Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-21 / nr. 6637
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MOTĂRÂREA C. C. al P. C. R. cu privire la aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels (Urmare din pag. I) cietăţii şi progresul neîntrerupt al civilizaţiei umane. Opera lui Engels a avut un puternic ecou în rindurile clasei muncitoare, ale militanţilor socialişti, ale forţelor democratice din România. Ca şi Marx, el s-a interesat de mersul mişcării muncitoreşti din România, a întreţinut legături strînse cu militanţii ei revoluţionari, a dat o inaltă apreciere activităţii lor pentru răspîndirea ideologiei marxiste, luptelor revoluţionare purtate de clasa muncitoare şi celelalte forţe populare din ţara noastră împotriva exploatării şi asupririi. De o deosebită consideraţie s-a bucurat din partea sa lupta poporului român pentru libertate naţională, pentru realizarea statului naţional unitar şi cucerirea independenţei politice a României. Slujirea cu abnegaţie a intereselor poporului, fidelitatea neţărmurită faţă de învăţătura marxist-leninistă, aplicarea acesteia la condiţiile concret-istorice din România au constituit, de-a lungul celor 50 de ani de existenţă a partidului nostru, şi constituie azi mai mult decit oricînd, izvorul succeselor pe care clasa muncitoare, poporul român, forţele creatoare ale naţiunii noastre le-au obţinut în lupta revoluţionară, în opera de înălţare a patriei socialiste, libere, independente şi înfloritoare. Aniversînd 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels, comuniştii români, clasa muncitoare, poporul român în strinsă frăţie cu naţionalităţile conlocuitoare, îşi intensifică eforturile pentru realizarea programului elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, de dezvoltare economică şi socială a patriei. Partidul cheamă oamenii muncii ca, în intimpinarea acestei aniversări, să desfăşoare larg activitatea creatoare pentru realizarea obiectivelor stabilite în domeniul industriei, agriculturii, al ştiinţei şi culturii, pentru încheierea cu succes a actualului plan cincinal, contribuind la dezvoltarea necontenită a orinduirii noastre socialiste, la ridicarea nivelului de trai, la afirmarea mai puternică a României ca factor activ al forţelor socialismului şi păcii în lume. În spiritul principiilor marxism-leninismului, ale internaţionalismului proletar, partidul nostru desfăşoară o amplă activitate pe plan internaţional, îndreptată spre dezvoltarea relaţiilor României cu toate ţările socialiste, întărirea solidarităţii internaţionaliste cu partidele frăţeşti, refacerea şi întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a unităţii mişcărilor democratice, de eliberare naţională, progresiste, a tuturor forţelor care luptă împotriva imperialismului, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru libertate şi progres social. Angajată cu toate forţele sale creatoare într-o amplă operă de construcţie socială, Republica Socialistă România este profund interesată in cauza păcii şi securităţii internaţionale, promovează relaţii de colaborare şi cooperare cu toate ţările lumii, fără deosebire de sistem social-politic, militează activ pentru afirmarea în relaţiile dintre state a principiilor de egalitate, suveranitate şi independenţă naţională, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător, fără amestec din afară, propriile destine, aduce o contribuţie constructivă la rezolvarea problemelor internaţionale contemporane. Sărbătorirea a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels are loc sub semnul intensificării muncii ideologice şi politice pentru abordarea creatoare, în spiritul marxism-feninismului, a problemelor făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ale evoluţiei societăţii în epoca contemporană în intimpinarea acestei aniversări, organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, instituţiile ştiinţifice, de artă şi cultură vor desfăşura o largă activitate de propagandă, consacrată însuşirii ideologiei marxist-leniniste, a politicii interne şi externe a partidului nostru, dezvoltării conştiinţei socialiste a maselor populare. Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, Institutul de studii istorice şi social politice şi Academia de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu“ vor organiza o sesiune ştiinţifică cu participare internaţională, consacrată problemelor actuale ale gîndirii marxist-leniniste. Vor fi organizate simpozioane, conferinţe despre opera şi activitatea lui Engels, despre transformările revoluţionare înfăptuite în România sub conducerea partidului comunist, despre luptele sociale şi de eliberare naţională purtate de oamenii muncii din alte ţări, despre confruntările de idei ce au loc în epoca actuală, sub impulsul creşterii influenţei marxism-leninismului. Se vor tipări noi studii şi lucrări privind activitatea şi opera lui Engels, iar presa, radioul şi televiziunea vor consacra articole şi programe adecvate acestei aniversări. Comitetul municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român va organiza o adunare jubiliară consacrată aniversării unui secol şi jumătate de la naşterea lui Engels. Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România va organiza în Bucureşti o expoziţie documentară despre opera lui Engels şi răspîndirea sa în România. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va lansa un concurs pentru ridicarea, în municipiul Bucureşti, a unui bust al lui Karl Marx şi a unui bust al lui Friedrich Engels. Se va edita un timbru jubiliar consacrat aniversării lui Engels. Comitetul Central al Partidului Comunist Român îşi exprimă convingerea că oamenii muncii vor desfăşura larg activitatea constructivă, îşi vor mobiliza energiile creatoare pentru a obţine noi şi strălucite izbînzi în dezvoltarea economică şi socială a patriei, că organele şi organizaţiile de partid vor milita neabătut pentru perfecţionarea întregii lor activităţi, pentru întărirea rîndurilor partidului, a unităţii şi coeziunii sale, a rolului său conducător în societate, aducînd astfel un profund omagiu memoriei lui Friedrich Engels, operei sale nemuritoare. Comitetul Central al Partidului Comunist Român IN UNIFORME ALBASTRE ! TINERI (Urmare din pag. a la) pină, pe tovarăşul ION ILIESCU, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, prezentîndu-i raportul. Sunt de faţă reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat locale, în frunte cu tov. ILIE CÎŞU, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Prahova, cadre militare şi cadre didactice. După ce tov. Coriolan Voinea, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al U.T.C. îi prezintă pe oaspeţi tinerilor, exprimînd în numele lor mulţumirea pentru onoarea pe care o conferă prezenţa lor la această festivitate, generalul-maior Const. Drăghici, elevul Florin Alexandru, de la Liceul nr. 2 şi tînărul muncitor Alex. Ivănescu de la Uzina de material rulant, evocă tablouri de muncă şi tradiţii de luptă ale poporului nostru, clipe prezente din activitatea de pregătire a acestor tineri de nădejde ai ţării. In încheierea festivităţii a luat cuvîntul tov. ION ILIESCU. „începe un nou an de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, activitate care a devenit o tradiţie plăcută pentru munca, pe planuri generale, a U.T.C., de educare a tinerilor patriei noastre în spiritul tradiţiilor de luptă ale