Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)
1971-01-26 / nr. 6744
Chipul nou al patriei CINCINALUL Şl TINERETUL HU Liniile de forţă ale cincinalului . • Prin dezvolta-| re, diversificare şi perfecţionare călită-1 tiva producţia anuală de oţel a Hune- doarei a depăşit la sfîrşitul lui 1970 13.000000 tone. • Prin punerea în funcţiune a 3 gru-puri de cîte 210 me n gawaţi la noua Ter- mocentrală de la» Mintia, producţia del energie electrică a» judeţului a crescuţi cu 88,2 %. a • Peste 3,5 miliar- de lei au fost inves-» tite în judeţ în a- ceastă perioadă» pentru dezvoltarea Industriei extracti-» ve, pentru dota- rea exploatărilor mi-» niere cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii. | OBIECTIVUL FUNDAMENTAL AL ORGANIZAŢIEI U. T. C. Educaţia PRIN MUNCĂ şi PENTRU MUNCĂ Pe harta economică a ţării, judeţul Iaşi îşi află — prin realizările ultimului an al cincinalului — coordonate definitorii care îl situează pe un loc de frunte în ceea ce priveşte dinamica dezvoltării economice. Depăşirea volumului producţiei cincinalului recent încheiat cu peste 4 miliarde lei, realizarea unui ritm anual de creştere a producţiei industriale de 18"/« reflectă din plin procesul de amplă transformare a judeţului Iaşi în unul din puternicele centre industriale ale ţării. Raportată, în acelaşi timp, la obiectivele fundamentale ale producţiei în noul cincinal, avînd în vedere semnificaţia acestora pentru realităţile conGHEORGHE MACOVEI prim secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. crete ale judeţului Iaşi, particularităţile sale specifice, munca organizaţiilor U.T.C. din unităţile economice va fi îndreptată cu aceeaşi consecvenţă, spre educarea comunistă, în sensul dezvoltării responsabilităţii fiecărui tînăr faţă de sarcinile specifice care-i revin la locul de muncă, faţă de marile datorii pe care le are ca om al muncii. Hotărît să întîmpine cu re(Continuare in pag. a V-a) SPIRITUL PRACTIC de ADULIN CAZACU Un recent colocviu naţional, consacrat cercetării interdisciplinare a învăţămîntului, a pus în evidenţă necesitatea renovării pedagogiei şi educaţiei, promovînd ideea ridicării indicilor de utilizare a instrumentului practicii în edificarea metodică şi optimă a omului societăţii contemporane. Nu mai putem gîndi astăzi, într-o manieră iluministă, de pe poziţiile unui optimism pedagogic exagerat despre om şi sensurile educaţiei. Nevoia imperioasă de cadre calificate potrivit matricei de solicitări ale unei civilizaţii industrial-urbane nu se unde aduce corective serioase imaginii despre noi înşine şi modului în care ne controlăm şi dirijăm autodezvoltarea prin instrucţie. Transmisia unilateral-verbală de cunoştinţe, formă clasică a registrului instrucţiei, este percutată acum esenţial de noul val al spiritului practic şi prospectiv. Actualul elev sau student nu mai poate fi privit doar ca obiect de educaţie, ci şi ca viitoare forţă de muncă. Investim în el pentru a recupera şi trebuie să ştim de pe acum cînd, cit şi cum vom recupera. Dintr-un depozitar al informaţiei de tip enciclopedic, a cărei valoare şi eficienţă în viaţă sunt de domeniul unei ecuaţii de nedeterminare, educatul tinde să se transforme într-un manipulant capabil şi orientat al informaţiei, apt de integrare rapidă în succesiuni de operaţii profesionale dintre cele mai complicate. El are nevoie, ca viitor specialist, de un contact lucrativ şi nu constatativ cu realitatea profesională pe care i-o anticipăm. îi este necesară, ca aerul, o practică permanentă, care să-i trieze valorile şi să-i cizeleze convingerile, să-i formeze un larg cîmp de percepţie socială şi să-i preîntîmpine dificultăţile de adaptare. Spiritul investigator al tînărului se cere a fi captat şi inclus într-un vad de curgere organizat şi coparticipant. Există, de pildă, o cercetare ştiinţifică de tip studenţesc, al cărei rol formativ poate face un serviciu major obiectivelor generale ale educpfiei, contactînd cunoştinţele teoretice cu reglatorul practicii. Traversînd, în formarea sa ca specialist, o zonă a pregătirii de teren, studentul de azi îşi conturează spaţiul de variaţie al spiritului său analitic, devine mai realist și de(Continuare in pag. a IV-a) rmiiriiirrrririi/tirnifif/ni/ti/i/iimiii/Htiiiwimi/riiriirftMtn PRIMELE INIŢIATIVE IŞI CONTUREAZĂ ÎMPLINIREA De la înfiinţarea Consiliilor intercooperatiste s-a scurs un timp relativ scurt. Calendaristic, ele au doar cu ceva peste o lună de existenţă şi cum de obicei orice organism nou înfiinţat pînă porneşte la drum are nevoie de o perioadă de acomodare s-ar părea, şi există şi probabilitatea să se întîmple, ca întrebarea : ce s-a făcut practic în scopul pentru care s-au înfiinţat , să pară neavenită, prea din timp adresată. Atenţia, însă, cu care aceste consilii s-au format în baza indicaţiilor preţioase şi foarte limpezi ale conducerii superioare de partid ca şi necesitatea din ce în ce mai stringentă a unor asemenea organisme au făcut ca aşa-numita perioadă de familiarizare pentru începerea activităţii să fie atît de mult scurtată încît în unele, practic chiar din ziua semnării actului de constituire s-a trecut la rezolvarea unor probleme ce le ridică producţia unităţilor. Din