUNII — ora 20. VINERI, 7 AUGUST 1970 • 16,00 Volei feminin : România — R.D.G. Transmisiune directă de la Constanţa. Comentator Călin Antonescu • 18,00 Turismvacanţă '70 • 18,10 Desene animate • 18,20 Căminul • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară • Film artistic : „Prieteni fără grai“. Un film de aventuri, coproducţie româno-canadiană • 21,25 Mai aveţi o întrebare ? • Există o limită a recordurilor ? • Este sportul numai un spectacol, o luptă pentru doborîrea recordurilor sau şi un prilej de relaxare şi menţinere a sănătăţii ? • Vom putea depăşi recordurile considerate azi limită ? • 22,25 o interpretă îndrăgită a cîntecului popular românesc : Marioara Tănase a 22,45 Telejurnalul de noapte. Cineva (nu vă spun numele lui, că nu vreau să-l fac de rîs) m-a descîntat o noapte-ntreagă, înaintea meciului cu Brazilia, ca să mă convingă cum că aldenele vor face pe dracu-n patru ca să cîştigăm noi meciul respectiv, să încropim patru punctişoare şi să fie astfel scoşi englezii din plutonul alergătorilor spre finală. , Eu ziceam că socoteala respectivă e aşezată pe fire de nisip, şi mă bazam pe un calcul făcut de o altă minte fierbinte şi publicat într-un ziar mexican. Respectivul demonstra, cu cifre, că brazilienii, în cazul în care pierd meciul cu românii la un scor de doi la zero, iar englezii cîştigă meciul cu cehii cu trei la zero, cad brusc pe locul trei. Atunci, mă întrebam, cum ai putea brazilienii să rişte o astfel de afacere încurcată ? Dar de ce să nu fiu sincer pînă la capăt şi de ce să nu recunosc că speram din toată alcătuirea mea fizică într-un meci nul. In cazul acesta brazilienii ar fi ocupat tot locul întîi, cu cinci puncte, iar noi am fi avut trei şi speranţa pentru locul doi. Mai circula, de asemenea, zvonul că brazilienii vor veni la stadion numai cu rezervele şi că meciul va fi pentru ei o oarecare distracţie. Ei bine, nu mai mică decît o capră bătrînă fu spaima care se caţără în spinarea noastră în clipa intrării echipelor pe teren. In fruntea cetei de brazilieni mergea însăşi regele Fele, legănîndu-se pe muşchii lui magnifici, urmat de cumpliţii toreadori lairzino, Tostao, Paulo Cezar, Carlos Alberto şi ceilalţi. Speriaţii noştri copii călcau ca pe ace, cu frunţile leoarcă de sudoarea spaimei, căci gardianul buturilor continua să fie, graţie superbei încăpăţînaţi a lui Angelo tot binefacutul Adamache, uzurpatorul lui Răducanu. Timp frumos, căldură mare, public fierbinte, sosit pe „Jalisco“ în speranţa unui spectacol de agrement sau circ. Mi-era frică, cinstit vă spun, de o catastrofă, singura speranţă în calmarea situaţiei avînd-o în arbitrul Marshall, născut prin Banat şi bun vorbitor al limbii române. Imediat cum începe meciul, ochiul nostru vede o echipă ro mână cu oasele şi muşchii sleite de emoţie, spaimă, groază şi incrîncenare, îngenunchiată de primele curse ale fanaticului Jairzino şi de bombele lui Paulo Cezar. Asalturile braziliene vin unele după altele, ca valurile mării pe o plajă pustie, Lupescu nu-l poate scoate pe Tostao din transă, decît aşezîndu-i picioarele de-a curmezişul şi buşindu-l de pămînt, Adamache se repede in ultima clipă la picioarele lui Paulo Cezar, Dinu se luptă corp la corp cu Vele, vine şi Lucescu să pună un umăr la salvarea corăbiei pe jumătate scufundată, face un fault și de aici încolo începe sarabanda brazilienilor. Pele execută lovitura de la 18 metri, mingea trece pe alături, dar arbitrul cere repetarea loviturii. De ce ? A doua zi, după meci, omul a explicat cuiva gestul cam in felul următor : din locul