Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-18 / nr. 6635
imnului TOVARĂŞULUIVICIUL CEAUŞESCU CU SPECIALIŞTI DIN COHUL TEHNICII ELECTRONICE DE CALCUL ŞI INFORMATICII ECONOMICE Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţămîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul in activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale in funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate in vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună amuncii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evidenţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată, elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea in mai bune condiţii a problemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadrelor, pentru informatică ■— analişti, programatori, operatori ;— făcîndu-se unelepropuneri privind căile şi măsurile de asigurare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea şi dezvoltarea fabricaţiei in ţara noastră a calculatoarelor electronice şi altor echipamente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului in scopul perfecţionării sistemului informaţional economic. Luând cuvîntul în concluzie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rezultatele obţinute pe linia introducerii şi aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră naţională şi a indicat orientările de bază pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii în acest domeniu, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării şi promovării unei concepţii unitare in realizarea sistemului naţional de informatică şi conducere care să asigure legătura organică intre informatică şi decizie la toate nivelele activităţii economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activităţi din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea şi folosirea raţională a tuturor forţelor, în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producţie, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor şi ciberneticii, a problemelor planificării şi conducerii activităţii productive, a aprovizionării tehnico-materiale şi desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producţie şi gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obţinute să se treacă la extinderea şi în alte întreprinderi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importan■ ţă va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informaţional al întregii economii naţionale. In ce priveşte pregătirea cadrelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesarului de specialişti potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul in anii următori. In acelaşi timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid şi de stat trebuie să-şi însuşească elementele de bază ale informaticii modere, pentru a putea folosi cit mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată a arătat că atît în construcţia de maşini de calcul, cit şi în informatică, este necesară intensificarea cercetării ştiinţifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obţinute, studierea şi valorificarea experienţei avansate pe plan internaţional. In lumina rolului crescind pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al ţării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului naţional de informatică şi conducere, să se elaboreze un program pe deceniul1971— 1980 privind înzestrarea întreprinderilor şi centrelor de calcul cu maşini şi echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că în ţara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii in economie, că unind toate forţele de care dispunem, vom putea îndeplini in bune condiţiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea că specialiştii in informatică îşi vor pune întreaga pricepere şi putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. Judeţul Braşov a îndeplinit prevederile planului cincinal • Telegrama adresata C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Intr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului ComunistRomân, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul judeţean de partid Braşov, în numele oamenilor muncii— români, maghiari, germani — raportează îndeplinirea în ziua de 17 septembrie a prevederilor planului cincinal la producţia globală industrială în judeţul nostru. In telegramă se arată că astfel sînt create condiţii prielnice realizării, pînă la sfîrşitul anului, a unei producţii suplimentare în valoare de 5,7 miliarde lei. Succesele dobîndite confirmă încă o dată justeţea şi eficacitatea măsurilor iniţiate de conducerea partidului şi traduse în viaţă cu însufleţire de către întreaga noastră clasă muncitoare, privind perfecţionarea conducerii economiei, organizarea pe baze (Continuare în pag. a lll-a) OMUL - UN MAGNET? Convorbire cu prof. univ. E. R. ANDREW, de