judeţul Prahova este concludent şi exemplul Consiliului intercooperatist al municipiului Ploieşti cu sediul la Bucov. In primul rînd s-a pus problema profilării. Fiind în zona de aprovizionare a oraşului Ploieşti, cele 13 cooperative membre ale consiliului au în piaţa acestuia un bun debuşeu, în special pentru produsele din zootehnie şi pentru legume. Intr-un fel, erau ele şi pînă acum profilate pe aceste produse, oraşul îşi exercită. COŞOVEANU (Continuare în pag. a V-a) PROFESIA IA Agricultura — câmp larg de afirmare a tinerei generaţii Arta naţională, literatura fiecărei ţări au implicat, au oglindit dintotdeauna spiritul speci- 1 fie, direcţia şi evenimentele social-istorice ale fiecărui popor. De aceea, nici nu se poate con- cepe un muzeu imaginar al literelor unei naţiuni din care să lipsească tocmai scînteia de e-ternitate a dragostei de patrie. " In curba inspiraţiei marilor artişti, a marilor poeţi ai lumii , din toate timpurile, metafora ‘ eroticii patriotice, iubirea de ţară a înnobilat versuri celebre, a „născut“ în multe cazuri, poeţii înşişi, trasîndu-le drum spre posteritate. Cuvîntul patrie — ^ Perma- nenţa poeziei, patri- ' otice se ştie — a apărut tirziu ! poezia patriotică exista — se poate spune fără nici un dubiu — mult înaintea lui. Istoria literară se vede aşadar obligată să consemneze cu onoare vîrsta lui imemorială. Poeţii noştri unionişti — chiar cei pe care talentul i-au servit mai puţin — au fost înflăcăraţi cîntăreţi ai meleagurilor şi istoriei româneşti invocate în atîtea alegorii ale Unirii. Paşoptiştii, de asemenea - Chiar departe de ţară, mulţi dintre ei au topit în creuzetele romantic-retorice dar înălţător sincere ale vremii, o întreagă metaforică a patriei . Exemplu] lui Alecsandri se înscrie în fila de aur a genului, pentru a aminti şi faptul la fel de cunoscut, că străluci- toarea „Ţiganiada“ este o operă ţîşnită din filonul generos a! specificului naţional şi, ca atare, profund patriotică, după cum mărturiseşte limpede în prolog, însuşi Ion Budai Deleanu explicînd motivele pentru CONSTANTIN CRIŞAN (Continuare in pag. a IV-a) . Proletari din toate ţările, unițî*vîH ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6744 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 26 IANUARIE 1971 ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şe Infinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consi-liului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, pri-i mite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul I NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decâtsă consemineze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independenţă naţională şi socială, în anii construcţiei socialiste, prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii intr-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit şi cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem in întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru incă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea şi funcţionarea în Republica Socialistă România a reprezentanţelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine ; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor; decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pentru modificarea legii nr. 16/ 1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. „Să fim primii la crimarea Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, de prima promoţie de absolvenţi ai Facultăţii de electrotehnică a Universităţii din Craiova. Stimate tovarăşe Ceauşescu, Cu prilejul încheierii ultimului an de studii, prima serie de absolvenţi ai Facultăţii de Electrotehnică din cadrul Universităţii craiovene îşi îndreaptă cu recunoştinţă şi devotament gîndul spre dumneavoastră, conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Am pătruns adine tainele ştiinţei, ne-am desăvîrşit pregătirea profesională în cea mai tânără dintre universităţile ţării, care a luat fiinţă pe aceste meleaguri prin grija dumneavoastră pentru viitorul luminos al tineretului nostru, pe pămîntul care a dat primul domn viteaz al Ţărilor Române, pămînt care poartă de un secol şi jumătate urmele paşilor lui Tudor, I Oltenia. Leagănul atîtor minţi luminoase ale gîndirii româneşti, ne-a adunat din toate colţurile ţării pentru a ne croi oameni de nădejde, cunoş- t tinţe profunde, fii devotaţi ai poporului în acest înalt for de cultură, paşii ne-au fost călăuziţi de dascăli minunaţi care ne-au dezvăluit frumuseţile meseriei, în care să cucerim prin muncă şi pasiune culmi tot mai înalte. Dumneavoastră, tovarăşe secretar general, ne-aţi învăţat că diploma de inginer este un titlu de maximă responsabilitate care trebuie onorat prin efortul continuu de a contribui în mod creator la ridicarea, pe trepte tot mai înalte, a industriei noastre socialiste, a întregii economii naţionale. Ne angajăm în mod solemn să răspundem cu cinste şi demnitate tuturor acestor deziderate, să fim primii la chemarea partidului să devenim, acolo unde ţara ne-o va cere, specialişti adevăraţi care să-şi pună întreaga energie şi pricepere în slujba măreţei opere de construcţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România.