Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-26 / nr. 6642
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN AUSTRIA Vizita la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi a persoanelor oficiale care-l însoţesc pe şeful statului român a început cu vizitarea Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică din capitala Austriei. , Viena este sediul a două organizaţii specializate ale O.N.U. : Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (CNUDI). Congresszentrum, o monumentală aripă a palatului Hofburg, găzduieşte în aceste zile sesiunea anuală a Conferinţei generale a AIEA. Frontispiciul palatului este împodobit cu steagurile ţărilor participante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea la Congresszentrum este flancată de drapelul României, care flutură alături de drapelul Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, oaspete de onoare al conferinţei. AIEA are ca obiectiv esenţial stimularea cooperării între state în diferite domenii ale folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, iniţiind pe baza unui program diversificat, acţiuni de colaborare între ţările membre ale organizaţiei cu respectarea principiilor egalităţii şi avantajului reciproc. AIEA încurajează formarea de cadre specializate, acordarea de asistenţă tehnică,* prilejuieşte schimburi utile de experienţa şi, prin centrul internaţional de documentare, facilitează tuturor membrilor săi cunoaşterea a ceea ce se realizează în domeniul vast al cercetării şi aplicării energiei nucleare în scopuri paşnice. în aceste eforturi, AIEA se bucură de sprijinul larg al Republicii Socialiste România, ţara noastră acordînd o deosebită atenţie marilor progrese ce le înregistrează în epoca contemporană ştiinţa şi tehnica. Vineri, ora 10,00... coloana de maşini pătrunde în incinta Hofburgului şi se opreşte la monumentalul portal de la Congress Centrum, devenit în ultimii ani sediul a sute de reuniuni internaţionale ştiinţifice. Preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sunt întîmpinaţi la sosire de dr. V. Sarabhai, preşedintele actualei sesiuni a Conferinţei generale AIEA, preşedintele Comisiei de energie atomică din India, şi de dr. S. Eklund, directorul general al AIEA, împreună cu soţia. Preşedintele Ceauşescu şi persoanele oficiale care-l însoţesc sunt conduşi pe scara de marmură în biroul preşedintelui conferinţei generale, unde dr. S. Eklund prezintă pe colaboratorii săi din conducerea organizaţiei şi pe funcţionarii internaţionali români care lucrează aici. Arătînd că participanţii la sesiunea anuală a Conferinţei generale a AIEA se simt onoraţi de faptul că au ocazia să se întîlnească cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, directorul general al organizaţiei a relevat contribuţia eficientă a României la realizarea obiectivelor Agenţiei Internaţionala pentru Energia Atomică. România, a spus S. Eklund, a devenit în 1957 cel de-al 5-lea membru al organizaţiei noastre, care numără azi 103 membri. Directorul general al AIEA a evocat faptul că a avut cinstea să-l întîlnească pe preşedintele Ceauşescu şi la Bucureşti, constatînd nemijlocit atenţia deosebită pe care şeful statului român o acordă problemelor utilizării resurselor prodigioase ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. România a contribuit la îndeplinirea scopurilor majore ale Agenţiei, punîndu-i la dispoziţie experţi reputaţi şi oferind unor cercetători din alte ţări posibilitatea să se specializeze în laboratoarele sale. Pe baza înţelegerilor cu forurile ştiinţifice româneşti, care se ocupă de problemele folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, a continuat dr. S. Eklund. Agenţia va trimite la rîndul ei la Bucureşti experţi, în special în domeniul aplicării în oncologie şi chirurgie a cercetărilor nucleare. Relevînd contribuţia prestigioasă a experţilor români la activitatea organizaţiei, el a menţionat că România a făcut de două ori parte din Consiliul de conducere al AIEA. