Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)

1970-09-26 / nr. 6642

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN AUSTRIA Vizita la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a preşedintelui­ Nicolae Ceauşescu, a soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi a persoanelor oficiale care-l în­soţesc pe şeful statului român a început cu vizitarea Agen­ţiei Internaţionale pentru E­­nergia Atomică din capitala Austriei. , Viena este sediul a două or­ganizaţii specializate ale O.N.U. : Agenţia Internaţio­nală pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) şi Organizaţia Na­ţiunilor Unite pentru Dezvol­tare Industrială (CNUDI). Congresszentrum, o monu­mentală aripă a palatului Hofburg, găzduieşte în aceste zile sesiunea anuală a Con­ferinţei generale a AIEA. Frontispiciul palatului este împodobit cu steagurile ţări­lor participante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea la Congresszentrum este flancată de drapelul României, care flutură alături de drapelul Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea preşedin­telui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, oaspete de onoare al conferinţei. AIEA are ca obiectiv esen­ţial stimularea cooperării în­tre state în diferite domenii ale folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, iniţiind pe baza unui program diver­sificat, acţiuni de colaborare între ţările membre ale orga­nizaţiei cu respectarea prin­cipiilor egalităţii şi avanta­jului reciproc. AIEA încu­rajează formarea de cadre specializate, acordarea de asistenţă tehnică,* prilejuieşte schimburi utile de experienţa şi, prin centrul internaţional de documentare, facilitează tuturor membrilor săi cunoaş­terea a ceea ce se realizează în domeniul vast al cercetării şi aplicării energiei nucleare în scopuri paşnice. în aceste eforturi, AIEA se bucură de sprijinul larg al Republicii Socialiste România, ţara noastră acordînd o deo­sebită atenţie marilor progrese ce le înregistrează în epoca contemporană ştiinţa şi teh­nica. Vineri, ora 10,00... coloana de maşini pătrunde în incinta Hofburgului şi se opreşte la monumentalul portal de la Congress Centrum, devenit în ultimii ani sediul a sute de reuniuni internaţionale ştiin­ţifice. Preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sunt întîm­­pinaţi la sosire de dr. V. Sa­rabhai, preşedintele actualei sesiuni a Conferinţei generale AIEA, preşedintele Comisiei de energie atomică din India, şi de dr. S. Eklund, directorul general al AIEA, împreună cu soţia. Preşedintele Ceauşescu şi persoanele oficiale care-l însoţesc sunt conduşi pe scara de marmură în biroul preşe­dintelui conferinţei generale, unde dr. S. Eklund prezintă pe colaboratorii săi din con­ducerea organizaţiei şi pe funcţionarii internaţionali ro­mâni care lucrează aici. Arătînd că participanţii la sesiunea anuală a Conferinţei generale a AIEA se simt ono­raţi de faptul că au ocazia să se întîlnească cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, directorul general al organizaţiei a rele­vat contribuţia eficientă a României la realizarea obiec­tivelor Agenţiei Internaţionala pentru Energia Atomică. Ro­mânia, a spus S. Eklund, a de­venit în 1957 cel de-al 5-lea membru al organizaţiei noas­tre, care numără azi 103 mem­bri. Directorul general al AIEA a evocat faptul că a avut cinstea să-l întîlnească pe preşedintele Ceauşescu şi la Bucureşti, constatînd ne­mijlocit atenţia deosebită pe care şeful statului român o acordă problemelor utilizării resurselor­­ prodigioase ale ştiinţei şi tehnicii contempo­rane. România a contribuit la îndeplinirea scopurilor majore ale Agenţiei, punîndu-i la dis­poziţie experţi reputaţi şi o­­ferind unor cercetători din alte ţări posibilitatea să se specializeze în laboratoarele sale. Pe baza înţelegerilor cu forurile ştiinţifice româneşti, care se ocupă de problemele folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, a continuat dr. S. Eklund. Agenţia va tri­mite la rîndul ei la Bucureşti experţi, în special în domeniul aplicării în oncologie şi chi­rurgie a cercetărilor nucleare. Relevînd contribuţia presti­gioasă a experţilor români la activitatea organizaţiei, el a menţionat că România a fă­cut de două ori parte din Consiliul de conducere al AIEA. