Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)

1970-09-18 / nr. 6635

imnului TOVARĂŞULUI­­VICIUL CEAUŞESCU CU SPECIALIŞTI DIN COHUL TEHNICII ELECTRONICE DE CALCUL ŞI INFORMATICII ECONOMICE Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la se­diul C.C. al P.C.R., cu specia­lişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţă­­mîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari între­prinderi. Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, pre­cum şi conducători ai unor ministere economice şi institu­ţii centrale. Cu acest prilej au fost anali­zate stadiul şi aspectele prin­cipale ale aplicării tehnicii e­­lectronice de calcul in activi­tatea de conducere şi planifi­care a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor.­­ In cadrul discuţiilor s-a e­­xaminat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echi­pamente de calcul, pentru pe­rioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările ob­ţinute în crearea premiselor necesare introducerii informa­ticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă a­­cum în utilizarea calculatoa­relor electronice în gestiunea economică, în conducerea şi dirijarea unor procese tehno­logice, rezultatele dobîndite pe această cale in funcţiona­rea intensivă a utilajelor, creş­terea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei econo­mice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă u­­nele probleme care se cer a fi soluţionate in vederea folosi­rii pe scară mai largă a cal­culatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut nume­roase propuneri pentru îmbu­nătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organiza­rea mai bună a­­muncii, acce­lerarea lucrărilor de simplifi­care şi raţionalizare a eviden­ţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a prelucrării automate a date­lor. O atenţie deosebită a fost acordată, elaborării de progra­me de calcul, utilizării la în­treaga capacitate a calcula­toarelor existente, rezolvarea in mai bune condiţii a proble­melor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregăti­rii cadrelor, pentru informati­că ■— analişti, programatori, operatori ;— făcîndu-se unele­­propuneri privind căile şi mă­surile de asigurare a necesa­rului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării eforturilor pen­tru asimilarea şi dezvolta­rea fabricaţiei in ţara noastră a calculatoarelor electronice şi altor echipamente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărîrea lor de a depune toa­te eforturile pentru înfăptui­rea sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului in scopul perfecţionării siste­mului informaţional economic. Luând cuvîntul în concluzie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rezultatele obţinute pe linia introducerii şi aplică­rii tehnicii electronice de cal­cul în economia noastră na­ţională şi a indicat orientările de bază pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii în acest domeniu, corespunzător cerinţelor actuale şi de pers­pectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării şi pro­movării unei concepţii unitare in realizarea sistemului naţio­nal de informatică şi condu­cere care să asigure legătura organică intre informatică şi decizie la toate nivelele acti­vităţii economice. Totodată, a recomandat ca în etapa ime­diat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspun­dă prompt nevoilor unităţilor economice. De asemenea, a re­levat necesitatea unei mai bu­ne coordonări a întregii acti­vităţi din acest domeniu, creă­rii unui cadru organizatoric corespunzător, care să permi­tă concentrarea şi folosirea raţională a tuturor forţelor, în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al parti­dului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de pro­ducţie, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor şi ciberneticii, a problemelor planificării şi conducerii acti­vităţii productive, a aprovizio­nării tehnico-materiale şi des­facerii produselor. In conti­nuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de pro­ducţie şi gestiunea completă a cîtorva uzine importante, a­­sigurîndu-li-se dotarea cores­punzătoare, iar pe baza rezul­tatelor obţinute să se treacă la extinderea şi în alte întreprin­deri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia că în acest scop se impune