Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)

1971-02-23 / nr. 6769

,$CÍNTEIA TINERETULUI'4 pag. 2 LUCRĂRILE CONGRESULUI AL IX-LEA AL U.T.C. Cuvintul tovarăşului Cornel Şandru delegat al organizaţiei judeţene Braşov Cuvintul tovarăşului Aurel Ionaş delegat al organizaţiei judeţene Maramureş Una din caracteristicile e­­conomiei judeţului Braşov este prezenţa unui procent ri­dicat de tineri în rîndul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Cei peste 40 000 de utecişti care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei materiale, reprezentînd 58 la sută din efectivul organizaţiei judeţene Braşov a U.T.C., au dovedit maturitate, abnegaţie şi devotament in muncă, stră­danie de asimilare a ştiinţei­­şi culturii. Ţinînd cont că avem zeci de fabrici in care media de virstă este 20—25 ani, propun ca în afara se­cretarului U.T.C., unul din re­prezentanţii salariaţilor în co­mitetul de direcţie să fie tot tînăr. Sunt cunoscute rezultatele muncii desfăşurate de organi­zaţia judeţeană Braşov a U.T.C., care prin întreaga sa activitate şi-a adus o contri­buţie însemnată la bilanţul ilustrat de raportul prezentat Congresului al IX-lea al U.T.C. Ceea ce aş dori să subliniez este faptul că, suc­cesele şi experienţa noastră, confirmă o dată mai mult că, atitudinea socialistă faţă de muncă este înainte de toate o manifestare practică a devo­tamentului faţă de cauza so­cialismului, este în primul rind un fapt politic. Transfor­marea caracterului muncii în condiţiile socialismului îi con­feră acesteia o înaltă semni­ficaţie morală, umanistă. Cu toate succesele obţinute în educaţia multilaterală a ti­nerilor trebuie s-o recunoaş­tem deschis, a spus în conti­nuare vorbitorul, că ceea ce am realizat este numai un în­ceput, că mai avem multe de făcut în direcţia eliminării a­­celor manifestări concretizate în atitudinea retrogradă faţă de muncă a unor tineri, care se adaptează greoi exigenţelor de muncă industriale, disci­plinei muncitoreşti, care nu înţeleg că se poate învăţa şi munci, că abundenţa nu se poate crea fără muncă, tineri care au manifestări huliga­nice, parazitare, care nu luptă pentru apărarea şi dezvoltarea avuţiei obşteşti, fenomene subliniate o dată mai mult cu prilejul studiului efectuat de filiala Braşov a Centrului de cercetări pentru problemele tineretului cu sprijinul nemij­locit al Centrului naţional. După părerea mea, un ele­ment esenţial al muncii edu­cative, după învăţarea limbii române, este : cunoaşterea .le­., gilor, .legi cu un pronunţat­ caracter formativ şi preven­tiv. Ca urmare, pentru înlă­turarea fenomenelor amintite propun introducerea noţiuni­lor de drept şi cele privi­toare la conţinutul legilor în toate categoriile de şcoli, pre­cum şi în formele de e­­ducare moral-cetăţenească ale U.T.C.-ului, avînd drept re­zultat înţelegerea de către ti­neri a faptului că libertatea, egalitatea nu pot fi rupte de responsabilitate, angajare, de respectarea conştientă a nor­melor de convieţuire socială. Subliniind necesitatea ca viitorul Comitet Central să a­­sigure o informare mai ope­rativă a Comitetelor judeţene cu activitatea U.T.C. şi U.A.S.R. pe­ plan extern şi, mai ales, cu procesele şi trans­formările ce au loc în mişca­rea internaţională de tineret, vorbitorul a spus în conti­nuare : Constituirea comitetelor ju­deţene ale U.T.C., alegerea în organele de conducere ale a­­cestora a unui număr mult sporit de tineri care lucrează nemijlocit în producţie, a asi­gurat o legătură mai strînsă cu masele de tineri, o cu­noaştere mai temeinică a rea­lităţilor şi, ca urmare, o con­ducere mai eficientă, în cu­noştinţă de cauză. Pe linia a­­cestor perfecţionări, propun viitorului Comitet Central să dea comitetelor judeţene mai multă autonomie în aplicarea direcţiilor şi sarcinilor la si­tuaţiile şi condiţiile specifice, concrete ale fiecărui judeţ, gă­sind căi de legătură mai di­rectă cu Comitetele judeţene. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care s-a o­­cupat şi se ocupă permanent de tineret, constituie un pro­gram mobilizator care vizează eficienţa educaţiei prin mun­că şi pentru muncă, respon­sabilitatea socială sporită a tineretului, o largă mişcare pentru ştiinţă şi tehnică, cul­tură, cultivarea spiritului de hărnicie, de dăruire, de crea­ţie şi omenie a tinerei gene­raţii. Uteciştii din judeţul Braşov, umăr la umăr cu comuniştii conştienţi că doar cu adeziu­nea sentimentală nu se poate vorbi de progres şi civiliza­ţie, vor face dovada încrede­rii, grijii şi preţuirii de care se bucură , tineretul, concreti­­zînd în patosul creator al e­­forturilor în muncă, convinge­rea nestrămutată că morala se ridică prin cultul muncii, iar viaţa se trăieşte prin muncă ! Alături de dv., delegaţi la această mare sărbătoare, am avut deosebita cinste şi satis­facţie de a asculta salutul con­ducerii partidului, exprimat de cel mai devotat şi iubit fiu al poporului român — tova­răşul Nicolae Ceauşescu, în numele celor aproape 10 000 tineri mineri din Cen­trala minieră metalurgică din Baia Mare pe care îi reprezint exprim totala noastră ade­ziune faţă de politica internă şi­ internaţională a partidului şi statului nostru, faţă de con­secvenţa cu care aplică ade­vărurile şi legile generale ale socialismului la condiţiile concrete ale României, în în­făptuirea marilor aspiraţii ale naţiunii noastre. Este cunoscut faptul că in­dustria minieră de metale ne­feroase ocupă primul loc în economia judeţului nostru. Tradiţiile mineritului la noi sunt foarte vechi, meseria de miner este transmisă ca o fla­cără vie din tată în fiu. Ilus­trativ este, spre exemplu, fap­tul că la exploatarea minieră Săsar la care lucrez, majori­tatea minerilor sunt tineri ute­cişti. După ce a trecut in revistă cîteva din cele mai reprezen­tative realizări obţinute pînă în prezent, vorbitorul a con­tinuat : Activitatea politico-educa­­tivă a organizaţiei noastre U.T.C. a fost şi este îndrepta­tă spre cultivarea la tineri a dragostei pentru meseria de miner, a ataşamentului faţă de colectivul de muncă, briga­da, echipa în care lucrează. La noi există o preocupare generală pentru permanenti­zarea tinerilor în acelaşi loc de muncă, ajutorarea celor mai tineri mineri de către cei vîrstnici şi cu experienţă, ceea ce duce la o cunoaştere reci­procă între membrii echipei, la crearea unei discipline con­ştiente. Răspunzând dorinţelor tine­rilor şi necesităţilor produc­ţiei — mînuirii tehnicii avan­sate din dotare — una din preocupările majore ale orga­nizaţiei noastre U.T.C. a fost şi este organizarea cursurilor de calificare, ridicarea califi­cării şi specializării. In prezent, în atenţia orga­nizaţiei U.T.C. stă sarcina de a cr­ea şi dezvolta opinia co­lectivă a tuturor tinerilor, a colectivelor de muncă împo­triva unor­ acte de indisciplină care mai există, cum ar fi, de exemplu nerealizarea ritmică a sarcinilor de plan la toate locurile de muncă. Avînd în vedere importan­ţa deosebită a sectorului mi­ner pentru economia naţiona­lă, frumuseţea meseriei de miner, strădania şi eroismul de care dau dovadă aceşti bravi muncitori, aş propune ca noul Comitet Central care va fi ales, Consiliul cu munca în rîndurile tinerilor munci­tori să militeze pentru ca munca şi viaţa acestor tineri să-şi găsească mai mult re­flectarea în presa noastră de tineret la radio şi televiziune, în literatură şi artă. Dacă ba­zinul nostru minier este de­parte de Bucureşti, ospitalita­tea noastră, respectul şi stima ce o purtăm tuturor vor re­duce mult această distanţă şi vă aşteptăm să vă prezentăm realizările noastre. Vă asigur, dragi tovarăşi, că tot ce am auzit aici, con­cluziile desprinse, le voi duce în mijlocul ortacilor mei, bă­ieţii din Maramureş. Referitor la aportul ce şi­­-a adus tineretul în folosirea mai judicioasă a spaţiilor con­struite, trebuie să subliniem interesul manifestat şi efortu­rile făcute pentru demontarea