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au semnat în cartea de onoare a Agenţiei Internaţionale, după care oaspeţii au fost invitaţi în marea sală a Conferinţei generale. Participanţii la sesiunea anuală fac o primire cordială şefului statului român, aplaudînd îndelung, în picioare. De la tribuna conferinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvintare urmărită cu un deosebit interes de întreaga asistenţă. S-a încheiat ieri vizita în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a sofiei sale, Elena Ceauşescu. Vizita în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al României urmează, după cum se ştie, vizitei oficiale de anul trecut în ţara noastră a preşedintelui Austriei, Franz Jonas. Aceasta a prilejuit reluarea dialogului dintre cei doi preşedinţi, schimburi de opinii şi tratative pentru dezvoltarea colaborării economice, tehnico-ştiinţifice şi politice româno-austriece, fapt profitabil pentru amîndouă părţile, întrucît, aşa cum a subliniat în numeroase împrejurări tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cooperarea şi mai strînsă dintre Bucureşti şi Viena va exercita o influenţă pozitivă în dezvoltarea înţelegerii, mai bunei cunoaşteri reciproce, în apropierea multilaterală a popoarelor român şi austriac. Vreme de cinci zile, la Viena, la Kaprun, la Salzburg, la Linz, şeful statului nostru a avut contacte şi convorbiri fructuoase cu oameni politici de seamă ai ţării prietene, Austria, cu personalităţi ale perării pe planul cercetării şi folosirii energiei nucleare in scopuri paşnice, pentru intensificarea schimbului de informaţii şi de experienţă, pentru sprijinirea eforturilor ţărilor membre care luptă pentru recuperarea rămînerii în urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui din plin la destinderea internaţională, la înţelegerea între popoare, la cauza păcii în lume. România, conştientă de importanţa hotărîtoare pe care fizica atomică o are în viaţa societăţii contemporane, face eforturi considerabile pentru dezvoltarea cercetării nucleare şi utilizarea energiei atomice în diferite domenii ale producţiei şi vieţii sociale — dintre care aş menţiona în special construcţia unor centrale atomoelectrice — pentru folosirea acestei uriaşe forţe în vasta operă pe care o înfăptuieşte — de făurire a unei orînduiri noi. De aceea, ţara noastră este profund interesată să dezvolte colaborarea şi cooperarea cu toate statele, să-şi intensifice participarea la acţiunile şi schimburile ce se des- A vieţii culturale ale ţării gazdă, şi ale unor organizaţii ştiinţifice internaţionale cu sediul la Viena, a cunoscut realizările economiei şi tehnicii austriece. Preşedintele Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi români au venit în contact nemijlocit cu colective de muncă, cu poporul austriac, popor harnic şi creator, sincer ataşat ideii de colaborare multilaterală, de conlucrare fructuoasă, în toate planurile de activitate, cu poporul român. Oriunde au mers, în orice împrejurare s-au aflat, înalţii soli ai României socialiste au fost întimpinaţi cu căldură, cu sufletul deschis. Erau incorporate în aceste manifestări sentimentele de prietenie nutrite faţă de ţara noastră, prestigiul de care se bucură în Austria, ca şi în alte ţări dinEuropa şi din lumea întreagă, România cu progresele ei remarcabile în construcţia economică, în dezvoltarea culturii şi ştiinţei, in ridicarea necontenită a nivelului de viaţă material şi spiritual al poporului. Era în aceste manifestări preţuirea de care se bucură în lume politica externă a ţării noastre, pofăşoară în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, în calitate de membră fondatoare a Agenţiei, pe deplin conştientă de importanţa atribuţiilor şi misiunii ce revin acestei organizaţii în Orientarea cercetărilor atomice spre scopuri paşnice şi în generalizarea în lume a rezultatelor acestei ramuri primordiale a ştiinţei contemporane, România va acorda şi în viitor întregul său sprijin activităţii desfăşurate de Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică. Doresc din toată inima ca lucrările conferinţei dumneavoastră să deschidă noi perspective de colaborare şi cooperare fructuoasă pe planul cercetării şi aplicării paşnice a energiei nucleare în folosul tuturor statelor pe care le reprezentaţi, al progresului şi securităţii internaţionale. Vă mulțumesc, domnule preşedinte, pentru posibilitatea ce mi-a fost oferită