lua­rea măsurilor pregătitoare a­­decvate. O deosebită importan­­■ ţă va trebui să se acorde sta­tisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea siste­mului informaţional al întregii economii naţionale. In ce priveşte pregătirea ca­drelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialişti potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul in anii următori. In a­­celaşi timp, a subliniat că toa­te cadrele cu munci de răs­pundere din economie, din a­­paratul de partid şi de stat trebuie să-şi însuşească ele­mentele de bază ale informa­ticii modere, pentru a putea­­ folosi cit mai eficient avanta­jele acesteia în activitatea de­ conducere. Totodată a arătat că atît în construcţia de ma­şini de calcul, cit şi în infor­matică, este necesară intensi­ficarea cercetării ştiinţifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor ob­ţinute, studierea şi valorifica­rea experienţei avansate pe plan internaţional. In lumina rolului crescind pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea pro­­gresului economic al ţării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului naţional de informatică şi conducere, să se elaboreze un program pe deceniul­­1971— 1980 privind înzestrarea în­treprinderilor şi centrelor de calcul cu maşini şi echipa­mente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte in­tegrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei na­ţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că în ţara noastră s-a format un fond de cadre ca­pabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii in economie, că unind toate for­ţele de care dispunem, vom putea îndeplini in bune condi­­ţiuni obiectivele din acest do­meniu de activitate. In încheiere, secretarul ge­neral al partidului şi-a expri­mat convingerea că specialiş­tii in informatică îşi vor pune întreaga pricepere şi putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de moderni­zare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre so­cialiste. Judeţul Braşov a îndeplinit prevederile planului cincinal • Telegrama adresata C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Intr-o telegramă adresată Comitetului Central al Par­tidului Comunist­­Român, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul judeţean de partid Braşov, în numele oamenilor muncii­­— români, maghiari, germani — raportează înde­plinirea în ziua de 17 septem­brie a prevederilor planului cincinal la producţia globală industrială în judeţul nostru. In telegramă se arată că astfel sînt create condiţii prielnice realizării, pînă la sfîrşitul a­nului, a unei producţii supli­mentare în valoare de 5,7 mi­liarde lei. Succesele dobîndite confir­mă încă o dată justeţea şi e­­ficacitatea măsurilor iniţiate de conducerea partidului şi traduse în viaţă cu însufleţire de către întreaga noastră clasă muncitoare, privind per­fecţionarea conducerii eco­nomiei, organizarea pe baze (Continuare în pag. a lll-a) OMUL - UN MAGNET? Convorbire cu prof. univ. E. R. ANDREW, de la Universitatea din Nottin­gham, Anglia — Rezonanţa magnetică este o metodă indispensabilă de stu­diu nu numai în fizică ci şi în chimie, farmacie, medicină, mineralogie etc. Investigarea structurii moleculelor comple­xe, a lichidelor, cristalelor şi polimerilor, studiul reacţiilor chimice sau a radicalilor liberi — iată lista incompletă a pro­blemelor care se rezolvă în pre­zent prin această metodă. Prin­tre altele, ea şi-a adus şi îşi va aduce aportul la înţelegerea mai adîncă a proceselor biolo­gice şi la descifrarea mecanis­melor biologice. Care sunt pers­pectivele de viitor ale biofi­zicii ? — In prezent, fizicienii se­ in­­teresează în măsură crescîndă de biologie, iar biologii, pre­cum şi medicii, îşi însuşesc metodele şi concepţiile­­fizi­cii pentru cercetarea sisteme­lor vii. Această colaborare este necesară, întrucît proble­me­ specifice ale biologiei pot fi privite și prelucrate cu ajuto­rul metodelor fizicii. Chiar în M. SUCIU (Continuare în pag. a lll-a) SCOALA — ÎNTREPRINDERE • FALSE DIVERGENTE INTRE INTERESELE SCOLII SI ÎNTREPRINDERII • DIALOGUL INTRE­­PRINDERE—SCOALĂ, CONDIJIE A EFICIENTEI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SERAL An de an liceul seral, datorită unui valoros corp profesoral îşi consolidează un binemeritat prestigiu în contextul învăţă­­mintului românesc. Foarte