şi montarea utilajelor, pentru pregătirea acestora în vederea trecerii la probele tehnologi­ce şi de producţie. Montarea celor 144 de războaie s-a e­­xecutat cu 3 luni mai devre­me decit termenul planificat, obţinîndu-se mai bine de 700 000 m.p. ţesături supli­mentare. De­montarea aces­tor utilaje s-au ocupat lucră­tori tineri, utecişti. Mai mult decit atît, atunci cind s-a in­trat în probe tehnologice, 2 brigăzi de tineri, formate din ajutori de maiştri, ingineri tehnologi şi ţesătoare au spri­jinit efectiv, prin îndrumări şi explicaţii, pe muncitoarele ce au luat în primire noile războaie. 80 la sută din numărul sa­lariaţilor uzinei noastre sunt femei, iar media de virstă este de 26 de ani. Rezultă deci că majoritatea lucrătoarelor uzi­nei sunt tinere. De aceea am să mă opresc în cuvintul meu asupra activităţilor pe care Co­mitetul U.T.C. le-a organizat pentru tinerele fete. In uzină se angajează şi fete care nu cunosc încă meseriile ce se practică la noi. O dată angajate, am căutat să le o­­bişnuim cu disciplina de pro­ducţie, să le facem să îndră­gească meseria în care vor lucra. Acestor tinere le reco­mandăm să urmeze cursurile de calificare existente în uzi­nă, urmărim să le frecvente­ze cu regularitate. După ce se califică ne interesăm de cali­tatea muncii lor. La rampele de control, muncitoarele frun­taşe discută cu ele când pro­duc mărfuri cu defecte, le a­­jută să se încadreze în ritmul de lucru al uzinei. Organizaţia U.T.C. nu se o­­cupă numai de activitatea profesională a tinerelor fete. Ea nu pierde din vedere evo­luţia lor generală, faptul că fetele trebuie să se pregăteas­că pentru viitorul lor de soţii şi mame. De acest lucru ţinem seama în activitatea politico­­educativă, pe plan cultural şi distractiv. Astfel am organizat cu re­gularitate convorbiri despre „căsnicii ideale“, despre rolul tinerei mame, despre atribu­ţiile de gospodină, dezbateri pe probleme sanitare in toate colectivele de muncă. De ase­menea, s-au organizat, pe schimburi, cercuri de cusături artistice care atrag un număr mare de fete. A devenit o tra­diţie ca în luna martie a fie­cărui an să organizăm „Car­navalul textilistelor“ — prilej de petrecere tinerească dar şi de preţuire a celor mai har­nice şi pricepute fete. Munca cu tinerele fete are un specific al său — poate nu îndeajuns de cercetat încă. De aceea cred că crearea Consi­liului pentru munca în rîndu­­rile fetelor — al cărui rol va fi tocmai de a studia acest specific şi a recomanda solu­ţii practice pentru diferitele aspecte pe care le ridică mun­ca cu fetele — ne va fi de un real folos in îmbunătăţirea ac­tivităţii organizaţiei U.T.C. din uzină. Cred că nu trebuie să ne preocupe numai denumirea u­­nor specialităţi care să sune cit mai măgulitor ci înainte de a le crea să prospectăm şi condiţiile concrete pe care le va crea economia noastră în momentul absolvirii pro­moţiilor respective. Cred că trebuie să nu schimbăm şi optica cu care privim specia­liştii. Fiecare specialist reprezintă o investiţie socială pe termen lung, de aceea nu ne putem permite luxul ce aceştia să fie folosiţi în munci pur ad­ministrative, ci trebuie să-i îndreptăm la început spre o muncă efectivă în posturile de comandă ale producţiei, un munct de concepţie şi cerce­tare ştiinţifică. Ritmul alert al penetraţiei invenţiei şi ino­vaţiei în producţie, al schim­bării tehnologiilor face să dis­pară tot mai mult graniţele dintre ştiinţă şi producţie şi cere mai ales tinerilor specia­lişti o permanentă reciclare şi prezenţa activă în producţie. Cuvintul tovarăşului Gheorghe Ţepelea delegat al organizaţiei judeţene Bihor Luind cuvintul în numele organizaţiei U.T.C. de la U­­zina „înfrăţirea“ din Oradea vreau să spun, aici, că tinerii au depus o muncă susţinută pentru realizarea sarcinilor de plan. Uzina şi-a îndeplinit sarcinile pe cincinalul 1966— 1970 la 18 septembrie 1970. De asemenea, planul anual pe 1970 a fost realizat şi