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au sem­nat în cartea de onoare a A­­genţiei Internaţionale,­­ după care oaspeţii au fost invitaţi în marea sală a Conferinţei generale. Participanţii la se­siunea anuală fac o primire cordială şefului statului ro­mân, aplaudînd îndelung, în picioare. De la tribuna conferinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o cu­vin­tare urmărită cu un deosebit interes de în­treaga asistenţă. S-a încheiat ieri vizita în Austria a preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a so­fiei sale, Elena Ceauşescu. Vizita în Austria a pre­şedintelui Consiliului de Stat al României urmează, după cum se ştie, vizitei oficiale de anul trecut în ţara noastră a preşedintelui Austriei, Franz Jonas. Aceasta a prilejuit re­luarea dialogului dintre cei doi preşedinţi, schimburi de opinii şi tratative pentru dez­voltarea colaborării economi­ce, tehnico-ştiinţifice şi poli­tice româno-austriece, fapt profitabil pentru amîndouă părţile, întrucît, aşa cum a subliniat în numeroase îm­prejurări tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cooperarea şi mai strînsă dintre Bucureşti şi Viena va exercita o influen­ţă pozitivă în dezvoltarea în­ţelegerii, mai bunei cunoa­şteri reciproce, în apropierea multilaterală a popoarelor ro­mân şi austriac. Vreme de cinci zile, la Vie­na, la Kaprun, la Salzburg, la Linz, şeful statului nostru a avut contacte şi convorbiri fructuoase cu oameni politici de seamă ai ţării prietene, Austria, cu personalităţi ale perării pe planul cercetării şi fo­losirii energiei nucleare in scopuri paşnice, pentru intensificarea schimbului de informaţii şi de experienţă, pentru sprijinirea e­­forturilor ţărilor membre care luptă pentru recuperarea rămîne­­rii în urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenţia Internaţio­nală pentru Energia Atomică poate contribui din plin la destinderea internaţională, la în­ţelegerea între popoare, la cauza păcii în lume. România, conştientă de impor­tanţa hotărîtoare pe care fizica atomică o are în viaţa societăţii contemporane, face eforturi con­siderabile pentru dezvoltarea cer­cetării nucleare şi utilizarea ener­giei atomice în diferite domenii ale producţiei şi vieţii sociale — dintre care aş menţiona în spe­cial construcţia unor centrale a­­tomoelectrice — pentru folosirea acestei uriaşe forţe în vasta ope­ră pe care o înfăptuieşte — de făurire a unei orînduiri noi. De aceea, ţara noastră este profund interesată să dezvolte colabora­rea şi cooperarea cu toate statele, să-şi intensifice participarea la acţiunile şi schimburile ce se des- A vieţii culturale ale ţării gazdă, şi ale unor organizaţii ştiinţi­fice internaţionale cu sediul la Viena, a cunoscut realizăr­ile economiei şi tehnicii austriece. Preşedintele Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi români au venit în contact nemijlocit cu colective de muncă, cu poporul austriac, popor harnic şi creator, sincer ataşat ideii de colaborare multilaterală, de conlucrare fructuoasă, în toate­­ planurile de activitate, cu poporul ro­mân. Oriunde au mers, în orice împrejurare s-au aflat, înalţii soli ai României socialiste au fost întimpinaţi cu căldură, cu sufletul deschis. Erau in­corporate în aceste mani­festări sentimentele de prie­tenie nutrite faţă de ţara noa­stră, prestigiul de care se bu­cură în