poporului român, în spiritul devotamentului faţă de patrie şi popor, al patriotismului fierbinte, al hotărîrii de a face totul pentru apărarea cu orice preţ a cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru. Partidul a încredinţat Uniunii Tineretului Comunist îndatorirea de a se ocupa nemijlocit de organizarea activităţii practice de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei — sarcină din care organizaţia noastră îşi face un titlu de îndreptăţită mîndrie — acest complex de preocupări devenind unul din obiectivele, din acţiunile îndrăgite de tineri, eficiente, care conferă o îmbunătăţire în general a sferei de preocupări şi activităţi ale U.T.C. Prin programul de pregătire, participanţii dobîndesc cunoştinţe utile şi interesante, învaţă să preţuiască ordinea şi disciplina, punctualitatea şi politeţea, îşi tonifică organismul prin solicitări menite să-i pună să acţioneze în situaţii din cele mai diverse şi neprevăzute. Experienţa căpătată in activitatea desfăşurată timp de 2 ani de zile, cu sprijinul unităţilor militare, al organelor şcolare, al gărzilor patriotice, al unităţilor economice şi organelor locale ale puterii de stat, a demonstrat elocvent utilitatea şi eficienţa activităţii în acest domeniu, constituind, in acelaşi timp, o bună bază de pornire, o premisă reală pentru ridicarea, în perioada următoare, a nivelului acestei activităţi. In anul care urmează conducerea organizaţiei noastre, împreună cu organele militare, in programele de pregătire, dezvoltă şi mai mult, mai complex, acţiunile practice, aplicative, precum şi acţiunile comune cu gărzile patriotice şi unităţile militare. Sperăm că toate aceste îmbunătăţiri vor îmbogăţi conţinutul activităţii de pregătire pentru apărarea patriei, a tineretului nostru. Suntem convinşi că şi în municipiul Ploieşti, ca de altfel în întreaga ţară, această activitate va înregistra în acest an un progres calitativ. In acest context, vă rog să-mi permiteţi ca din partea C.C. al U.T.C., să vă felicit pe dv., întregul tineret al ţării, cu prilejul deschiderii noului an de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei şi să vă urez succes !“ In continuare, tov. Ion Iliescu, împreună cu ceilalţi oaspeţi, cu tinerii prezenţi, asistă la exerciţii aplicative şi demonstrative, prezentate de militari şi tineri din anul doi de pregătire. ★ Duminică, 20 septembrie, ora 9 dimineaţa. In curtea mare a Liceului Ion Neculce din Capitală elevii şi elevele sunt in aşteptarea unui eveniment deosebit pentru ei, devenit tradiţional: deschiderea festivă a anului de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. In mijlocul lor au sosit, pentru a asista la această festivitate, oaspeţi de seamă , secretarul C.C. al U.T.C., tovarăşul VASILE NICOLCIOIU şi primul secretar al Comitetului orăşenesc al U.T.C., tovarăşul DUMITRU GHEORGHIŞAN. Detaşamentele, de elevi, aliniate în careu, raportează comandantului, prof. Victor Constantinescu, că sunt gata pentru a începe festivitatea. In acordurile cîntecului patriotic „Trei culori" se înalţă pe catargul instalat în mijlocul careului, drapelul patriei. De sub beretele albastre privirile emoţionate ale tinerilor se îndreaptă spre cea mai înaltă cotă a catargului. A luat cuvintul directorul liceului, prof. emerit ION DRAGU. Urmează apoi, în sunetul muzicii militare, o scurtă defilare a participanţilor, o demonstraţie de judo şi se trece pe detaşamente la executareaprogramului de pregătire prevăzut pentru ziua respectivă. Festivitatea ia sfîrşit cu o regrupare în careu, un scurt bilanţ şi coborîrea drapelului. S. UNGUREANU Festivităţi asemănătoare au avut loc şi in alte localităţi. IN ZIARUL NOSTRU DE MIINE VOM PUBLICA RELATĂRI DE