Scînteia Tineretului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 6646-6672)
1970-10-27 / nr. 6668
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2MARȚI 27 OCTOMBRIE 1970 DECADA CÂRŢII SOVIETICE Comitetul de stat pentru cultură şi artă, în colaborare cu Centrala cărţii, a organizat, la librăria Dacia din Capitală o expoziţie de carte sovietică cu prilejul deschiderii Decadei cărţii sovietice. La festivitatea care a avut loc ieri au luat parte academicieni, scriitori, directori ai editurilor, oameni de cultura şi artă, un numeros public. Cu acest prilej directorul general al Centralei cărţii, Constantin Măciucă, şi ministrul consilier al ambasadei sovietice, S. Ilin, au vorbit despre dragostea şi stima de care se bucură autorii ruşi clasici şi contemporani sovietici, în ţara noastră. Astfel, numai în perioada anilor 1949—1969 s-au tradus din literatura rusă şi sovietică 9699 de titluri, însumind un tiraj de 124.793.000 exemplare. H.L. SIMPOZION NAŢIONAL DE EDUCAŢIE De la 31 octombrie la 1 noiembrie a.c.,in Capitală se vor desfăşura lucrările etapei pe ţară a Simpozionului naţional „Rolul şi locul educatorului în procesul de modernizare a învăţămîntului", simpozion care se înscrie în programul manifestărilor consacrate Anului internaţional al educaţiei. Faza pe ţară a simpozionului a fost precedată de numeroase manifestări ştiinţifice organizate în comune, oraşe şi municipii la care au participat peste 27 000 de profesori, învăţători şi educatoare, iar numărul comunicărilor prezentate s-a apropiat de 3 000. Pentru faza republicană a sim pozionului au fost selecţionate din întreaga ţară 300 de comunicări repartizate în 24 de secţii şi grupate pe şase teme. S. V. INCERTITUDINI ÎN GARDEROBA DE TOAMNĂ Sezonul de toamnă, inaugurat în vitrinele magazinelor cu blănuri şi frunze de viţă, pune la dispoziţia cumpărătorilor o gamă variată şi aproape completă de vestimentaţie. Pentru copii, magazinele preferă un sortiment bogat de articole matlasate (jachete cu bonete matlasate, pardesie, pantaloni matlasaţi, lenjerie, îmbrăcăminte de bumbac, tricotaje din lină şi P.N.A. etc.). Pentru femei au fost confecţionate la Arad paltoane din stofă cu gulere de blană în diverse culori şi modele. Fabricile vor mai furniza magazinelor serii scurte de pardesie maxi şi midi croite modern, din stofe fine în carouri. In săptămîna viitoare vor apărea în rafturi, de asemenea, şi serii scurte de taioare fantezi din ţesături fine executate, la „Mondiala" Satu-Mare, taioare cu gulere imitaţie de blană, rochii din stofă de import în carouri cu diverse combinaţii de culori, bluze de dantelă şi mătase etc. Totuşi, o serie întreagă de articole specifice sezonului, rămîn în baloturile din magazie, ori nu au fost uncă furnizate de către fabrici. Astfel, lipsesc canadienele de relon foarte solicitate, pantalonii supraelastici, foarte necesari. în acest sezon și în cele următoare, căciuli fantezi de blană, haine treisferturi din velur, haine de piele. Confecţiile bărbăteşti alcătuiesc o gamă variată de paltoane din stofă de Olanda, pardesie şi canadiene „Nino" executate în diverse croieli, clasice sau sport, raglane tercot, sacouri caşerate, costume din lină, fină şi tergal. Lipsesc deocamdată din vitrine canadienele treisferturi din relon, simple sau căptușite cu poliuretan (un gen de vateline din- ECOU AL UNEI POZIŢII PRINCIPIALE (Urmare din pag. 1) Cit întreaga ţară întrucît linia politică a partidului este populară şi exprimă năzuinţele ca şi interesele noastre fundamentale. De aceea, atenţia acordată cuvîntârii şi mulţimea adeziunilor au corespuns necesităţilor de a sublinia încă o dată această firească legătură între stat şi popor. Aceasta cu atît mai mult cu cît România este într-un mare efort constructiv, pentru realizarea căruia sînt oferite nu puţine sacrificii şi are deci nevoie de elementul central al politicii noastre externe drept condiţie de realizare, pace, colaborare, integrare în procesul mondial de dezvoltare, într-un moment cînd atmosfera internaţională nu este lipsită de seisme, de complicaţii cronice şi de elemente noi de