Scînteia Tineretului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 6646-6672)

1970-10-27 / nr. 6668

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2MARȚI 27 OCTOMBRIE 1970 DECADA CÂRŢII SOVIETICE Comitetul de stat pentru cul­tură şi artă, în colaborare cu Centrala cărţii, a organi­zat, la librăria Dacia din Capita­lă o expoziţie de carte sovietică cu prilejul deschiderii Decadei cărţii sovietice. La festivitatea care a avut loc ieri au luat parte academi­cieni, scriitori, directori ai edi­turilor, oameni de cultura şi artă, un numeros public. Cu acest prilej directorul general al Cen­tralei cărţii, Constantin Măciucă, şi ministrul consilier al amba­sadei sovietice, S. Ilin, au vorbit despre dragostea şi stima de care se bucură autorii ruşi clasici şi contemporani sovietici, în ţara noastră. Astfel, numai în perioada a­­nilor 1949—1969 s-au tradus din literatura rusă şi sovietică 9699 de titluri, însumind un tiraj de 124.793.000 exemplare. H.L. SIMPOZION NAŢIONAL DE EDUCAŢIE De la 31 octombrie la 1 noiem­brie a.c.,­in Capitală se vor des­făşura lucrările etapei pe ţară a Simpozionului naţional „Rolul şi locul educatorului în procesul de modernizare a învăţămîntului", simpozion care se înscrie în pro­gramul manifestărilor consacrate Anului internaţional al educa­ţiei. Faza pe ţară a simpozionului a fost precedată de numeroase manifestări ştiinţifice organizate în comune, oraşe şi municipii la care au participat peste 27 000 de profesori, învăţători şi educatoa­re, iar numărul comunicărilor prezentate s-a apropiat de 3 000. Pentru faza republicană a sim­ pozionului au fost selecţionate d­in întreaga ţară 300 de comu­nicări repartizate în 24 de secţii şi grupate pe şase teme. S. V. INCERTITUDINI ÎN GARDEROBA DE TOAMNĂ Sezonul de toamnă, inaugurat în vitrinele magazinelor cu blă­nuri şi frunze de viţă, pune la dispoziţia cumpărătorilor o ga­mă variată şi aproape completă de vestimentaţie. Pentru copii, magazinele pre­feră un sortiment bogat de arti­cole matlasate (jachete cu bone­te matlasate, pardesie, pantaloni matlasaţi, lenjerie, îmbrăcămin­te de bumbac, tricotaje din lină şi P.N.A. etc.). Pentru femei au fost confecţionate la Arad pal­toane din stofă cu gulere de bla­nă în diverse culori şi modele. Fabricile vor mai furniza maga­zinelor serii scurte de pardesie maxi şi midi croite modern, din stofe fine în carouri. In săp­­tămîna viitoare vor apărea în rafturi, de asemenea, şi serii scurte de taioare fantezi din ţe­sături fine executate, la „Mon­diala" Satu-Mare, taioare cu gulere imitaţie de blană, rochii din stofă de import în carouri cu diverse combinaţii de culori, bluze de dantelă şi mătase etc. Totuşi, o serie întreagă de arti­cole specifice sezonului,­ rămîn în baloturile din magazie, ori nu au fost u­ncă furnizate de către fabrici. Astfel, lipsesc canadie­­nele de relon foarte solicitate, pantalonii supraelastici, foarte necesari. în acest sezon și în cele următoare, căciuli fantezi de blană, haine treisferturi din velur, haine de piele. Confecţiile bărbăteşti alcătu­iesc o gamă variată de paltoane din stofă de Olanda, pardesie şi canadiene „Nino" executate în diverse croieli, clasice sau sport, raglane tercot, sacouri caşerate, costume din lină, fină şi tergal. Lipsesc deocamdată din vitrine canadienele treisferturi din re­lon, simple sau căptușite cu po­­liuretan (un gen de vateline din- ECOU AL UNEI POZIŢII PRINCIPIALE (Urmare din pag. 1) Cit întreaga ţară întrucît linia politică a partidului este popu­lară şi exprimă năzuinţele ca şi interesele noastre fundamen­tale. De aceea, atenţia acor­dată cuvîntârii şi mulţimea adeziunilor au corespuns ne­cesităţilor de a sublinia încă o dată această firească legă­tură între stat şi popor. Aceasta cu atît mai mult cu cît România este­­ într-un mare efort con­structiv, pentru realizarea că­­ruia­ sînt oferite nu puţine sacri­ficii şi are deci nevoie de ele­mentul central al politicii noas­tre externe drept condiţie de realizare, pace, colaborare, in­tegrare în procesul mondial de dezvoltare, într-un moment cînd atmosfera internaţională nu este lipsită de seisme, de com­plicaţii cronice şi de elemente