Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)

1970-09-21 / nr. 6637

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MOTĂRÂREA C. C. al P. C. R. cu privire la aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels (Urmare din pag. I) cietăţii şi progresul neîntre­rupt al civilizaţiei umane. Opera lui Engels a avut un puternic ecou în rindurile cla­sei muncitoare, ale militanţi­lor socialişti, ale forţelor de­mocratice din România. Ca şi Marx, el s-a interesat de mer­sul mişcării muncitoreşti din România, a întreţinut legături strînse cu militanţii ei revolu­ţionari, a dat o inaltă apreci­ere activităţii lor pentru răs­­pîndirea ideologiei marxiste, luptelor revoluţionare purtate de clasa muncitoare şi cele­lalte forţe populare din ţara noastră împotriva exploată­rii şi asupririi. De o deosebită consideraţie s-a bucurat din partea sa lupta poporului ro­mân pentru libertate naţiona­lă, pentru realizarea statului naţional unitar şi cucerirea in­dependenţei politice a Româ­niei. Slujirea cu abnegaţie a in­tereselor poporului, fidelita­tea neţărmurită faţă de învă­ţătura marxist-leninistă, a­­plicarea acesteia la condiţiile concret-istorice din România au constituit, de-a lungul ce­lor 50 de ani de existenţă a partidului nostru, şi constituie azi mai mult decit oricînd, iz­vorul succeselor pe care clasa muncitoare, poporul român, forţele creatoare ale naţiunii noastre le-au obţinut în lupta revoluţionară, în opera de înălţare a patriei socialiste, libere, independente şi înflori­toare. Aniversînd 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels, comuniştii români, clasa mun­citoare, poporul român în strinsă frăţie cu naţionalită­ţile conlocuitoare, îşi intensi­fică eforturile pentru realiza­rea programului elaborat de Congresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român, de dezvoltare economică şi so­cială a patriei. Partidul cheamă oamenii muncii ca, în intimpinarea acestei a­­niversări, să desfăşoare larg activitatea creatoare pentru realizarea obiectivelor stabi­lite în domeniul industriei, a­­griculturii, al ştiinţei şi cul­turii, pentru încheierea cu succes a actualului plan cin­cinal, contribuind la dezvol­tarea necontenită a orinduirii noastre socialiste, la ridicarea nivelului de trai, la afirmarea mai puternică a României ca factor activ al forţelor socia­lismului şi păcii în lume. În spiritul principiilor mar­­xism-leninismului, ale inter­naţionalismului proletar, par­tidul nostru desfăşoară o am­plă activitate pe plan interna­ţional, îndreptată spre dezvol­tarea relaţiilor României cu toate ţările socialiste, întări­rea solidarităţii internaţiona­liste cu partidele frăţeşti, re­facerea şi întărirea unităţii mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale, a unită­ţii mişcărilor democratice, de eliberare naţională, progre­siste, a tuturor forţelor care luptă împotriva imperialismu­lui, a colonialismului şi neoco­­lonialismului, pentru libertate şi progres social. Angajată cu toate forţele sale creatoare într-o amplă o­­peră de construcţie socială, Republica Socialistă Româ­nia este profund interesată in cauza păcii şi securităţii inter­naţionale, promovează relaţii de colaborare şi cooperare cu toate ţările lumii, fără deose­bire de sistem social-politic, militează activ pentru afirma­rea în relaţiile dintre state a principiilor de egalitate, suve­ranitate şi independenţă na­ţională, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător, fă­ră amestec din afară, proprii­le destine, aduce o contribuţie constructivă la rezolvarea problemelor internaţionale contemporane. Sărbătorirea a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich En­gels are loc sub semnul inten­sificării muncii ideologice şi politice pentru abordarea cre­atoare, în spiritul marxism-fe­­ninismului, a problemelor fă­uririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, ale evolu­ţiei societăţii în epoca con­temporană în intimpinarea acestei aniversări, organiza­ţiile de partid, de masă şi ob­şteşti, instituţiile ştiinţifice, de artă şi cultură vor desfă­şura o largă activitate de pro­pagandă, consacrată însuşirii ideologiei marxist-leniniste, a politicii interne şi externe a partidului nostru, dezvoltării conştiinţei socialiste a mase­lor populare. Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, Institutul de studii istorice şi social politice şi Academia de învăţămînt social-politic „Şte­fan Gheorghiu“ vor organiza o sesiune ştiinţifică cu partici­pare internaţională, consacrată problemelor actuale ale gîndi­­rii marxist-leniniste. Vor fi organizate simpozioane, con­ferinţe despre opera şi activi­tatea lui Engels, despre trans­formările revoluţionare înfăp­tuite în România sub condu­cerea partidului comunist, despre luptele sociale şi de e­­liberare naţională purtate de oamenii muncii din alte ţări, despre confruntările de idei ce au loc în epoca actuală, sub impulsul creşterii influ­enţei marxism-leninismului. Se vor tipări noi studii şi lu­crări privind activitatea şi o­­pera lui Engels, iar presa, ra­dioul şi televiziunea vor con­sacra articole şi programe a­­decvate acestei aniversări. Comitetul municipal Bucu­reşti al Partidului Comunist Român va organiza o aduna­re jubiliară consacrată ani­versării unui secol şi jumăta­te de la naşterea lui Engels. Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţio­nare şi democratice din Româ­nia va organiza în Bucureşti o expoziţie documentară despre opera lui Engels şi răspîndirea sa în România. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va lansa un concurs pentru ridicarea, în municipiul Bucu­reşti, a unui bust al lui Karl Marx şi a unui bust al lui Friedrich Engels. Se va edi­ta un timbru jubiliar consa­crat aniversării lui Engels. Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român îşi ex­primă convingerea că oamenii muncii vor desfăşura larg ac­tivitatea constructivă, îşi vor mobiliza energiile creatoare pentru a obţine noi şi strălu­cite izbînzi în dezvoltarea e­­conomică şi socială a patriei, că organele şi organizaţiile de partid vor milita neabătut pentru perfecţionarea întregii lor activităţi, pentru întări­rea rîndurilor partidului, a unităţii şi coeziunii sale, a ro­lului său conducător în socie­tate, aducînd astfel un pro­fund omagiu memoriei lui Friedrich Engels, operei sale nemuritoare. Comitetul Central al Partidului Comunist Român IN UNIFORME ALBASTRE ! TINERI (Urmare din pag. a l­a) pină, pe tovarăşul ION ILIES­CU, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru proble­mele tineretului, prezentîndu-i raportul. Sunt de faţă reprezen­tanţi ai organelor de partid şi de stat locale, în frunte cu tov. ILIE CÎŞU, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Prahova, cadre militare şi cadre didactice. După ce tov. Corio­­lan Voinea, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Prahova al U.T.C. îi prezintă pe oaspeţi ti­nerilor, exprimînd în numele lor mulţumirea pentru onoarea pe care o conferă prezenţa lor la această festivitate, generalul-ma­­ior Const. Drăghici, elevul Flo­rin Alexandru, de la Liceul nr. 2 şi tînărul muncitor Alex. Ivă­­nescu de la Uzina de material rulant, evocă tablouri de muncă şi tradiţii de luptă ale poporului nostru, clipe prezente din acti­vitatea de pregătire a acestor tineri de nădejde ai ţării. In încheierea festivităţii a luat cuvîntul tov. ION ILIES­CU. „începe un nou an de pregă­tire a tineretului pentru apă­rarea patriei, activitate care a devenit o tradiţie plăcută pentru munca, pe planuri