nelinişte. Ecoul internaţional, unanim pozitiv, are şi el o deosebită semnificaţie, aprecierile elogioase adresîndu-se unei poziţii de adevărată măiestrie de stat, principială, în acord cu întreaga noastră politică, suplă în acelaşi timp şi model de poziţie constructivă care îndeamnă la legitate internaţională şi la soluţionarea cu răbdare şi perseverenţă a conflictelor existente, încă o dată România a venit cu o poziţie consecvent de pace, dominată de dorinţa sinceră de a nu înrăutăţi lucrurile, de a face să triumfe glasul raţiunii. Subtilitatea cuvîntârii tovarăşului Ceauşescu vine din faptul că ea reuneşte cîteva interese fundamentale în mod organic : interesul României de a extinde şi admer , colaborarea internaţională, integrarea în circuitul mondial al valorilor materiale şi spirituale, cu interesul întregii comunităţi socialiste şi cu interesele de bază ale tuturor popoarelor. Ea scoate în evidenţă ceea ce este de cîştigat dintr-o atitudine raţională, e lucidă pentru că nu consideră că problemele sunt uşoare, şi recomandă singura posibilitate de evitare a catastrofelor , o poziţie deschisă tuturor sugestiilor şi soluţiilor acceptabile. O ilustrare a unei asemenea poziţii, este, între multe altele, convingerea exprimată că toate conflictele îşi pot găsi soluţii politice prin recunoaşterea intereselor tuturor statelor existente, confirmarea dreptului lor de existenţă suverană şi independentă prin găsirea de soluţii acceptabile pentru fiecare din ele. Orice soluţie ce n-ar ţine seama de interesele legitime ale fiecărei naţiuni ar fi minată de irealitate. Pentru valorificarea resurselor, popoarele au o imperioasă nevoie de pace şi stabilitate, de o atmosferă de calm şi de eforturi constructive. Ele sînt în primul rînd interesate într-o pace echitabilă şi e nevoie de eforturile tuturor pentru a o realiza. Dar o experienţă istorică arată că numai echitatea şi justiția pot în timp să facă să dispară pasiunile şi urile iar emoţiile oamenilor să fie îndreptate spre scopuri cu adevărat constructive. p°wtf» deschisă complexităţii şi soluţiilor acceptabile animă politica noastră şi în alte probleme complicate, unde e nevoie de o îndelungată activitate diplomatică, de o mare deschidere la interesele majore, fie ea dezarmarea nucleară sau problemele înlăturării prăpastiei dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. E interesant de subliniat că înţelegerea situaţiei complicate a lumii ne duce spre înţelepciunea răbdării. Noi propunem să nu respingem soluţiile intermediare, care duc la rezolvarea treptată a întregii probleme, să nu sacrificăm ce se poate face acum de dragul unor gesturi spectaculoase. Înţelegerile bilaterale şi multilaterale, crearea unor zone denuclearizate şi dezarmate, sunt perfect în acord cu interesele generale şi particulare. Or, tocmai această poziţie lucidă, într-o atmosferă destul de înveninată ne-a adus unanime aprecieri în lume. în sfîrşit, prezenţa tovarăşului Ceauşescu la O.N.U. a prilejuit numeroase contacte la nivel înalt, întîlniri cu factori de răspundere ce au deschis calea contactelor vii, directe a unor dialoguri fructuoase ce permit înţelegerea exactă a poziţiilor şi sînt un moment esenţial al colaborării. In lumea modernă, a comunicaţiilor şi interacţiunilor complexe, rolul factorului uman nu scade, el creşte, ca un mijloc de nuanţare şi stabilire a unei comunități. Este ceea ce dovedește politica noastră externă. DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNŢUITA (ambele serii): rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20,45), Patria (orele 9; 12,45; 16,30; 20,15) Bucureşti (orele 9; 12,30; 16,30; 20), Favorit (orele 10; 13,15; 16,30; 19,45). SENTINŢA : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). ÎN ARŞIŢA NOPŢII , rulează la Capitol (orele 8,30; 10,45; 13,15; 16), FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC: SOARELE ALB AL PUSTIULUI (ora 20,30), Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE: rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18 15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20 45), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). GREŞEALA REGELUI: rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). AGONIE ȘI EXTAZ: rulează la Central (orele 9.30; 13, 16;15; 19 30). ÎN UMBRA COLTULUI : rulează la Lumina (orele 9,16 în continuare: 18,15; 20.30). FRUMOASA VARVARA: rulează la Doina (orele 11.30; 13,45). ÎNTÎLNIREA: rulează la Doina (orele 16; 18,30; 20,45), Cotroceni (orele 17,45; 20), Volga (orele 15,30; 18,15; 20,45). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE: rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). 100 DE CARABINE: rulează la Grivița (orele 9,30—11,30 în continuare; 16; 18,15; 20,30), Flamura (orele 11, 16; 18,15; 20,30). Floreasca (orele 15,30; 18; 20 30). Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). AURUL: rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). IMPOSTORII: rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20 30). HIBERNATUS: rulează la Dacia (orele 8,45;—20 în continuare: Arta (orele 15,30; 18; 20,15), PATRICIA ŞI MUZICA: rulează la Bucegi (orele 16; 18;15; 20,30), Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 10; 12,15; 17,30; 20). JANDARMUL SE ÎNSOARĂ: rulează la Unirea (orele 18, 20), Moşilor (orele 18; 20,15), Ferentari (orele 15,30; 17,45, 20). TĂCEREA BĂRBAŢILOR: rulează la Unirea (ora 15,30). FUGA BUIESTRAŞULUI: rulează la Moşilor (ora 15,30). PĂSĂRILE: rulează la Lira (orele 15,30; 18, 20), Viitorul (orele 15,30; 18, 20,30). MAYERLING (ambele serii): rulează la Drumul Sării (orele 16, 19). Progresul (orele 15,30; 19). CANARUL ȘI VISCOLUL: rulează la Cotroceni (ora 15,30). OGLINDA CU DOUA FETE: rulează la Popular (orele 18; 20 15). AMBUSCADA- rulează la Popular (ora 15,30). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MABUSE: rulează la Munca (orele 16; 18; 20). Crîngași (orele 16; 18; 20). ALFA — ROMEO SI JULIETA: rulează la Flacăra (orele 16; 18; 20). DRAGOSTE SI VITEZA: rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). DEGETUL DE FIER: rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,30). FLACARA OLIMPICA: rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). TIFFANY MEMORANDUM: rulează la Cosmos (orele 15,30; 18, 20.15). MARŢI, 27 OCTOMBRIE 1970 Opera Română: AIDA — ora 19; Teatrul de Operetă: SUZANA — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio): O FEMEIE CU BANI - ora 20; Teatrul de Comedie: CHER ANTOINE — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu): D-ALE CARNAVALULUI — ora 20; (Sala Studio): HARFA DE IARBA — ora 20; Teatrul ,C. I. Nottara" (Bd. Magheru): BĂRBAŢI FARA NEVESTE — ora 19.30; (Sala Studio): NĂZDRĂVANUL OCCIDENTULUI — ora 20; Teatrul ,,Giuleşti": ACEŞTI ÎNGERI TRIŞTI - ora 19.30; Teatrul Evreiesc de Stat: SEARA LITERARA: (Să vorbim serios despre umor evreiesc) — ora 18; Teatrul .,Ion Creangă": COCOSELUL NEASCULTĂTOR — ora 9,30; Studioul I.A.T.C.: DI VERTISMENT ’70 — ora 20; Tea trul „Țăndărică'' (Calea Victoriei): O POVESTE CU CINTEC — ora 17; (Str. Academiei); STROP DE ROUĂ: BROTACELUL — ora 17; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy); LA GRADINA CĂRĂBUȘ — ora 19,30; (Calea Victoriei). LOGODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS — ora 19,30. • 18,00 Deschiderea emisiunii ! Microavanpremiera • 18.05 Campionatele mondiale de gimnastică. Finala feminină pe aparate. Transmisiune directă de la Ljubljana • 18,35 „Bastonul de mareşal“ • 19,15 Anunţuri — publicitate • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici * 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Masă rotundă TV. Probleme anti-epidemice de actualitate. Participă : dr. Al. Calomfirescu, adjunct al ministrului sănătăţii, prof. dr. Marin Voiculescu, prof. dr. Vlad Bîlbîie, directorul Institutului „I. Cantacuzino“, dr. Vasile Tudor. Emisiune de Manase Radnev şi Andrei Bacau#20:30 Seară de teatru : „O scrisoare pierdută“ de Ion Luca Caragiale“. Spectacol al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, înregistrat în anul 1969 • 22,30 Prim plan : Dumitru Dumitru, Erou al Muncii Socialiste, directorul I.A.S. Pietroiu judeţul Ialomiţa • 23,00 Telejurnalul de