Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)

1971-01-14 / nr. 6734

PROIECTUL DE STATUT AL U. T. C. Intr-o recentă adunare a activului organizaţiei U.T.C. din Uzinele „23 August"' din Capitală, se sublinia ctt pregnanţă încă de la începutul discuţiilor consacrate dezbaterii proiectului de Statut al U.T.C., o idee asupra căreia toţi cei care au luat mai apoi cucinlul reveneau îmbogăţind-o, adăugîndu-i elemente noi, din puncte proprii de vedere. — Prin fiecare prevedere a sa, afirmase în acest sens printre ceidinţii inginerul ION BRAGA, şeful comisiei profesionul-sociale din cadrul comitetului pe uzină, noul proiect de Statut argumentează un adevăr: că în anii care au trecut de la ultimul congres şi pînă la acesta pe care îl aşteptăm acum şi pentru care ne pregătim cu asiduitate, organizaţia nostră a dobîndit o înaltă maturitate politică. Facem parte astăzi dintr-o organizaţie revoluţionară în sensul plenar al cuvîntului pentru că ştie să-şi stabilească cu deplină claritate în patrimoniul obiectivelor fundamentale tot ceea ce reprezintă ţeluri imediate şi de perspectivă ale societăţii noastre. Unind în rîndurile sale mase largi de tineri muncitori, ţărani, elevi, studenţi, intelectuali, Uniunea Tineretului Comunist îşi stabileşte ca sarcină a sa esenţială conţinută încă în primul capitol al noului proiect de Statut, educarea acestora în spiritul idealurilor nobile ale socialismului şi comunismului, al mobilizării şi participării lor prin mijloace specifice, la înfăptuirea programului stabilit de partid, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Desigur că, pornind de la prevederile noului proiect de Statut, ar putea fi scoase în evidenţă numeroase preocupări care să sprijine afirmaţia pe care am făcut-o. Mi se pare, însă, că toate aceste preocupări poartă un nume comun, se întîlnesc într-o singură expresie. Aceea că proiectul de Statut, definind ariile largi de acţiune ale generaţiei noastre, amplul cîmp de afirmare pe care fiecare din noi îl are la dispoziţie, reprezintă o legătură firească între preocupările zilnice ale tinerilor şi răspunsurile pe care energia lor, forţa lor ele muncă, imaginaţia lor creatoare le aşteaptă din partea organizaţiei. — Cred, adăuga în nod firesc secretarul organizaţiei U.T.C. din serviciul de cercetări-proiectări al uzinei, inginerul VICTOR DIACONESCU, că sentimentul de aprobare cu care am citit textul noului proiect de Statut, de totală adeziune la conţinutul său, se întemeiază, în acelaşi timp, pe fontul că în elaborarea prevederilor sale s-a ţinut seama în chip evident de ansamblul măsurilor anterioare adoptate în scopul perfecţionării continue a vieţii noastre sociale, de îmbunătăţire permanentă a organizării ştiinţifice în toate domeniile de activitate. Şi, o dată cu aceasta, este exprimată cu mai multă precizie treapta evolutivă pe care se situează astăzi tinerii ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor lor de viaţă, de studiu, a valorificării posibilităţilor largi create de arînduirea socidistă pentru participarea activă a tineretului la întreaga viaţă social-politică a ţării. De altfel, completau ceilalţi participanţi la dezbateri, COSTICĂ DORIN, inginerul MIHAI MANOLACHE, GHEORGHE CRISTEA, VASILE CRISTACHE, secretari ai organizaţiilor U.T.C. de la forje, serviciul mecanic-şef, locomotive-uzinaj, de la turnătoria de oţel, tocmai valorificarea pe mai departe a tuturor acestor largi posibilităţi este urmărită prin angajarea profundă a tinerilor pe plan social, prin stimularea eforturilor individuale a responsabilităţilor personale îri perfecţionarea pregătirii profesionale, a însuşirii ştiinţei şi tehnicii înaintate, nn îndeplinirea neabătută a îndatoririlor cetăţeneşti, a apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului şi întăririi statului socialist. Ele îşi găsesc în noul proiect de Statut expresia sigură a unor prevederi practice gata oricând să sugereze ce este de făcut şi mai ales cum trebuie procedat, să ofere o gamă cuprinzătoare de soluţii adecvate, de mijloace specifice de acţiune. Noul proiect de Statut este, în