de a mă adresa celei de-a XIV-a sesiuni a Conerinţei generale a A.I.E.A. Vă mulţumesc dumneavoastră, tuturor, pentru atenţie. ★ Participanţii la sesiune au litică consecventă de pace şi înţelegere între popoare pe baza principiilor respectării suveranităţii şi independenţei de stat, a neamestecului în treburile interne, a cooperării multilaterale reciproc avantajoase. Economiile naţionale ale României şi Austriei dispun de largi posibilităţi de schimburile produse, de cooperare. Este semnificativă în acest sens evoluţia mereu ascendentă, dezvoltarea puternică a relaţiilor economice româno-austriece. La apropierea celor două popoare, la mai buna lor cunoaştere reciprocă aduc o contribuţie de seamă lărgirea schimbului de vizite între oamenii de stat, între personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, extinderea turismului. Modul în care se dezvoltă relaţiile româno-austriece — s-a afirmat în repetate împrejurări în decursul vizitei ■— poate constitui un exemplu de colaborare rodnică între State cu orînduiri sociale diferite, o contribuţie de preţ la armonizarea relaţiilor între popoare, la cauza păcii şi progresului, aplaudat cu căldură, subliniind acordul lor cu ideile clare şi aprecierile cuprinse în cuvîntarea şefului statului nostru. In încheiere, dr. Vikram Sarabhai, preşedintele conferinţei, a mulţumit preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, pentru vizita sa la AIEA şi pentru cuvîntarea rostităîn faţa sesiunii anuale a conferinţei acestei organizaţii. „Ştim, a spus dr. Vikram Sarabhai, că poporul român duce o muncă neobosită, sub conducerea dumneavoastră, pentru prosperitatea României, pentru progres şi pace. O dovadă minunată în acest sens a fost eroismul cu care poporul român a înfruntat calamităţile naturale din acest an. Am urmărit cu toţii, a arătat în încheiere preşedintele Conferinţei generale, eforturile poporului român de a înlătura urmările inundaţiilor din primăvară ,şi îi dorim succes deplin în munca nobilă închinată progresului ţării sale, construcţiei paşnice“. Cuvîntarea Nicolae Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, îmieste deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pientru a saluta pe participanţii la Conferinţa Generală a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. Conferinţa dumneavoastră, care reuneşte iluştri reprezentanţi ai ştiinţei din peste 85 de ţări, membre ale Agenţiei, se înscrie ca un eveniment de seamă în viaţa internaţională, polarizînd larg interesul şi atenţia opiniei publice mondiale. Importanţa ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui compartiment esenţial al ştiinţei contemporane, cu profunde implicaţii pentru progresul societăţii omeneşti, pentru pacea şi securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis omenirii calea unor mari realizări în dezvoltarea forţelor de producţie, în amplificarea şi perfecţionarea creaţiei materiale şi spirituale, în ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare. în acelaşi timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică şi cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredinţat-o Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în însuşi Statutul Agenţiei — de a încuraja şi facilita în lumea întreagă utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice. Ştiinţa nu se poate dezvolta, nu poate înflori decît în condiţii de pace, într-un climat de încredere şi colaborare între popoare. Oamenii de ştiinţă sunt, prin însăşi natura activităţii lor, profund interesaţi ca atomul să servească păcii, vieţii, să vegheze ca roadele creaţiei lor să fie folosite pentru progresul şi bunăstarea popoarelor. Este evident că dacă mijloacele materiale şi uriaşele fonduri absorbite în prezent de producerea armelor atomice şi de cercetările pentru perfecţionarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, tovarăşului Ceauşescu cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective paşnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condiţiilor de viaţă ale umanităţii. A împiedica transformarea acestei uriaşe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al progresului şi prosperităţii — acesta este un măreţ ideal