generale, a U.T.C., de educare a tinerilor patriei noastre în spiritul tradi­ţiilor de luptă ale poporului ro­mân, în spiritul devotamentului faţă de patrie şi popor, al pa­triotismului fierbinte, al hotă­­rîrii de a face totul pentru apă­rarea cu orice preţ a cuceririlor revoluţionare ale poporului nos­tru. Partidul a încredinţat Uniunii Tineretului Comunist îndatori­rea de a se ocupa nemijlocit de organizarea activităţii practice de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei — sarcină din care organizaţia noastră îşi face un titlu de îndreptăţită mîndrie — acest complex de preocupări devenind unul din obiectivele, din acţiunile îndrăgite de tineri, eficiente, care conferă o îmbu­nătăţire în general a sferei de preocupări şi activităţi ale U.T.C. Prin programul de pregătire, participanţii dobîndesc cunoş­tinţe utile şi interesante, învaţă să preţuiască ordinea şi disci­plina, punctualitatea şi politeţea, îşi tonifică organismul prin soli­citări menite să-i pună să acţio­neze în situaţii din cele mai di­verse şi neprevăzute. Experienţa căpătată in activi­tatea desfăşurată timp de 2 ani de zile, cu sprijinul unităţilor militare, al organelor şcolare, al gărzilor patriotice, al unităţilor economice şi organelor locale ale puterii de stat, a demonstrat elocvent utilitatea şi eficienţa activităţii în acest domeniu, constituind, in acelaşi timp, o bună bază de pornire, o premisă reală pentru ridicarea, în peri­oada următoare, a nivelului aces­tei activităţi. In anul care urmează condu­cerea organizaţiei noastre, îm­preună cu organele militare, in programele de pregătire, dezvol­tă şi mai mult, mai complex, ac­ţiunile practice, aplicative, pre­cum şi acţiunile comune cu găr­zile patriotice şi unităţile mili­tare. Sperăm că toate aceste îm­bunătăţiri vor îmbogăţi conţinu­tul activităţii de pregătire pen­tru apărarea patriei, a tineretului nostru. Suntem­ convinşi că şi în muni­cipiul Ploieşti, ca de altfel în întreaga ţară, această activitate va înregistra în acest an un pro­gres calitativ. In acest context, vă rog să-mi permiteţi ca din partea C.C. al U.T.C., să vă felicit pe dv., în­tregul tineret al ţării, cu prile­jul deschiderii noului an de pre­gătire a tineretului pentru apă­rarea patriei şi să vă urez suc­ces !“ In continuare, tov. Ion Iliescu, împreună cu ceilalţi oaspeţi, cu tinerii prezenţi, asistă la exerci­ţii aplicative şi demonstrative, prezentate de militari şi tineri din anul doi de pregătire. ★ Duminică, 20 septembrie, ora 9 dimineaţa. In curtea mare a Liceului Ion Neculce din Capitală elevii şi elevele sunt in aşteptarea unui eveniment deose­bit pentru ei, devenit tradiţional: deschiderea festivă a anului de pregătire a tineretului pentru a­­părarea patriei. In mijlocul lor au sosit, pen­tru a asista la această festivitate, oaspeţi de seamă , secretarul C.C. al U.T.C., tovarăşul VASILE NI­­COLCIOIU şi primul secretar al Comitetului orăşenesc al U.T.C., tovarăşul DUMITRU GHEOR­­GHIŞAN. Detaşamentele, de elevi, ali­niate în careu, raportează co­mandantului, prof. Victor Con­­stantinescu, că sunt gata pentru a începe festivitatea. In acordu­rile cîntecului patriotic „Trei cu­lori" se înalţă pe catargul insta­lat în mijlocul careului, drapelul patriei. De sub beretele albastre privirile emoţionate ale tinerilor se îndreaptă spre cea mai înaltă cotă a catargului. A luat cuvin­tul directorul liceului, prof. eme­rit ION DRAGU. Urmează apoi, în sunetul mu­zicii militare, o scurtă defilare a participanţilor, o demonstraţie de judo şi se trece pe detaşa­mente la executarea­­programu­lui de pregătire prevăzut pentru ziua respectivă. Festivitatea ia sfîrşit cu o re­grupare în careu, un scurt bilanţ şi coborîrea drapelului. S. UNGUREANU Festivităţi asemănă­toare au avut