Scînteia Tineretului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 6646-6672)
1970-10-19 / nr. 6661
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 SCURT METRAJ In salopete albastre în aceste zile In care agricultura reclamă o maximă operativitate pentru recoltarea terenurilor cultivate, sute de brigăzi de muncă patriotică studenţeşti răspund unanim „prezent“ la chemarea ogoarelor, în mijlocul ţăranilor cooperatori şi cot la cot cu aceştia, studenţii îşi aduc aportul lor la „pîinea ţării“. Citeva astfel de brigăzi studenţeşti s-au deplasat recent, în trei localităţi din judeţul Ilfov : Buftea, Mogoşoaia şi Popeşti-Leordeni. Am fost pentru cîteva ore martorii eforturilor depuse, intr-o zi de duminică, de cei şapte sute treizeci de studenţi de la Universitatea bucureşteană. ...în dimineaţa aceasta de duminică, la Buftea nu se filmează. Cei aproape trei sute de studenţi care au descins pe terenurile agricole învecinate acestei localităţi, devin, pentru citeva ore, un eroi ai platourilor de filme, ci ai bătăliei pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei. Sarcinile au fost împărţite : unii vor culege porumbul de pe o suprafaţă de şapte hectare, iar alţii îl vor aranja în grămezi. întrecerea dintre cele patru facultăţi : Istorie, Drept, Limbi romanice şi Matematică, începe odată cu recoltarea primilor ştiuleţi de porumb. In mijlocul lanurilor, încadrat într-o brigadă, îl întîlnesc pe asistentul universitar DUMITRU FLORESCU, preşedintele C.U.A.S. din Universitate. — Studenţii universităţii — ne spune dinsul „din mers“ — au luat hotărrirea ca în fiecare duminică să muncească pe ogoare, alături de ţăranii cooperatori, la strîngerea recoltei şi insilozarea ei. Ieşirea de astăzi pe teren ne arată că studenţii sunt deosebit de receptivi la iniţiativele asociaţiei, venind „in corpore“ la această acţiune. O iniţiativă pe care merită să o consemnaţi este cea a studenţilor de la Institutul pedagogic de 3 ani, care au hotărit să lucreze timp de două săptămâni, zi de zi, la muncile agricole. Următoarele două popasuri le facem pe rând, pe adevăratele şantiere agricole de la Mogoşoaia şi Popeşti-Leordeni. Intenim oriunde ne aflăm, acelaşi elan tineresc, aceeaşi întrecere pasionantă. La Mogoşoaia, pină la ora prinzului, cele opt hectare de porumb erau recoltate de cei 220 de studenţi, componenţii brigăzilor de la Filozofie, Română, Geografie şi Biologie. Nu mai prejos se situează brigăzile care lucrează la Popeşti-Leordeni. Aci, după numai citeva ore, cifrele reprezentînd realizările brigăzilor formate din viitori fizicieni, chimişti şi filologi se înscriu în cele de ordinul sutelor de mii : in hambare au fost însilozate două sute de mii kilograme porumb. Alte patruzeci de mii de kilograme au fost descărcate din camioanele ce veneau direct de pe ogoare. Dovada entuziasmului şi mai ales a hărniciei brigăzilor studenţeşti, este grăitoare. Numai in citeva ore ale unei dimineţi de duminică, primele brigăzi de muncă patriotică de la Universitatea Bucureşti au recoltat 15 hectare porumb, însilozînd sau pregătind pentru insilozare 240 000 kg. în acele ore ale dimineţii duminicale, la Buftea nu se filma. Păcat ! Pelicula ar fi putut imortaliza momente grăitoare de entuziasm cotidian. Şi, totuşi, trebuie un film... Un scurtmetraj in salopete albastre : duminica trecută, ca şi in celelalte de aci înainte, toate facultăţile Universităţii erau prezente la muncă. I. IANTCOVICI student SOLUŢII DE COMPROMIS (Urmare din pag. 1) ale şi rutiere „Progresul" Brăila şi alţi cîţiva de la U.R.E.M.O.A.S. Bucureşti. Nu am pus la socoteală desigur, pe cei care după o lunădouă de la părăsirea întreprinderii, neavînd posibilitatea să achite cei 7 000 lei — costul şcolarizării, s-au