al epocii noastre, căruia’toţi oamenii de bine închină eforturile şi energia lor. Acţionînd în acest spirit, savanţii şi cercetătorii atomişti pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice şi politice, de apartenenţa la un sistem social-politic sau altul — să-şi aducă, împreună, contribuţia la promovarea ţelurilor nobile pe care agenţia şi le-a propus şi care răspund dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace. România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală, şi îndeosebi de dezarmare nucleară, considered că singura modalitate de a elibera omenirea de coşmarul războiului nuclear este oprirea producţiei acestor arme, distrugerea stocurilor existente, interzicerea definitiva a folosirii energiei atomice în scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică îi revine misiunea de a organiza controlul asupra realizării prevederilor lui, în aşa fel incit să se împiedice proliferarea armelor nucleare şi, în acelaşi timp, să se asigure tuturor statelor accesul liber la folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice. Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile avantaje pe care le oferă aplicarea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridicarea nivelului de civilizaţie al tuturor popoarelor. O importanţă deosebită are în acest sens activitatea Agenţiei pentru dezvoltarea eoo- • Intilnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu coloniei române din Viena cu membrii Plecînd de la Congresszentrum, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care-l însoţesc s-au îndreptat cu maşinile spre Lovell Strasse, unde, în fostul palat „Dietrichstein“ — între Hofburg şi Burgtheater — se află sediul oficial al coloniei române din Austria. Coloiia cetăţenilor austrieci originari din România este succesoarea unor mai vechi societăţi ca „România jună“ fondată în 1871 sau „Clubul românilor din Viena“ fondat în 1898. Printre fondatorii acestor comunităţi, se întîlnesc numele unor personalităţi remarcabile din istoria şi cultura noastră. în prezent, colonia română din Viena numără peste 600 de membri. La intrarea clădirii din Lovell Strasse fluturau numeroase steguleţe româneşti şi austriece. Un grup de tinere fete, îmbrăcate în costume naţionale româneşti, întîmpină pe preşedintele Ceauşescu, pe soţia sa şi pe ceilalţi oaspeţi români după obiceiul tradiţional al meleagurilor natale, cu pîine şi sare. Răsună aplauze puternice urări, iar un grup coral intonează un cîntec de bun venit, în prima sală în care sînt invitaţi oaspeţii se află numeroase cărţi româneşti, la loc de cinste fiind aşezate volumele cu articole şi cuvîrntări ale preşedintelui Ceauşescu. Pe pereţi sînt expuse reproduceri ale unor documente evocatoare , fotografii ale caselor, unde au locuit la Viena Eminescu şi Enescu, scrisori semnate de Titu Maiorescu şi Lucian Blaga adresate societăţilor care au precedat actuala colonie română din Austria. Membrii coloniei îi înconjoară” cu căldură şi stimă pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pe ceilalţi oaspeţi. „Bucuria noastră — spune pr. prof. dr. Gheorghe Moisescu — nu cunoaşte margini, iar limba noastră nu poate tîlcui fericirea de care sîntem învăluiţi azi, cînd cel mai înalt sol şi conducător al poporului român se află în mijlocul nostru, ca să audă că bătăile inimii noastre sînt la fel cu ale poporului din care purcedem, că gîndurile şi simţămintele ce ne însufleţesc sînt aceleaşi cu ale tulpinii străbune, din care am odrăslit şi noi“. ..Inima noastră — a spus Virgil Similache, preşedintele coloniei — dorea cu înfocare de a vă putea întîmpină aici pe Excelenţa Voastră, cel mai iubit fiu şi conducător al poporului din care ne tragem şi noi. Aceste clipe laice sunt menite să întărească legăturile de prietenie dintre poporul român şi poporul austriac“. Preşedintele Consiliului de Stat este informat că la Viena colonia română posedă o bibliotecă cu peste 1 000 de volume din literatura română, că ea organizează expoziţii, gale de filme româneşti, concerte de muzică românească, precum şi cursuri de limba română. în această atmosferă, plină de căldură, preşedintele Nicolae Ceauşescu, luînd cuvîntul, a spus: „Pentru mine, soţia