loc şi in alte localităţi. IN ZIA­RUL NOSTRU DE MII­­NE VOM PUBLICA RELATĂRI DE LA A­­CESTEA, TRANSMISE DE CORESPONDENŢII NOŞTRI. Nicolae Goldberger Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă, în ziua de 19 septembrie a.c., a tovarăşului Nicolae Gold­berger, membru al C.C. al P.C.R. director-adjunct prim al Institu­tului de studii istorice, vechi mi­litant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, luptător devotat pentru cauza socialismului. ★ Născut la 1 mai 1904 în co­muna Someş — Odorhei, judeţul Sălaj, într-o familie numeroasă, de mici meseriaşi, tovarăşul Ni­colae Goldberger a cunoscut de timpuriu, ca tînăr muncitor ciz­mar, greutăţile vieţii şi exploa­tarea capitalistă. Aderînd după primul război mondial la mişcarea muncitorea­scă, a participat activ la organi­zarea sindicatelor revoluţionare şi a tineretului muncitor, iar în 1923, atras de forţa şi adevărul ideilor comuniste, a devenit membru al Partidului Comunist Român, al cărui militant devotat a fost pînă la sfîrşitul vieţii. In anii eroicei lupte ilegale a Partidului Comunist Român îm­potriva exploatării şi oprimării oamenilor muncii, a pericolului fascist şi a înfeudării ţării mono­polurilor străine, Nicolae Gold­berger a îndeplinit cu abnegaţie şi spirit de sacrificiu sarcini de înaltă răspundere încredinţate de partid. In anul 1931 a participat la Congresul al V-lea al Partidu­lui Comunist Român, iar în anii 1932—1936 a fost membru al Biroului Politic şi al Secretaria­tului Comitetului Central al Partidului Comunist Român. El a desfăşurat o activitate susţi­nută în mişcarea comunistă in­ternaţională ; în anul 1935 a participat la Congresul al VII-lea al Internaţionalei Comuniste. In anii 1940—1941 a activat în ca­drul Comitetului de ajutorare a deţinuţilor politici antifascişti. Pentru activitatea sa revoluţio­nară, antifascistă, pusă în slujba idealurilor socialismului şi comu­nismului, a libertăţii şi propăşirii oporului român, Nicolae Gold­­erger şi-a atras prigoana şi re­presiunile organelor de stat bur­­ghezo-moşiereşti, fiind întemniţat la Jilava, Doftana şi alte închi­sori, între anii 1926—1929 şi 1936—1940. Din 1941 şi pînă la 23 august 1944 a fost deţinut în lagărele de la Tîrgu-Jiu, Vapni­­arca şi Grosulovo. In toate aceste împrejurări, el a dat dovadă de o înaltă ţinută morală comunistă şi a îndeplinit sarcini de partid în cadrul colectivului de deţinuţi politici. După eliberarea ţării de sub jugul fascist, Nicolae Goldberger a participat activ la lupta con­dusă de Partidul Comunist Ro­mân pentru cucerirea puterii po­litice de către oamenii muncii şi făurirea orinduirii socialiste. A îndeplinit importante funcţii pe linie de partid, activînd succesiv ca secretar al Comitetului regio­nal Cluj al Partidului Comunist Român, instructor al C.C. al P.C.R., adjunct al şefului Secţiei Propagandă, iar apoi şef al Sec­ţiei Organizatorice a C.C. al P.C.R. Din 1956 a fost rector al Institutului de ştiinţe sociale de pe lîngă C.C. al P.C.R., iar din 1958 şi pînă în ultima clipă a vieţii a lucrat ca director-adjunct prim al Institutului de studii is­torice. A fost membru titular al Academiei de ştiinţe sociale şi politice a Republicii Socialiste România. Congresul al X-lea l-a ales membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân. Intre anii 1952—1957 Nicolae Goldberger a fost deputat în Marea Adunare Naţională. Pentru îndelungata sa activi­tate revoluţionară şi meritele sale deosebite faţă de popor şi patria noastră socialistă, Nicolae Goldberger a fost distins cu înal­te ordine şi medalii române şi străine. Prin încetarea din viaţă a lui Nicolae Goldberger, mişcarea muncitorească din ţara noastră pierde unul dintre vechii săi mi­litanţi. Amintirea sa va rămîne veşnică în memoria oamenilor