în care se afla el, văzuse mingea intrând in plasă şi atunci s-a grăbit să fluiere cu o secundă mai devreme, ca să ne salveze. Dar bunăvoinţa lui ne-a costat un gol, căci a doua oară regele a trimis o astfel de bombă prin spărtura zidului nostru, că abia după ce peluzele începuseră să răcnească de bucurie şi uimire a văzut şi Adamache mingea lăfăindu-se în hamacul porţii. Brazilienii, măiculiţă dragă, parcă au mîncat sămînţă de cînepă, atacă furibunzi, nu-i mai înţeleg, ce-or fi avînd cu noide ne oropsesc, că doar sîntem din aceeaşi frumoasă gintă ? După un şut setos al lui Everaldo, şut care ne îndoaie bara ca pe o nuia de alun, Jairzinho simte că a venit timpul să-şi facă şi el numărul, trece pe stingă, apoi pe dreapta, îl tăvăleşte prin iarbă pe Sătmăreanu de cîteva ori, pasează, primeşte centrarea de la Paulo Cezar şi înscrie de la un metru. Îmi vine să mă bag în pămînt, simt că nenorocirea şi ruşinea vin spre noi ţinîndu-se de mină, mai ales că se mai agaţă de picioarele lui Dumitrache un ghinion bestial, care îl împiedecă să înscrie de la zece metri, după o greşeală a lui Piazza. In sfîrşit, îi dă dumnezeu şi lui Angelo Niculescu mintea cea de pe urmă a românului, căci îl vedem aruncînd prosopul spre Adamache şi îngăduindu-i lui Răducanu să intre şi el în poartă. Parcă ne mai vine ceva aer în piept, băieţii se dezmeticesc, îşi dau seama că nu există altă soluţie decît să iasă la bătaie, căci rost de milă din partea lui Fele nici cu negru sub unghie. In minutul 34 Radu Numweiller face o deschidere perfectă spre Dumitrache. Mopsul îi croşetează in marele lui stil pe Brito şi Fontana şi şuteaza la colţişor, lâsîndu-l pe Felix cu privirea in iarbă. Hei, băieţi, viaţa începe din nou, se poate încă discuta. Golul a plăcut mulţimii, averse de aplauze pentru noi, fotografii încep să fugă şi spre poarta lui Felix. In repriza a doua începe să răsară un nou soare pentru noi. Intră în jocul lui obişnuit, de clasă mondială, Dembrovski, face nişte fente ca să placă tribunelor şi apoi plasează o lovitură de cap care de niţei s-a dus pe deasupra. Dinu Cornel, erou a trei meciuri, se luptă vitejeşte cu Pele, îl mai faultează o dată, în minutul 51, căci nu exista altă soluţie, acesta execută dumnezeieşte, dar tot la fel apără şi Răduccinu, obligînd o mie de mexicance să-i trimită bezele. Şi iată că brazilienii încep să obosească şi să tragă de timp, iar spectatorii, care pînă atunci îi mîncau din ochi, fluieră şi-i ruşinează. Ne miroase tuturor a egalare, dar vine minutul 61, Pele se răsuceşte cu Dinu în spinare, înscrie, arbitrul cu suflet ca plinea caldă îl anulează şi-i şopteşte năbăcitosului_ Mocanu să se calmeze, că altfel iese cu bucluc. Nu trec decît două minute, Sătmăreanu (of, doamne!) greşeşte o intercepţie, mingea ajunge tot la Fete şi acesta înscrie de la ciţiva metri, Tamango fiind absolut nevinovat. Dar e bine ca nu ne lăsăm, că punem totul la bătaie, că luptăm pentru ceva, nici noi nu ştim exact pentru ce. Dar ce poţi face împotriva destinului nu poţi face împotriva lui Angelo care, netamnesam, îl scoate din teren pe Dumitrache, omul de gol, cînd putea să-l cheme la pieptu-i pe omul lui cel mai drag, Lucescu, care făcuse mai mult decît nimic în tot meciul. Intră Tătarii şi imediat execută de pe dreapta două şuturi splendide ; din nou sintem mîngîiaţi cu aplauze. Apoi Sătmăreanu face şi el o faptă creştinească, adică îi trimite o centrare bună lui Dembrovschi şi acesta o lungeşte în colţul mort al lui Felix. Din păcate nu mai sînt decît opt minute, ne-ar mai fi trebuit măcar vreo treizeci ca să egalăm sau să învingem, dar arbitrul e şi el obosit după atita tevatură, fluieră, iar Angelo se duce la centru şi-i acoperă pe jucătorii învinşi cu pupături. Acuma, dumneavoastră, desigur, o să mă întrebaţi de ce n-a jucat Dobrin, ce era dacă juca el şi unde am fi ajuns. Dar asta e altă poveste pe care, dacă o să fiţi cuminţi, am să v-o spun luni dimineaţă. 