noapte. tr-un produs sintetic). Nu au reapărut încă costumele de tergal ,,Siciliana“, costumele de erilan, pardesiele matlasate din relon. NOUTĂȚI „DACIA"-1300 In ultimul timp, „Dacia“-1301l a devenit tot mai mult prezentă pe drumurile ţării. Interesului crescînd al automobiliştilor Uzina de autoturisme Piteşti ii răspunde cu îmbunătăţiri continue aduse autoturismului. Prezentăm cititorilor noştri cîteva noutăţi pe care le-am aflat de la şeful serviciului constructor-şef , ing. Marin Mitrache. • Pentru reducerea vibraţiei caroseriei, s-a îmbunătăţit prinderea motorului pe şasiu, aceasta realizindu-se prin intermediul unui defazor de vibraţii. In acest fel, persoanele aflate in autoturism nu vor mai fi deranjate de zgomotul in caroserie reducindu-se simţitor şi gradul de solicitare al acesteia. • A fost îmbunătăţit sistemul de alimentare şi formare a amestecului carburant prin schimbarea atit a pompei de benzină cît şi a carburatorului. Se elimină astfel infundarea repetată a jiglerului imbunătăţindu-se totodată şi funcţionarea motorului la mersul cu viteză redusă. Un alt avantaj al înlocuirii celor două ansamble it reprezintă satisfacerea mai corectă a condiţiilor de funcţionare a motorului la regim de temperatură ridicată. • Prin aplicarea unor măsuri constructive şi tehnologice asupra pistonului şi segmenţilor, se realizează o reducere substanţială a consumului de ulei la motor. • Pentru a da posibilitatea unei rulări cu viteză mare pe drumurile nemodernizate, s-a modificat flexibilitatea resoartelor de la suspensie ntărindu-se în acest fel şi garda la sol. • Printr-o fixare mai judicioasă a amortizoarelor s-a eliminat zgomotul din zona de prindere a acestora, zgomot care chiar dacă nu reducea calităţile funcţionale şi de durabilitate ale maşinii influenţa totuşi pe posesorii de autoturisme. I. VOICU LA lo.* RECTIFICARE. In ziarul nostru din 12 septembrie a.c., la această rubrică, arătam, pe baza unui buletin de evenimente întocmit de Inspecţia judeţeană a miliţiei Teleorman că o persoană care se dăduse drept Ioniţă Sidonia, studentă in anul III la Institutul Pedagogic din Bucureşti, săvârşise un furt de la un turist străin şi încercase să schimbe banii astfel obţinuţi printr-o stratagemă ce urmărea să inducă în eroare şi organele de miliţie. Cu această ocazie, de altfel, ea fusese prinsă. După cum suntem anunţaţi de I.M.J. Teleorman, intr-o primă etapă identificarea acesteia s-a făcut superficial, ceea ce desigur a creat neplăceri adevăratei Ioniţă Sidonia. In realitate delincventa despre care relatam este consăteană cu studenta de la Institutul Pedagogic, se numeşte Floarea Leca, din comuna Tătărăştii de Jos şi are 19 ani. ••• RECOLTAU IN FELUL LOR. Ion Marinică, (25 ani) din satul Buriaș, comuna Periș, Ilfov, șofer la I.A.S. Cocioc, a fost surprins în timp ce transporta spre casa lui 200 kg porumb boabe sustrase de la C.A.P. In drum spre casă el a încercat să ofere plut. Gh. Vasile, care-1 prinsese, 500 lei mită. Subofiţerul de miliţie şi-a conţinut însă cercetările şi a descoperit la domiciliul lui I.M. încă 230 kg furaje concentrate, sustrase şi ele de la cooperativa agricolă. In comuna .Jilavele lucrătorii postului de miliţie, cu sprijinul cooperatorilor in timpul efectuării unor controale pe terenurile C.A.P. l-au surprins pe Aurel Cojocaru (27 ani) din comuna Glodeanu Sărat, jud. Buzău şi Andrei Zamfir (12 ani), din comuna Armăşeşti, care au furat 400 kg porumb ştiuleţi. Cei doi au fost arestaţi. • •• FUMAU PE ASCUNS. Marin Iconaru (12 ani) şi Ion Nefitovici (13 ani) elevi la şcoala nr. 6 din Alexandria s-au ascuns Intr-o magazie a şantierului al I.C.M.T. ca să fumeze fără să fie văzuţi. In magazie erau însă uşi, ferestre şi alte furnituri de tîmplărie... Cei doi necrprinşi cu fumatul şi nici cu regulile de protecţie au aruncat cu nepăsare mucurile peste ambalajele de hîrtie ale lemnăriei. S-a declanşat imediat un incendiu. Copiii, de frică, n-au anunţat pe nimeni şi au fugit acasă, astfel că sinistrul a distrus tot ce se găsea in magazie. Valoarea pagubelor se ridică la 89 000 lei. //SĂPTĂMlNA ECONOMIEI" (Urmare