muncii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ★ In legătură cu organizarea fu­neraliilor lui Nicolae Goldber­ger, Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român a numit o comisie de partid alcătuită din tovarăşii: Ion Popescu Puţuri — preşedintele comisiei, Constantin Pîrvulescu, Nicolae Guină, Ilie Rădulescu, Ştefan Voicu. INFORMATII • SPORT Cronica U.T.C. Simbătă a părăsit Ca­pitala, îndreptîndu-se spre Dublin (Irlanda), o delegaţie a U.A.S.R, formată din tovarăşii Mihail Stoica, vicepre­şedinte al U.A.S.R., şi Ion Sălăgeanu, preşe­dinte al Asociaţiei stu­denţeşti de la Facultatea de chimie a Universită­ţii din Bucureşti, care va participa la un semi­nar pe probleme de în­văţământ. (Prin telefon de la trimisul nostru special la Sofia). Campionatul mondial de volei se desfăşoară la Sofia şi în alte 6 oraşe pitoreşti ale Bulgariei — Burgas, Haskovo, Krrdjali, Sev­­lievo, Varna şi Yambol. 40 de formaţii — 16 feminine şi 24 masculine — s-au aliniat ieri la startul marei competiţii a cărei deschidere oficială a avut loc la sala sofiotă „Festivalna“. Pe teren au rămas formaţiile Iranului şi Iugoslaviei. Gale­ria bulgară, o excepţională e­­chipă de sufletişti, avea să-şi facă încălzirea, pentru urmă­toarea partidă, vedeta grupei sofiote : Bulgaria — Italia, pro­gramată o oră mai tîrziu. Men­­ţionînd şi cel de al treilea cu­plu al zilei Belgia — Israel, am numit de fapt grupa A de la Sofia. Grupa secundă din Yam­bol grupează formaţiile Bra­­ziliei, Cehoslovaciei, Poloniei, S.U.A., Ungariei, şi recent cali­ficata în urma unui turneu spe­cial, Finlanda. Cea de a treia grupă : Haskovo (ah, cît ne in­teresează acest Haskovo), Fran­ţa, Japonia Olanda, (ciştigă­­toarea turneului de calificare) România, R.P.D. Coreeană şi Venezuela. Primul nostru meci de ieri, cu Franţa, (asupra că­ruia vom reveni în relatarea de mîine), va fi după părerea secretarului general al F.R.V., Aurel Dobrică „...modalitatea sigură de apreciere a potenţia­lului tehnic al echipei noastre in acest atît de dificil C. M. in care ne punem nemăsurate spe­ranţe de redresare". In fine, grupa a patra, masculină, cea de la Kîrdjali, grupează forma­ţiile Cubei, R.D.G., Guineei, Mongoliei, Tunisiei şi U.R.S.S. Fetele noastre, a căror intra­re în grupele preliminare este dată ca sigură în urma exce­lentelor evoluţii din turneul da calificare, vor intra în cursă mîine, acolo unde vor decide sorţii , fie în grupa A de la Sevlievo (grupă grea cu Bulga­ria, Mongolia şi R.D.G.), fie în grupa C de la Burgas (grupă şi mai grea cu Polonia, R.P.D. Coreeană, S.U.A.). REZULTATE tehnice : România — Franţa 3—0 ; Olan­da — Venezuela 3—0 ; Iugo­slavia — Iran 3—2 ; Bulgaria — Italia 3—0 ; U.R.S.S. — Tunisia 3—0 ; Mongolia — Guineea 3—1; Polonia — Finlanda 3—U VIOREL RAB* START IN CAMPIONATUL MONDIAL LUNI 21 SEPTEMBRIE 1970 O ETAPĂ, TOTUŞI, FIERBINTE Cea de a patra etapă s-a consumat sub semnul unor partide agitate, punctate pe alocuri de neprevăzut. Pot fi considerate drept surprize draw-urile cuplajului bucureştean. Doar 1 la sută, din spectatori, după indicii evoluţiilor anterioare, vedeau victorie sau egalitate pentru Rapid ori Progresul. Restul mizau pe Dinamo şi Steaua, care ieşiseră cu brio din încleştarea de miercuri în „cupele euro­pene". Dar întimplîndu-se lucrurile conform calculelor n-ar mai fi fost nimic frumos şi interesant, ieri, pe 23 August, din nou în clocot şi dramă, arena cea mare a ţării. Cu excepţia partidelor bucureştene, în toate celelalte s-au recoltat boabe multe, etapa atingind cel mai mare coeficient de eficacitate: 21 de goluri. Mult, puţin, bine, rău vom mai vedea. Cele mai pasionante partide au fost şi de astă dată în provincie. Evoluţia scorului la Cluj şi finalul meciului, au fost