noi de nelinişte. Ecoul internaţional, unanim pozitiv, are şi el o deosebită semnificaţie, aprecierile elo­gioase adresîndu-se unei poziţii de adevărată măiestrie de stat, principială, în acord cu întreaga noastră politică, suplă în ace­laşi timp şi model de poziţie constructivă care îndeamnă la legitate internaţională şi la so­luţionarea cu răbdare şi perse­verenţă a conflictelor existente, încă o dată România a venit cu o poziţie consecvent de pace, dominată de dorinţa sinceră de a nu înrăutăţi lucrurile, de a face să triumfe glasul raţiunii. Subtilitatea cuvîntârii tovarăşu­lui Ceauşescu vine din faptul că ea reuneşte cîteva interese fundamentale în mod organic : interesul României de a extinde şi adm­er , colaborarea interna­ţională, integrarea în circuitul mondial al valorilor materiale şi spirituale, cu interesul întregii comunităţi socialiste şi cu inte­resele de bază ale tuturor po­poarelor. Ea scoate în evidenţă ceea ce este de cîştigat dintr-o atitudine raţională, e lucidă pentru că nu consideră că pro­blemele sunt uşoare, şi recoman­dă singura posibilitate de evita­re a catastrofelor , o poziţie deschisă tuturor sugestiilor şi soluţiilor acceptabile. O ilustra­re a unei asemenea poziţii, este, între multe altele, convin­­gerea exprimată că toate con­flictele îşi pot găsi soluţii poli­tice prin recunoaşterea interese­lor tuturor statelor existente, confirmarea dreptului lor de existenţă suverană şi indepen­dentă prin găsirea de soluţii acceptabile pentru fiecare din ele. Orice soluţie ce n-ar ţine seama de interesele legitime ale fiecărei naţiuni ar fi minată de irealitate. Pentru valorificarea resurselor, popoarele au o im­perioasă nevoie de pace şi stabilitate, de o atmosferă de calm şi de eforturi constructive. Ele sînt în primul rînd interesa­te într-o pace echitabilă şi e nevoie de eforturile tuturor pen­tru a o realiza. Dar o expe­rienţă istorică arată că numai echitatea şi justiția pot în timp să facă să dispară pasiunile şi urile iar emoţiile oamenilor să fie în­dreptate spre scopuri cu adevărat constructive. p°wtf» deschisă com­plexităţii şi soluţiilor acceptabi­le animă politica noastră şi în alte probleme complicate, unde e nevoie de o îndelungată acti­vitate diplomatică, de o mare deschidere la interesele majore, fie ea dezarmarea nucleară sau problemele înlăturării prăpas­­tiei dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. E interesant de subliniat că înţelegerea situaţiei complicate a lumii ne duce spre înţelepciu­nea răbdării. Noi propunem să nu respingem soluţiile inter­mediare, care duc la rezolvarea treptată a întregii probleme, să nu sacrificăm ce se poate face acum de dragul unor gesturi spectaculoase. Înţelegerile bi­laterale şi multilaterale, crearea unor zone denuclearizate şi dezarmate, sunt perfect în acord cu interesele generale şi parti­culare. Or, tocmai această po­ziţie lucidă, într-o atmosferă destul de înveninată ne-a adus unanime aprecieri în lume. în sfîrşit, prezenţa tovarăşu­lui Ceauşescu la O.N.U. a pri­lejuit numeroase contacte la nivel înalt, întîlniri cu factori de răspundere ce au deschis calea contactelor vii, directe a unor dialoguri fructuoase ce permit înţelegerea exactă a poziţiilor şi sînt un moment esenţial al co­laborării. In lumea modernă, a comuni­caţiilor şi interacţiunilor com­plexe, rolul factorului uman nu scade, el creşte, ca un mijloc de nuanţare şi stabilire a unei co­munități. Este ceea ce dovedește politica noastră externă. DEPARTE DE LUMEA DEZ­LĂNŢUITA (ambele serii): rulea­ză la Sala Palatului (orele 17,15; 20,45), Patria (orele 9; 12,45; 16,30; 20,15) Bucureşti (orele 9; 12,30; 16,30; 20), Favorit (orele 10; 13,15; 16,30; 19,45). SENTINŢA : rulează la Luceafă­rul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). ÎN ARŞIŢA NOPŢII , rulează la Capitol (orele 8,30; 10,45; 13,15; 16), FESTIVALUL FILMULUI SO­VIETIC: SOARELE ALB AL PUS­TIULUI­­ (ora 20,30), Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE: rulea­ză la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18 15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20 45), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). GREŞEALA REGELUI: rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). AGONIE ȘI EXTAZ: rulează la Central (orele 9.30; 13, 16;15; 19 30). ÎN UMBRA COLTULUI : rulea­ză la Lumina (orele 9,16 în conti­nuare: 18,15; 20.30). FRUMOASA VARVARA: rulea­ză la Doina (orele 11.30; 13,45). ÎNTÎLNIREA: rulează la Doina (orele 16; 18,30; 20,45), Cotroceni (orele 17,45; 20), Volga (orele 15,30; 18,15; 20,45). PROGRAM DE FILME DOCU­MENTARE: rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). 