mea şi pentru ceilalţi colaboratori este o deosebită plăcere că, în cadrul vizitei oficiale pe care o facem în Austria, ni s-a oferit posibilitatea de a ne întîlni cu membrii coloniei române. Doresc să vă mulţumesc pentru cuvintele calde rostite la adresa noastră, a poporului român, a patriei unde v-aţi născut şi aţi trăit. într-adevăr, a arătat preşedin n încheierea Vineri dimineaţa a avut loc a doua rundă a convorbirilor oficiale dintre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas. A continuat schimbul de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale, subliniindu-se dorinţa celor două ţări de a conlucra şi în viitor pentru statornicirea pe continentul european a unui climat de securitate, înţelegere şi colaborare paşnică. Cei doi preşedinţi şi-au exprimat satisfacţia pentru evoluţia favorabila a relaţiilor românoaustriece, apreciind că vizitele reciproce dintre conducerile de stat ale României şi Austriei au contribuit la dezvoltarea legăturilor care unesc cele două ţări. In cadrul convorbirilor au fost relevate perspectivele extinderii colaborării şi cooperării multilaterale, fructuoase, dintre România şi Austria, în acest sens fiind date indicaţii organelor de resort. . . Corvorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, de deplină înţelegere. In încheiere, a fost adoptat un comunicat comun cu privire la vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. convorbirilor oficiale SÍMBÁTA 26 SEPTEMBRIE 1970 COMUNICAT COMUN (Urmare din pag. I) . Apreciind că un larg cîmp de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi Austria îl oferă cooperarea economică, cele două părţi şi-au exprimat dorinţa de a dezvolta cooperarea în domeniul industrial şi tehnic, pe baza acordului de cooperare din 20 februarie 1968. In vederea realizării acestui obiectiv, părţile au convenit asupra constituirii comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică, industrială şi tehnică. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de evoluţia favorabilă a schimburilor cultural-ştiinţifice dintre România şi Austria. Ele au convenit să promoveze intensificarea schimburilor şi cooperarea în domeniul învăţămintului, ştiinţei şi culturii. In timpul vizitei, ministrul afacerilor externe român, Corneliu Mănescu, şi ministrul federal pentru afacerile externe, dr. Rudolf Kirchschläger, au semnat convenţia consulară dintre România şi Austria. S-a convenit să se continue negocierile în vederea perfectării actului adiţional privind extinderea convenţiei de asistenţă juridică asupra actelor extrajudiciare şi actelor de asigurare socială. Principalul obiect al schimburilor de păreri asupra situaţiei internaţionale l-au constituit problemele legate de securitatea europeană. S-a constatat cu satisfacţie că evoluţia actuală oferă perspective încurajatoare în direcţia unei veritabile destinderi pe continent. După părerea celor două părţi, în prezent există premise mai bune pentru realizarea unei conferinţe de securitate şi colaborare europeană. Ele au apreciat acţiunile întreprinse în această direcţie de diferite ţări şi în acest context au făcut un schimb de vederi asupra eforturilor proprii, inclusiv asupra memorandumului guvernului federal austriac. Cele două părţi vor căuta în continuare să contribuie, impreună cu toate statele interesate, la pregătirea unei asemenea conferinţe într-un spirit constructiv şi realist. Părţile şi-au exprimat convingerea că renunţarea la folosirea forţei şi la ameninţarea cu forţa în relaţiile internaţionale, respectarea principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, reprezintă premisa esenţială pentru făurirea unei atmosfere de încredere intre popoare. Ele au relevat răspunderea care revine tuturor statelor în menţinerea păcii mondiale şi în soluţionarea problemelor internaţionale, subliniind in acest sens rolul mereu crescind al statelor mici şi mijlocii în viaţa internaţională. Părţile sunt de părere că realizarea de progrese concrete in direcţia dezarmării, inclusiv pe plan regional, ar influenţa in mod favorabil pacea, securitatea şi colaborarea internaţională. In această direcţie, ele au subliniat importanţa pe care o acordă dezarmării nucleare. Relevind