Austria, ca şi în alte ţări din­­Euro­pa şi din lumea întreagă, România cu progre­sele ei remarcabile în con­strucţia economică, în dezvol­tarea culturii şi ştiinţei, in ridicarea necontenită a nive­lului de viaţă material şi spi­ritual al poporului. Era în a­­ceste manifestări preţuirea de care se bucură în lume politi­­ca externă a ţării noastre, po­făşoară în cadrul Agenţiei Inter­naţionale pentru Energia Ato­mică, în calitate de membră fonda­toare a Agenţiei, pe deplin con­ştientă de importanţa atribuţiilor şi misiunii ce revin acestei orga­nizaţii în Orientarea cercetărilor atomice spre scopuri paşnice şi în generalizarea în lume a rezul­tatelor acestei ramuri primordiale a ştiinţei contemporane, România va acorda şi în viitor întregul său sprijin activităţii desfăşurate de Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică. Doresc din toată inima ca lu­crările conferinţei dumneavoastră să deschidă noi perspective de colaborare şi cooperare fructuoa­să pe planul cercetării şi aplicării paşnice a energiei nucleare în folosul tuturor statelor pe care le reprezentaţi, al progresului şi securităţii internaţionale. Vă mulțumesc, domnule preşe­dinte, pentru posibilitatea ce mi-a fost oferită de a mă adresa celei de-a XIV-a sesiuni a Con­­­­­erinţei generale a A.I.E.A. Vă mulţumesc dumneavoastră, tuturor, pentru atenţie. ★ Participanţii la sesiune au litică consecventă de pace şi înţelegere între popoare pe baza principiilor respectării suveranităţii şi independenţei de stat, a neamestecului în treburile interne, a cooperării multilaterale reciproc avanta­joase. Economiile naţionale ale României şi Austriei dispun de largi posibilităţi de schim­buri­le produse, de coopera­re. Este semnificativă în a­­cest sens evoluţia mereu as­cendentă, dezvoltarea puterni­că a relaţiilor economice ro­­mâno-austriece. La apropierea celor două popoare, la mai buna lor cu­noaştere reciprocă aduc o contribuţie de seamă lărgirea schimbului de vizite între oa­menii de stat, între persona­lităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, extinderea turis­mului. Modul în care se dezvoltă relaţiile româno-austriece — s-a afirmat în repetate îm­prejurări în decursul vizitei ■— poate constitui un exemplu de colaborare rodnică între State cu orînduiri sociale di­ferite, o contribuţie de preţ la armonizarea relaţiilor între popoare, la cauza păcii şi pro­gresului, aplaudat cu căldură, subli­niind acordul lor cu ideile clare şi aprecierile cuprinse în cuvîntarea şefului statului nostru. In încheiere, dr. Vikram Sarabhai, preşedintele con­ferinţei, a mulţumit preşedin­telui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, pentru vizita sa la AIEA şi pentru cuvîntarea rostită­­în faţa sesiunii anuale a conferin­ţei acestei organizaţii. „Ştim, a spus dr. Vikram Sarabhai­, că poporul român duce o muncă neobosită, sub conducerea dumneavoastră, pentru pros­peritatea României, pentru progres şi pace. O dovadă minunată în acest sens a fost eroismul cu care poporul ro­mân a înfruntat calamităţile naturale din acest an. Am ur­mărit cu toţii, a arătat în în­cheiere preşedintele Conferin­ţei generale, eforturile po­porului român de a înlătura urmările inundaţiilor din­ pri­măvară ,şi îi dorim succes de­plin în munca nobilă închinată progresului ţării sale, con­strucţiei paşnice“. Cuvîntarea Nicolae Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, îmi­­este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pien­tru a saluta pe participanţii la Conferinţa Generală a Agen­ţiei Internaţionale pentru Ener­gia Atomică. Conferinţa dumneavoastră, ca­re reuneşte iluştri reprezentanţi ai ştiinţei din peste 85 de ţări, membre ale Agenţiei, se înscrie ca un eveniment de seamă în viaţa internaţională, polarizînd larg interesul şi atenţia opiniei publice mondiale. Importanţa ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui com­partiment esenţial al ştiinţei con­temporane, cu profunde impli­caţii pentru progresul societăţii omeneşti, pentru pacea şi secu­ritatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis ome­nirii calea unor mari realizări în dezvoltarea forţelor de producţie, în amplificarea şi perfecţionarea creaţiei materiale şi spirituale, în ridicarea nivelului de civiliza­ţie şi bunăstare. în acelaşi timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea­­ care a contribuit la realizarea celor mai­­ teribile mij­loace de distrugere — bomba a­­tomică şi cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredinţat-o Agenţiei Internaţionale pentru E­­n­ergia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în însuşi Sta­tutul Agenţiei — de a încuraja şi facilita în lumea întreagă utiliza­rea în scopuri paşnice a energiei atomice. Ştiinţa nu se poate dezvolta, nu poate înflori decît în condiţii de pace, într-un climat de încre­dere şi colaborare între popoare. Oamenii de ştiinţă sunt, prin în­săşi natura activităţii lor, profund interesaţi ca atomul să servească păcii, vieţii, să vegheze ca roade­le creaţiei lor să fie folosite pen­tru progresul şi bunăstarea po­poarelor. Este evident că dacă mijloa­cele materiale şi uriaşele fonduri absorbite în prezent de produ­cerea armelor atomice şi de cer­cetările pentru perfecţionarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, tovarăşului Ceauşescu cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective paşnice, s-ar putea asigura un considerabil pas îna­inte în ameliorarea condiţiilor de viaţă ale umanităţii. A împiedica transformarea a­­cestei uriaşe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui de­zastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al progresului şi prosperităţii — acesta este un măreţ ideal al epocii noastre, că­­ruia’toţi oamenii de bine­­ în­chină eforturile şi energia lor. Acţionînd în acest spirit, sa­vanţii şi cercetătorii atomişti pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de con­vingerile lor filozofice şi politice, de apartenenţa la un sistem so­cial-politic sau altul — să-şi adu­că, împreună, contribuţia la pro­movarea ţelurilor nobile pe care agenţia şi le-a propus şi care răs­pund dezideratelor întregii ome­niri iubitoare de pace. România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală, şi îndeosebi de dezarmare nucleară, conside­red că singura modalitate de a elibera omenirea de coşmarul războiului nuclear este oprirea producţiei acestor arme, distruge­rea stocurilor existente, interzice­rea definitiva a folosirii energiei atomice în scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică îi revine misiu­nea de a organiza controlul asu­pra realizării prevederilor lui, în aşa fel incit să se împiedice proliferarea armelor nucleare şi, în acelaşi timp, să se asigure tu­turor statelor accesul liber la fo­losirea energiei nucleare în sco­puri paşnice. Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile a­­vantaje pe care le oferă aplica­rea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlătu­rarea subdezvoltării, la ridicarea nivelului de civilizaţie al tuturor popoarelor. O importanţă deose­bită are în acest sens activitatea Agenţiei pentru dezvoltarea eoo- • Intilnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu coloniei române din Viena cu membrii Plecînd de la Congresszentrum, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi per­soanele oficiale care-l însoţesc s-au îndreptat cu maşinile spre Lovell Strasse, unde, în fostul palat „Dietrichstein“ — între Hofburg şi Burgtheater — se află sediul oficial al coloniei române din Austria. Coloi­ia cetăţenilor austrieci originari din România este succesoarea unor mai vechi societăţi ca „România jună“ fon­dată în 1871 sau „Clubul ro­mânilor din Viena“ fondat în 1898. Printre fondatorii acestor comunităţi, se întîlnesc numele unor personalităţi remarcabile din istoria şi cultura noastră. în prezent, colonia română din Viena numără peste 600 de mem­bri. La intrarea clădirii din Lovell Strasse fluturau nume­roase steguleţe româneşti şi aus­triece. Un grup de tinere fete, îmbrăcate în costume naţionale româneşti, întîmpină pe preşedin­tele Ceauşescu, pe soţia sa şi pe ceilalţi oaspeţi români după obi­ceiul tradiţional al meleagurilor natale, cu pîine şi sare. Răsună aplauze puternice urări, iar un grup coral intonează un cîntec de bun venit, în prima sală în care sînt invitaţi oaspeţii se află numeroase cărţi româneşti, la loc de cinste fiind aşezate volumele cu articole şi cuvîrntări ale preşe­dintelui Ceauşescu. Pe pereţi sînt expuse reproduceri ale unor do­cumente evocatoare , fotografii ale caselor, unde au locuit la Viena Eminescu şi Enescu, scri­sori semnate de Titu Maiorescu şi Lucian Blaga adresate societă­ţilor care au precedat actuala colonie română din Austria. Membrii coloniei îi înconjoară” cu căldură şi stimă pe preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi pe cei­lalţi oaspeţi. „Bucuria noastră — spune pr. prof. dr. Gheorghe Moisescu — nu cunoaşte margini, iar limba noastră nu poate tîl­­cui fericirea de care sîntem în­văluiţi azi, cînd cel mai înalt sol şi conducător al poporului ro­mân se află în mijlocul nostru, ca să audă că bătăile inimii noas­tre sînt la fel cu ale poporului din care purcedem, că gîndurile şi simţămintele ce ne însufleţesc sînt aceleaşi cu ale tulpinii stră­bune, din care am odrăslit şi noi“. ..Inima noastră — a spus Virgil Similache, preşedintele co­loniei — dorea cu înfocare de a vă putea întîmpină aici pe Excelenţa Voastră, cel mai iubit fiu şi conducător al poporului din care ne tragem şi noi. Aces­te clipe laice sunt menite să întă­rească legăturile de prietenie din­tre poporul român şi poporul au­striac“. Preşedintele Consiliului de Stat este informat că la Viena colonia română posedă o biblio­tecă cu peste 1 000 de volume din literatura română, că ea organi­zează expoziţii, gale de filme ro­mâneşti, concerte de muzică ro­mânească, precum şi cursuri de limba română. în această atmosferă, plină de căldură, preşedintele Nicolae Ceauşescu, luînd cuvîntul, a spus: „Pentru mine, soţia mea şi pen­tru ceilalţi colaboratori este o deosebită plăcere că, în cadrul vizitei oficiale pe care o facem în Austria, ni s-a oferit posibili­tatea de a ne întîlni cu membrii coloniei române. Doresc să vă mulţumesc pen­tru cuvintele calde rostite la a­­dresa noastră, a poporului român, a patriei unde v-aţi născut şi aţi trăit. într-adevăr, a arătat preşedin­ n încheierea Vineri dimineaţa a avut loc a doua rundă a convorbirilor ofi­ciale dintre preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas. A continuat schimbul de pă­reri asupra unor probleme ale si­tuaţiei internaţionale, subliniin­­du-se dorinţa celor două ţări de a conlucra şi în viitor pentru sta­tornicirea pe continentul euro­pean a unui climat de securitate, înţelegere şi colaborare paşnică. Cei doi preşedinţi şi-au expri­mat satisfacţia pentru evoluţia favorabila a relaţiilor româno­­austriece, apreciind că vizitele reciproce dintre conducerile de stat ale României şi Austriei au contribuit la dezvoltarea legă­turilor care unesc cele două ţări. In cadrul convorbirilor au fost relevate perspectivele ex­tinderii colaborării şi cooperării multilaterale, fructuoase, dintre România şi Austria, în acest sens fiind date indicaţii organelor de resort. . . Cor­vorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială, de de­plină înţelegere. In încheiere, a fost adoptat un comunicat co­mun cu privire la vizita