100 DE CARABINE: rulează la Grivița (orele 9,30—11,30 în conti­nuare; 16; 18,15; 20,30), Flamura (orele 11, 16; 18,15; 20,30). Floreas­­ca (orele 15,30; 18; 20 30). Aurora (orele 9; 11,15; 13,30;­­ 15,45; 18; 20,15). AURUL: rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). IMPOSTORII: rulează la Bu­zeşti (orele 15,30; 18; 20 30). HIBERNATUS: rulează la Da­cia (orele 8,45;—20 în continuare: Arta (orele 15,30; 18;­ 20,15), PATRICIA ŞI MUZICA: rulea­ză la Bucegi (orele 16; 18;15; 20,30), Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 10; 12,15; 17,30; 20). JANDARMUL SE ÎNSOARĂ: rulează la Unirea (orele 18, 20), Moşilor (orele 18; 20,15), Ferentari (orele 15,30; 17,45, 20). TĂCEREA BĂRBAŢILOR: ru­lează la Unirea (ora 15,30). FUGA BUIESTRAŞULUI: rulea­ză la Moşilor (ora 15,30). PĂSĂRILE: rulează la Lira (o­­rele 15,30; 18, 20), Viitorul (orele 15,30; 18, 20,30). MAYERLING (ambele serii): ru­lează la Drumul Sării (orele 16, 19). Progresul (orele 15,30; 19). CANARUL ȘI VISCOLUL: ru­lează la Cotroceni (ora 15,30). OGLINDA CU DOUA FETE: rulează la Popular (orele 18; 20 15). AMBUSCADA- rulează la Popu­lar (ora 15,30). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MABUSE: rulează la Munca (o­rele 16; 18; 20). Crîngași (orele 16; 18; 20). ALFA — ROMEO SI JULIETA: rulează la Flacăra (orele 16; 18; 20). DRAGOSTE SI VITEZA: rulea­ză la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). DEGETUL DE FIER: rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,30). FLACARA OLIMPICA: rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). TIFFANY MEMORANDUM: ru­lează la Cosmos (orele 15,30; 18, 20.15). MARŢI, 27 OCTOMBRIE 1970 Opera Română: AIDA — ora 19; Teatrul de Operetă: SUZANA — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio): O FE­MEIE CU BANI - ora 20; Tea­trul de Comedie: CHER AN­TOINE — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgu­­reanu): D-ALE CARNAVALULUI — ora 20; (Sala Studio): HARFA DE IARBA — ora 20; Teatrul ,C. I. Nottara" (Bd. Magheru): BĂRBAŢI FARA NEVESTE — ora 19.30; (Sala Studio): NĂZ­DRĂVANUL OCCIDENTULUI — ora 20; Teatrul ,,Giuleşti": A­CEŞTI ÎNGERI TRIŞTI - ora 19.30; Teatrul Evreiesc de Stat: SEARA LITERARA: (Să vorbim serios despre umor evreiesc) — ora 18; Teatrul .,Ion Creangă": COCOSELUL NEASCULTĂTOR — ora 9,30; Studioul I.A.T.C.: DI­­ VERTISMENT ’70 — ora 20; Tea­ trul „Țăndărică'' (Calea Victoriei): O POVESTE CU CINTEC — ora 17; (Str. Academiei); STROP DE ROUĂ: BROTACELUL — ora 17; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy); LA GRADINA CĂRĂBUȘ — ora 19,30; (Calea Victoriei). LOGOD­NICELE ATERIZEAZĂ LA PA­RIS — ora 19,30. • 18,00 Deschiderea emisiunii ! Microavanpremiera • 18.05 Cam­pionatele mondiale de gimnastică. Finala feminină pe aparate. Transmisiune directă de la Ljubljana • 18,35 „Bastonul de mareşal“ • 19,15 Anunţuri — pu­blicitate • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici * 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Masă rotundă TV. Probleme anti-epide­­mice de actualitate. Participă : dr. Al. Calomfirescu, adjunct al mi­nistrului sănătăţii, prof. dr. Ma­rin Voiculescu, prof. dr. Vlad Bîlbîie, directorul Institutului „I. Cantacuzino“, dr. Vasile Tudor. Emisiune de Manase Radnev şi Andrei Baca­u#20:30 Seară de tea­tru : „O scrisoare pierdută“ de Ion Luca Caragiale“. Spectacol al Tea­trului Naţional „I. L. Caragiale“, înregistrat în anul 1969 • 22,30 Prim plan : Dumitru Dumitru, Erou al Muncii Socialiste, directo­rul I.A.S. Pietroiu judeţul Ialo­miţa • 23,00 Telejurnalul de noapte. tr-un produs sintetic). Nu au reapărut încă costumele de ter­gal ,,Siciliana“, costumele de