situaţia Încordată din Indochina, părţile s-au pronunţat pentru reglementarea politică a conflictului pe baza acordurilor de la Geneva, garantîndu-se dreptul inalienabil al popoarelor din această regiune de a decide singure asupra viitorului lor, fără ingerinţe din afară. Cele două părţi şi-au exprimat profunda lor îngrijorare în legătură cu înrăutăţirea continuă a situaţiei din Orientul Apropiat, care poate avea grave consecinţe asupra păcii mondiale. Ele s-au pronunţat pentru încetarea imediată a luptelor şi au subliniat necesitatea de a găsi o soluţie pentru lichidarea conflictului, pe baza rezoluţiei Consiliului de securitate al O.N.U. din noiembrie 1967, care să conducă la realizarea unei păci trainice şi veritabile prin respectarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor din această zonă. Părţile au subliniat necesitatea creşterii rolului O.N.U. în întărirea păcii, securităţii şi legalităţii internaţionale, în dezvoltarea cooperării multilaterale între state. în acelaşi timp, ele au subliniat necesitatea strictei respectări a principiilor Cartei, astfel incit Organizaţia Naţiunilor Unite să poată răspunde vocaţiei sale universale. Ele au dat o înaltă apreciere colaborării rodnice între România şi Austria în cadrul O.N.U. şi al altor organisme internaţionale, cum ar fi Comisia Economică Europeană, A.I.E.A., O.N.U.D.I., Comisia Dunării, relevînd utilitatea continuării şi în viitor a acestei colaborări. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că vizita preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a contribuit la adîncirea în continuare a relaţiilor dintre cele două ţări, la consolidarea păcii şi colaborării în Europa. Apreciind utilitatea pe care au avut-o întîlnirile şi contactele personale pentru o mai bună înţelegere între cele două state, părţile au hotărît să continue schimburile de vizite la toate nivelele. tele Consiliului de Stat, România de astăzi se înfăţişează lumii ca o ţară cu realizări deosebite în dezvoltarea sa economico-socială, în înflorirea ştiinţei, culturii, în făurirea bunăstării poporului“. Tovarăşul Ceauşescu a subliniat că niciodată poporul român nu a avut o asemenea viaţă fericită, demnă şi independentă cum are astăzi— şi aceasta se datoreşte faptului că astăzi poporul însuşi este stăpînul destinelor sale pe care şi le făureşte aşa cum doreşte. „Am ascultat cu deosebit interes şi cu plăcere — a continuat preşedintele Ceauşescu — cele spuse despre activitatea ce se desfăşoară aici, pentru ca cei care s-au născut în România şi trăiesc astăzi în Austria să menţină contacte cu cultura poporului român. Este, desigur, deosebit de folositor şi de plăcut să vezi şi aici, ca de altfel în multe librării din Austria, cărţi româneşti, să ştii că există o preocupare permanentă de a se crea condiţii prielnice pentru ca toţi cei care doresc să cunoască cultura românească să o poată face. Noi apreciem că tot ceea ce faceţi dumneavoastră aici — a arătat preşedintele Ceauşescu — constituie o contribuţie la mai buna cunoaştere a poporului român în Austria, cît şi la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre Austria şi România. Acţionînd astfel vă faceţi datoria ,atît faţă de patria în care v-aţi născut, cît şi de patria în care trăiţi şi vă desfăşuraţi astăzi activitatea“. In încheiere, şeful statului nostru a spus : Acum, cînd peste cîteva ore vom încheia vizita în Austria, pot să vă spun că întrevederile şi discuţiile pe care le-am avut au fost deosebit de rodnice, de utile, ele vor contribui la dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor dintre popoarele noastre. Doresc ca activitatea coloniei, a parohiei să fie permanent îndreptată în această direcţie. Acţionînd astfel veţi putea spune că desfăşuraţi o activitate rodnică, că sînteţi cu adevărat soli ai poporului român, ai prieteniei cu poporul austriac. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au fost invitaţi apoi să semneze un act festiv care consemnează această întîlnire, precum şi în cartea de onoare a coloniei. Preşedintelui Ceauşescu şi soţiei sale le-au fost oferite în dar albume cu imagini din istoricul activităţii coloniei române. La despărţire, membrii coloniei au făcut din nou şefului statului nostru şi celorlalţi ospeţi români o emoţionantă manifestare a bucuriei prilejuite de această întîlnire. Dejun oferit de preşedintele Austriei In încheierea Vizitei oficiale făcute în Austria, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au luat parte vineri la un dejun oferit de preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, şi soţia sa, Grete Jonas, la hotelul „Kahlenberg“, situat în pitoreasca zonă a pădurii vieneze. Au participat cancelarul federal Bruno Kreisky, Rudolf Kirchschläger, ministrul de externe, alţi membri ai guvernului, persoane oficiale austriece. De asemenea, au participat: Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, persoane oficiale române, în timpul dejunului, preşedintele federal al Republicii Austria şi preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România au rostit toasturi. In cuvîntul său, preşedintele federal, Franz Jonas, a spus, printre altele : „Aş vrea să vă declar, dumneavoastră domnule preşedinte, şi însoţitorilor dumneavoastră că la încheierea acestei zile festive a vizitei dumneavoastră în Viena ne exprimăm speranţa că discuţiile purtate aici şi posibilităţile pe care le-aţi avut de a vă informa în celelalte regiuni aleAustriei, vor contribui la dezvoltarea şi întărirea colaborării dintre popoarele şi ţările noastre pe baza înţelegerii reciproce. Cu aceste gînduri, domnule preşedinte, încheiem partea oficială a vizitei dumneavoastră. Ne bucurăm că după această vizită vor urma noi rezultate pozitive în dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Austria. Preşedintele Jonas a toastat apoi pentru bunele relaţii reciproce dintre cele două ţări, în sănătatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, în sănătatea celor prezenţi la dejun. Răspunzînd, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a spus : „Cele cinci zile pe care le-am petrecut în Austria, la invitaţia domnului preşedinte federal, au fost deosebit de plăcute şi de utile. Sunt întrutotul de acord cu domnul preşedinte că, in urma vizitei pe care domnia sa a făcut-o anul trecut în România, şi a vizitei pe care eu şi colaboratorii mei au făcut-o zilele acestea în Austria, relaţiile dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare şi mai puternică. Zilele trecute cînd am vizitat Muzeul de istoria artelor din Viena, mi s-a arătat o hartă veche şi mi s-a spus că întotdeauna Austria, în dezvoltarea sa, a acordat o mare atenţie ţărilor dunărene şi din Balcani. Consider că şi acum o colaborare bună a Austriei cu celelalte ţări dunărene şi din Balcani va asigura largi perspective de dezvoltare a tuturor ţărilor, şi va constitui o contribuţie de seamă la victoria păcii în lume. De asemenea, consider că discuţiile noastre, acordurile realitate reprezintă un aport, atît la dezvoltarea relaţiilor bilaterale, cît şi la cauza păcii în această zonă şi în întreaga Europă. Ducem cu noi cele mai plăcute şi frumoase amintiri despre vizita în Austria, despre convorbirile şi întîlnirile cu conducătorii austrieci, cu populaţia austriacă“. în încheiere, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a toastat pentru prietenia dintre popoarele român şi austriac, pentru realizarea a tot ceea ce s-a convenit în aceste zile, în sănătatea preşedintelui federal şi a doamnei Jonas, în sănătatea tuturor celor prezenți. Dejunul s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. TELEGRAMĂ DE LA BORDUL AVIONULUI De la bordul avionului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis lui FRANZ JONAS, Preşedintele Republicii Austria, următoarea telegramă : Părăsind teritoriul Republicii Austria vă adresez încă o dată, calde mulţumiri pentru primirea cordială şi ospitalitatea desăvîrşită de care ne-am bucurat în timpul vizitei în ţara dumneavoastră. îmi exprim convingerea că vizita făcută, convorbirile pe care le-am avut vor întări şi mai mult relaţiile prieteneşti dintre popoarele noastre, vor lărgi şi dezvolta în continuare colaborarea româno-austriacă, in interesul ambelor ţări, al cauzei destinderii şi păcii în Europa şi în lume. Folosim acest prilej pentru a vă ura dumneavoastră şi poporului austriac prieten multă sănătate şifericire, prosperitate și pace.