Scînteia Tineretului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 6725-6748)

1971-01-26 / nr. 6744

Chipul nou al patriei CINCINALUL Şl TINERETUL HU Liniile de forţă­­ ale cincinalului . • Prin dezvolta-| re, diversificare şi perfecţionare călită-1 tiva producţia anua­lă de oţel a Hune-­ doarei a depăşit la sfîrşitul lui 1970 1­3.000000 tone.­­ • Prin punerea în­ funcţiune a 3 gru-­­puri de cîte 210 me­ n gawaţi la noua Ter-­ mocentrală de la» Mintia, producţia del energie electrică a» judeţului a crescuţi cu 88,2 %. a • Peste 3,5 miliar-­ de lei au fost inves-» tite în judeţ în a-­ ceastă perioadă» pentru dezvoltarea I­­ndustriei extracti-» ve, pentru dota-­ rea exploatărilor mi-» niere cu cele mai noi­ cuceriri ale tehnicii. | OBIECTIVUL FUNDAMENTAL AL ORGANIZAŢIEI U. T. C. Educaţia PRIN MUNCĂ şi PENTRU MUNCĂ Pe harta economică a ţării, judeţul Iaşi îşi află — prin realizările ultimului an al cin­cinalului — coordonate defini­torii care îl situează pe un loc de frunte în ceea ce priveşte dinamica dezvoltării economice. Depăşirea volumului producţiei cincinalului recent încheiat cu peste 4 miliarde lei, realiza­rea unui ritm anual de creş­tere a producţiei industriale de 18"/« reflectă din plin procesul de amplă transformare a jude­ţului Iaşi în unul din puterni­cele centre industriale ale ţă­rii. Raportată, în acelaşi timp, la obiectivele fundamentale ale producţiei în noul cincinal, a­­vînd în vedere semnificaţia acestora pentru realităţile con­GHEORGHE MACOVEI prim secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. crete ale judeţului Iaşi, parti­cularităţile sale specifice, mun­ca organizaţiilor U.T.C. din uni­tăţile economice va fi îndrep­tată cu aceeaşi consecvenţă, spre educarea comunistă, în sen­sul dezvoltării responsabilităţii fiecărui tînăr faţă de sarcinile specifice care-i revin la locul de muncă, faţă de marile da­torii pe care le are ca om al muncii. Hotărît să întîmpine cu re­­(Continuare in pag. a V-a) SPIRITUL PRACTIC de ADULIN CAZACU Un recent colocviu naţional, consacrat cercetării interdis­­ciplinare a învăţămîntului, a pus în evidenţă necesitatea renovării pedagogiei şi educaţiei, promovînd ideea ridică­rii indicilor de utilizare a instrumentului practicii în edifica­rea metodică şi optimă a omului societăţii contemporane. Nu mai putem gîndi astăzi, într-o manieră iluministă, de pe poziţiile unui optimism pedagogic exagerat despre om şi sensurile educaţiei­. Nevoia imperioasă de cadre califi­cate potrivit matricei de solicitări ale unei civilizaţii indus­trial-urbane nu se unde aduce corective serioase imaginii des­pre noi înşine şi modului în care ne controlăm şi dirijăm au­­todezvoltarea prin instrucţie. Transmisia unilateral-verbală de cunoştinţe, formă clasică a registrului instrucţiei, este per­cutată acum esenţial de noul val al spiritului practic şi prospectiv. Actualul elev sau student nu mai poate fi pri­vit doar ca obiect de educaţie, ci şi ca viitoare forţă de muncă. Investim în el pentru a recupera şi trebuie să ştim de pe acum cînd, cit şi cum vom recupera. Dintr-un depo­zitar al informaţiei de tip enciclopedic, a cărei valoare şi eficienţă în viaţă sunt de domeniul unei ecuaţii de nedeter­minare, educatul tinde să se transforme într-un manipulant capabil şi orientat al informaţiei, apt de integrare rapidă în succesiuni de operaţii profesionale dintre cele mai com­plicate. El are nevoie, ca viitor specialist, de un contact lu­crativ şi nu constatativ cu realitatea profesională pe care i-o anticipăm. îi este necesară, ca aerul, o practică perma­nentă, care să-i trieze valorile şi să-i cizeleze convingeri­le, să-i formeze un larg cîmp de percepţie socială şi să-i preîntîmpine dificultăţile de adaptare. Spiritul investigator al tînărului se cere a fi captat şi inclus într-un vad de curgere organizat şi coparticipant. Există, de pildă, o cer­cetare ştiinţifică de tip studenţesc, al cărei rol formativ poate face un serviciu major obiectivelor generale ale edu­­cpfiei, contactînd cunoştinţele teoretice cu reglatorul prac­ticii. Traversînd, în formarea sa ca specialist, o zonă a pre­gătirii de teren, studentul de azi îşi conturează spaţiul de variaţie al spiritului său analitic, devine mai realist și de­(Continuare in pag. a IV-a) rmiiriiirrrririi/tirnifif/ni/ti/i/iimiii/Htiiiwimi/riiriirftMtn PRIMELE INIŢIATIVE IŞI CONTUREAZĂ ÎMPLINIREA De la înfiinţarea Consiliilor intercooperatiste s-a scurs un timp relativ scurt. Calendaristic, ele au doar cu ceva peste o lună de existenţă şi cum de obicei orice organism nou înfiinţat pînă porneşte la drum are nevoie de o perioadă de acomodare s-ar părea, şi există