LA ACESTEA, TRANSMISE DE CORESPONDENŢII NOŞTRI. Nicolae Goldberger Comitetul Central al Partidului Comunist Român anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă, în ziua de 19 septembrie a.c., a tovarăşului Nicolae Goldberger, membru al C.C. al P.C.R. director-adjunct prim al Institutului de studii istorice, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, luptător devotat pentru cauza socialismului. ★ Născut la 1 mai 1904 în comuna Someş — Odorhei, judeţul Sălaj, într-o familie numeroasă, de mici meseriaşi, tovarăşul Nicolae Goldberger a cunoscut de timpuriu, ca tînăr muncitor cizmar, greutăţile vieţii şi exploatarea capitalistă. Aderînd după primul război mondial la mişcarea muncitorească, a participat activ la organizarea sindicatelor revoluţionare şi a tineretului muncitor, iar în 1923, atras de forţa şi adevărul ideilor comuniste, a devenit membru al Partidului Comunist Român, al cărui militant devotat a fost pînă la sfîrşitul vieţii. In anii eroicei lupte ilegale a Partidului Comunist Român împotriva exploatării şi oprimării oamenilor muncii, a pericolului fascist şi a înfeudării ţării monopolurilor străine, Nicolae Goldberger a îndeplinit cu abnegaţie şi spirit de sacrificiu sarcini de înaltă răspundere încredinţate de partid. In anul 1931 a participat la Congresul al V-lea al Partidului Comunist Român, iar în anii 1932—1936 a fost membru al Biroului Politic şi al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Român. El a desfăşurat o activitate susţinută în mişcarea comunistă internaţională ; în anul 1935 a participat la Congresul al VII-lea al Internaţionalei Comuniste. In anii 1940—1941 a activat în cadrul Comitetului de ajutorare a deţinuţilor politici antifascişti. Pentru activitatea sa revoluţionară, antifascistă, pusă în slujba idealurilor socialismului şi comunismului, a libertăţii şi propăşirii oporului român, Nicolae Golderger şi-a atras prigoana şi represiunile organelor de stat burghezo-moşiereşti, fiind întemniţat la Jilava, Doftana şi alte închisori, între anii 1926—1929 şi 1936—1940. Din 1941 şi pînă la 23 august 1944 a fost deţinut în lagărele de la Tîrgu-Jiu, Vapniarca şi Grosulovo. In toate aceste împrejurări, el a dat dovadă de o înaltă ţinută morală comunistă şi a îndeplinit sarcini de partid în cadrul colectivului de deţinuţi politici. După eliberarea ţării de sub jugul fascist, Nicolae Goldberger a participat activ la lupta condusă de Partidul Comunist Român pentru cucerirea puterii politice de către oamenii muncii şi făurirea orinduirii socialiste. A îndeplinit importante funcţii pe linie de partid, activînd succesiv ca secretar al Comitetului regional Cluj al Partidului Comunist Român, instructor al C.C. al P.C.R., adjunct al şefului Secţiei Propagandă, iar apoi şef al Secţiei Organizatorice a C.C. al P.C.R. Din 1956 a fost rector al Institutului de ştiinţe sociale de pe lîngă C.C. al P.C.R., iar din 1958 şi pînă în ultima clipă a vieţii a lucrat ca director-adjunct prim al Institutului de studii istorice. A fost membru titular al Academiei de ştiinţe sociale şi politice a Republicii Socialiste România. Congresul al X-lea l-a ales membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Intre anii 1952—1957 Nicolae Goldberger a fost deputat în Marea Adunare Naţională. Pentru îndelungata sa activitate revoluţionară şi meritele sale deosebite faţă de popor şi patria noastră socialistă, Nicolae Goldberger a fost distins cu înalte ordine şi medalii române şi străine. Prin încetarea din viaţă a lui Nicolae Goldberger, mişcarea muncitorească din ţara noastră pierde unul dintre vechii săi militanţi. Amintirea sa va rămîne veşnică în memoria oamenilor muncii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ★ In legătură cu organizarea funeraliilor lui Nicolae Goldberger, Comitetul Central al Partidului Comunist Român a numit o comisie de partid alcătuită din tovarăşii: Ion Popescu Puţuri — preşedintele comisiei, Constantin Pîrvulescu, Nicolae Guină, Ilie Rădulescu, Ştefan Voicu. INFORMATII • SPORT Cronica U.T.C. Simbătă a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Dublin (Irlanda), o delegaţie a U.A.S.R, formată din tovarăşii Mihail Stoica, vicepreşedinte al U.A.S.R., şi Ion Sălăgeanu, preşedinte al Asociaţiei studenţeşti de la Facultatea de chimie a Universităţii din Bucureşti, care va participa la un seminar pe probleme de învăţământ. (Prin telefon de la trimisul nostru special la Sofia). Campionatul mondial de volei se desfăşoară la Sofia şi în alte 6 oraşe pitoreşti ale Bulgariei — Burgas, Haskovo, Krrdjali, Sevlievo, Varna şi Yambol. 40 de formaţii — 16 feminine şi 24 masculine — s-au aliniat ieri la startul marei competiţii a cărei deschidere oficială a avut loc la sala sofiotă „Festivalna“. Pe teren au rămas formaţiile Iranului şi Iugoslaviei. Galeria bulgară, o excepţională echipă de sufletişti, avea să-şi facă încălzirea, pentru următoarea partidă, vedeta grupei sofiote : Bulgaria — Italia, programată o oră mai tîrziu. Menţionînd şi cel de al treilea cuplu al zilei Belgia — Israel, am numit de fapt grupa A de la Sofia. Grupa secundă din Yambol grupează formaţiile Braziliei, Cehoslovaciei, Poloniei, S.U.A., Ungariei, şi recent calificata în urma unui turneu special, Finlanda. Cea de a treia grupă : Haskovo (ah, cît ne interesează acest Haskovo), Franţa, Japonia Olanda, (ciştigătoarea turneului de calificare) România, R.P.D. Coreeană şi Venezuela. Primul nostru meci de ieri, cu Franţa, (asupra căruia vom reveni în relatarea de mîine), va fi după părerea secretarului general al F.R.V., Aurel Dobrică „...modalitatea sigură de apreciere a potenţialului tehnic al echipei noastre in acest atît de dificil C. M. in care ne punem nemăsurate speranţe de redresare". In fine, grupa a patra, masculină, cea de la Kîrdjali, grupează formaţiile Cubei, R.D.G., Guineei, Mongoliei, Tunisiei şi U.R.S.S. Fetele noastre, a căror intrare în grupele preliminare este dată ca sigură în urma excelentelor evoluţii din turneul da calificare, vor intra în cursă mîine, acolo unde vor decide sorţii , fie în grupa A de la Sevlievo (grupă grea cu Bulgaria, Mongolia şi R.D.G.), fie în grupa C de la Burgas (grupă şi mai grea cu Polonia, R.P.D. Coreeană, S.U.A.). REZULTATE tehnice : România — Franţa 3—0 ; Olanda — Venezuela 3—0 ; Iugoslavia — Iran 3—2 ; Bulgaria — Italia 3—0 ; U.R.S.S. — Tunisia 3—0 ; Mongolia — Guineea 3—1; Polonia — Finlanda 3—U VIOREL RAB* START IN CAMPIONATUL MONDIAL LUNI 21 SEPTEMBRIE 1970 O ETAPĂ, TOTUŞI, FIERBINTE Cea de a patra etapă s-a consumat sub semnul unor partide agitate, punctate pe alocuri de neprevăzut. Pot fi considerate drept surprize draw-urile cuplajului bucureştean. Doar 1 la sută, din spectatori, după indicii evoluţiilor anterioare, vedeau victorie sau egalitate pentru Rapid ori Progresul. Restul mizau pe Dinamo şi Steaua, care ieşiseră cu brio din încleştarea de miercuri în „cupele europene". Dar întimplîndu-se lucrurile conform calculelor n-ar mai fi fost nimic frumos şi interesant, ieri, pe 23 August, din nou în clocot şi dramă, arena cea mare a ţării. Cu excepţia partidelor bucureştene, în toate celelalte s-au recoltat boabe multe, etapa atingind cel mai mare coeficient de eficacitate: 21 de goluri. Mult, puţin, bine, rău vom mai vedea. Cele mai pasionante partide au fost şi de astă dată în provincie. Evoluţia scorului la Cluj şi finalul meciului, au fost senzaţionale, mulţi suporteri