din pag. I) rul sistemului de învăţămînt există anumite discipline şcolare, ca ştiinţele matematice şi ştiinţele sociale, în special economia politică, cara au la bază ca principiu călăuzitor noţiunea de economie. In primul rînd urmărim să deprindem la elevi, folosirea cu chibzuinţă a nepreţuitului lor buget, timpul, care trebuie folosit deopotrivă atît pentru instruire şi educaţie cît şi pentru activităţile extraşcolare. S-a considerat utilă şi plină de învăţăminte organizarea chiar în şcoală, chiar în nucleul clasei, asimilînd-o programului nostru, ziua elevului econom, o zi educativă care debutează în acest an, sperăm sub buni auguri. La orele de dirigenţie şi la diverse manifestări prilejuite de această sărbătoare şcolară se va vorbi elevilor despre sensul clico-cetăţenesc al economiei. Ca pedagogi nu ne interesează sumele economisite pe libret de elevul nostru, ci simbolul lor. Şcolarul de astăzi este cetăţeanul de mîine care va prelua alături de generaţia sa, întregul mecanism economico-social. Oameni de cultură şi pedagogi vestiţi: Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Haret, Chica, Kogălniceanu, Slavici, Coşbuc, Haşdeu, Călinescu etc. au subliniat în scrierile lor ideea de economie, ce trebuie insuflată din cea mai fragedă vîrstă generaţiilor tinere. Ziua şcolarului econom are menirea să întregească, să adauge la celelalte activităţi educative desfăşurate în şcoală, printre altele:campania, susţinută pe tot timpul anului, de achiziţionare a metalelor vechi, de recoltare a plantelor medicinale, programul regulat de muncă patriotică organizat pe şantiere, în oraşul lor şi pe strada lor etc., urmărind să formeze la elevi profunde sentimente cetăţeneşti. Economia, chibzuinţă, buna măsură sînt principii care stau la baza tuturor compartimentelor societăţii noastre. Din vastul program al construcţiei socialiste preconizat de partid, şcoala a extras sarcinile care, de drept îi revin şi care, cu pricepere şi responsabilitate trebuie să se achite. Ziua şcolarului econom organizată în forumul şcolii, esteîn primul rînd o activitate pedagogică. Dirigintele, profesorii, educatorii vor demonstra elevilor, cu exemple evidente, că economia se află la baza tuturor virtuților. FILARMONICA DIN BRATISLAVA De la Filarmonica din Leningrad la Orchestra Simfonică din Los Angeles şi de la „London Symphony Orchestra“ la Filarmonica Naţională din Varşovia, multe dintre marile ansambluri simfonice ale lumii contemporane ne-au vizitat în anii din urmă. Intrate în tradiţia stagiunilor muzicale româneşti aceste turnee oferă iubitorilor de artă din ţara noastră posibilitatea unui contact direct cu valori artistice semnificative, posibilitatea lărgirii orizonturilor muzicale, posibilitatea comparaţiei unor valori. La sfîrşitul săptămânii trecute, în zilele în care Filarmonica „George Enescu“ pregătea turneul de peste hotare (turneu asupra căruia vom mai reveni în coloanele ziarului nostru), Ateneul Român a adăpostit două concerte ale Filarmonicii Slovace din Bratislava, orchestră de prestigiu internaţional.Bucurindu-se în ultimii ani de colaborarea unor remarcabili muzicieni — printre ei Vaclav Talich, Sir Malcolm Sargent, Franz Konwitschny, Carlo Zecchi, Herman Abendroth — Filarmonica din Bratislava s-a făcut larg cunoscută prin turneele sale in mari centre muzicale europene). De la un prim contact, Filarmonica Slovacă impune prin profesionalism, muzicalitate, omogenitatea compartimentelor, precizie, rigoarea cu care răspunde indicaţiilor dirijorale. Sub conducerea dirijorilor ei permanenţi, — Ladislav Slovak şi Ludovit Rajter (primul dintre ei este şi directorul artistic al ansamblului), Filarmonica din Bratislava ne-a oferit programe fără momente de strălucire dar afirmînd in general ataşamentul orchestrei faţă de valorile consacrate ale repertoriului clasic sau contemporan. Am ascultat astfel alături de lucrări concertante pentru orgă sau pian de Haendel, Bach sau Grieg (solişti Ferdinand Kiinda, şi Jan Pannika) — partituri concertante urmărite cu o remarcabilă supleţe de orchestră şi dirijor — impunătoarea Simfonie