eri­­lan, pardesiele matlasate din re­lon. NOUTĂȚI „DACIA"-1­300 In ultimul timp, „Dacia“-1301l a devenit tot mai mult prezentă pe drumurile ţării. Interesului crescînd al automobiliştilor Uzi­na de autoturisme Piteşti ii răs­punde cu îmbunătăţiri continue aduse autoturismului. Prezentăm cititorilor noştri cîteva noutăţi pe care le-am aflat de la şeful serviciului constructor-şef , ing. Marin Mitrache. • Pentru reducerea vibraţiei caroseriei, s-a îmbunătăţit prin­derea motorului pe şasiu, acea­sta realizindu-se prin interme­diul unui defazor de vibraţii. In acest fel, persoanele aflate in autoturism nu vor mai fi deran­jate de zgomotul in caroserie re­­ducindu-se simţitor şi gradul de solicitare al acesteia. • A fost îmbunătăţit sistemul de alimentare şi formare a a­­mestecului carburant prin schim­barea atit a pompei de benzină cît şi a carburatorului. Se eli­mină astfel infundarea repetată a jiglerului imbunătăţindu-se totodată şi funcţionarea motoru­lui la mersul cu viteză redusă. Un alt avantaj al înlocuirii ce­lor două ansamble it reprezintă satisfacerea mai corectă a con­diţiilor de funcţionare a moto­rului la regim de temperatură ridicată. • Prin aplicarea unor măsuri constructive şi tehnologice asu­pra pistonului şi segmenţilor, se realizează o reducere substan­ţială a consumului de ulei la motor. • Pentru a da posibilitatea unei rulări cu viteză mare pe drumurile nemodernizate, s-a modificat flexibilitatea resoarte­­lor de la suspensie ntărindu-se în acest fel şi garda la sol. • Printr-o fixare mai judi­cioasă a amortizoarelor s-a eli­minat zgomotul din zona de prin­dere a acestora, zgomot care chiar dacă nu reducea calităţile funcţionale şi de durabilitate ale maşinii influenţa totuşi pe po­sesorii de autoturisme. I. VOICU­ LA l­o.* RECTIFICARE. In ziarul nostru din 12 septembrie a.c., la această rubrică, arătam, pe baza unui buletin de evenimente în­tocmit de Inspecţia judeţeană a miliţiei Teleorman că o persoană care se dăduse drept Ioniţă Sido­­nia, studentă in anul III la Insti­tutul Pedagogic din Bucureşti, săvârşise un furt de la un turist străin şi încercase să schimbe banii astfel obţinuţi printr-o stra­tagemă ce urmărea să inducă în eroare şi organele de miliţie. Cu această ocazie, de altfel, ea fusese prinsă. După cum suntem­ anunţaţi de I.M.J. Teleorman, intr-o primă etapă identificarea acesteia s-a făcut superficial, ceea ce desigur a creat neplăceri adevăratei Ioniţă Sidonia. In realitate delincventa despre care relatam este consătea­­nă cu studenta de la Institutul Pedagogic, se numeşte Floarea Leca, din comuna Tătărăştii de Jos şi are 19 ani. ••• RECOLTAU IN FELUL LOR. Ion Marinică, (25 ani) din sa­tul Buriaș, comuna Periș, Ilfov, șofer la I.A.S. Cocioc, a fost sur­prins în timp ce transporta spre casa lui 200 kg porumb boabe sus­trase de la C.A.P. In drum spre casă el a încercat să ofere plut. Gh. Vasile, care-1 prinsese, 500 lei mită. Subofiţerul de miliţie şi-a conţinut însă cercetările şi a des­coperit la domiciliul lui I.M. încă 230 kg furaje concentrate, sustra­se şi ele de la cooperativa agri­colă. In comuna .Jilavele lucrăto­rii postului de miliţie, cu sprijinul cooperatorilor in timpul efectuării unor controale pe terenurile C.A.P. l-au surprins pe Aurel Cojocaru (27 ani) din comuna Glodeanu Sărat, jud. Buzău şi Andrei Zamfir (12 ani), din comu­na Armăşeşti, care au furat 400 kg porumb ştiuleţi. Cei doi au fost arestaţi. • •• FUMAU PE ASCUNS. Ma­rin Iconaru (12 ani) şi Ion Nefito­­vici (13 ani) elevi la şcoala nr. 6 din Alexandria s-au ascuns Intr-o magazie a şantierului­­ al I.C.M.T. ca să fumeze fără să fie văzuţi. In magazie erau însă uşi, ferestre şi alte furnituri de tîmplărie... Cei doi necrprinşi cu fumatul şi nici cu regulile de protecţie au aruncat cu nepăsare mucurile pes­te ambalajele de hîrtie ale lemnă­riei. S-a declanşat imediat un in­cendiu. Copiii, de frică, n-au a­­nunţat pe nimeni şi au fugit acasă, astfel că sinistrul a distrus tot ce se găsea in magazie. Valoarea pa­gubelor se ridică la 89 000 lei. //SĂPTĂMlNA ECONOMIEI" (Urmare din pag. I) rul sistemului de învăţămînt exi­stă anumite discipline şcolare, ca