la Universitatea din Nottingham, Anglia — Rezonanţa magnetică este o metodă indispensabilă de studiu nu numai în fizică ci şi în chimie, farmacie, medicină, mineralogie etc. Investigarea structurii moleculelor complexe, a lichidelor, cristalelor şi polimerilor, studiul reacţiilor chimice sau a radicalilor liberi — iată lista incompletă a problemelor care se rezolvă în prezent prin această metodă. Printre altele, ea şi-a adus şi îşi va aduce aportul la înţelegerea mai adîncă a proceselor biologice şi la descifrarea mecanismelor biologice. Care sunt perspectivele de viitor ale biofizicii ? — In prezent, fizicienii se interesează în măsură crescîndă de biologie, iar biologii, precum şi medicii, îşi însuşesc metodele şi concepţiilefizicii pentru cercetarea sistemelor vii. Această colaborare este necesară, întrucît probleme specifice ale biologiei pot fi privite și prelucrate cu ajutorul metodelor fizicii. Chiar în M. SUCIU (Continuare în pag. a lll-a) SCOALA — ÎNTREPRINDERE • FALSE DIVERGENTE INTRE INTERESELE SCOLII SI ÎNTREPRINDERII • DIALOGUL INTREPRINDERE—SCOALĂ, CONDIJIE A EFICIENTEI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI SERAL An de an liceul seral, datorită unui valoros corp profesoral îşi consolidează un binemeritat prestigiu în contextul învăţămintului românesc. Foarte mulţi tineri optează pentru următoarea filieră în dobîndirea unei profesiuni : şcoală profesională — producţie — liceul seral, urmînd ca cei mai dotaţi să-şi continue studiile în învăţămîntul superior de multe ori, tot la seral,înaintea ultimului concurs de admitere am primit o serie de sesizări din partea unor candidaţi cărora întreprinderile le-au provocat dificultăţi în obţinerea adeverinţei necesare la înscriere. Am căutat, de aceea, să descifrăm condiţia liceanului seralist solicitînd părerea unor elevi de la liceele „I. L. Caragiale“, ,,D. Petrescu“ şi „A. Vlaicu“, discutînd cu reprezentanţi ai birourilor de învăţămînt din întreprinderi şi, bineînţeles, cerând părerea unor profesori interesaţi de bunul mers al învăţămîntului seral. Polarizând tineretul dornic de învăţătură, aflat în producţie, liceul seral impune cursanţilor asumarea conştientă a unor eforturi suplimentare, necesare îndeplinirii în bune condiţiuni a sarcinilor de producţie şi a obligaţiilor de elev. De aceea în sprijinul celor ce urmează liceul seral s-au reglementat o serie de înlesniri ai căror principali beneficiari sunt elevii. Dar în unele cazuri acestea rămîn simple declaraţii de principiu, care, neavînd acoperire practică, supun elevii unor solicitări sporite şi pun C. STANCULESCU (Continuare în pag. a lll-a) Un mic accident, inerent în programul de „învăţătură“ al celor mai mici şcolari — cei care populează grădiniţele. (Instantaneu de la grădiniţa nr. 8, strada Taras Şevcenko nr. 56, sectorul 2 , Bucureşti) Foto : V. RANGA Pe platforma uzinei „1 Mai“ din Ploieşti se efectuează probele la o nouă instalaţie destinată exportului. Foto: C. CONSTANTIN CEASUL LUCID AL BILANŢULUI Există un CEAS AL SOCOTELILOR. Un moment de confruntare a mea, aşa cum sunt, cu mine, aşa cum aş fi vrut să fiu. Un moment de bilanţ obiectiv, în care tragem linie şi adunăm laolaltă tot ce-am reuşit să realizăm de-a lungul unor ani. Alături punem ce am lăsat să ducă cu ei anii aceștia. Comparăm. O aritmetică simplă cu care operează fiecare în cîmpul intim al memoriei. Sînt un om realizat ? POATE — DA! DEOCAMDATĂ NU! NU, IN NICIUN CAZ!, ÎNCĂ, NU! „n“ răspunsuri posibile la o întrebare al cărei grad de dificultate este el însuși o probă pentru interlocutor. Aşadar REALIZAT O IEŞIRE DIN ANONIMAT ? Medicul îşi săpuneşte mîinile încă o dată, parcă uşor îndârjit. O pauză şi în liniştea parfumată cu fenol a cabinetului de stomatologie se năpusteşte asupră-mi o avalanşă de întrebări. — Ce înţelegeţi dv. prin „realizat ?" Dacă am devenit cunoscut P Sau dacă mi-am împlinit nişte doleanţe din juneţe? La ce vârstă poţi să-ţi dai seama cel mai bine de asta P In tinereţe, sau cînd te pregăteşti să ieşi la pensie P Ca să răspund la întrebare îmi trebuie un termen de comparaţie. Am făcut mai mult decit alţii mai mult decit îmi propusesem să fac ? Mai mult SOFIA SCORȚARU (Continuare în pag. a ll-a) CAFETIERA de ŞTEFAN IUREŞ E inutil să citez statistici, la nevoie ele pot fi găsite cu uşurinţă, oricum direcţia generală a graficelor este universal cunoscută , se bea enorm de multă cafea în lume, din ce în ce mai multă cafea. Lichidul negru, ajuns o prezenţă indispensabilă nervilor acestui timp, e cîrja tuturor solicitărilor, cravașa scoarței cerebrale, supliment tîrziu la o Facere deficitară în materie de futurologie. Refuz să cred în proliferarea amatorilor de cafea prin simplă contagiere snoabă. Fără examene grele — și(Continuare în pag. a ll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6635 4 PAGINI 30 BANI VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU • Tovarăşul Duşan Gligorievici Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit joi, 17 septembrie, pe tovarăşul Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică. La primire, a participat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă. A fost, de asemenea, prezent Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială, prietenească, în cursul căreia au fost abordate unele aspecte ale colaborării economice şi tehnice dintre România şi Iugoslavia, ale dezvoltării în continuare a bunelor relaţii statornicite între cele două țări și popoare. Primul ministru adjunct al Malayeziei Tun Abdul Razak La 17 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tun Abdul Razak, care face o vizită oficială în ţara noastră. La primire au fost de faţă Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior. Oaspetele a fost însoţit de Tan Sri Zaiton Ibrahim Bin Ahmed, ambasadorul Malayeziei la Moscova, şi Zainal Abidin Bin Sulong, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Malayeziei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România s-a întreţinut cordial cu primul ministru adjunct al Malayeziei asupra unor probleme referitoare la dezvoltarea schimburilor corperţiale şi a cooperării economice dintre cele două ţări, precum şi asupra unor aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a dezvolta şi diversifica relaţiile dintre România şi Malayezia, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii, colaborării şi înțelegerii internaţionale. CONGRESE SI COLOCVII de COSTIN MURGESCU Scriu aceste rînduri într-un colţ din încărcatul de istorie palat al Tauridei construit de Ecaterina a ll-a pentru Potemkin, apoi răscumpărat şi redăruit de împărăteasă favoritului risipitor care-l pierdea la o partidă de cărţi. Astăzi, în sala cu deschideri largi şi coloane impunătoare nu se mai aprind 40 000 de lămpi şi 20 000 de luminări pentru un bal care-l costa pe amfitrion 70 000 de ruble într-o singură seară de la sfîrşitul veacului al XVII-lea. Din sala de alături nu mai răsună nici glasul lui Lenin, ca in 1917, cînd El chema la lupta cea mare pe muncitorii şi ostaşii sovietului din Petrograd. . Prin sală forfotesc acum, cu figuri preocupate şi serviete încărcate, schîmbînd păreri în limbi de Babilon, cercetători veniţi din toate colţurile lumii la un congres internaţional. — N-ai impresia că un astfel de congres este pentru cercetătorii de astăzi cam ceea ce erau balurile de-acum un veac şi jumătate ? Oamenii care stau cu casele aşezate departe unele de altele au, deodată, posibilitatea de a fi toţi la un loc ; de a se cunoaşte între ei mai bine decit din auzite sau citite ; de a afla care mai sînt grijile sau preocupările altora, în ce fel mai gîndesc ceilalţi ; de a scruta cu condescendenţă pe cei ce se gîrbovesc şi cu spirit critic ţinuta noilor veniţi ; le întăreşte sentimentul solidarităţii, le facilitează gruparea după afinităţi sau punerea la cale a noi cumetrii... Colegul mă priveşte ultragiat de blasfemia comparaţiei. — Să încerc alta. N-ai impresia că un astfel de Congres reprezintă pentru cercetători ceea ce pentru întreprinderi este o expoziţie internaţională : prilejul de a avea dintr-odată o imagine globală asupra stadiului atins în diferite ţări de producţia respectivă ? Colegul pare şi mai ultragiat. El nu poate înţelege că este vorba despre forme variate în care se reîntruchipează permanent o anumită funcţie socială, eternă şi vitală pentru orice societate. Acum cîţiva ani, la Gaithersburg, el ar fi considerat că Marshall McLuhan ar fi lipsit de umor cînd ne demonstra plin de umor de ce mediul trebuie înţeles ca un proces. Colegul meu nu a ajuns să înţeleagă că expansiunea ştiinţei nu poate să nu antreneze mutaţii şi în rostul congreselor internaţionale, că peste o mie de oameni de ştiinţă nu se pot aduna din întreaga lume ca să analizeze numai o anumită problema. — Atunci, sînt inutile aceste congrese pentru progresul cercetării ? Dimpotrivă, sînt indispensabile. Tocmai pentru că fiecare ştiinţă se ramifică permanent în zeci de subramuri mereu mai specializate pînă în clipa cînd se autonomizează fiecare, pentru că cercetările de graniţă se multiplică la rîndul lor şi interdependenţa diferitelor sectoare ale întregului front se adînceşte, aşa incit fără o imagine de ansamblu te condamni la înfrîngere în propriul tău sector. Dar, colegul meu se îndîrjeşte să urmărească doar neaprofundata lui problemă, fără să înţeleagă că pentru aceasta există o altă formă, a colocviilor cu participare restrânsă şi strict specializate. Pînă la urmă, nepreocupat de turul general de orizont, a venit inutil și pleacă neconsolat, exact ca o contesă de acum un veac care socotea balul ratat dacă nu se minuna toată lumea de toaleta ei îndelung pregătită pentru această ocazie.