Scînteia Tineretului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 6646-6672)

1970-10-19 / nr. 6661

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 SCURT METRAJ In salopete albastre în aceste zile In care agri­cultura reclamă o maximă ope­rativitate pentru recoltarea te­renurilor cultivate, sute de bri­găzi de muncă patriotică studen­ţeşti răspund unanim „prezent“ la chemarea ogoarelor, în mij­locul ţăranilor cooperatori şi cot la cot cu aceştia, studenţii îşi aduc aportul lor la „pîinea ţării“. Citeva astfel de brigăzi studenţeşti s-au deplasat recent, în trei localităţi din judeţul Ilfov : Buftea, Mogoşoaia şi Po­­peşti-Leordeni. Am fost pentru cîteva ore martorii eforturilor depuse, intr-o zi de duminică, de cei şapte sute treizeci de stu­denţi de la Universitatea bucu­­reşteană. ...în dimineaţa aceasta de du­minică, la Buftea nu se filmea­ză. Cei aproape trei sute de studenţi care au descins pe te­renurile agricole învecinate a­­cestei localităţi, devin, pentru citeva ore, un eroi ai platouri­­lor de filme, ci ai bătăliei pen­tru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei. Sarcinile au fost împărţite : unii vor culege porumbul de pe o suprafaţă de şapte hectare, iar alţii îl vor aranja în grămezi. întrecerea dintre cele patru facultăţi : Isto­rie, Drept, Limbi romanice şi Matematică, începe odată cu re­coltarea primilor ştiuleţi de po­rumb. In mijlocul lanurilor, în­cadrat într-o brigadă, îl întîlnesc pe asistentul universitar DUMI­TRU FLORESCU, preşedintele C.U.A.S. din Universitate. — Studenţii universităţii — ne spune dinsul „din mers“ — au luat hotărrirea ca în fiecare duminică să muncească pe o­­goare, alături de ţăranii coo­peratori, la strîngerea recoltei şi insilozarea ei. Ieşirea de as­tăzi pe teren ne arată că stu­denţii sunt deosebit de recep­tivi la iniţiativele asociaţiei, venind „in corpore“ la această acţiune. O iniţiativă pe care merită să o consemnaţi este cea a studenţilor de la Institutul pedagogic de 3 ani, care au hotărit să lucreze timp de două săptămâni, zi de zi, la muncile agricole. Următoarele două popasuri le facem pe rând, pe adevăra­tele şantiere agricole de la Mogoşoaia şi Popeşti-Leordeni. Intenim oriunde ne aflăm, a­­celaşi elan tineresc, aceeaşi în­trecere pasionantă. La Mogo­şoaia, pină la ora prinzului, cele opt hectare de porumb erau recoltate de cei 220 de stu­denţi, componenţii brigăzilor de la Filozofie, Română, Geografie şi Biologie. Nu mai prejos se situează brigăzile care lucrea­ză la Popeşti-Leordeni. Aci, după numai citeva ore, cifrele reprezentînd realizările brigăzi­lor formate din viitori fizicieni, chimişti şi filologi se înscriu în cele de ordinul sutelor de mii : in hambare au fost însilo­­zate două sute de mii kilogra­me porumb. Alte patruzeci de mii de kilograme au fost des­cărcate din camioanele ce ve­neau direct de pe ogoare. Dovada entuziasmului şi mai ales a hărniciei brigăzilor stu­denţeşti, este grăitoare. Numai in citeva ore ale unei dimineţi de duminică, primele brigăzi de muncă patriotică de la Univer­sitatea Bucureşti au recoltat 15 hectare porumb, însilozînd sau pregătind pentru insilozare 240 000 kg. în acele ore ale dimineţii du­minicale, la Buftea nu se filma. Păcat ! Pelicula ar fi putut imortaliza momente grăitoare de entuziasm cotidian. Şi, totuşi, trebuie un film... Un scurt­­metraj in salopete albastre : duminica trecută, ca şi in cele­lalte de aci înainte, toate fa­cultăţile Universităţii erau pre­zente la muncă. I. IANTCOVICI student SOLUŢII DE COMPROMIS (Urmare din pag. 1) ale şi rutiere „Progresul" Brăila şi alţi cîţiva de la U.R.E.M.O.A.S. Bucureşti. Nu am pus la socoteală desigur, pe cei care după o lună­­două de la părăsirea întreprinde­rii, neavînd posibilitatea să achite cei 7 000 lei — costul şcolarizării, s-au reangajat. Iată deci ce înseamnă