reangajat. Iată deci ce înseamnă pentru cei în cauză perioada de acomodare. Pentru a o putea traversa, ei au nevoie, rezultă clar asta, de un sprijin efectiv. întreprinderile sunt nevoite să recurgă la diverse soluţii de compromis pentru a-i menţine ca angajaţi, pentru a le acorda şanse de reabilitare. Cum ? Cîte întreprinderi atîtea soluţii. — Comitetul de direcţie al Şantierului Naval Galaţi, ne spune tovarăşul inginer Ion Călina, directorul tehnic al S. N. Galaţi, a hotărît să completeze strungarilor debutanţi cîştigul realizat efectiv cu anumite sume din fondul de regie, acordate diferenţiat în funcţie de rezultate. Pentru a-i stabiliza în întreprindere şi pentru a li se asigura existenţa, băieţii au nevoie de ajutor din partea noastră. — Ce anume diferenţiază acest ajutor ? — Dacă-şi realizează normele în proporţie de 30 pînă la 50 la sută primesc pe lîngă banii cîştigaţi astfel încă jumătate din diferenţa de salariu nerealizată. Pentru normele îndeplinite în proporţie de 50 pînă la 75 la sută obţin suplimentar 70 la sută din salariul nerealizat, iar cei care reuşesc să facă peste 75 la sută din normă beneficiază de salariul integral. Atingerea procentajului de 90 la sută din primele luni este o performanţă la noi. Autorii ei, puţini ce-i drept, încasează ca recompensă 105 din salariu. — Cît timp îi ajutaţi ? — Şase luni după angajare. La U.R.E.M.O.A.S. Bucureşti am întîlnit aproximativ aceeaşi situaţie. Diferă doar soluţiile de compromis. Aici ,după prima lună de muncă în acord strungarii începători nereuşind să-şi îndeplinească normele au fost trecuţi pentru trei luni în regie, timp în care au primit salariul integral urmărindu-se în primul rînd disciplina, prezenţa (inginer Virgil Şerban, şeful secţiei mecanic şef). Trecuţi din nou in acord au dovedit însă aceeaşi incapacitate de a-şi realiza normele ca la început. Se impune o observaţie. Nimeni dintre cei cu care am stat de vorbă nu consideră ca principali vinovaţi ai nerealizării normelor pe tinerii absolvenţi. Sunt enumerate drept cauze ale diminuării randamentului lor anumite abateri de la disciplină, absenţe nemotivate sau deficienţele de organizare din interiorul secţiilor, însoţite însă de precizarea : „factori secundari“. Recurgerea la soluţiile de compromis înserate mai sus, consemnează de fapt opinia respectivelor conduceri de întreprinderi că nu din vina lor în primul rînd tinerii strungari au o calificare necorespunzătoare la terminarea şcolii profesionale. Lucru lesne de înţeles, atîta timp cît practica în producţie a elevilor nu se va desfăşura direct la maşini, în atelierele şcoală sau în secţiile productive vor fi prezente şi rebuturile de calificare. Perioada de acomodare continuă şi acum după un an şi trei luni de la angajare unii dintre ei nereuşind încă să răspundă cantitativ şi calitativ exigenţelor producţiei. Faptul că o serie de tineri pregătiţi au greutăţi dovedeşte că nici la locurile de muncă nu au găsit întotdeauna climatul propice pentru împlinirea lor profesională. Am urmărit de aceea pe parcursul anchetei noastre şi măsurile care s-au luat la nivelul secţiilor pentru ca în cel mai scurt timp tinerii strungari să ajungă la nivelul de pregătire necesar căutînd să reperăm cît mai exact cine se ocupă de introducerea lor în meserie. Dar astfel am divulgat deja tema anchetei viitoare. @ C N CURÂND LA CINEMATOGRAFUL PATRIA DIN CAPITALĂ producție a studiourilor engleze regia : JOHN SCHLESINGER JULIE CHRISTIE, ALAN BATES, TERENCE STAMP, PETER FINCH SUNETUL Muzicii : rulează la Patria (orele 12,45; 16,30; 20,15). 