ştiinţele matematice şi ştiinţele sociale, în special economia poli­tică, cara au la bază ca prin­cipiu călăuzitor noţiunea de e­­conomie. In primul rînd urmă­rim să deprindem la elevi, folo­sirea cu chibzuinţă a nepreţuitu­lui lor buget, timpul, care tre­buie folosit deopotrivă atît pen­tru instruire şi educaţie cît şi pentru activităţile extraşcolare. S-a considerat utilă şi plină de învăţăminte organizarea chiar în şcoală, chiar în nucleul clasei, a­­similînd-o programului nostru, ziua elevului econom, o zi edu­cativă care debutează în acest an, sperăm sub buni auguri. La orele de dirigenţie şi la diverse mani­festări prilejuite de această săr­bătoare şcolară se va vorbi elevi­lor despre sensul clico-cetăţenesc al economiei. Ca pedagogi nu ne interesează sumele economisite pe libret de elevul nostru, ci sim­bolul lor. Şcolarul de astăzi este cetăţeanul de mîine care va pre­lua alături de generaţia sa, între­gul mecanism economico-social. Oameni de cultură şi pedagogi vestiţi: Eminescu, Creangă, Sado­veanu, Haret, Chica, Kogălnicea­­nu, Slavici, Coşbuc, Haşdeu, Că­­linescu etc. au subliniat în scrie­rile lor ideea de economie, ce trebuie insuflată din cea mai fragedă vîrstă generaţiilor tinere. Ziua şcolarului econom are me­nirea să întregească, să adauge la celelalte activităţi educative des­făşurate în şcoală, printre altele:­­campania, susţinută pe tot­ timpul anului,­ de achiziţionare a metale­lor vechi, de recoltare a plantelor medicinale, programul regulat de muncă patriotică organizat pe şantiere, în oraşul lor şi pe stra­da lor etc., urmărind să formeze la elevi profunde sentimente cetăţeneşti. Economia, chibzuinţă, buna măsură sînt principii care stau la baza tuturor comparti­mentelor societăţii noastre. Din vastul program al construcţiei so­cialiste preconizat de partid, şcoala a extras sarcinile care, de drept îi revin şi care, cu pri­cepere şi responsabilitate trebuie să se achite. Ziua şcolarului eco­nom organizată în forumul şco­lii, este­­în primul rînd o activi­tate pedagogică. Dirigintele, pro­fesorii, educatorii vor demonstra elevilor, cu exemple evidente, că economia se află la baza tuturor virtuților. FILAR­MONICA DIN BRATISLAVA De la Filarmonica din Lenin­grad la Orchestra Simfonică din Los Angeles şi de la „London Symphony Orchestra“ la Filar­monica Naţională din Varşovia, multe dintre marile ansambluri simfonice ale lumii contempora­ne ne-au vizitat în anii din urmă. Intrate în tradiţia stagiu­nilor muzicale româneşti aceste turnee oferă iubitorilor de artă din ţara noastră posibilitatea unui contact direct cu valori artistice semnificative, posibilitatea lărgi­rii orizonturilor muzicale, posibi­litatea comparaţiei unor valori. La sfîrşitul săptămânii trecute, în zilele în care Filarmonica „George Enescu“ pregătea tur­neul de peste hotare (turneu asu­pra căruia vom mai reveni în coloanele ziarului nostru), Ate­neul Român a adăpostit două concerte ale Filarmonicii Slovace din Bratislava, orchestră de prestigiu internaţional.­­Bucurin­­du-se în ultimii ani de colabo­rarea unor remarcabili muzicieni — printre ei Vaclav Talich, Sir Malcolm Sargent, Franz Kon­­witschny, Carlo Zecchi, Herman Abendroth — Filarmonica din Bratislava s-a făcut larg cunoscu­tă prin turneele sale in mari cen­tre muzicale europene). De la un prim contact, Filar­monica Slovacă impune prin pro­fesionalism, muzicalitate, omoge­nitatea compartimentelor, preci­zie, rigoarea cu care răspunde indicaţiilor dirijorale. Sub conducerea dirijorilor ei permanenţi, — Ladislav Slovak şi Ludovit Rajter­­ (primul dintre ei este şi directorul artistic al ansamblului), Filarmonica din Bratislava ne-a oferit programe fără momente de strălucire dar afirmînd in general ataşamentul orchestrei faţă de valorile consa­crate ale repertoriului clasic sau contemporan. Am ascultat astfel alături de lucrări concertante pentru orgă sau pian de Haen­­del, Bach sau Grieg (solişti Fer­dinand Kiinda, şi Jan Pannika) — partituri concertante urmărite cu o remarcabilă supleţe de or­chestră şi dirijor — impunătoarea Simfonie în re minor de A. Dvorak, fragmente din străluci­toarele suite de balet ale lui Prokofiev la „Romeo şi Julieta“ şi evocatoarea Rapsodie pentru orchestră a lui Leos Jenacek „Taras Bulba".