pentru cei în cauză perioada de acomo­dare. Pentru a o putea traversa, ei au nevoie, rezultă clar asta, de un sprijin efectiv. întreprin­derile sunt nevoite să recurgă la diverse soluţii de compromis pen­tru a-i menţine ca angajaţi, pen­tru a le acorda şanse de reabili­tare. Cum ? Cîte întreprinderi a­­tîtea soluţii. — Comitetul de direcţie al Şantierului Naval Galaţi, ne spune tovarăşul inginer Ion Călina, di­rectorul tehnic al S. N. Galaţi, a hotărît să completeze strungarilor debutanţi cîştigul realizat efectiv cu anumite sume din fondul de regie, acordate diferenţiat în funcţie de rezultate. Pentru a-i stabiliza în întreprindere şi pen­tru a li se asigura existenţa, băie­ţii au nevoie de ajutor din par­tea noastră. — Ce anume diferenţiază a­­cest ajutor ? — Dacă-şi realizează normele în proporţie de 30 pînă la 50 la sută primesc pe lîngă banii cîş­­tigaţi astfel încă jumătate din diferenţa de salariu nerealizată. Pentru normele îndeplinite în proporţie de 50 pînă la 75 la sută obţin suplimentar 70 la sută din salariul nerealizat, iar cei care reuşesc să facă peste 75 la sută din normă beneficiază de sala­riul integral. Atingerea procenta­jului de 90 la sută din primele luni este o performanţă la noi. Autorii ei, puţini ce-i drept, înca­sează ca recompensă 105 din sa­lariu. — Cît timp îi ajutaţi ? — Şase luni după angajare. La U.R.E.M.O.A.S. Bucureşti am întîlnit aproximativ aceeaşi situaţie. Diferă doar soluţiile de compromis. Aici ,după prima lună de muncă în acord strunga­rii începători nereuşind să-şi în­deplinească normele au fost tre­cuţi pentru trei luni în regie, timp în care au primit salariul integral urmărindu-se în primul rînd disciplina, prezenţa (ingi­ner Virgil Şerban, şeful secţiei mecanic şef). Trecuţi din nou in acord au dovedit însă aceeaşi incapacitate de a-şi realiza nor­mele ca la început. Se impune o observaţie. Ni­meni dintre cei cu care am stat de vorbă nu consideră ca princi­pali vinovaţi ai nerealizării nor­melor pe tinerii absolvenţi. Sunt enumerate drept cauze ale dimi­nuării randamentului lor anumite abateri de la disciplină, absenţe nemotivate sau deficienţele de organizare din interiorul secţiilor, însoţite însă de precizarea : „fac­tori secundari“. Recurgerea la soluţiile de compromis înserate mai sus, consemnează de fapt opinia respectivelor conduceri de întreprinderi că nu din vina lor în primul rînd tinerii strungari au o calificare necorespunzătoare la terminarea şcolii profesionale. Lucru lesne de înţeles, atîta timp cît practica în producţie a elevilor nu se va desfăşura direct la maşini, în atelierele şcoală sau în secţiile productive vor fi pre­zente şi rebuturile de calificare. Perioada de acomodare conti­nuă şi acum după un an şi trei luni de la angajare unii dintre ei nereuşind încă să răspundă can­titativ şi calitativ exigenţelor pro­ducţiei. Faptul că o serie de ti­neri pregătiţi au greutăţi dove­deşte că nici la locurile de mun­că nu au găsit întotdeauna cli­matul propice pentru împlinirea lor profesională. Am urmărit de aceea pe parcursul anchetei noas­tre şi măsurile care s-au luat la nivelul secţiilor pentru ca în cel mai scurt timp tinerii strungari să ajungă la nivelul de pregătire necesar căutînd să reperăm cît mai exact cine se ocupă de in­troducerea lor în meserie. Dar astfel am divulgat deja tema anchetei viitoare. @ C­­ ­­N C­U­R­Â­N­D LA CINEMATOGRAFUL PATRIA DIN CAPITALĂ producție a studiourilor engleze regia : JOHN SCHLESINGER JULIE CHRISTIE, ALAN BATES, TERENCE STAMP, PETER FINCH SUNETUL Muzicii : rulează la Patria (orele 12,45; 16,30; 20,15). 