ansamblul său, un amplu îndemn la acţiune, un stimul permanent la îmbogăţirea formelor educative ale organizaţiilor U.T.C., la diferenţierea şi diversificarea pirghiilor de influenţă şi de cuprindere a tuturor tinerilor în activităţile organizaţiei. — Iată de ce discutăm despre proiectul Statutului, remarca în încheierea discuţiilor tehnicianul VASILE CRISTEA, locţiitor al secretarului comitetului coordonator U.T.C. pe uzină, ca despre un document care ne convinge ca şi cum l-am fi întocmit noi înşine. Dar acesta şi este adevărul, noi înşine, prin tot ceea ce am întreprins pînă acum, prin faptele noastre de muncă, prin întreaga noastră viaţă am contribuit îndeaproape la elaborarea, noului proiect de Statut. De aceea personalitatea sa exprimă direct propria noastră personalitate, de aceea ne regăsim în fiecare din ideile pe care proiectul Statutului le cuprinde, în necesitatea de a cunoaşte tezaurul culturii şi artei naţionale, a tot ce este valoros şi progresist în cultura şi arta universală, în promovarea spiritului dreptăţii şi echităţii sociale, în formarea noastră multilaterală, în dezvoltarea trăsăturilor morale ale omului înaintat, în respectarea neabătută a principiilor şi obiectivelor partidului de solidaritate activă cu lupta forţelor revoluţionare şi progresiste din întreaga lume, pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a stimei şi încrederii reciproce^ M. TACCIU MATURITATEA ORGANIZAŢIEI Eveniment apropiat, de o excepţională însemnătate pentru viaţa organizaţiei noastre, Congresul al IX-lea al U.T.C. prilejuieşte de pe acum în rîndul tinerilor statornicirea unui climat de discuţii fructuoase, de dezbateri aprinse ale problemelor specifice vieţii organizaţiei. Întîlnindu-se frecvent cu delegaţii aleşi să participe la lucrările acestuia, cu tinerii propuşi să candideze pentru organele conducătoare ale organizaţiei, uteciştii situează în perioada actuală printre preocupările lor dezbaterea largă a conţinutului noului proiect de Statut, relevarea amplelor sale legături cu viaţa tineretului, cu obiectivele social-politice şi economice majore ale întregii noastre naţiuni socialiste. „Fiecare membru al U.T.C. este obligat sä lupte neobosit pentru înfăptuirea politicii partidului, sä contribuie activ la dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, la ridicarea bunăstării întregului popor. (din proiectul de Statut al U.T.C.) Un singur paragraf dacă am reţine din proiectul de Statut al U.T.C., supus dezbaterii întregii noastre organizaţii, n-am putea să nu remarcăm bogăţia de idei şi sensuri pe care o include în fiecare afirmaţie, la cele cîteva rînduri, de pildă, pe care le-am reprodus, mai sus, se propune o adevărată definiţie a trăsăturilor ce-l caracterizează pe tînărul epocii noastre, se conturează din cîteva linii esenţiale, un profil care aparţine unei întregi generaţii. Şi, într-adevăr, privite dintr-un unghi de vedere mai intim, prevederile ca fiecare membru U.T.C. să lupte consecvent pentru înfăptuirea politicii partidului, să contribuie prin cele mai bune eforturi ale sale la ridicarea bunăstării poporului, mi se par nu nişte simple articole de regulament, mai mult chiar decât nişte datorii de prim ordin pentru perfecţionarea fiecăruia dintre noi ; sunt mai degrabă nişte realităţi fundamentale, a căror existenţă Statutul n-a făcut decît s-o înregistreze şi s-o aşeze la locul de frunte cuvenit intre prevederile sale. Pentru utecist, mai ales, ca şi pentru cel ce se pregăteşte să devină, lucrurile sînt cit se poate de limpezi. Datoria sa de a-şi însuşi şi a milita pentru politica partidului, presupune în primul rînd, o cunoaştere profundă a acesteia, o asimilare care să ajungă pînă la confundarea totală cu idealurile sale. Ceea ce mi se pare că nu mai trebuie demonstrat, îndeplinirea oricărei sarcini impune mai intîi de toate, o cunoaştere temeinică. Iar cunoaşterea politicii partidului nostru este mult mai mult decît o sarcină ; este condiţia de existenţă a fiecăruia dintre noi, izvorită din exigenţele pe care ni le impunem noi înşine. De asemenea, cred că nu mai