depăşit. Produsele executate de tinerii noştri sunt cunoscute departe peste hotare, uzina exportuld produse în peste 40 de ţări. Vîrsta medie a salariaţilor este de 28 de ani, de unde pu­tem trage concluzia că majo­ritatea salariaţilor o formează tinerii şi deci că realizările de care se bucură uzina se da­­toresc în bună parte şi activi­tăţii lor. Prin munca politico-educa­­tivă ce o desfăşurăm am cău­tat ca fiecare tînăr să înţe­leagă rolul său în producţie, să se integreze în eforturile întregului colectiv, să simtă răspunderea pentru realizarea planului, pentru ridicarea ca­lităţii produselor, precum şi pentru ridicarea valorii „căr­ţii de vizită“ a uzinei noas­tre. în continuare doresc să ri­dic­ăm faţa Congresului pro­blema mult discutată şi se pare încă nerezolvată în în­tregime, a calificării tineretu­lui prin sistemul uceniciei la locul de muncă. Avînd în vedere creşterea masivă a numărului de sala­riaţi în actualul cincinal prin atragerea im special a unor noi contingente de tineri mun­citori în sfera producţiei, este necesară asigurarea de către Ministerul Muncii, al Invăţă­­mîntului şi a celor de ramură, a condiţiilor optime de pregă­tire profesională atît sub as­pectul bazei materiale cit , şi al conţinutului programelor de învăţământ, al condiţiilor de cazare şi de repartizare în funcţie de meseria în care s-au pregătit şi de cerinţele planului forţei de muncă. Apreciez ca fiind normală efectuarea instruirii practice în ateliere-şcoală cu program de producţie, unde ucenicii să fie îndrumaţi de cei mai com­petenţi muncitori şi maiştri. Aceasta întrucât în prezent, ei „asistă“ la procesul tehno­logic în loc să lucreze nemij­locit pe utilaje. De asemenea, în planul de învăţămînt este bine să se prevadă predarea unor cunoştinţe de economie concretă şi conducere a între­prinderii, de iniţiere politică, de educare cetăţenească. Din cele 208 ore prevăzute, să se afecteze 4­5 ore pentru acti­vităţi educative. Ar fi­­ bine ca U.G.S.R. şi C.C. al U.T.C. îm­preună cu ministerele de spe­cialitate să analizeze situaţia existentă şi să rezolve cit mai bine problema cazării uceni­cului, avînd în vedere că nu în­ toate centrele industriale sunt create cele mai bune condiţii din acest punct de vedere. Aceiaşi factori să re­zolve neîntârziat, statutul uce­niciei la locul de muncă, de­oarece lipsa acestui act­­ nor­mativ determină greutăţi în desfăşurarea acestei activităţi. Permiteţi-mi ca în numele celor peste 1 000 de tineri să asigur conducerea de partid, Congresul, că tinerii de la U­­zină „înfrăţirea“ nu-şi vor precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a sarcini­lor trasate de documentele Congresului al X-lea al parti­dului, în vederea ridicării pa­triei noastre pe culmile cele mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintul tovarăşului Petre Caragea delegat al organizaţiei judeţene Teleorman Sunt originar din judeţul Te­leorman, comuna Peretu — a­­răta vorbitorul. După absol­virea facultăţii am cerut să fiu repartizat în comuna natală ca inginer agronom. Cooperativa în care lucrez este una dintre cele mai puternice din judeţ, avînd o suprafaţă de peste 5 000 hectare, valoarea produc­ţiei globale fiind de peste 26.000.000 lei. Ca urmare a indicaţiilor re­cente privind organizarea a­­griculturii şi la noi în C.A.P. este organizată munca în 11 ferme de producţie. Mie mi s-a încredinţat conducerea fer­mei legumicole cu o suprafaţă de 135 ha. La realizarea sarcinilor de plan, la depăşirea dificultăţi­lor din anul trecut o contribu­ţie însemnată şi-au adus tine­rii utecişti din cooperativă. In ferma în care lucrez, am reu­şit să formez grupuri de tineri care s-au specializat în mese­ria de legumicultor şi în spe­cial în cultura protejată în solarii, reuşind să le asigurăm venituri sporite corespunzător calificării dobândite. In scopul însuşirii meseriei de legumi­cultor şi crescător de animale organizaţia noastră judeţeană U.T.C. a