­ . ... Tălmăcirile Orchestrei din Bratislava'"'au mărturisit înainte de toate o convingătoare­ viziune, asupra stilurilor. Şi chiar dacă am fi dorit mai multe subtilităţi in dozarea unor planuri sonore, mai multe nuanţe coloristice în pasagiile solistice, am avut de-a lungul celor două concerte o convingătoare viziune stilistică, sentimentul unui deosebit respect faţă de text, a unei suduri a compartimentelor orchestrale, a unui instrument „colectiv“, per­fect sincronizat ce pulsează cu vigoarea unui organism. Deşi diferenţiaţi ca tempera­ment, ca gestică, cei doi şefi de orchestră sînt uniţi prin lucidita­te conceptuală, prin rigoarea cu care ansamblează compartimen­tele orchestrei, prin capacitatea de a sublinia esenţialul. IOSIF SAVA DE ŞAPTE ORI ŞAPTE Parodia poliţistă îşi trăieşte apogeul. Va mai dura ? Cît ? Iată cîteva întrebări la care nu se poate răspunde... In ultimul deceniu filmul poliţist a fost scindat. A rămas povestirea cinematografică tradiţională „cu hoţi şi cu gardişti“ (din păcate din ce în ce mai prost reprezentată) să împartă glo­ria şi sufragiile publicului cu filmul poliţist de serie neagră, etalare a violenţei rafinate şi gratuite (nefastă modă care face ravagii în filmul contem­poran) şi cu parodia poliţistă, teren de concesii care vrea să atragă publicul oferindu-i în afara acţiunilor palpitante şi umor. Un umor de excelentă calitate, din tradiţia neorealis­mului, ca-n cel mai bun pro­dus al genului „Operaţiunea San-Gennaro“, sau un comic „căznit“ ca în „Şapte oameni de aur“, „Noaptea e făcută pentru a visa“. DE ŞAPTE ORI ŞAPTE se află undeva la mijloc. Aici, italienii, realiza­torii filmului, îşi exersează profesionismul cinematografic bine cunoscut aducînd în plus multă ironie la adresa englezi­lor. Mici şicane, glume mena­jere în care totuşi regăseşti cite ceva din „furia latină“ pe schema de fier a unui obişnuit film de aventuri cu spărgători ingenioşi şi poliţişti naivi . Pretextul acestui început de serial cinematografic, după cum ne lasă să înţelegem fina­lul filmului,­­serial calitativ incomparabil cu acele poveşti tîmpe ale Comisarului ( pe care dorim să nu-l mai întîl­­nim pe ecranele noastre) este interesul englezilor pentru fot­bal. Deci, într-o zi în care se des­făşoară finala „Cupei Angliei“, într-o închisoare, un grup de şapte profesionişi ai furtu­­lui­ tactic ajunşi în haine de puşcăriaşi -i reuşesc o evada­re. O evadare, normal specta­culoasă, după A©»te iregulile... Cît ţine meciul de fotbal ei fură hîrtie filigranată din­­tr-un depozit al Regatului Unit, şi chiar reuşesc — în a­­ceeaşi durată de timp — să ti­părească într-o monetărie a­­proape două milioane de lire sterline... Apoi — şi ăsta-i „pontul“ — se întorc în închisoare con­vinşi, pe bună dreptate, că ni­meni nu-i poate bănui, că de­tenţiunea lo­r e un alibi per-­­fect... Totul ar fi, fără umorul care însoţeşte to­ătă această aven­tură’, subie­ctul unui banal film poliţist­ asemănător cu „Joc dublu în­ serviciul secret“ realizat de, acelaşi r­­egizor Mi­chele Jupo. Aşa ca,­­ lăsînd trama poliţistă la o parte, pu­tem fi mulţumiţi de umorul filmului, chiar dacă el pu­tea fi mai generos. In „7x7“ italie­nii imită pe englezi, morga lor tradiţională, ironia lor sub­ţire, grija pentru aparenţe, etc. Rezultatul : un comic accepta­bil. Vedeta filmului: Gastone Moschin „specializat“ în gen pe care l-am întîlnit şi în „Şapte oameni de aur“ şi „Noaptea e făcută pentru a visa“ ca şi în excelentele co­medii „Ani clocotitori“ şi „A­­nunţ matrimonial“. DE ŞAPTE ORI ŞAPTE — fals film poliţist, falsă come­die cinematografică, e ceea ce se cheamă un produs de larg consum, motiv pentru care pre­zenţa lui pe ecranele noastre se justifică, oricum. TUDOR STANESCU • Pictura lui Demetrescu Du­val postulează o atitudine etică vizibilă atît în sfera ideatică a reprezentărilor (în general evo­cări istorice), cît şi în sfera meş­­teşugului. Pictura sa susţine a­­cuzat condiţia şevaletului. Ea subliniază valorile „neperisabile“ ale picturalităţii, ale schemelor compoziţionale atent