preşe­dintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România în Austria. convorbirilor oficiale SÍMBÁTA 26 SEPTEMBRIE 1970 COMUNICAT COMUN (Urmare din pag. I) . Apreciind că un larg cîmp de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi Austria îl oferă cooperarea economică, cele două părţi şi-au exprimat dorinţa de a dezvolta cooperarea în domeniul industrial şi tehnic, pe baza acor­dului de cooperare din 20 februarie 1968. In vederea realizării acestui obiectiv, părţile au convenit asupra constituirii comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică, in­dustrială şi tehnică. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de evoluţia favorabilă a schimburilor cultural-ştiinţifice dintre România şi Austria. Ele au convenit să promoveze intensificarea schimburilor şi cooperarea în domeniul învă­­ţămintului, ştiinţei şi culturii. In timpul vizitei, ministrul afacerilor ex­terne român, Corneliu Mănescu, şi ministrul federal pentru afacerile externe, dr. Rudolf Kirchschläger, au semnat convenţia consula­ră dintre România şi Austria. S-a convenit să se continue negocierile în vederea perfectării actului adiţional privind extinderea conven­ţiei de asistenţă juridică asupra actelor extra­judiciare şi actelor de asigurare socială. Principalul obiect al schimburilor de păreri asupra situaţiei internaţionale l-au constituit problemele legate de securitatea europeană. S-a constatat cu satisfacţie că evoluţia actua­lă oferă perspective încurajatoare în direcţia unei veritabile destinderi pe continent. După părerea celor două părţi, în prezent există premise mai bune pentru realizarea unei con­ferinţe de securitate şi colaborare europeană. Ele au apreciat acţiunile întreprinse în aceas­tă direcţie de diferite ţări şi în acest context au făcut un schimb de vederi asupra efortu­rilor proprii, inclusiv asupra memorandumu­lui guvernului federal austriac. Cele două părţi vor căuta în continuare să contribuie, impreună cu toate statele interesate, la pre­gătirea unei asemenea conferinţe într-un spi­rit constructiv şi realist. Părţile şi-au exprimat convingerea că re­nunţarea la folosirea forţei şi la ameninţarea cu forţa în relaţiile internaţionale, respecta­rea principiilor suveranităţii şi independen­ţei naţionale, egalităţii în drepturi, neameste­cului în treburile interne şi avantajului reci­proc, reprezintă premisa esenţială pentru fău­rirea unei atmosfere de încredere intre po­poare. Ele au relevat răspunderea care revine tuturor statelor în menţinerea păcii mondiale şi în soluţionarea problemelor internaţionale, subliniind in acest sens rolul mereu crescind al statelor mici şi mijlocii în viaţa interna­ţională. Părţile sunt de părere că realizarea de progrese concrete in direcţia dezarmării, inclusiv pe plan regional, ar influenţa in mod favorabil pacea, securitatea şi colaborarea in­ternaţională. In această direcţie, ele au su­bliniat importanţa pe care o acordă dezar­mării nucleare. Relevind situaţia Încordată din Indochina, părţile s-au pronunţat pentru reglementarea politică a conflictului pe baza acordurilor de la Geneva, garantîndu-se dreptul inalienabil al popoarelor din această regiune de a de­cide singure asupra viitorului lor, fără inge­rinţe din afară. Cele două părţi şi-au exprimat profunda lor îngrijorare în legătură cu înrăutăţirea continuă a situaţiei din Orientul Apropiat, care poate avea grave consecinţe asupra pă­cii mondiale. Ele s-au pronunţat pentru înce­tarea imediată a luptelor şi au subliniat ne­cesitatea de a găsi o soluţie pentru lichida­rea conflictului, pe baza rezoluţiei Consiliu­lui de securitate al O.N.U. din noiembrie 1967, care să conducă la realizarea unei păci trai­nice şi veritabile prin respectarea interese­lor legitime ale tuturor popoarelor din aceas­tă zonă. Părţile au­ subliniat necesitatea