100 DE CARABINE : rulează la București (orele 8, 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Excelsior (orele 8 30; 11; 13,30; 16, 18,30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 10) Oft* IO OA- Ol) 0/\r4il(n) (nrnîn Io,tov, iU zxj, restivuitui crc 8 30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 12,30; 15 30; 18; 20,30). IN ARŞIŢA NOPŢII : rulează la Capitol (orele 8 30; 10,45; 13,15; 16; 18 30), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20 45), Modern (orele 9; 11,30; 13,45; 10; 18,30; 20,45). OMUL RAS IN CAP : rulează la Capitol (ora 21). VA PLACE BRAHMS ? : rulează la Victoria (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). IMPOSTORII : rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18 15; 20,30) NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR : rulează la Lumina (orele 9,30—14,45 în continuare ; 17; 19, 21). FRUMOASA VARVARA : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16). BLOW-UP : rulează la Doina (orele 18,15; 20,30). HATARI rulează la Timpuri O • O 0 • I Noi (orele 9,30—16 In continuare) ; Programe de documentare în premieră (orele 19, 20,45). PATRICIA ŞI MUZICA : rulează la Griviţa (orele 10,30; 16; 18,15; 20.30) , Arta (orele 15,30; 13, 20). JANDARMUL SE INSOARA : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). MAYERLING : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 19), Volga (orele 15,30; 19), Moşilor (orele 17, 20,15). FLACARA OLIMPICA : rulează la Moşilor (ora 15). DEGETUL DE FIER : rulează la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). Progresul (orele 15,30; 18, 20). HIBERNATUS : rulează la Bucegi (orele 10; 16; 18 15; 20,30), Floreasca (orele 15,30 18; 20.30), Aurora (orele 9; 11;15; 13,30; 15; 18,15; 20.30) Flamura (orele 11; 16; 18,15; 20.30) . STRĂINII : rulează la Unirea (orele 18. 20). NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE : rulează la Unirea (ora 15,30). AURUL : rulează la Lira (ora 15,20), Rahova (ora 15,30). VIA MALA : rulează la Lira (orele 18, 20). AMBUSCADA : rulează la Drumul Sării (ora 14,30). DRAGOSTE ȘI VITEZA : rulează la Drumul Sării (orele 16,30; 18,30; 20,30) Munca (orele 16, 18, 20). PĂSĂRILE : rulează la Giulești (orele 15,30; 18; 20.30), Mioriţa terei( 10; 12;15; 15; 17.30; 20). PETRECEREA : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 17,45; 20). CUM SE REUŞEŞTE IN DRAGOSTE : rulează la Viitorul (orele 18, 20). Canarul şi viscolul : rulează la Viitorul (ora 16); ultimul drum : rulează la Popular (ora 15,30). A TRAI PENTRU A TRAI • rulează la Popular (orele 18; 20,15). INTÎLNIREA : rulează la Flacăra (orele 16; 18, 20), Rahova (orele 18; 20,30). FRUNZA DE VITA : rulează la Viran (orele 15,30; 18; 20,15). CLIPA DE LIBERTATE : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). MOARA CU NOROC : rulează la Pacea (orele 15,30; 18; 20,15). ALFA-ROMEO ŞI JULIETA : rulează la Crîngaşi (orele 18, 18, 20). TĂCEREA BĂRBAŢILOR : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). LUNI, 19 OCTOMBRIE 187« Teatrul Naţional ,I. L. Caragiale“ (Sala Studio) . CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF 7 — ora 20 ; Teatrul Mic : DOI PE UN BALANSOAR — ora 20 ; Studioul I.A.T.C. : DIVERTISMENT ’70 — ora 20 ; Teatrul ,,, Tănase“ (Sala Savoy) : LA GRADINA CĂRĂBUȘ — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) . LOGODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS (BOEING-BOEING) — ora 19,30; Teatrul de revistă „Fantasio"-Constanţa (La Teatrul de Operetă) . NU AVEŢI UN CAP IN PLUS T — ora 19,39, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE • Luni, 19 octombrie, in jurul orei 17,08, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite in direct de la Organizaţia Naţiunilor Unite Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U. • 18,00 Microavanpremiera. • 18,05 Student la Politehnică. (Transmisiune directă de la Institutul politehnic