descoperindu-se predispuşi la boli cardiace. Reţinem că Farul, metodic, calculat, bate departe, spre piscurile clasamentului. Politehnica Iaşi şi-a confirmat victoria din etapa trecută, invingind fără drept de apel pe „U“ Cluj, la capătul unei noi demonstraţii fotbalistice. Aşa că ploaia — de goluri, evident — n-a mai venit de la Cluj. In intîlnirea cu Petrolul, U.T.A. şi-a menajat forţele decimate la Rotterdam, făcîndu-şi calcule de gospodar chivernisit momindu-şi adversarul să creadă intr-un „egal" ca la urmă să pună in funcţiune cîteva pistoane şi să nu lase nici o speranţă celei mai năpăstuite echipe. Universitarii craioveni au obţinut o victorie chinuită, graţie autogolului lui Sandu, umpiind şi mai vîrtos cupa deznădejde din care se adapă foştii elevi ai lui Ozon in actualul campionat, încolo, atmosferă cenuşie, aducînd o ploaie de toamnă, ca şi fotbalul. Doar clasamentul ne invită să-i înregistrăm seismele. „U“ Cluj, de pe locul unu, în etapa trecută, s-a rostogolit taman pe treapta a zecea. Dar la această oră, clasamentul nu spune mare lucru. Să mai așteptăm . CUPLAJUL BUCUREŞTEAN VĂZUT DE FĂNUŞ NEAGU Belmondo aplaudindu-l pe Tamango Primul cuplaj interbucureştean, după un an de sete, ne-a adus cu mic, cu mare lîngă Turnul paraşutiştilor. Vreau să spun că ne-am repezit spre stadion precum copiii de ţăran la coada (prăjită) a purcelului în ziua de Ignat. Timp senin — înnorat pe partea sprîncenelor lui Răducanu, şi leneş — toamnă bucureşteană, dumnezeiesc de frumoasă, în care gîndul muşcă gutui şi mere domneşti. Mi-era, vă rog să mă credeţi, mi-era dor să văd iarăşi cele patru echipe din Capitală. Anul trecut, cînd Progresul se lupta pe la Tîrgovişte şi Brăila, multe fluiere şi clopote au ruginit cu buza în ţărînă ; acum s-a trezit din nou în pieptul bucureştenilor vorba care ustură de-a-ndoaselea şi pofta de glumă. Dau mna „mă, Tamango, cum te-au primit cu faţa aia în sindicat !“ Ne trebuia motiv de gîlceavă frumoasă — îl avem şi-am devenit fistichii, aşa cum îi stă bine omului duminica. Dar să trecem să vorbim despre paradă. Eu voi bate toba la urechea Stelei şi a Rapidului. In semn de dragoste veche voi începe cu Rapidul, multă vreme adormit în somnul mieilor. Domnilor, tot Giuleştiul şi-a făcut, vara asta, concediul la mănăstiri şi fiecare om s-a întors la căsuţa lui îngropată în zorele cu o matahală de clopot. îmi vine să cred că locuitorul de peste podul Grant a devenit lord, adică-şi strînge familia la masă sunînd clopotul. Ieri, toate clopotele astea, „ciugulite" şi-au scuturat rugina peste capul nostru. Sunet de nuntă sau de înmormîntare ? M-am întrebat — şi Petre Cristea de la ziarul „Steagul Roşu“, care ţine pe faţă cu Rapidul, a zis: „de nuntă, domnule“ — şi l-am crezut, fiindcă are două plombe de aur şi roteşte pe deasupra lor fiecare vorbă pe care-o vrea împlinită. Dar în primele zece minute toate clopotele s-au umplut cu vată (nu din aia cu zahăr) fiindcă echipa care s-a aruncat în atac, inspirată ca şi melodia „Trecea fanfara militară“ pe care ne-o urlă Tudorică în urechi şi nu-l amendează nimeni, a fost Steaua. Rapidul nu mai e Rapid, văzînd-o îţi vine să zici pe dunga ţambalului, odată cu toţi lăutarii din gura Oborului că „sus pe linia ferată, trece-o fată tamponată“. Militarii sînt mai tehnici decît rapidiştii — pe unde-o fi iernat Dan, Năsturescu şi Codreanu . Toată înaintarea Giuleştiului vinde îngheţată pe bidinea. Norocul ei c-o salvează... norocul ! Dovadă golul înscris, de Neagu, pe care militarii l-au înghiţit ca pe-o limonadă. Trebuie să recunosc, totuşi, că Neagu a expediat apoi spre poarta lui Suciu un şut atît de violent încît ar fi scufundat Titanicul a doua oară şi-ar fi răsturnat toate