este un ..secret pentru nimeni că a contribui, după propriile tale puteri, la dezvoltarea economiei şi bunăstarea poporului este egal cel puţin cu a studia perseverent, fără întrerupere, a fi întotdeauna la curent cu ceea ce apare nou în meseria ta. Este şi aceasta o condiţie fără de care nu ne putem imagina astăzi profilul unui tînăr specialist, fie el cooperator sau om de ştiinţă. Aceste două datorii îşi au, aşadar, punctul de plecare în însăşi epoca în care trăim, în cerinţele care decurg din faptul că suntem cetăţeni ai unei ţări socialiste, în propriile noastre angajamente de a fi întotdeauna la înălţimea comandamentelor epocii noastre. Prevederea, existentă şi ea în Statut, ca în organizaţia U.T.C. să fie primiţi cei mai buni tineri, cei care se constituie într-un demn exemplu pentru ceilalţi, precizează de la bun început că actul primirii în U.T.C. nu este un simplu procedeu de creştere cantitativă, ci în primul rînd, unul de calitate, care presupune o selecţie riguroasă, o orientare către cei ce şi-au dovedit deja calităţile de luptători pentru împlinirea politicii partidului şi de participanţi entuziaşti la cauza întregului popor. Insă organizaţia de bază U.T.C. este, în acelaşi timp, datoare să sublinieze încă din primele momente, încă din clipa cînd cererea tinărului este supusă adunării generale, că actul acesta are în primul rînd o semnificaţie politică majoră, că răspunderile tinărului vor fi mai mari odată cu dobîndirea titlului de utecist şi să-i demonstreze prin propria ei atitudine importanţa acestui mait gest de angajare. Trebuie ca întreaga acţiune de pregătire a unui tinăr, ca şi momentul propriu-zis de intrare în organizaţia U.T.C., să aibă imprimat un puternic caracter politic, să degaje un suflu de angajare conştientă la o organizaţie al cărei statut precizează de la primele sale rînduri, calitatea de „organizaţie revoluţionară". Nuanţa festivă a acestui act, incontestabilă şi ea, nu trebuie să apară decît mai tîrziu, atunci cînd are loc inmînarea carnetului de membru. Acum, cînd se hotărăşte primirea lui, trebuie să se facă simţită, mai înainte de orice, atmosfera de lucru, analiza atentă şi exigentă a obligaţiilor elementare ale tinărului, ca membru al unei societăţi socialiste. Aceeaşi modalitate de a privi lucrurile trebuie să caracterizeze activitatea organizaţiei şi mai tîrziu, cu fiecare acţiune, cu fiecare dezbatere politică şi profesională, cerc de informare sau întîlnire, care se adaugă la procesul educării tinărului pentru muncă şi viaţă. Şi, poate, în mod deosebit, atunci când începe pregătirea sa pentru a fi recomandat organizaţiei de partid. Statutul nostru arată, pe bună dreptate, că cea mai mare satisfacţie pentru un utecist este aceea de a deveni membru de partid. Titlul de comunist implică însă mai mult decit datoria de a lupta neobosit pe frontul muncii politice, mai mult decit contribuţia la opera de înălţare a societăţii — presupune dăruirea totală, cu abnegaţie şi devotament, punerea întregii vieţi în slujba împlinirii acestor nobile idealuri. O pregătire care să ţină tot timpul seama de aceste cerinţe este datoare să desfăşoare organizaţia U.T.C., prin acţiuni care să fie special destinate dobîndirii calităţii de comunist, printr-o activitate subordonată şi orientată spre acest punct de maximă intensitate. Este, in acelaşi timp, singurul mod in care poate fi înţeleasă prevederea ca fiecare membru al U.T.C. să fie un militant activ pentru înfăptuirea politicii partidului. ANDREI NEACŞU prim-secretar al Comitetului municipal Ploieşti al U.T.C. A MILITA ACTIV PENTRU POLITICA PARTIDULUI Sentimentul a de MIHAI NEGULESCU Ca utecist, am avut prilejul să înţeleg îndeaproape relaţia mea cu colectivitatea la care aderasem. Uniunea Tineretului Comunist, organizaţie revoluţionară a tinerilor fii ai României de azi, a dezvoltat de-a lungul anilor însemnate tradiţii, dovedind maturitate politică, constituind o adevărată şcoală unde cei mai tineri comunişti şi-au însuşit întîile noţiuni profunde privind politica partidului, principiile teoretice şi organizatorice