creşterii ro­lului O.N.U. în întărirea păcii, securităţii şi legalităţii internaţionale, în dezvoltarea coo­perării multilaterale între state. în acelaşi timp, ele au subliniat necesitatea strictei res­pectări a principiilor Cartei, astfel incit Or­ganizaţia Naţiunilor Unite să poată răspunde vocaţiei sale universale. Ele au dat o înaltă apreciere colaborării rodnice între România şi Austria în cadrul O.N.U. şi al altor organisme internaţionale, cum ar fi Comisia Economică Europeană, A.I.E.A., O.N.U.D.I., Comisia Dunării, rele­vînd utilitatea continuării şi în viitor a aces­tei colaborări. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că vizita preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a contribuit la adîncirea în continuare a relaţiilor dintre cele două ţări, la consolidarea păcii şi colaborării în Europa. Apreciind utilitatea pe care au avut-o întîlnirile şi contactele personale pentru o mai bună înţelegere între cele două state, părţile au hotărît să continue schimburile de vizite la toate nivelele. tele Consiliului de Stat, România de astăzi se înfăţişează lumii ca o ţară cu realizări deosebite în dezvoltarea sa economico-socială, în înflorirea ştiinţei, culturii, în făurirea bunăstării poporului“. Tovarăşul Ceauşescu a subliniat că niciodată poporul român nu a avut o asemenea viaţă fericită, demnă şi independentă cum are astăzi­­— şi aceasta se datoreşte faptului că astăzi poporul însuşi este stăpînul destinelor sale pe care şi le făureşte aşa cum do­reşte. „Am ascultat cu deosebit inte­res şi cu plăcere — a continuat preşedintele Ceauşescu — cele spuse despre activitatea ce se desfăşoară aici, pentru ca cei care s-au născut în România şi trăiesc astăzi în Austria să menţină con­­­tacte cu cultura poporului ro­mân. Este, desigur, deosebit de folositor şi de plăcut să vezi şi aici, ca de altfel în multe librării din Austria, cărţi româneşti, să ştii că există o preocupare per­manentă de a se crea condiţii prielnice pentru ca toţi cei care doresc să cunoască cultura româ­nească să o poată face. Noi a­­preciem că tot ceea ce faceţi dumneavoastră aici — a arătat preşedintele Ceauşescu — consti­tuie o contribuţie la mai buna cunoaştere a poporului român în Austria, cît şi la dezvoltarea re­laţiilor de prietenie dintre Aus­tria şi România. Acţionînd astfel vă faceţi datoria ,atît faţă de pa­tria în care v-aţi născut, cît şi de patria în care trăiţi şi vă desfă­şuraţi astăzi activitatea“. In încheiere, şeful statului nos­tru a spus : Acum, cînd peste cî­­teva ore vom încheia vizita în Austria, pot să vă spun că între­vederile şi discuţiile pe care le-am avut au fost deosebit de rodni­ce, de utile, ele vor contribui la dezvoltarea şi mai puternică a re­laţiilor dintre popoarele noastre. Doresc ca activitatea coloniei, a parohiei să fie permanent îndrep­tată în această direcţie. Acţio­­nînd astfel veţi putea spune că desfăşuraţi o activitate rodnică, că sînteţi cu adevărat soli ai po­porului român, ai prieteniei cu poporul austriac. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au fost invitaţi apoi să semneze un act festiv care consemnează această întîlnire, precum şi în cartea de onoare a coloniei. Preşedintelui Ceauşescu şi soţiei sale le-au fost oferite în dar albume cu imagini din istori­cul activităţii coloniei române. La despărţire, membrii coloniei au făcut din nou şefului statului nostru şi celorlalţi ospeţi români o emoţionantă manifestare a bucuriei prilejuite de această în­tîlnire. Dejun oferit de preşedintele Austriei In încheierea Vizitei oficiale făcute în Austria, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au luat parte vineri la un dejun oferit de preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, şi soţia sa, Grete Jonas, la hotelul „Kahlenberg“, situat în pitoreasca zonă a pă­durii