100 DE CARABINE : rulează la București (orele 8, 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Excelsior (orele 8 30; 11; 13,30; 16, 18,30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE : rulea­ză la Luceafărul (orele 9; 11,15; 1­0) Oft* IO OA- Ol) 0/\r4il(n) (nrnîn Io,tov, iU­ zxj, restivui­tui crc 8 30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 12,30; 15 30; 18; 20,30). IN ARŞIŢA NOPŢII : rulează la Capitol (orele 8 30; 10,45; 13,15; 16; 18 30), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (ore­le 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20 45), Modern (orele 9; 11,30; 13,45; 10; 18,30; 20,45). OMUL RAS IN CAP : rulează la Capitol (ora 21). VA PLACE BRAHMS ? : rulează la Victoria (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). IMPOSTORII : rulează la Cen­tral (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18 15; 20,30) NOILE AVENTURI ALE RĂZ­BUNĂTORILOR : rulează la Lu­mina (orele 9,30—14,45 în continua­re ; 17; 19, 21). FRUMOASA VARVARA : rulea­ză la Doina (orele 11,30; 13,45; 16). BLOW-UP : rulează la Doina (orele 18,15; 20,30). HATARI­­ rulează la Timpuri O • O 0 • I Noi (orele 9,30—16 In continuare) ; Programe de documentare în pre­mieră (orele 19, 20,45). PATRICIA ŞI MUZICA : rulează la Griviţa (orele 10,30; 16; 18,15; 20.30) , Arta (orele 15,30; 13, 20). JANDARMUL SE INSOARA : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). MAYERLING : rulează la Bu­zeşti (orele 15,30; 19), Volga (orele 15,30; 19), Moşilor (orele 17, 20,15). FLACARA OLIMPICA : rulează la Moşilor (ora 15). DEGETUL DE FIER : rulează la Dacia (orele 8,45—20,30 în conti­nuare). Progresul (orele 15,30; 18, 20). HIBERNATUS : rulează la Bu­­cegi (orele 10; 16; 18 15; 20,30), Flo­­reasca (orele 15,30 18; 20.30), Au­rora (orele 9; 11;15; 13,30; 15; 18,15; 20.30) Flamura (orele 11; 16; 18,15; 20.30) . STRĂINII : rulează la Unirea (orele 18. 20). NUMAI MORTUL VA RĂSPUN­DE : rulează la Unirea (ora 15,30). AURUL : rulează la Lira (ora 15,20), Rahova (ora 15,30). VIA MALA : rulează la Lira (orele 18, 20). AMBUSCADA : rulează la Dru­mul Sării (ora 14,30). DRAGOSTE ȘI VITEZA : rulea­ză la Drumul Sării (orele 16,30; 18,30; 20,30) Munca (orele 16, 18, 20). PĂSĂRILE : rulează la Giulești (orele 15,30; 18; 20.30), Mioriţa te­rei( 10; 12;15; 15; 17.30; 20). PETRECEREA : rulează la Co­­troceni (orele 15,30; 17,45; 20). CUM SE REUŞEŞTE IN DRA­GOSTE : rulează la Viitorul (orele 18, 20). Canarul şi viscolul : ru­lează la Viitorul (ora 16); ultimul drum : rulează la Popular (ora 15,30). A TRAI PENTRU A TRAI • ru­lează la Popular (orele 18; 20,15). INTÎLNIREA : rulează la Flacă­ra (orele 16; 18, 20), Rahova (orele 18; 20,30). FRUNZA DE VITA : rulează la Viran (orele 15,30; 18; 20,15). CLIPA DE LIBERTATE : rulea­ză la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). MOARA CU NOROC : rulează la Pacea (orele 15,30; 18; 20,15). ALFA-ROMEO ŞI JULIETA : rulează la Crîngaşi (orele 18, 18, 20). TĂCEREA BĂRBAŢILOR : ru­lează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). LUNI, 19 OCTOMBRIE 187« Teatrul Naţional ,I. L. Caragia­­le“ (Sala Studio) . CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF 7 — ora 20 ; Teatrul Mic : DOI PE UN BA­LANSOAR — ora 20 ; Studioul I.A.T.C. : DIVERTISMENT ’70 — ora 20 ; Teatrul ,,, Tănase“ (Sala Savoy) : LA GRADINA CĂRĂBUȘ — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) . LO­GODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS (BOEING-BOEING) — ora 19,30; Teatrul de revistă „Fanta­­sio"-Constanţa (La Teatrul de Ope­retă) . NU AVEŢI UN CAP IN PLUS T — ora 19,39, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE • Luni, 19 octombrie, in jurul o­­rei 17,08, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite in di­rect de la Organizaţia Naţiunilor Unite Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U. • 18,00 Microavanpremiera. • 18,05 Student la Politehnică. (Transmisiune directă de la In­stitutul politehnic din Bucu­reşti). • 18,35 Panoramic ştiinţific. • 19,00 Actualitatea In economie. • 19,15 Anunţuri­ publicitate. • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. • 19,30 Telejurnalul de seară. • 20,00 Roman foileton : „Punct şi contrapunct“ — Sfîrşitul se­rialului. • 20,45 Steaua fără nume. Prefa­ţă la o nouă ediţie a acestei e­­misiuni. Program susţinut de laureaţi al etapelor precedente ale concursurilor „Steaua fără nume". • 21,35 Teleglob. Itinerar polonez : Cracovia, Poronin, Zakopane. • 22,00 Telejurnalul de noapte. • 22,15 Muzică populară. La vioa­ră Victor Predescu. • 22,30 Rampa. Delegaţia D.B.J.R. şi-a încheiat vizita in România Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Leonte Rântu, a primit simbătă dimineaţa de­legaţia Consiliului Federal al Tineretului din Republica Fe­derală a Germaniei — D.B.J.R. — condusă de Wolfgang Rei­fenberg, preşedintele Consi­liului care face o vizită în ţara noastră. A fost de faţă Ion Iliescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ★ Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a primit simbătă dimineaţa de­legaţia Consiliului Federal al Tineretului — D.B.J.R. — din R.F a Germaniei, condusă de Wolfgang Reifenberg, pre­şedintele consiliului, care se află într-o vizită în ţara noas­tră. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cor­dială, a participat Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele ti­neretului, Ion Mărgineanu, se­cretar al Marii Adunări Na­ţionale. Sâmbătă, la amiază, delegaţia Consiliului federal al tineretului din R.F. a Germaniei, condusă de Wolfgang Reifenberg, președinte­le Consiliului federal al tinere­tului, a fost primită de Ion Ilies­cu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru proble­mele tineretului. Cu acest prilej, au fost exa­minate probleme privind colabo­rarea bilaterală, precum și unele probleme de interes comun. „ Duminică, a părăsit Capitala delegaţia Consiliului Federal al Tineretului, condusă de dr. Wolfgang Reifenberg, preşedin­tele Consiliului, care, la invi­taţia C.C. al U.T.C. a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Oto­­peni, oaspeţii au fost salutaţi de Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru pro­blemele, tineretului, Vasile Ni­­coloiu şi Ion Popescu, secretari ai C.C al U.T.C., membri ai Biroului, activişti ai C.C. al U.T.C. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R. F. a Germaniei la Bucureşti. A Plecarea la Moscova a tovarăşului Gh. Rădulescu Duminică la amiază, a plecat la Moscova tovarăşul Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezen­tantul permanent al Republicii Socialiste România în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, pentru a participa la lucrările celei de-a 49-a şedinţe a Comi­tetului Executiv C.A.E.R. La plecare, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi tovarăşul Leonte Răutu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă A.V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai amba­sadei. (Agerpres) Cinstirea Duminică, la căminul cultural din Filipişu Mare, judeţul Mu­reş a avut loc o adunare popu­lară pentru a cinsti memoria sergentului major Rusu Ioan David, căzut la datorie în una din acţiunile iniţiate de unităţi militare în sprijinul populaţiei din Tg. Mureş in timpul inunda­ţiilor din luna mai a acestui an. La adunare au luat parte un mare număr de săteni, militari din Tg. Mureş şi Cluj, rude, prieteni precum şi familia erou­lui. Adunarea a fost deschisă de Pavel Moraru, primarul comu­nei, care a evocat chipul bravu­lui ostaş răpit de furia apelor. Despre cel dispărut a vorbit şi Pop Nicolae, directorul şcolii din unul erou localitate şi alţi cetăţeni care l-au cunoscut. Colonelul Nicolae Mihalache a dat apoi citire De­cretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care sergentul major Rusu Ioan David a fost decorat post­mortem cu Înalta distincţie „Virtutea ostăşească CI !