8. Pele nu cunoaşte mila PROGRAM ARTISTIC • După o lună de repetiţii, pe scena căminului cultural din comuna, Teremia Mare, judeţul Timiş a avut loc de curînd, premiera spectacolului pe care organizatorii l-au subintitulat, nu fără îndreptăţit te mei, „Al treilea program al căminului cultural“. Artiştii amatori, 80 la număr, au prezentat unei săli arhipline un program alcătuit din muzică populară română şi germană, o suită de dansuri populare bănăţene. Flăcăii de pe Someş, angajaţi sezonieri la I.A.S. din locaalitate, s-au alăturat şi ei tinerilor din comună, prezentînd dansuri şi cîntece de pe meleagurile natale. N-au lipsit nici numerele de dans modern şi muzică uşoară. Consemnăm manifestarea nu atit pentru ineditul ei, cit mai ales pentru afirmarea organizaţiilor U.T.C. comunale din judeţul Timiş care ar putea prelua acest exemplu. In prezenţi tinerii din Teremia perfectează un lung turneu prin localităţile judeţului. • De mai multă vreme, între oraşul Reşiţa şi localitatea Doman se afla abandonat un cablu electric subteran, scos din exploatare. Prezenţa lui a intrat în atenţia tinerilor din oraş care au început deja operaţiile de recuperare şi o dată cu acestea, şi realizarea implicită a unei sume de o sută mii lei — beneficii în fondurile organizaţiei. I. OANCEA „Gheaţă la soare“ Iată de ce pe această caniculă unele cofetării nu ne servesc un aburit pahar cu apă rece. I. M. In condiţii grafice deosebite, pe o hîrtie superbă, Editura „Eminescu“ trimite, în sfîrşit, în haine de gală, poezia în librării. Să fi renunţat editorii la postura de simpli funcţionari ? Aşa s-ar părea ! Deschizi volumul lui Florin Muscalu şi, închizînd ochii la unele versuri boante, îţi vine să închini o odă de mătase celulozei şi... editurii. Dar, vai! fortuna labilis : abia schiţată oda se converteşte în satiră. Editura trăieşte în alt ritm decît noi, mai birocratic, mai obosit. Căci versurile lui Muscalii — scrise între 1964 şi 1968 — nu sînt de vîrsta autorului. A scrie acum o recenzie, care s-ar fi justificat in urmă cu doi sau şase ani, mi se pare — cu voia acestei optici editoriale de melc — un anacronism. La anii debutului, timpul este mai febril, iar evoluţia posibilă — mult mai rapidă. Cu sentimentul că placheta, apărută azi, îl reprezintă pe autorul de ieri, rindurile noastre privesc necontenit în urmă. Avidă de frumuseţe, retina desprinde, mai întîi, contururile alunecoase, de o viclenie îmblinzită, ale „Ţării bătrînului fotograf“. Ţară muzicală, dar nu din epoca ostenită a flaşnetei, ci a ritualurilor magice , cu oameni — absenţă şi oameni — palmieri, cu cai de tristeţe şi copite de fum, cu chitare agonice, muşcate de cobre trecînd... „Patru cobre au fost îmblânzite. / Limbile lor sunt strunele acestei ghitări... / Palmierul cel FLORIN MUSCALU: „ Ţara bătrinului fotograf" tînăr e fiul / Omului cu sufletu-n zări... / Perne-s negre ca ochii cămilei, / bărcile lui sunt din os de mamut, / Caii verzi ai tristeţii se scutură / Mirosind cu copita în lut... / / Trece lumea prin ţara de-o vară, / Călăreţi cu sombrero pe caii de fum, / Dup-aceea spre seară cobrele muşcă ghitara / Şi se duc, ca acum... „Motivul şarpelui-trubadur îşi strecoară accentele tragice şi într-o „Poemă cu titlul orb“. Asemenea bătrînului fotograf şi (mai ales) asemenea Marelui Pan din versurile lui Blaga, şarpele fantastic — trădat de timp — a căpătat o încremenire minerală. Împrumutul din Blaga este contractat la lumina zilei, dar farmecul lui e transferat nopţii: „In fiecare noapte se învîrte o stea, / Peste capul lui de voievod părăsit, / Pletele îi şuieră orb, / Păsări necunoscute şi-au făcut cuibul în ele...