iniţiat schimburi de experienţă, consfătuiri cu spe­cialiştii fruntaşi în cultura le­gumelor şi îngrijirea animale­lor la care au participat un număr mare de tineri. Cred însă că numai pe a­­ceste căi nu rezolvăm totul. Conducerea partidului ne-a conturat clar prin hotărîrile elaborate imaginea agricultu­rii de mîine. Am în vedere faptul că, în judeţul nostru, în actualul cincinal încă 120.000 de hectare vor intra sub ari­pele de ploaie, că se constru­iesc mari complexe zootehnice de tip industrial, că îşi fac apariţia tot mai insistent se­rele înmulţitor cu încălzire teh­nică, solariile. Acest proces de intensă modernizare nu poate fi conceput fără om. Privind mai cu atenţie fe­nomenele cotidiene, observăm că unii tineri manifestă ten­dinţa de a lucra numai în o­­raşe, sau acreditează ideea că în agricultură poţi lucra fără să o îmbrăţişezi ca pe o pro­fesie. In realitate, in agricul­tură se cere o calificare soli­dă, se impune ca meseria de agricultor să fie deprinsă ca oricare altă profesie nu numai de către cadrele tehnice cu studii medii sau superioare. Aplicarea unor tehnologii superioare în toate ramurile agriculturii solicită o pregă­tire teoretică şi practică fă­cută ordonat pe baza unui program. Consider că şcoala de cultură generală ar putea a­­testa la absolvirea cursurilor, calificarea elevilor într-o pro­fesie agrară. în încheiere, vorbitorul sub­linia : In condiţiile exigenţelor sporite ale unei agriculturi moderne, profesia de agronom necesită prezenţa permanentă a specialiştilor la locul de pro­ducţie. Personal sunt de pă­rere că organizaţiile U.T.C., forurile locale trebuie să-şi in­tensifice preocupările pentru a statornici legături trainice în­tre specialişti şi locurile de muncă, pentru a avea toate condiţiile necesare afirmării lor profesionale. Mă refer cu deosebire la situaţia tinerilor absolvenţi care ajunşi la locul de muncă nu găsesc suficientă încredere şi înţelegere din par­tea colectivului. Cuvintul tovarăşei Aurica Lupu­ delegată a organizaţiei judeţene Botoşani Vizita de lucru pe care a făcut-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Uzinele Textile „Moldova“ din Botoşani, în toamna anului 1969, a însem­nat pentru colectivele de muncă din unitatea noastră un eveniment cu profunde semnificaţii, care a însufleţit pe fiecare salariat in munca sa dedicată înfăptuirii tot mai exemplare a sarcinilor de pro­ducţie. Raportăm Congresului că în cei doi ani care s-au scurs de la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Uzina noastră, s-au montat — fără a se con­strui spaţii noi­­, 144 de răz­boaie de ţesut, maşini şi in­stalaţii tehnologice de mare productivitate pentru finisarea şi înnobilarea produselor tex­tile. Salutul reprezentantului Uniunii Tineretului Democrat din Siria, Murad Jericus Transmit un salut tovără­şesc dv. tuturor, Uniunii Ti­neretului Comunist din Ro­mânia şi poporului român din partea Comitetului Executiv al Uniunii Tineretului Demo­crat din Siria şi din partea tu­turor membrilor acestei uni­uni. Permiteţi-mi să adresez mulţumirile mele U.T.C. care a oferit uniunii noastre prile­jul participării la­­Congresul al IX-lea şi de care ne leagă prietenia şi lupta comună îm­potriva colonialismului şi im­perialismului. Noi dorim din toată inima acestui Congres succes deplin. Uniunea Tineretului Demo­crat din Siria — a arătat în continuare vorbitorul —•’­duce o luptă permanentă pe două planuri : politic şi social. Pe plan social Uniunea noastră duce o activitate de fiecare zi pentru interesele maselor largi ale tineretului, şi pentru con­solidarea schimbărilor progre­siste şi sociale care s-au pe­trecut în ţara noastră pînă a­­cum, pentru culturalizarea maselor populare printr-o cul­tură progresistă, pe calea în­lăturării analfabetismului. U­niunea noastră contribuie, de asemenea, la activizarea miş­cării sportive şi luptă alături de toţi tinerii progresişti îm­potriva colonialismului, impe­rialismului