“ pre­cum şi ordinul ministrului for­ţelor armate ale Republicii So­cialiste România, cu privire la avansarea la gradul de plutonier adjunct. Tot ca o înaltă preţu­ire a curajului şi devotamentu­lui de care a dat dovadă în acele clipe grele, în lupta Îm­potriva stihiilor naturii, una din străzile oraşului Tg. Mureş va purta numele sergentului major Rusu Ioan David. 'i'il «lAl.11 ' illljil LUn MMI lfW«nTll.l.' mm (Uvnare din pag. I) cestea din urmă sunt determinate de necunoaşterea exactă şi la timp a situaţiei din reţeaua de difuzare, de amînarea studierii şi aprobării unor propuneri ve­nite de la aceste întreprinderi. Din toate părţile se fac auzite — şi noi înşine putem constata acest lucru chiar în Capitală — critici la adresa insuficienţei sur­selor de informare şi de recla­mă (care, chiar şi atunci cind pot oferi o imagine mai convin­gătoare nu o fac la timp !), a sosirii defectuoase a acestor fil­me programate pentru acţiuni speciale, a sărăciei de filme do­cumentare, îndeosebi pe teme a­­gricole a insuficientei sprijiniri şi popularizări a iniţiativelor de la nivelul judeţelor, la adresa fe­lului în care difuzarea este sau nu sprijinită de criticii de film etc. Grosu Ştefan, directorul între­prinderii cinematografice Dolj, demonstrînd marea eficacitate a Ulmului documentar în oraşele şi satele judeţului prin acţiuni de genul „proceselor cinemato­grafice“ (ca de exemplu, cu fil­mul ,,Atenţiune, părinţi“), a cri­ticat lipsa materialelor de pre­zentare a filmului. Din această cauză adesea se recurge la mij­loace improvizate, iar la „efica­citatea“ acestora se adau­că frec­vent atitudinea unor directori de cămine culturale de la sate, care nu înţeleg rolul imens al filmului documentar, ştiinţific, artistic în educarea multilatera­lă a oamenilor. Problema difuză­rii filmului documentar pe cele mai variate, însă la zi, teme s-a discutat pe bună dreptate înde­lung. Oamenii vin astfel în con­tact cu probleme şi preocupări ce, altminteri, n-au cum să li se înfăţişeze. Există locuri în care spectatorii vin în sala de pro­iecţie numai pentru filmul do­cumentar plecînd de la filmul artistic . Dar fondul de filme documentare, în special cu tema­tică agricolă, este epuizat şi în­vechit, pe ecrane rulind ace­leaşi filme de 7 ani. La Aiud, de exemplu, 800 de elevi de la Şcoala de tehnicieni agricoli şi alţi 750 de la Şcoala de şoferi aşteaptă filme documentare de specialitate, în Vedea Jiului, mii­le de mineri, mai ales tinerii, aşteaptă filme despre meseria lor, iar în judeţul Gorj, Vodislav Ion afirmă că 40 la sută în o­­raş şi peste 60 sută în sate, spec­tatorii sunt formaţi din elevii şcolilor. O iniţiativă la Tg. Mu­reş, un program special de fil­me documentare, foarte bine pri­mită de spectatori a fost com­promisă deoarece D.D.F. n-a tri­mis filmele respective. Revenind la difuzarea filmu­lui in reţeaua sătească ce cuprin­de un mare număr de cinemato­grafe şi săli de proiecţie, mulţi au vorbit despre insuficienţa sprijinului organelor locale, a di­rectorilor de cămine, lipsa de preocupare pentru cultura filmu­lui în revistele pentru sate (în primul rînd a „Îndrumătorului cultural"). In ciuda acestor ob­servaţii şi sugestii ce vor trebui neapărat să fie privite cu seriozi­tate consfătuirea de la Deva a constituit totodată şi un e­­fervescent moment de relevare şi discutare mai largă tocmai a metodelor individuale prin care unii din responsabilii de cinema­tografe, pasionaţi de munca lor, au obţinut rezultate deosebite. Este cazul întreprinderii cinema­tografice judeţene Hunedoara ce instruieşte permanent pe toţi lu­crătorii din reţea informindu-i a­­supra fiecărui film pe care-l di­fuzează iar pentru spectatori e­­ditînd săptămînal mici progra­me de buzunar cu prezentarea fiecărui film, este cazul unor în­treprinderi noi ca aceea din ju­deţul Alba care colaborează strîns cu presa