şi îndelung echilibrate. In consecinţă, culoa­rea are preţiozitate, subtilităţi de armonie care se cer „de­gustate" pe centimetrul pătrat. Culoarea realizează implicit o sugestie mai puternică şi mai convingătoare dincolo de ideile propuse, prin ATMOSFERA. Dar in acelaşi timp sîntefie siliţi să remarcăm aspectul ei general bituminos, o „patină a timpu­lui“ migălos sugerată, care ne duce cu gîndu-i la o structură încăpăţînată academică, la o structură, care sub efecte de meşteşug întunecă o viziune con­temporană. Să fim înţeleşi, nu reproşăm picturii sale premisele, ca, mai ales prin două lu­crări ca : „Bucolică“ şi „Icar“ posibilităţile mereu deschise ale picturii sale către abstractizare, către înnoire perpetuă, fapt care ne lasă senzaţia unei viziuni şi modalităţi fertile. • Colegul său de expoziţie Iulian Gheorghiu nu poate oferi cronicarului decit satisfacţia (inutilă) constatării a unui ta­lent neexplorat. El expune trei lucrări de pictură (un peisaj şi două portrete) mai multe stu­dii de nud, aşa cum se găsesc cu miile în mapele oricărui stu­dent de la Institutul „N. Gri­­gorescu“, piese care cu greu îşi găsesc justificarea expunerii. Ar fi poate fals să numesc­­această expunere grăbită drept expre­sia unei opţiuni, să o calific aşa cum au făcut-o alţii, drept aca­demism, pentru simplul motiv că autorul nu-şi propune aşa ceva după cum conştient nu-şi pro­pune nici un alt scop în afa­ (Urmare din pag. I) explicaţiile de care are nevoie. Pină trec pe la toţi, se pierde un timp preţios, care se reflec­tă in nerealizarea normelor. Integrarea proaspeţilor strun­gari depinde deci în mare mă­sură de ajutorul pe care il pri­mesc de la maiştri, de felul in care aceştia se preocupă de perfecţionarea lor profesională. Nu numai prin explicaţii, desi­gur. Maistrul poate să le re­partizeze lucrări pe măsura ca­lificării lor, să le conducă a­­vansarea treptată spre operaţii din ce în ce mai­ pretenţioase. Ajutorul lor rămine insă insu­ficient, deoarece nu reuşesc să completeze sistematic calificarea celor in cauză. De aceea, func­ţionează cursuri de ridicare­­ a calificării în toate­­cele trei în­treprinderi investigate. De a­­ceea s-a considerat necesară numirea unor instructori spe­ciali, muncitori de înaltă califi­care, care să se ocupe exclusiv de integrarea acestor muncitori in meserie. La U.R.E.M.O.A.S.­­Bucureşti, de exemplu, Constan­tin Craier, strungar de catego­ria a Vl-a nu face altceva de­cit să le acorde asistenţă teh­nică tinerilor strungari rămaşi sub normă de la secţia meca­­nic-şef. Numai că tinerii in cau­ză lucrează in trei schimburi, iar Constantin Craier numai in primul schimb. Acordarea asis­tenţei tehnice de care beneficia­ză doar din trei în trei săp­tămini, cind ajung să­ fie în schimbul I, se dovedeşte insufi­cientă. La Şantierul Naval Ga­laţi este numit, de asemenea, un instructor care se ocupă ex­clusiv de integrarea acestor muncitori (ing. Ion Călina, di­rector tehnic la C.S.G.). La Uzi­na „Progresul“ Brăila, „doi re­gion se ocupă mai mult de ei, pentru a-i ajuta să intre in normal (maistrul Vasile Lungu). Deci, aproximativ, aceeași situa­ HUMORUL ON­ AIUL I ţie, în ce măsură cei obligaţi să la acorde ajutorul de care au nevoie o şi fac, este mai greu de verificat. Cert este insă că preocuparea pentru introdu­cerea lor in meserie nu duce totdeauna la rezultatele sconta­te. Ne-o dovedeşte şi faptul că după un an şi trei luni de la angajare, mai există băieţi care nu reuşesc să realizeze normele. Adăugind faptul că majorita­tea pieselor pe care aceşti ti­neri Ie execută, sînt de serie mică, schimbindu-se reperul şi de două sau trei ori pe zi, ne­voia de asistenţă tehnică se triplează. Ne referim la strun­garii de la Şantierul Naval Ga­laţi. U.R.E.M.O.A.S.