în re minor de A. Dvorak, fragmente din strălucitoarele suite de balet ale lui Prokofiev la „Romeo şi Julieta“ şi evocatoarea Rapsodie pentru orchestră a lui Leos Jenacek „Taras Bulba". . ... Tălmăcirile Orchestrei din Bratislava'"'au mărturisit înainte de toate o convingătoare viziune, asupra stilurilor. Şi chiar dacă am fi dorit mai multe subtilităţi in dozarea unor planuri sonore, mai multe nuanţe coloristice în pasagiile solistice, am avut de-a lungul celor două concerte o convingătoare viziune stilistică, sentimentul unui deosebit respect faţă de text, a unei suduri a compartimentelor orchestrale, a unui instrument „colectiv“, perfect sincronizat ce pulsează cu vigoarea unui organism. Deşi diferenţiaţi ca temperament, ca gestică, cei doi şefi de orchestră sînt uniţi prin luciditate conceptuală, prin rigoarea cu care ansamblează compartimentele orchestrei, prin capacitatea de a sublinia esenţialul. IOSIF SAVA DE ŞAPTE ORI ŞAPTE Parodia poliţistă îşi trăieşte apogeul. Va mai dura ? Cît ? Iată cîteva întrebări la care nu se poate răspunde... In ultimul deceniu filmul poliţist a fost scindat. A rămas povestirea cinematografică tradiţională „cu hoţi şi cu gardişti“ (din păcate din ce în ce mai prost reprezentată) să împartă gloria şi sufragiile publicului cu filmul poliţist de serie neagră, etalare a violenţei rafinate şi gratuite (nefastă modă care face ravagii în filmul contemporan) şi cu parodia poliţistă, teren de concesii care vrea să atragă publicul oferindu-i în afara acţiunilor palpitante şi umor. Un umor de excelentă calitate, din tradiţia neorealismului, ca-n cel mai bun produs al genului „Operaţiunea San-Gennaro“, sau un comic „căznit“ ca în „Şapte oameni de aur“, „Noaptea e făcută pentru a visa“. DE ŞAPTE ORI ŞAPTE se află undeva la mijloc. Aici, italienii, realizatorii filmului, îşi exersează profesionismul cinematografic bine cunoscut aducînd în plus multă ironie la adresa englezilor. Mici şicane, glume menajere în care totuşi regăseşti cite ceva din „furia latină“ pe schema de fier a unui obişnuit film de aventuri cu spărgători ingenioşi şi poliţişti naivi . Pretextul acestui început de serial cinematografic, după cum ne lasă să înţelegem finalul filmului,serial calitativ incomparabil cu acele poveşti tîmpe ale Comisarului ( pe care dorim să nu-l mai întîlnim pe ecranele noastre) este interesul englezilor pentru fotbal. Deci, într-o zi în care se desfăşoară finala „Cupei Angliei“, într-o închisoare, un grup de şapte profesionişi ai furtului tactic ajunşi în haine de puşcăriaşi -i reuşesc o evadare. O evadare, normal spectaculoasă, după A©»te iregulile... Cît ţine meciul de fotbal ei fură hîrtie filigranată dintr-un depozit al Regatului Unit, şi chiar reuşesc — în aceeaşi durată de timp — să tipărească într-o monetărie aproape două milioane de lire sterline... Apoi — şi ăsta-i „pontul“ — se întorc în închisoare convinşi, pe bună dreptate, că nimeni nu-i poate bănui, că detenţiunea lor e un alibi per-fect... Totul ar fi, fără umorul care însoţeşte toătă această aventură’, subiectul unui banal film poliţist asemănător cu „Joc dublu în serviciul secret“ realizat de, acelaşi regizor Michele Jupo. Aşa ca, lăsînd trama poliţistă la o parte, putem fi mulţumiţi de umorul filmului, chiar dacă el putea fi mai generos. In „7x7“ italienii imită pe englezi, morga lor tradiţională, ironia lor subţire, grija pentru aparenţe, etc. Rezultatul : un comic acceptabil. Vedeta filmului: Gastone Moschin „specializat“ în gen pe care l-am întîlnit şi în „Şapte oameni de aur“ şi „Noaptea e făcută pentru a visa“ ca şi în excelentele comedii „Ani clocotitori“ şi „Anunţ matrimonial“. DE ŞAPTE ORI ŞAPTE — fals film poliţist, falsă comedie cinematografică, e ceea ce se cheamă un produs de larg consum, motiv pentru care prezenţa lui pe ecranele noastre se justifică, oricum. TUDOR STANESCU • Pictura lui Demetrescu Duval postulează o atitudine etică vizibilă atît în sfera ideatică a reprezentărilor (în general evocări istorice), cît şi în sfera meşteşugului. Pictura sa susţine acuzat condiţia şevaletului. Ea subliniază valorile „neperisabile“ ale picturalităţii, ale schemelor compoziţionale atent şi îndelung echilibrate. In consecinţă, culoarea are preţiozitate, subtilităţi de armonie care se cer „degustate" pe centimetrul pătrat. Culoarea realizează implicit o sugestie mai puternică şi mai convingătoare dincolo de ideile propuse, prin ATMOSFERA. Dar in acelaşi timp sîntefie siliţi să remarcăm aspectul ei general bituminos, o „patină a timpului“ migălos sugerată, care ne duce cu gîndu-i la o structură încăpăţînată academică, la o structură, care sub efecte de meşteşug întunecă o viziune contemporană. Să fim înţeleşi, nu reproşăm picturii sale premisele, ca, mai ales prin două lucrări ca : „Bucolică“ şi „Icar“ posibilităţile mereu deschise ale picturii sale către abstractizare, către înnoire perpetuă, fapt care ne lasă senzaţia unei viziuni şi modalităţi fertile. • Colegul său de expoziţie Iulian Gheorghiu nu poate oferi cronicarului decit satisfacţia (inutilă) constatării a unui talent neexplorat. El expune trei lucrări de pictură (un peisaj şi două portrete) mai multe studii de nud, aşa cum se găsesc cu miile în mapele oricărui student de la Institutul „N. Grigorescu“, piese care cu greu îşi găsesc justificarea expunerii. Ar fi poate fals să numescaceastă expunere grăbită drept expresia unei opţiuni, să o calific aşa cum au făcut-o alţii, drept academism, pentru simplul motiv că autorul nu-şi propune aşa ceva după cum conştient nu-şi propune nici un alt scop în afa (Urmare din pag. I) explicaţiile de care are nevoie. Pină trec pe la toţi, se pierde un timp preţios, care se reflectă in nerealizarea normelor. Integrarea proaspeţilor strungari depinde deci în mare măsură de ajutorul pe care il primesc de la maiştri, de felul in care aceştia se preocupă de perfecţionarea lor profesională. Nu numai prin explicaţii, desigur. Maistrul poate să le repartizeze lucrări pe măsura calificării lor, să le conducă avansarea treptată spre operaţii din ce în ce mai pretenţioase. Ajutorul lor rămine insă insuficient, deoarece nu reuşesc să completeze sistematic calificarea celor in cauză. De aceea, funcţionează cursuri de ridicare a calificării în toatecele trei întreprinderi investigate. De aceea s-a considerat necesară numirea unor instructori speciali, muncitori de înaltă calificare, care să se ocupe exclusiv de integrarea acestor muncitori in meserie. La U.R.E.M.O.A.S.Bucureşti, de exemplu, Constantin Craier, strungar de categoria a Vl-a nu face altceva decit să le acorde asistenţă tehnică tinerilor strungari rămaşi sub normă de la secţia mecanic-şef. Numai că tinerii in cauză lucrează in trei schimburi, iar Constantin Craier numai in primul schimb. Acordarea asistenţei tehnice de care beneficiază doar din trei în trei săptămini, cind ajung să fie în schimbul I, se dovedeşte insuficientă. La Şantierul Naval Galaţi este numit, de asemenea, un instructor care se ocupă exclusiv de integrarea acestor muncitori (ing. Ion Călina, director tehnic la C.S.G.). La Uzina „Progresul“ Brăila, „doi region se ocupă mai mult de ei, pentru a-i ajuta să intre in normal (maistrul Vasile Lungu). Deci, aproximativ, aceeași situa HUMORUL ON AIUL I ţie, în ce măsură cei obligaţi să la acorde ajutorul de care au nevoie o şi fac, este mai greu de verificat. Cert este insă că preocuparea pentru introducerea lor in meserie nu duce totdeauna la rezultatele scontate. Ne-o dovedeşte şi faptul că după un an şi trei luni de la angajare, mai există băieţi care nu reuşesc să realizeze normele. Adăugind faptul că majoritatea pieselor pe care aceşti tineri Ie execută, sînt de serie mică, schimbindu-se reperul şi de două sau trei ori pe zi, nevoia de asistenţă tehnică se triplează. Ne referim la strungarii de la Şantierul Naval Galaţi. U.R.E.M.O.A.S.