cîrciumile într-un butoi — numai că şutul ăsta a trecut pe lîngă gulerul cămăşii mele şi nu pe lîngă şapca lui Suciu. Steliştii au intrat în panică, Vigu a trecut la lovituri ascuţite, aplicate cu bombeul pe genunchiul lui Năsturescu, arbitrul de tuşă Toma Vasile a întors aiurea o fază a Rapidului şi cînd nimeni nu se aştepta, Tătaru a ţîşnit pe lîngă Dan Coe care se gîndea la mine, şi a înfipt mingea în colţul porţii, jos la rădăcină unde nu creşte busuiocul. Repriza I, în care l-am notat cu excepţional pe fundaşul Codrea s-a încheiat cu o cursă ameţitoare a mijlocaşului Ştefănescu şi cu un salt de panteră al lui Răducanu. In pauză, întreprinderea Loto-Pronosport a împărţit vreo douăzeci de automobile jucătorilor la loz în plic şi vreo zece pepeni galbeni rămaşi în stadiu de castravete, (întreprinderea cu pricina le numeşte mingi) celor care şi-au ocupat locurile înscrise pe bilet, iar Tudorică ne-a scos sufletul cu arii de operetă, zice el, vedea-i-aş trompeta pusă-n ghips şi vocea lîngă strană. In repriza a doua — toată lumea a jucat cu picioarele parcă îngropate pînă la genunchi în aluat. Două faze merită subliniate: apariţia pe stadion, în apropiere de masa presei, a actorului Belmondo şi a prea frumoasei sale soţii, 2) salturile extraordinare ale lui Răducanu. In încheiere nu mă pot abţine să nu spun că acest meci egal mi s-a părut puţin zugrăvit cu sprinceana. N. R. — Un telefon neaşteptat la redacţie. Antrenorul Angelo Niculescu ne comunică : cel mai bun om al cuplajului — Răducanu. L-am notat cu 9. De miine (azi) face, din nou, parte din lot“l DIAGRAMA ETAPEI • STEAUA-RAPID 1-1 (1-1). Rezultatul „uverturii“ de pe stadionul „23 August" este echitabil. Golurile au fost marcate de Neagu (min. 18) şi de Tătaru (min. 33). • PROGRESUL-DINAMO BUCUREŞTI 6-0. Elevii lui Victor Stănculescu au reuşit un neaşteptat egal in faţa dinamoviştilor bucureşteni. Arbitrul intîlnirii, Constantin Bărbulescu a avut o misiune dificilă, ambele formaţii practicind un joc obstrucţionist. • UTA—PETROLUL 2—0 (0-0). Ambele goluri au fost Înscrise de Axente In minutele 52 şi 89. La primul a „colaborat* fundaşul petrolist Mocanu. Lereter a ratat o lovitură de la UE in minutul 55. • POLITEHNICA — CLUJ 4—2 (1—1). Studenţii clujeni au fost detronaţi de la şefia clasamentului în Dealul Copoului, unde elevii lui Gil Mărdărescu au prins in Intervalul minutelor 03, 67, o perioadă de mare inspiraţie. Pentru ieşeni au marcat Goleac (min. 44), Cuperman (min. 63 şi 67) şi Incze IV (min. 65) , pentru clujeni — Barbu (min. 3) şi Adam (min. 77). «DINAMO BACAU — F.C. ARGEŞ 3—0 (2—0). Victorie pe deplin meritată a gazdelor care au dominat cu autoritate de-a lungul celor 90 de minute. Pană (2) şi Velicu sunt autorii golurilor. • C.F.R. CLUJ — FARUL 3—3 (1—1). Scorul a avut o evoluţie foarte interesantă. Feroviarii au condus de două ori, dar constănţenii au egalat de fiecare dată. Echipa lui Cosmoc a reuşit să ia conducerea în min. 79. Insă Octavian Ionescu a restabilit egalitatea pe tabela de marcaj cu numai citeva minute înaintea terminării partidei. Au marcat : Octavian Ionescu (2) şi Soos — pentru clujeni ; Tufan Constantinescu şi Caraman, pentru constănţeni. • UNIVERSITATEA CRAIOVAJIUL 1—0 (1—0). Singurul gol al meciului este „opera“ lui Sandu, autorul unui autogol în minutul 17 al primei reprize. Interesant de subliniat că studenţii au jucat în 10 oameni din minutul 58 cind Strimbeanu a fost eliminat de pe teren. • STEAGUL ROŞU — C.F.R. timişoara l-6 (0—0) oaspeţii au jucat curajos, rotind de puţin un drag pe care după aspectul general al întîlnirii l-ar fi meritat cu prisosință. Unicul gol al brașovenilor a fost marcat in min. 66 de jámbor. ION BAIESU O