din Bucureşti). • 18,35 Panoramic ştiinţific. • 19,00 Actualitatea In economie. • 19,15 Anunţuri publicitate. • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. • 19,30 Telejurnalul de seară. • 20,00 Roman foileton : „Punct şi contrapunct“ — Sfîrşitul serialului. • 20,45 Steaua fără nume. Prefaţă la o nouă ediţie a acestei emisiuni. Program susţinut de laureaţi al etapelor precedente ale concursurilor „Steaua fără nume". • 21,35 Teleglob. Itinerar polonez : Cracovia, Poronin, Zakopane. • 22,00 Telejurnalul de noapte. • 22,15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu. • 22,30 Rampa. Delegaţia D.B.J.R. şi-a încheiat vizita in România Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Leonte Rântu, a primit simbătă dimineaţa delegaţia Consiliului Federal al Tineretului din Republica Federală a Germaniei — D.B.J.R. — condusă de Wolfgang Reifenberg, preşedintele Consiliului care face o vizită în ţara noastră. A fost de faţă Ion Iliescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ★ Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a primit simbătă dimineaţa delegaţia Consiliului Federal al Tineretului — D.B.J.R. — din R.F a Germaniei, condusă de Wolfgang Reifenberg, preşedintele consiliului, care se află într-o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a participat Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ion Mărgineanu, secretar al Marii Adunări Naţionale. Sâmbătă, la amiază, delegaţia Consiliului federal al tineretului din R.F. a Germaniei, condusă de Wolfgang Reifenberg, președintele Consiliului federal al tineretului, a fost primită de Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului. Cu acest prilej, au fost examinate probleme privind colaborarea bilaterală, precum și unele probleme de interes comun. „ Duminică, a părăsit Capitala delegaţia Consiliului Federal al Tineretului, condusă de dr. Wolfgang Reifenberg, preşedintele Consiliului, care, la invitaţia C.C. al U.T.C. a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele, tineretului, Vasile Nicoloiu şi Ion Popescu, secretari ai C.C al U.T.C., membri ai Biroului, activişti ai C.C. al U.T.C. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R. F. a Germaniei la Bucureşti. A Plecarea la Moscova a tovarăşului Gh. Rădulescu Duminică la amiază, a plecat la Moscova tovarăşul Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, pentru a participa la lucrările celei de-a 49-a şedinţe a Comitetului Executiv C.A.E.R. La plecare, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi tovarăşul Leonte Răutu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă A.V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Cinstirea Duminică, la căminul cultural din Filipişu Mare, judeţul Mureş a avut loc o adunare populară pentru a cinsti memoria sergentului major Rusu Ioan David, căzut la datorie în una din acţiunile iniţiate de unităţi militare în sprijinul populaţiei din Tg. Mureş in timpul inundaţiilor din luna mai a acestui an. La adunare au luat parte un mare număr de săteni, militari din Tg. Mureş şi Cluj, rude, prieteni precum şi familia eroului. Adunarea a fost deschisă de Pavel Moraru, primarul comunei, care a evocat chipul bravului ostaş răpit de furia apelor. Despre cel dispărut a vorbit şi Pop Nicolae, directorul şcolii din unul erou localitate şi alţi cetăţeni care l-au cunoscut. Colonelul Nicolae Mihalache a dat apoi citire Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care sergentul major Rusu Ioan David a fost decorat postmortem cu Înalta distincţie „Virtutea ostăşească CI !