-Bucureşti (secţia mecanic-şef) sau Uzinele „Progresul“-Brăila, aflaţi in atenţia noastră, în locul unor măsuri ferme de ridicare .. sistematică a calificării tinerilor in cauză îşi face foc uneori concepţia potrivit căreia noul strungar va ajunge la nivelul celor cu vechime Îndelungată insecţie, cu timpul fără un efort special. — Sunt unii, observă maistrul N. Ivanov, care o dată declarăţi muncitori, chiar dacă nu reuşesc să realizeze normele, consideră că nu mai au nevoie de Cărţi şi ignorează cursurile de calificare. Cei care se descurcă bine la maşină, merg şi la cursuri, cei care intimpină cele mai multe dificultăţi, lipsesc. Paradoxal, dar acesta-i adevărul. Experienţa arată că acolo unde tinerii, conştienţi de gradul lor scăzut de pregătire, au primit un de neinlocuit ajutor din partea maiştrilor şi a muncitorilor cu experienţă, colegi de muncă, rezultatele bune nu au intirziat să apară. Faptul îndeamnă, la meditaţie, pe toţi membrii colectivelor de muncitori, în care mai persistă, după mai bine de un an de la angajarea lor, strungari sub normă. I-aţi ajutat întotdeauna pe aceşti tineri să învingă dificultăţile începutului ? Dacă nu, intindeţi-le mina. Au nevoie. CALERIILE EMEREŞTENE ci modul în care lr,.ţelege să le ilustreze, opţiunea tocmai asupra uneia dintre puţinele căi care-i limitează deschiderea, sugestiile multiple, perspectiva cu adevărat modernă. (Galeriile „Orizont“, B-dul Bălcescu nr 23 A). • Pictura lui Nicolae Groza se dezvoltă într-o zonă afectivă înrudită. Dar spre deosebire de uşoara rigiditate a lui Demetrescu Duva, o capcană posibilă oricărui pictor cu atari preocupări, Nicolae Groza mizează pe sugestivitatea continuă, latenţă a simbolurilor (domniţe, ursitoare, lăutari, moroi şi moroaie—, urs univers greu de delimitat între folclor şi istorie), simboluri în care evităcu prudenţă închistarea heraldică, perfect închisă a acestora. Toate aceste ■simbpliiri expuse pe un soi de fundal-cortină, sînt imagini decorative şi în acelaşi timp imagini care stabilesc între ele o inefabilă şi subtilă relaţie spaţială, care se constituie în mecanismul visului său, ca un univers substanţial, perfect articulat. Este interesant de observat pe de o parte că istoria, este pentru sine mai puţin un cod de precepte morale şi mai mult o posibilitate de a visa, de a potenţa legendarul, şi pe de altă parte că rigorile ideistice şi formale cărora poate fi asociat in extenso (suprarealismul) sînt dizolvate şi negate continuu ca atare. Primează confesiunea spontană directă — timbrul său liric de o anumită întindere totuşi, pe care nu-şi propune să-l dilate exhibiţionist. Aş mai remarca inteligenţa sa plastică care nu accentuează definitiv imaginea, căreia ii lasă un aspect frust, de eboşă iimitînd parcă şi în acest plan privitorul la o construcţie continuă şi verosimilă. Şi aş mai remarca aceluia de a lucra“. (Sala Kalinderu, str. Dr. Sion nr. 2). • Universul sculpturii lui Şerban Creţinu este fără îndoială un univers folcloric, un unvi- vers legendar construit ca şi la Nicolae Groza cu o extremă libertate fără împovărătoare subtexte demonstrative. Este un univers suflesc în care se recunoaşte şi pe care ai impresia că îl ajută, numai pentru plăcerea sa de a prinde un chip concret. „Măştile“ ; „Bufniţa alba“ ; „Calul negru“ ; „împăratul“ ;.înţeleptul“ ; „Răul nopţii“ ; „Năzdrăvan“ devin ca dintr-un fiziolog sui generis simboluri , ale unor,. înţelesuri îndelung concentrate, simboluri care întregesc o atmosferă malefică ,de desen grec popular. „Animalele“, sale cioplite cu dezinvoltură în trunchiurimasive de copac, care transferă şiele lucrărilor un plus de vitalitate, accentuate în detalii groteşti, nu se intilnesc cu expresionismul, decit în latura fabulosului şi a potenţării unui caracter pregnant. Ele nu au nimic terifiant, ci dimpotrivă — ceva din starea germină a poveştii, a baladei. Sînt lucrări care ţin de proiectarea lirică în universul liric al copilăriei. Evident, dincolo de nu poate prea accentuat caracter decorativ, care atrage într-o sarabandă seducătoare toate detaliile lucrărilor, în ciuda căutărilor ideistice de o profunzime limitată, a tipului de sculptură ilustrativă în general, trebuie să remarcăm ca şi la Nicolae Groza prospeţimea şi frumuseţea exprimării decizia şi limpezimea, implicit ocolirea filozofiilor alambicate, misterioase, dar şi atît de inconsistente la o analiză mai riguroasă (Galeria „Simeza“, B-dul Magheru nr. 20). C. R. CONSTANTINESCU !