marxist-leniniste, înscrise în literă de statut, drepturile şi îndatoririle fiecărui utecist constituie tot atîtea relee de legătură între individ şi organizaţia căreia îi aparţine, tot atîtea impulsuri din exercitarea cărora se relevă şi se împlinesc treptat destine civice şi politice dintre cele mai concludente. Un asemenea releu fundamental, şi implicit o răspundere esenţială — căreia proiectul noului Statut îi conferă o expresie bine meritată — întîlnim în documentul respectiv la cap. 6. „Fiecare membru al U.T.C. — se menţionează în proiect — are dreptul să ia parte la dezbaterea tuturor problemelor privind activitatea ii.....:: t:____:_ _______________________________i:_ viiiwmi iimbciuiui xwiiiwnia., ju'ji vaj/i nuc liber părerea în adunările organizaţiei, în faţa organelor U.T.C. şi în presa de tineret, să contribuie la elaborarea hotărîrilor şi la stabilirea măsurilor pentru aplicarea lor în viaţă". Iată, concentrată în cîteva propoziţii, o întreagă dinamica intimă a organizaţiei noastre, chezăşia realizării în viaţa de zi cu zi a ţelurilor complexei noastre activităţi. Conţinutul acestor cuvinte îşi dezvăluie întreaga semnificaţie în viaţa fiecărei organizaţii de bază, pretutindeni unde trăiesc, activează şi cresc tineri comunişti. Participarea cu propriul tău punct de vedere, exprimat liber, la dezbaterile organizaţiei, la problemele privind activitatea de ansamblu a Uniunii şi, nu mai puţin, la cele privind viaţa colectivului de tineri muncitori, elevi sau ostaşi din care faci parte, iată una dintre resursele vigoare, finalităţii pe care trebuie s-o aibă viaţa de zi cu zi a organizaţiei. Fiecare membru al U.T.C. este în fond coautorul istoriei acestei organizaţii, coautor al izbînzilor sale. Fiecare membru al U.T.C., exprimîndu-şi deschis şi fundamentat, punctul său de vedere, se întemeiază pe argumente vii, pe propria contribuţie la înfăptuirea programului organizaţiei sale revoluţionare. Neînduplecat în cultivarea cinstei şi demnităţii, a relaţiilor tovărăşeşti Intre oameni, entuziast promotor al noului, neostenit în a se autoperfecfiona, tinărului utecist îi sunt străine lipsa de răspundere, cocolo-! 11 f ^\! *nîcFi ran FI îţi Pil CU lipoui IIUI , IUIIIIV Jl ---- — • susţine opinia în adunările organizaţiei, în faţa organelor U.T.C. şi în presă avînd ca reazem „acoperirea în aur" a faptelor, participarea efectivă nu numai la elaborarea, dar şi la traducerea în viaţă a hotărîrilor colective. Acesta şi este rolul mobilizator al opiniei deschise : participarea constructivă la viaţa şi dezbaterile organizației. ADÎNCIREA ŞI DEZVOLTAREA DEMOCRAŢIEI Conform proiectului de Statut, toate organele de conducere ale U.T.C. sunt alese, fiind obligate să răspundă în faţa organizaţiilor lor pentru activitatea depusă, pentru felul în care îşi îndeplinesc atribuţiile ce le-au fost încredinţate. Mi se pare demn de reţinut în această prevedere faptul legăturii strînse stabilite între actul alegerii organelor şi direcţia în care acestea sunt datoare să-şi îndeplinească mandatul. Evident, scopul acestei prevederi este acela de a asigura în viaţa organizaţiilor posibilitatea unui ferm contact între organele alese şi masa da utecişti, de a crea un climat, da receptivitate optimă din partea acestora la necesităţile realităţilor in care activează. In acelaşi timp, precizarea statutară că organele U.T.C. trebuie să fie alese, pe toate treptele structurii organizatorice, fără excepţie, demonstrează existenţa unui larg spirit democratic, exprimat în chiar structura intimă a organizaţiei şi o condiţie iniţială indisolubilă practicării lui într-un climat de absolută consecvenţă. O dovadă in plus a atenţiei acordate întăririi democratismului activităţii este şi aceea, că spre deosebire de vechiul Statut, de această dată, alegerea de jos în sus a organelor este completată cu acordarea dreptului organizaţiilor de a propune candidaţi pentru organul imediat superior. Această prevedere creează o punte activă mai profundă între toate nivelele structurii organizatorice. în capitolul rezervat centralismului democratic, un remarcabil