“ precum şi ordinul ministrului forţelor armate ale Republicii Socialiste România, cu privire la avansarea la gradul de plutonier adjunct. Tot ca o înaltă preţuire a curajului şi devotamentului de care a dat dovadă în acele clipe grele, în lupta Împotriva stihiilor naturii, una din străzile oraşului Tg. Mureş va purta numele sergentului major Rusu Ioan David. 'i'il «lAl.11 ' illljil LUn MMI lfW«nTll.l.' mm (Uvnare din pag. I) cestea din urmă sunt determinate de necunoaşterea exactă şi la timp a situaţiei din reţeaua de difuzare, de amînarea studierii şi aprobării unor propuneri venite de la aceste întreprinderi. Din toate părţile se fac auzite — şi noi înşine putem constata acest lucru chiar în Capitală — critici la adresa insuficienţei surselor de informare şi de reclamă (care, chiar şi atunci cind pot oferi o imagine mai convingătoare nu o fac la timp !), a sosirii defectuoase a acestor filme programate pentru acţiuni speciale, a sărăciei de filme documentare, îndeosebi pe teme agricole a insuficientei sprijiniri şi popularizări a iniţiativelor de la nivelul judeţelor, la adresa felului în care difuzarea este sau nu sprijinită de criticii de film etc. Grosu Ştefan, directorul întreprinderii cinematografice Dolj, demonstrînd marea eficacitate a Ulmului documentar în oraşele şi satele judeţului prin acţiuni de genul „proceselor cinematografice“ (ca de exemplu, cu filmul ,,Atenţiune, părinţi“), a criticat lipsa materialelor de prezentare a filmului. Din această cauză adesea se recurge la mijloace improvizate, iar la „eficacitatea“ acestora se adaucă frecvent atitudinea unor directori de cămine culturale de la sate, care nu înţeleg rolul imens al filmului documentar, ştiinţific, artistic în educarea multilaterală a oamenilor. Problema difuzării filmului documentar pe cele mai variate, însă la zi, teme s-a discutat pe bună dreptate îndelung. Oamenii vin astfel în contact cu probleme şi preocupări ce, altminteri, n-au cum să li se înfăţişeze. Există locuri în care spectatorii vin în sala de proiecţie numai pentru filmul documentar plecînd de la filmul artistic . Dar fondul de filme documentare, în special cu tematică agricolă, este epuizat şi învechit, pe ecrane rulind aceleaşi filme de 7 ani. La Aiud, de exemplu, 800 de elevi de la Şcoala de tehnicieni agricoli şi alţi 750 de la Şcoala de şoferi aşteaptă filme documentare de specialitate, în Vedea Jiului, miile de mineri, mai ales tinerii, aşteaptă filme despre meseria lor, iar în judeţul Gorj, Vodislav Ion afirmă că 40 la sută în oraş şi peste 60 sută în sate, spectatorii sunt formaţi din elevii şcolilor. O iniţiativă la Tg. Mureş, un program special de filme documentare, foarte bine primită de spectatori a fost compromisă deoarece D.D.F. n-a trimis filmele respective. Revenind la difuzarea filmului in reţeaua sătească ce cuprinde un mare număr de cinematografe şi săli de proiecţie, mulţi au vorbit despre insuficienţa sprijinului organelor locale, a directorilor de cămine, lipsa de preocupare pentru cultura filmului în revistele pentru sate (în primul rînd a „Îndrumătorului cultural"). In ciuda acestor observaţii şi sugestii ce vor trebui neapărat să fie privite cu seriozitate consfătuirea de la Deva a constituit totodată şi un efervescent moment de relevare şi discutare mai largă tocmai a metodelor individuale prin care unii din responsabilii de cinematografe, pasionaţi de munca lor, au obţinut rezultate deosebite. Este cazul întreprinderii cinematografice judeţene Hunedoara ce instruieşte permanent pe toţi lucrătorii din reţea informindu-i asupra fiecărui film pe care-l difuzează iar pentru spectatori editînd săptămînal mici programe de buzunar cu prezentarea fiecărui film, este cazul unor întreprinderi noi ca aceea din judeţul Alba care colaborează strîns cu presa locală şi este cazul îndeosebi, al responsabilului cinematografului din Aiud, judeţul Alba, Ion Ţăranu, care, de