locală şi este ca­zul îndeosebi, al responsabilului cinematografului din Aiud, jude­ţul Alba, Ion Ţăranu, care, de e­­xemplu, în lipsa afişelor şi a pliantelor desenează afişe răspindindu-le în tot oraşul, în holul cinematografului din Aiud spectatorul puţind să găsească pînă şi mersul tre­nurilor şi autobuzelor! Rezul­tatul este că la Aiud sala e pli­nă. Chiar şi la cele mai slabe filme ! Din păcate, o chestiune atit de importantă ca aceea a criticii de fum a rămas pentru participanţi sub semnul aceleiaşi nedume­­riri cu care veniseră. Anume, toţi lucrătorii reţelei de difuza­re a filmului — şi nici conduce­rea acesteia nu face excepţie — nutresc convingerea că critica de fim intră într-o flagrantă con­tradicţie cu obligaţiile economi­­co-financiare pe care le au. „Succesul de casă“ spun ei este adesea grav ameninţat de incle­­menţa criticii. Desigur, nu toa­te „intransigenţele“ cronicari­lor pot fi luate în serios, însă aici, cum uşor se poate înţele­ge, se manifestă consecinţele ca­lităţii precare a unui mare nu­măr de filme din repertoriul o­­ferit în general de D.D.F. A­­proape lunar revistele şi cotidie­nele critică nivelul submediocru al multelor pelicule achiziţiona­te, aceleaşi care, de la Bucureşti îşi iau apoi zborul în ţară. E­­xistă părerea că o reclamă a fil­mului încă din timpul realizării lui (revista „Cinema“ pătrunzind insuficient în masele de specta­tori), dar mai ales a organizării de întîlniri cu realizatorii (ca de exemplu cea de la Orăştie cu re­gizorul Mihai Iacob, ori cea pro­iectată la Craiova pentru „Cana­,­rul şi viscolul“), ar putea să re­medieze situaţia, cel puţin în privinţa filmelor româneşti. în general, însă■ această soluţie nu va putea remedia situaţia atîta vreme cit spectatorii se plîng că nu li se oferă filmele pe care le aşteaptă iar cei care le prezin­tă filmele nu pot rezolva con­tradicţia dintre gustul lor şi cel al criticii de fum­­. în sfîrşit, urmează a se clari­fica situaţia filmului documen­tar : reţeaua învinuieşte studioul iar unii reprezentanţi ai acestuia reproşează inerţia reţelei. Cert este că filmul documentar trebu­ie să răspundă, prin efortul con­jugat al producătorilor şi reţelei difuzării, cerinţelor oamenilor, dorinţei foarte larg exprimate de a primi filme noi, pe teme eco­nomice, agrare, tehnice, indus­triale, educaţie etc. Ele sunt a­­şteptate cu cel mai înalt inte­res. Utilitatea unor astfel de schimburi de experienţă este indiscutabilă. Tot indiscutabilă este şi necesitatea de a prezen­ta publicului din toate categorii­le filme valoroase, la un înalt nivel de realizare, despre viaţa de azi a ţării, despre realizările oamenilor muncii, despre desco­peririle termico-ştiinţifice, des­pre cele mai noi metode de lu­cru in diverse sectoare etc. Pen­tru a fi un instrument cu maxi­mă eficacitate socială, reţeaua di­fuzării filmului, D.D.F. au de făcut încă serioase eforturi şi în special de a achiziţiona filme care să nu mai provoace obiş­nuitele ironii lunare . Apreciind recenta consfătuire de la Deva, nu ignorăm insă faptul că o ex­celentă organizare a reţelei di­fuzării — care nu e însă chiar aşa cum a rezultat în parte şi din consfătuire — nu rezolvă calitatea operei pe care este me­nită să o difuzeze. LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 FRUNZA DE VIŢĂ In cinematografia ungară co­media şi-a avut întotdeauna, cantitativ şi calitativ, locul ei aparte. O înşiruire de titluri, din filmele ultimilor 20 de ani, poate sta astfel mărturie: „Toată lumea pe stadion“, „Un om teribil“, „Răzbunarea rebu­tului", „Vineri 13", „12 rezul­tate exacte“, „Logodnicele vă­duve“, „Povestea prostiei mele“ etc. Numitorul lor comun era tematica actuală, de aici poate şi interesul publicului pentru asemenea filme. De aici şi „ier­tarea“ pentru neimplinirea acestor filme oprite ades la aspectele de