vieneze. Au participat cancelarul fe­deral Bruno Kreisky, Rudolf Kirchschläger, ministrul de ex­terne, alţi membri ai guvernu­lui, persoane oficiale austriece. De asemenea, au participat: Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, persoane ofi­ciale române, în timpul dejunului, preşedin­tele federal al Republicii Austria şi preşedintele Consiliului de S­tat al Republicii Socialiste România au rostit toasturi. In cuvîntul său, preşedintele federal, Franz Jonas, a spus, printre altele : „Aş vrea să vă declar, dum­neavoastră domnule preşedinte, şi însoţitorilor dumneavoastră că la încheierea acestei zile festive a vizitei dumneavoastră în Viena ne exprimăm speranţa că dis­cuţiile purtate aici şi posibili­tăţile pe care le-aţi avut de a vă informa în celelalte regiuni ale­­Austriei, vor contribui la dezvol­tarea şi întărirea colaborării dintre popoarele şi ţările noas­tre pe baza înţelegerii reciproce. Cu aceste gînduri, domnule pre­şedinte, încheiem partea oficia­lă a vizitei dumneavoastră. Ne bucurăm că după această vizită vor urma noi rezultate pozitive în dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Austria. Preşedintele Jonas a toastat apoi pentru bunele relaţii re­ciproce dintre cele două ţări, în sănătatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, în să­nătatea celor prezenţi la dejun. Răspunzînd, preşedintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, a spus : „Cele cinci zile pe care le-am petrecut în Austria, la invitaţia domnului preşedinte federal, au fost deosebit de plăcute şi de utile. Sunt întrutotul de acord cu domnul preşedinte că, in urma vizitei pe care domnia sa a fă­cut-o anul trecut în România, şi a vizitei pe care eu şi colabo­ratorii mei au făcut-o zilele aces­tea în Austria, relaţiile dintre ţă­rile noastre vor cunoaşte o dez­voltare şi mai puternică. Zilele trecute cînd am vizitat Muzeul de istoria artelor din Viena, mi s-a arătat o hartă ve­che şi mi s-a spus că întotdeauna Austria, în dezvoltarea sa, a acor­dat o mare atenţie ţărilor dună­rene şi din Balcani. Consider că şi acum o colaborare bună a Austriei cu celelalte ţări dună­rene şi din Balcani va asigura largi perspective de dezvoltare a tuturor ţărilor, şi va constitui o contribuţie de seamă la victoria păcii în lume. De asemenea, consider că dis­cuţiile noastre, acordurile reali­tate reprezintă un aport, atît la dezvoltarea relaţiilor bilaterale, cît şi la cauza păcii în această zonă şi în întreaga Europă. Ducem cu noi cele mai plă­­­­cute şi frumoase amintiri despre vizita în Austria, despre convor­birile şi întîlnirile cu conducăto­rii austrieci, cu populaţia austria­că“. în încheiere, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a toastat pentru prie­tenia dintre popoarele român şi austriac, pentru realizarea a tot ceea ce s-a convenit în aceste zile, în sănătatea preşedintelui federal şi a doamnei Jonas, în sănătatea tuturor celor prezenți. Dejunul s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. TELEGRAMĂ DE LA BORDUL AVIONULUI De la bordul avionului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a trimis lui FRANZ JONAS, Preşedintele Republicii Austria, următoarea telegramă : Părăsind teritoriul Republicii Austria vă adresez încă o dată, calde mulţumiri pentru primirea cordială şi ospitalita­tea desăvîrşită de care ne-am bucurat în timpul vizitei în ţara dumneavoastră. îmi exprim convingerea că vizita făcută, convorbirile pe care le-am avut vor întări şi mai mult relaţiile prieteneşti dintre popoarele noastre, vor lărgi şi dezvolta în continuare colaborarea româno-austriacă, in interesul ambelor ţări, al cauzei destinderii şi păcii în Europa şi în lume. Folosim acest prilej pentru a vă ura dumneavoastră şi po­porului austriac prieten multă sănătate şi­­fericire, prospe­ritate și pace.

Next