exemplu, în lipsa afişelor şi a pliantelor desenează afişe răspindindu-le în tot oraşul, în holul cinematografului din Aiud spectatorul puţind să găsească pînă şi mersul trenurilor şi autobuzelor! Rezultatul este că la Aiud sala e plină. Chiar şi la cele mai slabe filme ! Din păcate, o chestiune atit de importantă ca aceea a criticii de fum a rămas pentru participanţi sub semnul aceleiaşi nedumeriri cu care veniseră. Anume, toţi lucrătorii reţelei de difuzare a filmului — şi nici conducerea acesteia nu face excepţie — nutresc convingerea că critica de fim intră într-o flagrantă contradicţie cu obligaţiile economico-financiare pe care le au. „Succesul de casă“ spun ei este adesea grav ameninţat de inclemenţa criticii. Desigur, nu toate „intransigenţele“ cronicarilor pot fi luate în serios, însă aici, cum uşor se poate înţelege, se manifestă consecinţele calităţii precare a unui mare număr de filme din repertoriul oferit în general de D.D.F. Aproape lunar revistele şi cotidienele critică nivelul submediocru al multelor pelicule achiziţionate, aceleaşi care, de la Bucureşti îşi iau apoi zborul în ţară. Există părerea că o reclamă a filmului încă din timpul realizării lui (revista „Cinema“ pătrunzind insuficient în masele de spectatori), dar mai ales a organizării de întîlniri cu realizatorii (ca de exemplu cea de la Orăştie cu regizorul Mihai Iacob, ori cea proiectată la Craiova pentru „Cana,rul şi viscolul“), ar putea să remedieze situaţia, cel puţin în privinţa filmelor româneşti. în general, însă■ această soluţie nu va putea remedia situaţia atîta vreme cit spectatorii se plîng că nu li se oferă filmele pe care le aşteaptă iar cei care le prezintă filmele nu pot rezolva contradicţia dintre gustul lor şi cel al criticii de fum. în sfîrşit, urmează a se clarifica situaţia filmului documentar : reţeaua învinuieşte studioul iar unii reprezentanţi ai acestuia reproşează inerţia reţelei. Cert este că filmul documentar trebuie să răspundă, prin efortul conjugat al producătorilor şi reţelei difuzării, cerinţelor oamenilor, dorinţei foarte larg exprimate de a primi filme noi, pe teme economice, agrare, tehnice, industriale, educaţie etc. Ele sunt aşteptate cu cel mai înalt interes. Utilitatea unor astfel de schimburi de experienţă este indiscutabilă. Tot indiscutabilă este şi necesitatea de a prezenta publicului din toate categoriile filme valoroase, la un înalt nivel de realizare, despre viaţa de azi a ţării, despre realizările oamenilor muncii, despre descoperirile termico-ştiinţifice, despre cele mai noi metode de lucru in diverse sectoare etc. Pentru a fi un instrument cu maximă eficacitate socială, reţeaua difuzării filmului, D.D.F. au de făcut încă serioase eforturi şi în special de a achiziţiona filme care să nu mai provoace obişnuitele ironii lunare . Apreciind recenta consfătuire de la Deva, nu ignorăm insă faptul că o excelentă organizare a reţelei difuzării — care nu e însă chiar aşa cum a rezultat în parte şi din consfătuire — nu rezolvă calitatea operei pe care este menită să o difuzeze. LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 FRUNZA DE VIŢĂ In cinematografia ungară comedia şi-a avut întotdeauna, cantitativ şi calitativ, locul ei aparte. O înşiruire de titluri, din filmele ultimilor 20 de ani, poate sta astfel mărturie: „Toată lumea pe stadion“, „Un om teribil“, „Răzbunarea rebutului", „Vineri 13", „12 rezultate exacte“, „Logodnicele văduve“, „Povestea prostiei mele“ etc. Numitorul lor comun era tematica actuală, de aici poate şi interesul publicului pentru asemenea filme. De aici şi „iertarea“ pentru neimplinirea acestor filme oprite ades la aspectele de suprafaţă sau prezentate intr-o tratare grăbită, cu dezinvoltura suspectă a umorului de