suprafaţă sau pre­zentate intr-o tratare grăbită, cu dezinvoltura suspectă a u­­morului de situaţii... „Frunza de viţă" e o încer­care de a rupe cu această tra­diţie, tentativă pe care regizo­rul Felix Mariassy o face pe o temă clasică, viaţa de provin­cie, ambiţionat „să aducă" nu atit date noi, cît o nouă inter­pretare. Dar ce este nou în film e in afara comicului, ţi­­nînd de un realism amar, cu eroi care-şi filozofează o me­diocritate aspirată. Dar ce este nou în film e prea puţin şi vag subînţeles. Rămas numai la scandaloasa apariţie a unei statui nud (un „băiat cu fluier“) intr-un oraş de provincie filmul ar fi adău­gat încă un titlu la capitolul bonom şi neutru, al umorului degeaba. Valul de falsă pu­doare prilejuit de nevinovata statuie, protestele organizate ale pensionarilor azilului de bătrîni, ale adunării gospodine­lor, ale oficiosului local de pre­să şi al multor personaje neîn­regimentate in nişte instituţii şi organe ale opiniei publice sau administrative, ascund doar accesele unei existenţe mes­chine, impulsionate de un ase­menea eveniment. Inchipuiţi-vă un oraş popu­lat doar de o Domnişoară Cucu In tiraj de masă. O Domnişoară Cucu Insă fără obosita ei re­semnare şi fără dramul acela de umanitate care ne făcea s-o înţelegem. Aici toţi sânt feroci, rămaşi într-o falsă intransi­genţă, toţi sânt de o prostie tranşantă, nealterată măcar nici — ne-o sugerează filmul — de convenţii. Totul e trist, de o ridicolă neputinţă. Oamenii seamănă cu peisajul pe care ţi l-au con­struit după măsura lor. Havu­zul din centrul oraşului, mane­vrat manual la ocazii festive, nu-i numai un decor sordid, ci şi oglinda în care locuitorii se pot uita fără teama de a fi defor­maţi. Şi statuia nici nu e din acest punct de vedere, prin a­­pariţia ei, un atentat la pudoa­re, ci un atentat la mediocri­tatea unei colectivităţi. Ştiind că un asemenea mediu nu se pretează doar la comic, chiar dacă despre comedie este vorba, Felix Mariassy Împinge acţiunea un grotesc, cu o furie care-l face „să-şi uite“ perso­najele In trecerea lor prin toate situaţiile posibile, vrlnd să obţină neapărat, cu orice preţ (şi aici preţul cel mare era Însuşi filmul) un simbol ceţos, argument pentru o boa­lă fărfi leac, din violentul tem­belism al personajelor sale. Mariassy n-a avut puterea de a rămlne exact, de a rămlne in datele temei. De aici, in ciuda a ceea ce numeam, realismul amar pe care sconta, ptna la urmă, un simplu delir parodia TUDOR STANESCU 16 PIETRE (Urmare din pag. 1) zău, menite, prin rotirea lor pe cerul artei, să desfacă un evantai de simboluri şi nume mitice : Icar, Bocitoare, Zbor, Ginditor, Troiţă, Tată şi fiu, Pomul vieţii etc. Una lingă alta ele semnifică un imn a­­dus creaţiei colective, ano­nime în esenţă, omului. Sunt avangarda primului mu­zeu un aer liber din ţara noastră aşezat aici la Mă­­gura-Buzău. Artiştii au plecat şi au ră­mas 16 zeiţe care vor săruta cea dinţii zăpadă munteană. Au rămas 16 pietre in acest peisaj zăbrelit de tăcere, ză­bovind intr-o horă albă, nu prea departe de îngenunchie­­rea meditativă a „Rugăciu­nii“ lul Brâncuşi parcă anu­me aşezată aici In Buzău — adevărată piatră de început, testamentară. E o firească integrare a unei spiritualităţi moderne in simplitatea eter­nă şi magnifică a naturii. Peste ridurile lor calme de astăzi vremea Işi va insinua tăcută, acidă, grimasele ei îndelungi şi incete, impunin­­du-şi masca sa orgolioasă. Revenit la locul lor de naş­tere, am avut vaga impresie că hora aceasta pietrifică sub baza veşniciei un dans tăcut şi mocnit de munteni, un joc ştiut de mine dintr-o mai adincă amintire, un stop-ca­­dru ale cârtii declanşări vir­tuale promiteau, o dată cu descleştarea pietrei din rigi­dităţile ei virginale, izbucni­rea acelui entuziasm popular sublimat in gesturi cu o tra­iectorie deplină şi solemnă. Chiar dacă