şi probabilitatea să se întîmple, ca întrebarea : ce s-a făcut practic în scopul pentru care s-au înfiinţat , să pară neavenită, prea din timp adresată. Atenţia, însă, cu care aceste consilii s-au format în baza indicaţiilor preţioase şi foarte limpezi ale conducerii su­perioare de partid ca şi necesita­tea din ce în ce mai stringentă a unor asemenea organisme au fă­cut ca aşa-numita perioadă de familiarizare pentru începerea activităţii să fie atît de mult scurtată încît în unele, practic chiar din ziua semnării actului de constituire s-a trecut la rezol­varea unor probleme ce le ridică producţia unităţilor. Din judeţul Prahova este concludent şi exemplul Consiliului intercoope­ratist al municipiului Ploieşti cu sediul la Bucov. In primul rînd s-a pus proble­ma profilării. Fiind în zona de aprovizionare a oraşului Ploieşti, cele 13 cooperative membre ale consiliului au în piaţa acestuia un bun debuşeu, în special pen­tru produsele din zootehnie şi pentru legume. Intr-un fel, erau ele şi pînă acum profilate pe aceste produse, oraşul îşi exercită. COŞOVEANU (Continuare în pag. a V-a) PROFESIA IA Agricultura — câmp larg de afirmare a tinerei generaţii Arta naţională, literatura fie­cărei ţări au implicat, au oglin­­dit dintotdeauna spiritul speci- 1 fie, direcţia şi evenimentele so­­cial-istorice ale fiecărui popor. De aceea, nici nu se poate con-­­ cepe un muzeu imaginar al li­terelor unei naţiuni din care să lipsească tocmai scînteia de e-­­­ternitate a dragostei de patrie. " In curba inspiraţiei marilor artişti, a marilor poeţi ai lumii , din toate timpurile, metafora ‘ eroticii patriotice, iubirea de ţară a înnobilat versuri celebre, a „născut“ în multe cazuri, poeţii­­ înşişi, trasîndu-le drum spre posteritate. Cuvîntul patrie — ^ Perma-­ nenţa­­ poeziei, patri- ' otice se ştie — a apărut tirziu ! poe­zia patriotică exista — se­ poate spune fără nici un du­biu — mult înaintea lui. Istoria literară se vede aşadar obli­gată să consemneze cu onoare­ vîrsta lui imemorială. Poeţii noştri unionişti — chiar cei pe care talentul i-a­u servit mai puţin — au fost în­flăcăraţi cîntăreţi ai melea­gurilor şi istoriei româneşti­­ invocate în atîtea alegorii ale Unirii. Paşoptiştii, de aseme­nea - Chiar departe de­­ ţară,­­ mulţi dintre ei au topit în creu­zetele romantic-retorice dar înălţător sincere ale vremii, o întreagă metaforică a patriei . Exemplu] lui Alecsandri se în­scrie în fila de aur a genului, pentru a aminti şi faptul la fel de cunoscut, că străluci-­­ toarea „Ţiganiada“ este o operă ţîşnită din filonul generos a! specificului naţional şi, ca a­­t­­are, profund patriotică, după­­ cum mărturiseşte limpede în prolog, însuşi Ion Budai De­­­­leanu explicînd motivele pentru­­ CONSTANTIN CRIŞAN (Continuare in pag. a IV-a) . Proletari din toate ţările, unițî*vîH ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6744 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 26 IANUARIE 1971 ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şe­ I­nfinţa Consiliului de Stat, prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consi-­­­liului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc,­­ vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Naţio­nale. Din împuternicirea­ Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratifi­carea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă Ro­­­­mânia şi Republica Populară Po­lonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi pro­iectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colabora­re şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, pre­şedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţio­nale, a prezentat rapoartele co­mune ale comisiilor pentru poli­tică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii­­ Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, pri-­i mite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul I NICOLAE CEAUŞESCU, pre­şedintele Consiliului de Stat­­ „După cum este cunoscut —­­ a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de priete­nie, colaborare şi asistenţă­­ mutuală dintre Republica So­cialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12­­ noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre Româ­nia şi Polonia, al faptului că­­ între ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socia­lismului, au cunoscut o dez­voltare puternică. Tratatul nu face decât­­să consemineze a­­ceastă realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de co­laborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală dintre Repu­blica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare în­delungată