“ Poticnite în cite un verb invalid („se învîrte“), neliniştile poetului tînăr nu pierd aici, cu totul, gravitatea meditaţiilor din „Paşii profetului“. La un moment dat, timbrul original se desprinde, cu rezultate de amănunt excelente, de cel originar: „Auzi cum latră şarpele fantastic / In scorbura albastră a pămîntului...“ Din păcate, expresia nu-şi păstrează întotdeauna această arcuire zvelte, armonioasă. La o lectură atentă, aproape fiecare piesă îşi etalează, inestetic, cel puţin cite un vers imposibil. Verbe năstruşnice plasate (mai bine zis deplasate) într-un context care le repudiază: „dănţuiesc spre pămînt a mister..." Acestei furii țopăitoare, autorul nu-i sustrage nici măcar chipul de mucenic al lui Bacovia: „Astă-seară dansează domnul George Bacovia, / Ca un gît de lebădă vie...“ (Dans). „A mister“ clipeşte spre cititor şi „Elegia pentru mine“ unde, după două strofe onorabile, urmează o a treia de-a dreptul hazlie: Dacă nu-l vom prinde, ne vom scrie / Ultima dorinţă, fără să mă jur, / Vom semna sub cea mai tristă elegie / F. Muscalu şi Rimbaud Arthur...“ Desigur, postum şi luat pe neaşteptate, oricine poate semna, împreună cu F. Muscalu, „cea mai tristă elegie“. Dacă însă autorul nostru va colabora la respectiva tragedie numai cu „fluturi“ de genul „Arunc apoi genunchiul luminos, „ De iepure lucid a vînătoare“ („Joc“), „Prea se ducea frumos a veşnicie („Un fel de Hamlet“), „Astru fumuriu de ciudat“, („Vizita“,), sau cu „picioare“ (vezi „Dicţionarul de terminologie literară“) bandajate în metrica „Elegiei metafizice“ („Trecea un geniu tulburat / Purtînd păsări în loc de ochii de lemn“), mă tem cumplit că însuşi redactorul de carte ar declina onoarea. Deşi n-ar avea, în nici un fel, dreptul s-o facă. Cu atît mai regretabile mi se par asemenea indulgenţe, cu cit lui Florin Muscalu nu lipseşte, uneori, vibraţia lirică autentică. Cind nu siluieşte topica sau cînd nu produce licenţe involuntare, cînd renunţă la „fixaţia“ cocorilor şi a lacrimilor surori, cînd sintagmele „barbare“ şi locurile comune sînt cenzurate cu mai multă severitate, expresia se purifică, devine ea însăşi poezie : „Doamnă, aveţi părul cam tîrziu... / Aţi venit la balul meu mascat, / Din trei ceşti de aur beţi mereu / Sufletul acesta de bărbat... / / Ardeţi, doamnă măştile tăcerii — / E-o tristeţe mare-n omenire; / Balul nu se mai termină niciodată, / Ceştile s-au spart de nemurire... / / Uite cit de tragic e pămîntul, / Şi e masca mea la acest bal... / Mîine-n zori doar el o să rămînă / Surîzînd în locul meu mortal...