n-ar fi fost de­cit 16 vetre pe care Intr-o toamnă agonică s-ar fi oprit 16 păsări obosite, readunin­­du-si un arini zborul risipit peste Carpati, ele tot și-ar fi îndeplinit misiunea și jertfa lor. ÎNTIRZIAŢII (Urmare din pag. I) 2 000 de hectare. Pe ogoarele de la I.A.S. Cătărmăneşti am întîl­nit cîteva cunoştinţe mai vechi: tractoriştii Nicolae Chitic, Ion Bobeica, Gheorghe Isac, semna­tarii obişnuiţi ai lucrărilor de calitate care şi de data aceasta, după cum relata inginerul Du­mitru Şimian, directorul unită­ţii, au depăşit cu mult normele zilnice. Deci aspecte de intensă acti­vitate, prezente în majoritatea unităţilor agricole, unde am po­posit. Ne oprim însă aici cu pre­zentarea lor, deoarece reuşita campaniei depinde şi de rezulta­tele unor unităţi în care ritmul de lucru este nesatisfăcător, sub posibilităţi. Şi aceasta, după cum am putut observa în urma sondajelor efectuate, nu din lipsa mijloacelor de muncă ci din pricina gravelor lacune or­ganizatorice. Concret, iată cîteva ipostaze ale lipsei de răspundere, re­flectate, evident, în ritmuri de lucru nesporice. Ni s-a părut surprinzător la cooperativa agri­colă din comuna Mitoc, modul haotic în care se desfăşurau lu­crările, cu atît mai mult cu cît în această etapă numărul lor s-a redus şi deci munca de coor­donare este uşurată. Ca urmare aici ca şi în comunele Lunca şi Tudora, utilajele nu sunt folo­site la întreaga capacitate fia cooperativa agricolă Vatra, de pildă, secţia de mecanizare, ali­niază în aceste zile de vîrf, 14—15 tractoare din 28), iar rit­mul arăturilor este slab. Ingine­rul şef, M. Moldoveanu de la Mitoc a fost de altfel şi sancţio­nat pentru lipsa de supraveghere a muncii. Sperăm să tragă ur­gent învăţămintele de rigoare şi cadrele de conducere de la Lunca şi Tudora­nn aceste zile, motorul fiecărui utilaj ar trebui să funcţioneze ca un ceasornic. Şi totuşi iată „re­plica" oferită la Roma şi Brăeşti, în curtea secţiei de mecanizare a cooperativei agricole din Ro­ma (unde în condiţiile în care sfecla nu este complet strînsă, două maşini speciale de recol­tat lenevesc netulburate de peste un an!) întîlnim două tractoare defecte. Mecanizatorii Toader Prăjlaru şi Vasile Burac, îmi explicau, cu calm, că absen­tează din lanuri... doar de o zi şi jumătate. Tot aici se odihnea şi tractorul lui Dumitru Puiu, care tocmai — am fost asiguraţi — dădea o fugă pînă acasă. La Brăeşti, unde mai sînt de recol­tat mari cantităţi de cartofi, sfe­clă şi unde 400 de hectare sunt blocate cu glugi de porumb, mijloacele de transport sunt fo­losite anapoda. In plină zi, şo­ferii M. Ababei şi I. Galan, se plimbă cu autocamioanele pe uliţele satului. De acelaşi dezin­teres din partea consiliilor de conducere se „bucură" mijloacele de transport şi la cooperativele agricole din comuna George E­­nescu, Româneşti sau Dumeni, în timp ce mari cantităţi de cartofi nu sunt încă trimise la baza de recepţie. Răspunderea principală o poartă desigur în aceste cazuri conducerile unităţilor agricole şi întreprinderilor de mecanizare. De insuficientă mobilitate dă do­vadă şi direcţia agricolă chemată în aceste zile — cu vreme din ce în ce mai nefavorabilă — să gă­sească mijloace decisive pentru a-i aduce şi pe „întîrziaţi" la cota generală. Nu putem să nu remar­căm însă ca o cauză a rămîneri în urmă şi preocuparea insuficien­tă a unor comitete executive ale consiliilor comunale faţă de pulsul campaniei. Tn fond cine să se intereseze de recoltă în afară de unităţile agricole dacă nu şi primarul satului! ? Ceea ce nu au făcut pînă acum factorii in discuţie de la Vorniceni sau Roma. Relevînd necesitatea urgentării maxime a eforturilor la faza fi­nală a tuturor lucrărilor de recol­tat, notăm şi faptul că ultimul ter­men stabilit pentru încheierea însămînţărilor este 20 octombrie. Trebuie respectat cu orice preţ!

Next