senzaţionale, mulţi suporteri descoperindu-se predispuşi la boli cardiace. Reţinem că Farul, metodic, calculat, bate departe, spre piscurile clasamentului. Politehnica Iaşi şi-a confirmat victoria din etapa trecută, invingind fără drept de apel pe „U“ Cluj, la capătul unei noi demonstraţii fotbalistice. Aşa că ploaia —­ de goluri, evident — n-a mai venit de la Cluj. In intîlnirea cu Petrolul, U.T.A. şi-a menajat forţele deci­mate la Rotterdam, făcîndu-şi calcule de gospodar chiver­nisit momindu-şi adversarul să creadă intr-un „egal" ca la urmă să pună in funcţiune cîteva pistoane şi să nu lase nici o speranţă celei mai năpăstuite echipe. Universitarii craioveni au obţinut o victorie chinuită, graţie autogolului lui Sandu, umpiind şi mai vîrtos cupa deznădejde­ din care se adapă foştii elevi ai lui Ozon in ac­tualul campionat, încolo, atmosferă cenuşie, aducînd o ploaie de toamnă, ca şi fotbalul. Doar clasamentul ne invită să-i­­ înregistrăm seismele. „U“ Cluj, de pe locul unu, în etapa trecută, s-a rostogolit taman pe treapta a zecea. Dar la această oră, clasamentul nu spune mare lucru. Să mai așteptăm . C­UPLAJUL BUCUREŞTEAN VĂZUT DE­ FĂNUŞ NEAGU Belmondo aplaudindu-l pe Tamango Primul cuplaj interbucureş­­tean, după un an de sete, ne-a adus cu mic, cu mare lîngă Turnul paraşutiştilor. Vreau să spun că ne-am repezit spre stadion precum copiii de ţă­ran la coada (prăjită) a pur­celului în ziua de Ignat. Timp senin — înnorat pe partea sprîncenelor lui Răducanu, şi leneş — toamnă bucureşteană, dumnezeiesc de frumoasă, în care gîndul muşcă gutui şi mere domneşti. Mi-era, vă rog să mă credeţi, mi-era dor să văd iarăşi cele patru echipe din Capitală. Anul trecut, cînd Progresul se lupta pe la Tîr­­govişte şi Brăila, multe fluiere şi clopote au ruginit cu buza în ţărînă ; acum s-a trezit din nou în pieptul bucureştenilor vorba care ustură de-a-ndoa­­selea şi pofta de glumă. Dau mna „mă, Tamango, cum te-au primit cu faţa aia în sindi­cat !“ Ne trebuia motiv de gîl­­ceavă frumoasă — îl avem şi-am devenit fistichii, aşa cum îi stă bine omului duminica. Dar să trecem să vorbim despre paradă. Eu voi bate toba la urechea Stelei şi a Ra­pidului. In semn de dragoste veche voi începe cu Rapidul, multă vreme adormit în som­nul mieilor. Domnilor, tot Giuleştiul şi-a făcut, vara asta, concediul la mănăstiri şi fie­care om s-a întors la căsuţa lui îngropată în zorele cu o matahală de clopot. îmi vine să cred că locuitorul de peste podul Grant a devenit lord, adică-şi strînge familia la masă sunînd clopotul. Ieri, toate clopotele astea, „ciugu­lite" şi-au scuturat rugina pes­te capul nostru. Sunet de nun­tă sau de înmormîntare ? M-am întrebat — şi Petre Cristea de la ziarul „Steagul Roşu“, care ţine pe faţă cu Ra­pidul, a zis: „de nuntă, dom­nule“ — şi l-am crezut, fiindcă are două plombe de aur şi ro­teşte pe deasupra lor fiecare vorbă pe care-o vrea împli­nită. Dar în primele zece minute toate clopotele s-au umplut cu vată (nu din aia cu zahăr) fi­indcă echipa care s-a aruncat în atac, inspirată ca şi melodia „Trecea fanfara militară“ pe care ne-o urlă Tudorică în u­­rechi şi nu-l amendează ni­meni, a fost Steaua. Rapidul nu mai e Rapid, văzînd-o îţi vine să zici pe dunga ţamba­lului, odată cu toţi lăutarii din gura Oborului că „sus pe linia ferată, trece-o fată tampo­nată“. Militarii sînt mai teh­nici decît rapidiştii — pe un­de-o fi iernat Dan, Năsturescu şi Codreanu . Toată înaintarea Giuleştiului vinde îngheţată pe bidinea. Norocul ei c-o sal­vează... norocul ! Dovadă go­lul înscris, de Neagu, pe care militarii l-au înghiţit ca pe-o limonadă. Trebuie să recu­nosc, totuşi, că Neagu a expe­diat apoi spre poarta lui Suciu un şut atît de violent încît ar fi scufundat Titanicul a doua oară şi-ar fi răsturnat