accent este pus pe stilul de muncă al organelor alese, subliniindu-se cu maximum de claritate modalităţile concrete ale exercitării democratice şi centralizate a activităţii. Astfel, în stabilirea componenţei organelor alese nu sunt limitate posibilităţile tinerilor de a face propuneri de candidaţi, ceea ce dă prilejul unei atente sondări a dorinţelor acestora şi o deplină echitate în alegerea celor mai îndreptăţite opţiuni asupra reprezentanţilor organizaţiilor U.T.C. Dreptul fiecărui membru al organizaţiei de a alege şi a fi ales, precizarea că propunerile de candidaţi, dezbaterea şi votarea acestora, se face individual, înscriu pe o dimensiune mai amplă spiritul democratic ce caracterizează proiectul de Statut. Intr-adevăr, este evident că transpunerea în practică a principiului centralismului democratic potrivit prevederilor proiectului de Statut este orientată în adîncime, spre masa de uteciști, stimulîndu-i participarea constructivă la rezolvarea tuturor problemelor, creînd tinerilor multiple canale de a fi prezenţi în conducerea activităţii, în conceperea programului de acţiune al organizaţiei. De altfel, fiecare prevedere este prin ea însăşi, o probă concludentă verificînd autenticitatea acestui fapt. Ce alt sens are, de pildă, obligativitatea organelor alese de a prezenta periodic in fata organizaţiilor dări de seamă în care să informeze asupra activităţii lor sau faptul că la baza activităţii se pune principiul muncii şi conducerii colective, care cere ca nici o hotărîre sau măsură să nu fie luată fără să fi fost în prealabil rodulconsultării tinerilor, al examinării cu atenţie a tuturor părerilor şi propunerilor exprimate de ei. Iar menţionarea că valabilitatea acestora este posibilă numai prin adoptare cu majoritate de voturi, asigură hotărîrilor un conţinut bogat şi complex, izvorit din efortul şi gindirea colectivă. Or, experienţa acumulată deja le-au impus întotdeauna ca singurele in măsură să satisfacă acest imperativ esenţial. Si cred că nu in ultimă instanţă, trebuie reţinută esenţa democratică a disciplinei uteciste prevăzută în proiectul de Statut. Ea nu acordă nimănui privilegii, fiind in aceeaşi măsură o datorie pentru toţi membrii organizaţiei, indiferent de funcţiile care le deţin. Examinînd prevederile cuprinse la capitolul principiilor organizării şi activităţii U.T.C. se poate uşor desprinde sensul lor adine, ancorarea lor fermă în realităţile organizaţiei, privind antrenarea tuturor tinerilor la îndeplinirea răspunderilor cu care organizaţia noastră este investită. Sigur, majoritatea acestor prevederi se găsesc şi în, actualul Statut. Înscrise şi în noul proiect de Statut, ele exprimă însă o realitate cu un plus evident de dinamicitate şi dezvoltare faţă de cea care a servit redactării vechiului statut. Aş concretiza aceasta prin cîteva exemple din activitatea organizaţiei municipale Brăila a U.T.C. în 1970 angajamentele asumate la colectarea metalelor vechi s-au realizat în proporţie de 240 la sută ; pentru aceeaşi perioadă am depăşit cu cinci milioane lei volumul lucrărilor nefinanţate al cărui angajament fusese doar de 15 milioane lei. Acestor exemple li s-ar putea adăuga şi altele mai greu de cuprins insă in cifre, dar la fel de semnificative. Este cazul creşterii numărului de iniţiative şi propuneri ale tinerilor (recentele adunări şi conferinţe de alegeri s-au arătat o tribună fertilă în această" direcţie), ca şi dăruirea şi angajarea tot mai hotărîtă a lor la îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus. Astfel se şi pot explica bunele rezultate obţinute. Le-am amintit însă şi dintr-un alt motiv. Pentru a-mi exprima convingerea că adincirea şi lărgirea centralismului democratic, precum şi respectarea lui intransigentă în viaţa şi activitatea organizaţiilor U.T.C., potrivit prevederilor noului proiect de Statut, este în măsură să fie sursa unor rezultate şi mai bune, care să apropie nivelul activităţii noastre de ştacheta cerinţelor dezvoltării multilaterale a societății socialiste. , CONST. N. CONSTANTIN prim-secretar al Comitetului municipal Brăila al U.T.C.