-Bucureşti (secţia mecanic-şef) sau Uzine­le „Progresul“-Brăila, aflaţi in atenţia noastră, în locul unor măsuri ferme de ridicare .. sis­tematică a calificării tinerilor in cauză îşi face foc uneori concepţia potrivit căreia noul strungar va ajunge la nivelul celor cu vechime Îndelungată in­secţie, cu timpul fără un e­­fort special. — Sunt unii, observă maistrul N. Ivanov, care o dată declarăţi muncitori, chiar dacă nu reu­şesc să realizeze normele, con­sideră că nu mai au nevoie de Cărţi şi ignorează cursurile de calificare. Cei care se descurcă bine la maşină, merg şi la cursuri, cei care intimpină cele mai multe dificultăţi, lipsesc. Paradoxal, dar acesta-i adevă­rul. Experienţa arată că aco­lo unde tinerii, conştienţi de gra­dul lor scăzut de pregătire, au primit un de neinlocuit ajutor din partea maiştrilor şi a mun­citorilor cu experienţă, colegi de muncă, rezultate­le bune nu au intirziat să apară. Faptul îndeamnă, la­­ meditaţie, pe toţi membrii colectivelor de muncitori, în care mai persistă, după mai bine de un an de la angajarea lor, strungari su­b normă. I-aţi ajutat întotdeauna pe aceşti­ tineri să învingă difi­cultăţile începutului ? Dacă nu, intindeţi-le mina. Au nevoie. ­ CALE­RIILE EMEREŞTENE ci modul în care lr,.ţelege să le ilustreze, opţiunea tocmai asu­pra uneia dintre puţinele căi care-i limitează deschiderea, sugestiile multiple, perspectiva cu adevărat modernă. (Galeriile „Orizont“, B-dul Bălcescu nr 23 A). • Pictura lui Nicolae Groza se dezvoltă într-o zonă afectivă înrudită. Dar spre deosebire de uşoara rigiditate a lui Deme­­trescu Duva­, o capcană posibilă oricărui pictor cu atari preocu­pări, Nicolae Groza mizează pe sugestivitatea continuă, latenţă a simbolurilor (domniţe, ursi­toare, lăutari, moroi şi moroaie­­—, urs univers greu de delimitat între folclor şi istorie), simbo­luri în care evită­­cu prudenţă închistarea heraldică, perfect în­chisă a acestora. Toate aceste ■simbpliiri expuse pe un soi de fundal-cortină, sînt imagini de­corative şi în acelaşi timp ima­gini care stabilesc între ele o inefabilă şi subtilă relaţie spa­ţială, care se constituie în me­canismul visului său, ca un uni­vers substanţial, perfect articu­lat. Este interesant de observat pe de o parte că istoria, este pentru sine mai puţin un cod de precepte morale şi mai mult o posibilitate de a visa, de a po­tenţa legendarul, şi pe de altă parte că rigorile ideistice şi for­male cărora poate fi asociat in extenso (suprarealismul) sînt di­zolvate şi negate continuu ca a­­tare. Primează confesiunea spon­tană­ directă — timbrul său li­ric de o anumită întindere to­tuşi, pe care nu-şi propune să-l dilate exhibiţionist. Aş mai re­marca inteligenţa sa plastică care nu accentuează definitiv imaginea, căreia ii lasă un as­pect frust, de eboşă iimitînd parcă şi în acest plan privito­rul la o construcţie continuă şi verosimilă. Şi aş mai remar­ca aceluia de a lucra“. (Sala Kalinderu, str. Dr. Sion nr. 2). • Universul­­ sculpturii lui Şerban Creţinu este fără îndoială un univers folcloric, un unvi-­ vers legendar construit ca şi la Nicolae Groza cu o extremă li­bertate fără împovărătoare sub­­texte demonstrative. Este un univers suflesc în care se re­cunoaşte şi pe care ai impresia că îl ajută, numai pentru plăce­rea sa de a prinde un chip con­cret. „Măştile“ ; „Bufniţa alba“ ; „Calul negru“ ; „împăratul“ ;­­.înţeleptul“ ; „Răul nopţii“ ; „Năzdrăvan“ devin ca d­intr-un fiziolog sui generis simboluri , ale unor,. înţelesuri îndelung concentrate,­ simboluri care în­tregesc o atmosferă malefică ,de desen grec popular. „Animalele“, sale cioplite cu dezinvoltură în trunchiuri­­masive de copac, care transferă şi­­ele lucrărilor un plus de vitalitate, accentuate în detalii groteşti, nu se intiln­esc cu expresionismul, decit în la­tura fabulosului şi a potenţării unui caracter pregnant. Ele nu au nimic terifiant, ci dimpotrivă — ceva din starea germină a po­veştii, a baladei. Sînt lucrări care ţin de proiectarea lirică în universul liric al copilăriei. Evi­dent, dincolo de nu poate prea accentuat caracter decorativ, care atrage într-o sarabandă se­ducătoare toate detaliile lucrări­lor, în ciuda căutărilor ideistice de o profunzime limitată, a ti­pului de sculptură ilustrativă în general, trebuie să remarcăm ca şi la Nicolae Groza prospe­ţimea şi frumuseţea exprimării decizia şi limpezimea, implicit ocolirea filozofiilor alambicate, misterioase, dar şi atît de in­consistente la o analiză mai ri­guroasă (Galeria „Simeza“, B-dul Magheru nr. 20). C. R. CONSTANTINESCU !

Next