dintre ţările noas­tre. Această colaborare şi prie­tenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scutu­rarea jugului stăpînirii străi­ne, pentru independenţă na­ţională şi socială, în anii con­strucţiei socialiste, prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sunt deo­sebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa co­mună de a contribui la ci­mentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre toate statele din Balcani, la trans­formarea acestei părţi a lumii intr-o zonă a păcii şi colabo­rării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit şi cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii con­secvente a partidului şi guver­nului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de cola­borare şi cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem in întărirea colaborării şi coo­perării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecă­rui stat socialist, a întăririi e­­conomice şi ridicării bunăstă­rii fiecărui popor, a dezvoltă­rii independente a fiecărei na­ţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării neconte­nite a întregului sistem socia­list mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat a­­şează pe baze trainice, pentru incă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulga­ria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta con­tribuie la cauza asigurării securităţii în Europa, la dez­voltarea colaborării şi priete­niei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliu­lui de Stat să aprobe în una­nimitate şi să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ra­tificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind rati­ficarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Populară Bul­garia. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoare­le decrete : decretul privind au­torizarea şi funcţionarea în Repu­blica Socialistă România a repre­zentanţelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine ; decretul privind înfiinţarea, orga­nizarea şi funcţionarea Ministe­rului Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor; decretul pentru modificarea De­cretului nr. 210/1960 privind re­gimul mijloacelor de plată străi­ne, metalelor preţioase şi pietre­lor preţioase, precum şi decretul pentru modificarea legii nr. 16/ 1968 privind înfiinţarea, organi­zarea şi funcţionarea Băncii Ro­mâne de Comerţ Exterior. Con­siliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţi­­lor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Repu­blica Socialistă România și Repu­blica Volta Superioară. Toate de­cretele adoptate au fost în prea­labil examinate și avizate favo­rabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. „Să fim primii la crimarea Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comu­­­­nist Român, de prima promoţie de absolvenţi ai Facultăţii de electrotehnică a Universităţii din Craiova. Stimate tovarăşe Ceauşescu, Cu prilejul încheierii ultimului an de studii, prima serie de absolvenţi ai Facultăţii de Electro­tehnică din cadrul Universităţii craiovene îşi în­dreaptă cu recunoştinţă şi devotament gîndul spre dumneavoastră, conducătorul iubit al parti­dului şi statului nostru. Am pătruns adine taine­le ştiinţei, ne-am desăvîrşit pregătirea profesio­nală în cea mai tânără dintre universităţile ţării, care a luat fiinţă pe aceste meleaguri prin grija dumneavoastră pentru viitorul luminos al tinere­tului nostru, pe pămîntul care a dat primul domn viteaz al Ţărilor Române, pămînt care poartă de un secol şi jumătate urmele paşilor lui Tudor, I Oltenia. Leagănul atîtor minţi luminoase ale gîn­­dirii româneşti, ne-a adunat din toate colţurile ţării pentru a ne croi oameni de nădejde, cunoş- t tinţe profunde, fii devotaţi ai poporului în acest înalt for de cultură, paşii ne-au fost călăuziţi de dascăli minunaţi care ne-au dezvăluit frumuseţi­le meseriei, în care să cucerim prin muncă şi pa­siune culmi tot mai înalte. Dumneavoastră, tova­răşe secretar general, ne-aţi învăţat că diploma de inginer este un titlu de maximă responsabilitate care trebuie onorat prin efortul continuu de a contribui în mod creator la ridicarea, pe trepte tot mai înalte, a industriei noastre socialiste, a în­tregii economii naţionale. Ne angajăm în mod solemn să răspundem cu cinste şi demnitate tuturor acestor deziderate, să fim primii la chemarea partidului să devenim, acolo unde ţara ne-o va cere, specialişti adevăraţi care să-şi pună întreaga energie şi pricepere în slujba măreţei opere de construcţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noas­tră patrie — Republica Socialistă România.

Next