situaţii... „Frunza de viţă" e o încercare de a rupe cu această tradiţie, tentativă pe care regizorul Felix Mariassy o face pe o temă clasică, viaţa de provincie, ambiţionat „să aducă" nu atit date noi, cît o nouă interpretare. Dar ce este nou în film e in afara comicului, ţinînd de un realism amar, cu eroi care-şi filozofează o mediocritate aspirată. Dar ce este nou în film e prea puţin şi vag subînţeles. Rămas numai la scandaloasa apariţie a unei statui nud (un „băiat cu fluier“) intr-un oraş de provincie filmul ar fi adăugat încă un titlu la capitolul bonom şi neutru, al umorului degeaba. Valul de falsă pudoare prilejuit de nevinovata statuie, protestele organizate ale pensionarilor azilului de bătrîni, ale adunării gospodinelor, ale oficiosului local de presă şi al multor personaje neînregimentate in nişte instituţii şi organe ale opiniei publice sau administrative, ascund doar accesele unei existenţe meschine, impulsionate de un asemenea eveniment. Inchipuiţi-vă un oraş populat doar de o Domnişoară Cucu In tiraj de masă. O Domnişoară Cucu Insă fără obosita ei resemnare şi fără dramul acela de umanitate care ne făcea s-o înţelegem. Aici toţi sânt feroci, rămaşi într-o falsă intransigenţă, toţi sânt de o prostie tranşantă, nealterată măcar nici — ne-o sugerează filmul — de convenţii. Totul e trist, de o ridicolă neputinţă. Oamenii seamănă cu peisajul pe care ţi l-au construit după măsura lor. Havuzul din centrul oraşului, manevrat manual la ocazii festive, nu-i numai un decor sordid, ci şi oglinda în care locuitorii se pot uita fără teama de a fi deformaţi. Şi statuia nici nu e din acest punct de vedere, prin apariţia ei, un atentat la pudoare, ci un atentat la mediocritatea unei colectivităţi. Ştiind că un asemenea mediu nu se pretează doar la comic, chiar dacă despre comedie este vorba, Felix Mariassy Împinge acţiunea un grotesc, cu o furie care-l face „să-şi uite“ personajele In trecerea lor prin toate situaţiile posibile, vrlnd să obţină neapărat, cu orice preţ (şi aici preţul cel mare era Însuşi filmul) un simbol ceţos, argument pentru o boală fărfi leac, din violentul tembelism al personajelor sale. Mariassy n-a avut puterea de a rămlne exact, de a rămlne in datele temei. De aici, in ciuda a ceea ce numeam, realismul amar pe care sconta, ptna la urmă, un simplu delir parodia TUDOR STANESCU 16 PIETRE (Urmare din pag. 1) zău, menite, prin rotirea lor pe cerul artei, să desfacă un evantai de simboluri şi nume mitice : Icar, Bocitoare, Zbor, Ginditor, Troiţă, Tată şi fiu, Pomul vieţii etc. Una lingă alta ele semnifică un imn adus creaţiei colective, anonime în esenţă, omului. Sunt avangarda primului muzeu un aer liber din ţara noastră aşezat aici la Măgura-Buzău. Artiştii au plecat şi au rămas 16 zeiţe care vor săruta cea dinţii zăpadă munteană. Au rămas 16 pietre in acest peisaj zăbrelit de tăcere, zăbovind intr-o horă albă, nu prea departe de îngenunchierea meditativă a „Rugăciunii“ lul Brâncuşi parcă anume aşezată aici In Buzău — adevărată piatră de început, testamentară. E o firească integrare a unei spiritualităţi moderne in simplitatea eternă şi magnifică a naturii. Peste ridurile lor calme de astăzi vremea Işi va insinua tăcută, acidă, grimasele ei îndelungi şi incete, impunindu-şi masca sa orgolioasă. Revenit la locul lor de naştere, am avut vaga impresie că hora aceasta pietrifică sub baza veşniciei un dans tăcut şi mocnit de munteni, un joc ştiut de mine dintr-o mai adincă amintire, un stop-cadru ale cârtii declanşări virtuale promiteau, o dată cu descleştarea pietrei din rigidităţile ei virginale, izbucnirea acelui entuziasm popular sublimat in gesturi cu o traiectorie deplină şi solemnă. Chiar dacă n-ar fi fost decit 16 vetre pe care Intr-o