“ („Bal mascat“) Tentaţia Indică - eşuată, altădată, în silabe devitalizate sau, dimpotrivă, săltăreţe — filtrează acum o ironie nostalgică, cu excelente secvenţe de pantomimă: „Doamne, în biserica sublimă / S-a-ntîmplat ast-noapte-o pantomimă... / Şi precum în cer, aşa şi pe pămînt, / Pantomima e un lucru sfînt... / Cavalerul meu rătăcitor / Mă vopsea cu arme să nu mor... / Şi aşa se închinau la mine / Caii pantomimei din vechime... / / Călăreţii erau morţi pe ei / Şi visau la Ţara pantomimei... / Eu cîntam cu arme de opal / Plîns de pantomima unui cal“ („Pantomimă“). Exemplele ar putea continua, dar cusururile binecunoscute revin. Ele tulbură, iarăşi, liniile de susţinere ale edificiului cariat de stîngăcii stilistice şi vocabule demonetizate. Căci în „Ţara bătrînului fotograf“ există şi poeme care nu agonizează la fiecare lectură și nu mor cu fiecare interpretare. Pentru simplul motiv că lectura acestora (nu prea numeroase) rămîne fără ecou. Pentru critic, versurile slabe, inexistente în plan estetic, nu mai au nici un sens. La data cînd a predat acest volum, Florin Muscalu preţuia, fără discernămînt, şi asemenea producţii. Sper ca debutul să-l fi eliberat de ele. NICOLAE BALTAG Acolo unde este nevoie (Urmare din pag. 1) şi Florea Călinescu. Acum ea numără 6 200. Asta nu e o satisfacţie a muncii ? Matei Dina, un alt interlocutor, în urmă cu 6 ani lucra zidărie pe şantierele T.R.C. Craiova : — După doi ani nu a mai rezistat dorului de vatră. Se constituise şi aici, în cooperativă, o brigadă de constructori şi simţeam că printre cei din sat, cu calificarea pe care o dobindisem, voi fi mai de folos. De oameni care să lucreze cimpul, satul nu ducea lipsă nici în anii din urmă. Dezvoltarea secţiei anexe, extinderea irigaţiilor, trecerea la plantaţii cu vii şi livezi de pomi intensive, aduceau insă nevoia de oameni calificaţi în meserii, noi, de laptopompişti, mecanici, aspersonişti, viticultori. Problema recrutării lor nu a rămas numai problema consiliului de conducere. Organizaţia U.T.C., pe baza studiului cerinţelor, cunoscând înclinaţiile fiecărui tinăr, a trecut la recomandarea celor mai buni. Trimişi la cursuri sau şcoli de calificare, aceştia au devenit nucleul sectoarelor cheie ale producţiei. Cu o diplomă în buzunar, pentru ei, tentaţiile puteau fi mari. In ei insă cooperativa investise bani şi ei nu au dezminţit încrederea pe care aceasta le-o acordase. — Cînd eram în armată, îmi spunea mecanicul Constantin Bozgan, mă atrăsese Uzina de vagoane din Arad. Din familia noastră insă rămăsese doar mama, iar pămintul trebuia să aibă mai departe, moştenitori, trebuia lucrat. In cimp, la fel, tinerii îţi vorbesc despre muncă nu doar ca despre o necesitate de ciştig, deşi şi ciştigul e o măsură a muncii (numărul mediu de norme convenţionale realizat pina la sfirşitul lunii iulie, de către fiecare tînăr în parte, este de 165, cu 45 peste media înregistrată pe cooperativă). Opinii asemănătoare celor redate am întilnit la toţi, de la cei mai în virstă pină la cei mai tineri. Tinerii — numai in evidenţa organizaţiei U.T.C. pe cooperativă sunt aproape 100 — mi-au vorbit despre muncă cu aceleaşi cuvinte pe care le-aş numi de sfătoşenie şi înţelepciune bătrinească. Am ineles că aici generaţia tînără creşte, se formează, se dezvoltă într-un adevvărat cult al muncii. Ei, desigur, nu fac prea multă teorie pe marginea nevoii de a munci ; ştiu, înţeleg că trebuie să muncească, şi o fac conştient, iar această atitudine este mai puternică decit orice cuvânt. ★ — La care oră din zi vi se pare satul mai frumos ? Am adresat această întrebare nu numai preşedintelui, ci fiecărui interlocutor (citiţi cîteva zeci). Indiferent de care parte a zilei vorbeau, pentru fiecare din interlocutori satul este frumos, meleagul natal e îndrăgit. I-am dat insă dreptate preşedintelui. Da, seara este satul mai frumos, cînd tinereţea revine din cimp. Precizez însă acum în filial (pentru că numai la ple, care am aflat şieu) , mai mult ca in oricare seară, in seara aceea. Pentru că in seara aceea se încheia campania de recoltare.