toate cîrciumile într-un butoi — numai că şutul ăsta a trecut pe lîngă gulerul cămăşii mele şi nu pe lîngă şapca lui Suciu. Steliştii au intrat în panică, Vigu a trecut la lovituri ascu­ţite, aplicate cu bombeul pe ge­nunchiul lui Năsturescu, arbi­trul de tuşă Tom­a Vasile a în­tors aiurea o fază a Rapidului şi cînd nimeni nu se aştepta, Tătaru a ţîşnit pe lîngă Dan Coe care se gîndea la mine, şi a înfipt mingea în colţul por­ţii, jos la rădăcină unde nu creşte busuiocul. Repriza I, în care l-am no­tat cu excepţional pe fundaşul Codrea s-a încheiat cu o cursă ameţitoare a mijlocaşului Şte­­fănescu şi cu un salt de pan­teră al lui Răducanu. In pauză, întreprinderea Loto-Pronosport a împărţit vreo douăzeci de automobile jucătorilor la loz în plic şi vreo zece pepeni galbeni ră­maşi în stadiu de castravete, (întreprinderea cu pricina le numeşte mingi) celor care şi-au ocupat locurile înscrise pe bilet, iar Tudorică ne-a scos sufletul cu arii de ope­retă, zice el, vedea-i-aş trom­peta pusă-n ghips şi vocea lîn­gă strană. In repriza a doua — toată lumea a jucat cu picioarele parcă îngropate pînă la ge­nunchi în aluat. Două faze merită subliniate: apariţia pe stadion, în apropiere de masa presei, a actorului Bel­mondo şi a prea frumoasei sale soţii, 2) salturile extraor­dinare ale lui Răducanu. In încheiere nu mă pot ab­ţine să nu spun că acest meci egal mi s-a părut puţin zugră­vit cu sprinceana. N. R. — Un telefon neaştep­tat la redacţie. Antrenorul Angelo Niculescu ne comuni­că : cel mai bun om al cupla­jului — Răducanu. L-am notat cu 9. De miine (azi) face, din nou, parte din lot“­l DIAGRAMA ETAPEI • STEAUA-RAPID 1-1 (1-1). Re­zultatul „uverturii“ de pe stadio­nul „23 August" este echitabil. Golurile au fost marcate de Neagu (min. 18) şi de Tătaru (min. 33). • PROGRESUL-DINAMO BU­CUREŞTI 6-0. Elevii lui Victor Stănculescu au reuşit un neaştep­tat egal in faţa dinamoviştilor bu­­cureşteni. Arbitrul intîlnirii, Con­stantin Bărbulescu a avut o mi­siune dificilă, ambele formaţii practicind un joc obstrucţionist. • UTA—PETROLUL 2—0 (0-0). Ambele goluri au fost Înscrise de Axente In minutele 52 şi 89. La primul a „colaborat* fundaşul petrolist Mocanu. Lereter a ra­tat o lovitură de la U­E in mi­nutul 55. • POLITEHNICA — C­­LUJ 4—2 (1—1). Studenţii clujeni au fost detronaţi de la şefia clasa­mentului în Dealul Copoului, unde elevii lui Gil Mărdărescu au prins in Intervalul minutelor 03, 67, o perioadă de mare inspira­ţie. Pentru ieşeni au marcat Go­­leac (min. 44), Cuperman (min. 63 şi 67) şi Incze IV (min. 65) , pentru clujeni — Barbu (min. 3) şi Adam (min. 77). «DINAMO BACAU — F.C. AR­GEŞ 3—0 (2—0). Victorie pe de­plin meritată a gazdelor care au dominat cu autoritate de-a lun­gul celor 90 de minute. Pană (2) şi Velicu sunt autorii golurilor. • C.F.R. CLUJ — FARUL 3—3 (1—1). Scorul a avut o evoluţie foarte interesantă. Feroviarii au condus de două ori, dar constăn­­ţenii au egalat de fiecare dată. Echipa lui Cosmoc a reuşit să ia conducerea în min. 79. Insă Octa­vian Ionescu a restabilit egalita­tea pe tabela de marcaj cu numai citeva minute înaintea termină­rii partidei. Au marcat : Octavian Ionescu (2) şi Soos — pentru clu­jeni ; Tufan Constantinescu şi Caraman, pentru constănţeni. • UNIVERSITATEA CRAIOVA­­JIUL 1—0 (1—0). Singurul gol al meciului este „opera“ lui Sandu, autorul unui autogol în minutul 17 al primei reprize. Interesant de subliniat că studenţii au jucat în 10 oameni din minutul 58 cind Strimbeanu a fost eliminat de pe teren. • STEAGUL ROŞU — C.F.R. timişoara l-6 (0—0) oaspeţii au jucat curajos, rotind de puţin un drag pe care după aspectul general al întîlnirii l-ar fi meri­tat cu prisosință. Unicul gol al brașovenilor a fost marcat in min. 66 de jámbor. ION BAIESU O