toamnă agonică s-ar fi oprit 16 păsări obosite, readunindu-si un arini zborul risipit peste Carpati, ele tot și-ar fi îndeplinit misiunea și jertfa lor. ÎNTIRZIAŢII (Urmare din pag. I) 2 000 de hectare. Pe ogoarele de la I.A.S. Cătărmăneşti am întîlnit cîteva cunoştinţe mai vechi: tractoriştii Nicolae Chitic, Ion Bobeica, Gheorghe Isac, semnatarii obişnuiţi ai lucrărilor de calitate care şi de data aceasta, după cum relata inginerul Dumitru Şimian, directorul unităţii, au depăşit cu mult normele zilnice. Deci aspecte de intensă activitate, prezente în majoritatea unităţilor agricole, unde am poposit. Ne oprim însă aici cu prezentarea lor, deoarece reuşita campaniei depinde şi de rezultatele unor unităţi în care ritmul de lucru este nesatisfăcător, sub posibilităţi. Şi aceasta, după cum am putut observa în urma sondajelor efectuate, nu din lipsa mijloacelor de muncă ci din pricina gravelor lacune organizatorice. Concret, iată cîteva ipostaze ale lipsei de răspundere, reflectate, evident, în ritmuri de lucru nesporice. Ni s-a părut surprinzător la cooperativa agricolă din comuna Mitoc, modul haotic în care se desfăşurau lucrările, cu atît mai mult cu cît în această etapă numărul lor s-a redus şi deci munca de coordonare este uşurată. Ca urmare aici ca şi în comunele Lunca şi Tudora, utilajele nu sunt folosite la întreaga capacitate fia cooperativa agricolă Vatra, de pildă, secţia de mecanizare, aliniază în aceste zile de vîrf, 14—15 tractoare din 28), iar ritmul arăturilor este slab. Inginerul şef, M. Moldoveanu de la Mitoc a fost de altfel şi sancţionat pentru lipsa de supraveghere a muncii. Sperăm să tragă urgent învăţămintele de rigoare şi cadrele de conducere de la Lunca şi Tudorann aceste zile, motorul fiecărui utilaj ar trebui să funcţioneze ca un ceasornic. Şi totuşi iată „replica" oferită la Roma şi Brăeşti, în curtea secţiei de mecanizare a cooperativei agricole din Roma (unde în condiţiile în care sfecla nu este complet strînsă, două maşini speciale de recoltat lenevesc netulburate de peste un an!) întîlnim două tractoare defecte. Mecanizatorii Toader Prăjlaru şi Vasile Burac, îmi explicau, cu calm, că absentează din lanuri... doar de o zi şi jumătate. Tot aici se odihnea şi tractorul lui Dumitru Puiu, care tocmai — am fost asiguraţi — dădea o fugă pînă acasă. La Brăeşti, unde mai sînt de recoltat mari cantităţi de cartofi, sfeclă şi unde 400 de hectare sunt blocate cu glugi de porumb, mijloacele de transport sunt folosite anapoda. In plină zi, şoferii M. Ababei şi I. Galan, se plimbă cu autocamioanele pe uliţele satului. De acelaşi dezinteres din partea consiliilor de conducere se „bucură" mijloacele de transport şi la cooperativele agricole din comuna George Enescu, Româneşti sau Dumeni, în timp ce mari cantităţi de cartofi nu sunt încă trimise la baza de recepţie. Răspunderea principală o poartă desigur în aceste cazuri conducerile unităţilor agricole şi întreprinderilor de mecanizare. De insuficientă mobilitate dă dovadă şi direcţia agricolă chemată în aceste zile — cu vreme din ce în ce mai nefavorabilă — să găsească mijloace decisive pentru a-i aduce şi pe „întîrziaţi" la cota generală. Nu putem să nu remarcăm însă ca o cauză a rămîneri în urmă şi preocuparea insuficientă a unor comitete executive ale consiliilor comunale faţă de pulsul campaniei. Tn fond cine să se intereseze de recoltă în afară de unităţile agricole dacă nu şi primarul satului! ? Ceea ce nu au făcut pînă acum factorii in discuţie de la Vorniceni sau Roma. Relevînd necesitatea urgentării maxime a eforturilor la faza finală a tuturor lucrărilor de recoltat, notăm şi faptul că ultimul termen stabilit pentru încheierea însămînţărilor este 20 octombrie. Trebuie respectat cu orice preţ!