nepotrivire de caracter: Dumitrache-Doru Popescu După ce l-a aplaudat în delir pe Răducanu, strigînd în gura mare „Vive la Tamango!" şi după ce a fost premiat de Pronosport, Jean Paul Belmondo a avut bunăvoinţa să asiste la partida dintre Dinamo şi Progresul. Ei bine , s-ar putea să vă mire, s-ar putea să nu vă mire — vedetei cu salariul de o sută zece mii de lei pe zi i-a plăcut meciul şi s-a întors la filmările lui, mulţumit. Mie nu mi-a plăcut, lui i-a plăcut. Ce ciudată e viaţa ! Băieţii, altfel, începuseră frumos. Abia se mişcase limba ceasului peste prima linie şi Dumitraghe, plus Doru Popescu, veniseră într-o vizită prietenească în careul Progresului, pentru ca imediat albaştrii să dea o fugă spre poarta dinamoviştilor şi să-l oblige pe Constantinescu să alerge după minge ca o şopîrlă. La masa presei Fănuş făcuse pariuri in dreapta şi în stingă c-o să cîştige Dumitrache la minimum două goluri diferenţă, meciul se încinge şi situaţia se întoarce niţel pe verso. In mai toată prima repriză cei care au fugit după ciştig erau copiii adunaţi de pete miri unde de Victor Stănculescu, foarte băţoşi la fiecare ciocnire. In tot acest răstimp Dumitrache a ajuns doar de două ori pînă în careul Progresului și de fiecare dată Doru Popescu dădea mingea aiurea, făcîndu-mă să regret rindurile în care m-am bătut pentru el să intre în echipa de seniori, de parcă ar fi fost copilul meu. In repriza a doua avem surpriza să vedem că meciul devine de-a dreptul crincen, dinamoviştii atacă furtunos, se înscrie un gol în poarta Progresului şi altul in poarta lui Dinamo, ambele nevalabile, şi partida e gata-gata să ia foc. Mai întîi se ciocneşte Dumitrache cu Rackşi. Bătrinul prieten al gazoanelor şi al grădinii CCA se enervează şi-i flutură Mopsului pumnul pe la nas, mai intră în acţiune Radu Nunweiller şi Dinu cu cîteva centre, le răspunde cunoscutul Iordan şi, cum vă spuneam, putea să iasă cu tam-tam dacă arbitrul Constantin Bărbulescu, — ieri, bărbat de zece stele — n-ar fi fost printre ei să-i domolească cu fluierul şi vorba bună. Altceva în plus despre meci nu se poate spune, pentru că nu s-a întimplat realmente nimic în decursul lui, în afară de o scenă în care Dumitrache a pus in patru labe şase „progresişti", a certerat la Dom Popescu, acesta s-a ridicat cu o un plop, dar mingea i-a şterpelit urechea şi s-a dus la mama naibii. Spre sfîrşitul partidei poporul s-a plictisit, a început ploaia, iar Fănuş a zis că nu plăteşte pariul deoarece Progresul a ţinut mingea afară din teren 65 de minute. CLASAMENT U. Cluj — Steagul Roşu, F.C. Argeş — Politehnica Iaşi, Petrolul — Universitatea Craiova, Farul — Progresul, C.F.R. Timişoara — Dinamo Bucureşti, Steaua — Dinamo Bacău, Jiul — C.F.R. Cluj, Rapid — U.T.A. (meciul se va disputa simbătă, 26 septembrie). 1—2 U.T.A. 1—2 Politehnica 3 Steagul Roșu 4 Univ. Craiova 5 — 6 Farul 5 — 6 Progresul 7 Dinamo București 8 Dinamo Bacău 9 Steaua 10 U. Cluj 11 Rapid 12 Petrolul 13 C.F.R. Timișoara 14 F.C. Argeș 15 Jiul 16 C.F.R. Cluj 43*1 6—3 5 4301 9—6 6 4301 4—2 6 4301 3—2 6 4211 7—6 5 4211 3—2 5 4211 4—4 5 4202 9—4 4 4121 6—5 4 4202 7—7 4 4121 2—2 4 4112 3—8 3 4103 2—3 2 4103 4—6 2 4013 1—5 1 4013 4—10 1 ETAPA VIITOARE — 27 SEPTEMBRIE DIVIZIA B SERIA I Metalul Tîrgovişte — Metrom Braşov 2-1, Progresul Brăila—C.F.R. Paşcani 5-1, Metalul Bucureşti—Ştiinţa Bacău 2-1, Dunărea Giurgiu — S.N. Olteniţa 2-1, A.S.A. Tîrgu Mureş--Ceahlăul Piatra Neamţ 2-0, Portul Constanta—Otelul Galaţi 1-0. SERIA A II-A Vagonul Arad—Minerul Baia Mare 2-1, C.S.M. Reşiţa — Corvinul Hunedoara 0-1, C.S.M. Sibiu — Gloria Bistriţa 4-0, Minerul Anina—Gaz metan Mediaş 2-1, Metalurgistul Cugir—Electroputere Craiova 0-0, U.M. Timişoara—C.F.R. Arad 2-0.