nepotrivire de caracter: Dumitrache-Doru Popescu După ce l-a aplaudat în delir pe Răducanu, strigînd în gura mare „Vive la Tamango!" şi după ce a fost premiat de Pro­nosport, Jean Paul Belmondo a avut bunăvoinţa să asiste la partida dintre Dinamo şi Pro­gresul. Ei bine , s-ar putea să vă mire, s-ar putea să nu vă mire — vedetei cu salariul de o sută zece mii de lei pe zi i-a plăcut meciul şi s-a întors la fil­mările lui, mulţumit. Mie nu mi-a plăcut, lui i-a plăcut. Ce ciudată e viaţa ! Băieţii, altfel, începuseră fru­mos. Abia se mişcase limba cea­sului peste prima linie şi Dumi­­traghe, plus Doru Popescu, ve­niseră într-o vizită prietenească în careul Progresului, pentru ca imediat albaştrii să dea o fugă spre poarta dinamoviştilor şi să-l o­­bl­ige pe Constantinescu să alerge după minge ca o şopîrlă. La masa presei Fănuş făcuse pariuri in dreapta şi în stingă c-o să cîştige Dumitrache la minimum două go­luri diferenţă, meciul se încinge şi situaţia se întoarce niţel pe verso. In mai toată prima repriză cei care au fugit după ciştig erau copiii adunaţi de pe­te miri unde de Victor Stănculescu, foarte bă­­ţoşi la fiecare ciocnire. In tot acest răstimp Dumitrache a a­­juns doar de două ori pînă în careul Progresului și de fiecare dată Doru Popescu dădea min­gea aiurea, făcîndu-mă să regret rindurile în care m-am bătut pentru el să intre în echipa de seniori, de parcă ar fi fost copi­lul meu. In repriza a doua avem sur­priza să vedem că meciul devine de-a dreptul crincen, dinamoviş­­tii atacă furtunos, se înscrie un gol în poarta Progresului şi altul in poarta lui Dinamo, ambele nevalabile, şi partida e gata-gata să ia foc. Mai întîi se ciocneşte Dumitrache cu Rackşi. Bătrinul prieten al gazoanelor şi al grădi­nii CCA se enervează şi-i flu­tură Mopsului pumnul pe la nas, mai intră în acţiune Radu Nun­­weiller şi Dinu cu cîteva centre, le răspunde cunoscutul Iordan şi, cum vă spuneam, putea să iasă cu tam-tam dacă arbitrul Con­stantin Bărbulescu, — ieri, băr­bat de zece stele — n-ar fi fost printre ei să-i domolească cu fluierul şi vorba bună. Altceva în plus despre meci nu se poate spune, pentru că nu s-a întimplat realmente nimic în de­cursul lui, în afară de o scenă în care Dumitrache a pus in pa­tru labe şase „progresişti", a certe­­rat la Dom Popescu, acesta s-a ridicat cu­ o un plop, dar mingea i-a şterpelit urechea şi s-a dus la mama naibii. Spre sfîrşitul parti­dei poporul s-a plictisit, a în­ceput ploaia, iar Fănuş a zis că nu plăteşte pariul deoarece Pro­gresul a ţinut mingea afară din teren 65 de minute. CLASAMENT U. Cluj — Steagul Roşu, F.C. Argeş — Politehnica Iaşi, Petrolul — Universitatea Craiova, Farul — Progresul, C.F.R. Timişoara — Dinamo Bucureşti, Steaua — Dinamo Bacău, Jiul — C.F.R. Cluj, Rapid — U.T.A. (meciul se va disputa simbătă, 26 septembrie). 1—2 U.T.A. 1—2 Politehnica 3 Steagul Roșu 4 Univ. Craiova 5 — 6 Farul 5 — 6 Progresul 7 Dinamo București 8 Dinamo Bacău 9 Steaua 10 U. Cluj 11 Rapid 12 Petrolul 13 C.F.R. Timișoara 14 F.C. Argeș 15 Jiul 16 C.F.R. Cluj 43*1 6—3 5 4301 9—6 6 4301 4—2 6 4301 3—2 6 4211 7—6 5 4211 3—2 5 4211 4—4 5 4202 9—4 4 4121 6—5 4 4202 7—7 4 4121 2—2 4 4112 3—8 3 4103 2—3 2 4103 4—6 2 4013 1—5 1 4­0­1­3 4—10 1 ETAPA VIITOARE — 27 SEPTEMBRIE DIVIZIA B SERIA I Metalul Tîrgovişte — Me­trom Braşov 2-1, Progresul Brăila—C.F.R. Paşcani 5-1, Metalul Bucureşti—Ştiinţa Bacău 2-1, Dunărea Giur­giu — S.N. Olteniţa 2-1, A.S.A. Tîrgu Mureş--Ceah­­lăul Piatra Neamţ 2-0, Por­tul Constanta—Otelul Ga­laţi 1-0. SERIA A II-A Vagonul Arad—Minerul Baia Mare 2-1, C.S.M. Reşi­ţa — Corvinul Hunedoara 0-1, C.S.M. Sibiu — Gloria Bistriţa 4-0, Minerul Ani­na—Gaz metan Mediaş 2-1, Metalurgistul Cugir—Elec­­troputere Craiova 0-0, U.M. Timişoara—C.F.R. Arad 2-0.

Next