mulţi tineri optează pentru următoarea filieră în dobîndirea unei profe­siuni : şcoală profesională — producţie — liceul seral, urmînd ca cei mai dotaţi să-şi continue studiile în învăţămîntul superior de multe ori, tot la seral,înain­­tea ultimului concurs de admitere am primit o serie de sesizări din partea unor candidaţi cărora în­treprinderile le-au provocat di­ficultăţi în obţinerea adeverinţei necesare la înscriere. Am căutat, de aceea, să descifrăm condiţia liceanului seralist solicitînd pă­rerea unor elevi de la liceele „I. L. Caragiale“, ,,D. Petrescu“ şi „A. Vlaicu“, discutînd cu re­prezentanţi ai birourilor de în­­văţămînt din întreprinderi şi, bineînţeles, cerând părerea unor profesori interesaţi de bunul mers al învăţămîntului seral. Polarizând tineretul dornic de învăţătură, aflat în producţie, li­ceul seral impune cursanţilor a­­sumarea conştientă a unor efor­turi suplimentare, necesare în­deplinirii în bune condiţiuni a sarcinilor de producţie şi a obli­gaţiilor de elev. De aceea în sprijinul celor ce urmează liceul seral s-au reglementat o serie de înlesniri ai căror principali bene­ficiari sunt elevii. Dar în unele cazuri acestea rămîn simple de­claraţii de principiu, care, ne­­avînd acoperire practică, supun elevii unor solicitări sporite şi pun C. STANCULESCU (Continuare în pag. a lll-a) Un mic accident, inerent în pro­gramul de „învăţătură“ al celor mai mici şcolari — cei care populează grădiniţele. (Instantaneu de la grădiniţa nr. 8, strada Taras Şevcenko nr. 56, sectorul 2 , Bucureşti) Foto : V. RANGA Pe platforma uzinei „1 Mai“ din Ploieşti se efectuează probele la o nouă instalaţie destinată exportului. Foto: C. CONSTANTIN CEASUL LUCID AL BILANŢULUI Există un CEAS AL SOCO­TELILOR. Un moment de con­fruntare a mea, aşa cum sunt, cu mine, aşa cum aş fi vrut să fiu. Un moment de bilanţ obiectiv, în care tragem linie şi adunăm laolaltă tot ce-am reuşit să rea­lizăm de-a lungul unor ani. Ală­turi punem ce am lăsat să ducă cu ei anii aceștia. Comparăm. O aritmetică simplă cu care ope­rează fiecare în cîmpul intim al memoriei. Sînt un om realizat ? POATE — DA! DEOCAMDATĂ NU! NU, IN NICIUN CAZ!, ÎNCĂ, NU! „n“ răspunsuri posibile la o întrebare al cărei grad de di­ficultate este el însuși o probă pentru interlocutor. Aşadar REALIZAT O IEŞIRE DIN ANO­NIMAT ? Medicul îşi săpuneşte mîinile încă o dată, parcă uşor îndârjit. O pauză şi în liniştea parfumată cu fenol a cabinetului de stoma­tologie se năpusteşte asupră-mi o avalanşă de întrebări. — Ce înţelegeţi dv. prin „rea­lizat ?" Dacă am devenit cu­noscut P Sau dacă mi-am împli­nit nişte doleanţe din juneţe? La ce vârstă poţi să-ţi dai seama cel mai bine de asta P In tinereţe, sau cînd te pregăteşti să ieşi la pensie P Ca să răspund la între­bare îmi trebuie un termen de comparaţie. Am făcut mai mult decit alţii mai mult decit îmi propusesem să fac ? Mai mult SOFIA SCORȚARU (Continuare în pag. a ll-a) CAFE­TIERA de ŞTEFAN IUREŞ E inutil să citez statis­tici, la nevoie ele pot fi gă­site cu uşurinţă, oricum di­recţia generală a graficelor este universal cunoscută , se bea enorm de multă ca­fea în lume, din ce în ce mai multă cafea. Lichidul negru, ajuns o prezenţă in­dispensabilă nervilor aces­tui timp, e cîrja tuturor so­licitărilor, cravașa scoarței cerebrale, supliment tîrziu la o Facere deficitară în materie de futurologie. Re­fuz să cred în proliferarea amatorilor de cafea prin simplă contagiere snoabă. Fără examene grele — și­(Continuare în pag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6635 4 PAGINI 30 BANI VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU • Tovarăşul Duşan Gligorievici Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a primit joi, 17 septembrie, pe tovarăşul Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare economică. La primire, a participat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedin­tele părţii române în Comisia mixtă. A fost, de asemenea, prezent Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială, prietenească, în cursul căreia au fost aborda­te unele aspecte ale colaborării economice şi tehnice dintre Ro­mânia şi Iugoslavia, ale dezvol­tării în continuare a bunelor re­laţii statornicite între cele două țări și popoare. ­ Primul ministru adjunct al Malayeziei Tun Abdul Razak La 17 septembrie, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, a pri­mit pe primul ministru ad­junct al guvernului Malaye­­ziei, Tun Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La primire au fost de faţă Ilie Verdeţ, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului de Mi­niştri, şi Cornel Burtică, mi­nistrul comerţului exterior. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Mala­­yeziei la Moscova, şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministerul Aface­rilor Externe al Malayeziei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România s-a întreţinut cor­dial cu primul ministru ad­junct al Malayeziei asupra unor probleme referitoare la dezvoltarea schimburilor cor­perţiale şi a cooperării eco­nomice dintre cele două ţări, precum şi asupra unor aspec­te ale situaţiei internaţionale actuale. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a dezvolta şi diversifica relaţiile dintre România şi Malayezia, in interesul celor două po­poare, al cauzei păcii, colabo­rării şi înțelegerii internaţio­nale. CONGRESE SI COLOCVII de COSTIN MURGESCU Scriu aceste rînduri într-un colţ din încărcatul de istorie palat al Tauridei construit de Ecaterina a ll-a pentru Po­temkin, apoi răscumpărat şi redăruit de împărăteasă favo­ritului risipitor care-l pierdea la o partidă de cărţi. Astăzi, în sala cu deschideri largi şi coloane impunătoare nu se mai aprind 40 000 de lămpi şi 20 000 de luminări pentru un bal care-l costa pe amfitrion 70 000 de ruble într-o singură seară de la sfîrşitul veacului al XVI­I­­-l­ea. Din sala de ală­turi nu mai răsună nici glasul lui Lenin, ca in 1917, cînd El chema la lupta cea mare pe muncitorii şi ostaşii sovietului din Petrograd. . Prin sală forfotesc acum, cu figuri preocupate şi serviete încărcate, schîmbînd păreri în limbi de Babilon, cercetători veniţi din toate colţurile lumii la un congres internaţional. — N-ai impresia că un astfel de congres este pentru cer­cetătorii de astăzi cam ceea ce erau balurile de-acum un veac şi jumătate ? Oamenii care stau cu casele aşezate de­parte unele de altele au, deodată, posibilitatea de a fi toţi la un loc ; de a se cunoaşte între ei mai bine decit din auzite sau citite ; de a afla care mai sînt grijile sau preocu­pările altora, în ce fel mai gîndesc ceilalţi ; de a scruta cu condescendenţă pe cei ce se gîrbovesc şi cu spirit critic ţi­nuta noilor veniţi ; le întăreşte sentimentul solidarităţii, le facilitează gruparea după afinităţi sau punerea la cale a noi cumetrii... Colegul mă priveşte ultragiat de blasfemia comparaţiei. — Să încerc alta. N-ai impresia că un astfel de Congres reprezintă pentru cercetători ceea ce pentru întreprinderi este o expoziţie internaţională : prilejul de a avea dintr-o­­dată o imagine globală asupra stadiului atins în diferite ţări de producţia respectivă ? Colegul pare şi mai ultragiat. El nu­ poate înţelege că este vorba despre forme variate în care se reîntruchipează permanent o anumită funcţie so­cială, eternă şi vitală pentru orice societate. Acum cîţiva ani, la Gaithersburg, el ar fi considerat că Marshall McLuhan ar fi lipsit de umor cînd ne demonstra plin de umor de ce mediul trebuie înţeles ca un proces. Colegul meu nu a ajuns să înţeleagă că expansiunea şti­inţei nu poate să nu antreneze mutaţii şi în rostul congre­selor internaţionale, că peste o mie de oameni de ştiinţă nu se pot aduna din întreaga lume ca să analizeze numai o anumită problema. — Atunci, sînt inutile aceste congrese pentru progresul cercetării ? Dimpotrivă, sînt indispensabile. Tocmai pentru că fiecare ştiinţă se ramifică permanent în zeci de subramuri mereu mai specializate pînă în clipa cînd se autonomizează fiecare, pentru că cercetările de graniţă se multiplică la rîndul lor şi interdependenţa diferitelor sectoare ale întregului front se adînceşte, aşa incit fără o imagine de ansamblu te con­damni la înfrîngere în propriul tău sector. Dar, colegul meu se îndîrjeşte să urmărească doar nea­­profundata lui problemă, fără să înţeleagă că pentru a­­ceasta există o altă formă, a colocviilor cu participare res­trânsă şi strict specializate. Pînă la urmă, nepreocupat de turul general de orizont, a venit inutil și pleacă neconsolat, exact ca o contesă de acum un veac care socotea balul ratat dacă nu se minuna toată lumea de toaleta ei îndelung pregătită pentru această oca­zie.

Next