şi sionismului, pentru impulsionarea mişcării, de eliberare arabe pe drumul victoriei împotriva imperialis­mului. ’ Din punct de vedere politic, Uniunea noastră luptă per­manent împreună cu ceilalţi tineri progresişti din patria noastră pentru alungarea sio­­niştilor din teritoriile arabe ocupate şi pentru reîntoarce­rea poporului arab palestinean în patria lui ca popor care îşi hotărăşte singur soarta pe te­ritoriul lui. Trei ţări arabe — a arătat vorbitorul — au fost expuse unei agresiuni imperialiste sioniste în anul 1967. Ca re­zultat al acestei agresiuni Is­raelul a pus mina pe teritorii din trei state arabe : R.A.U., Siria şi Iordania. Şi tot ca re­zultat al acestei agresiuni au fost alungaţi zeci de mii de cetăţeni arabi, pe lingă cei a­­lungaţi în 1948, adică un mi­lion de refugiaţi palestinieni. Israelul a fost şi continuă să fie, prin politica sa agresi­vă, expansionistă, un pericol pentru pacea din regiunea O­­rientului Apropiat şi în întrea­ga lume — a spus delegatul sirian. In încheiere vorbitorul a subliniat : Lupta Uniunii Ti­neretului Democrat din Siria este o luptă împotriva agre­siunii și pentru a da posibili­tate poporului arab palesti­nian să se întoarcă în patria lui și să-și rezolve singur soarta teritoriului lui. Cuvintul tovarăşului Nicolae Bach delegat al organizaţiei judeţene Buzău Beneficiind de un volum de investiţii de aproape 4,7 mi­liarde lei, în perioada 1966— 1970 în judeţul Buzău au fost create 6 noi obiective indus-­­triale de importanţă republi­cană şi dezvoltate încă două. Construirea Uzinei, de­­sîrmă şi produse de sîrmă a­ însem­nat o perioada de pionierat în ceea ce mai tîrz­iu avea să se contureze ca o veritabilă plat­formă industrială în zona de sud a oraşului Buzău. In anul 1967 de pe porţile uzinei ie­şeau primii colaci" de sîrmă, care marcau apariţia în jude­ţul Buzău a unei noi ramuri — metalurgia feroasă. Tinereţii uzinei i se adaugă tinereţea oamenilor săi. Vîr­sta medie a colectivului nostru de salariaţi este de 25 ani, existînd în uzină peste 400 de utecişti. An de an, colectivul nostru a obţinut succese din ce în ce mai remarcabile, reuşind ca în anul 1969 să obţină di­ploma de colectiv fruntaş pe ramură. Fiind o unitate tînără ce s-a dezvoltat intr-un ritm im­presionant au fost necesare importante eforturi din par­tea comitetului de direcţie, a comitetului de partid, a comi­tetului U.T.C. ca paralel cu obţinerea rezultatelor bune în producţie să se desfăşoare un amplu proces educaţional cu tinerii ce proveneau din dife­rite medii, altele decit cel in­dustrial, pentru însuşirea unei înalte conştiinţe muncitoreşti. Organizaţiile noastre U.T.C. au fost preocupate permanent de îmbunătăţirea formelor şi metodelor lor de muncă, de atragerea tinerilor la toate ac­ţiunile iniţiate de uzină sau pe linie de partid şi stat. In calitate de proaspăt ab­solvent aş dori să fac unele observaţii în legătură cu in­tegrarea specialiştilor cu studii superioare în procesul de pro­ducţie. Cred că există o dis­crepanţă între profilul specia­lizărilor din unele facultăţi şi posibilităţile concrete pe care le oferă unităţile noastre eco­nomice. Am asistat la o pro­liferare accelerată a facultăţi­lor, secţiilor, specialităţilor fără ca organizarea unităţilor noastre economice să cunoas­că modificări sau dacă s-au produs acestea au fost minore, avînd rolul unor paleative. Astfel, în fabrica noastră s-a ajuns ca un inginer capabil avînd specialitatea centrale atomo­electrice să răspundă de sectorul Macarale din u­­zină. MARfl 39 fwGm&wRrE 19P1 Salut1’] reprezentantului Tineretul­­ frontului de Eliberare Naţională din Algeria, Smail Berchiche Vă rog să-mi permiteţi, dragi prieteni congresişti să exprim salutările noastre in numele ti­neretului Frontului de Elibe­rare Naţională din Algeria. Tineretul algerian îşi aminteşte de relaţiile sale cu tineretul român, născute în momentele dificile ale istoriei noastre de luptă de eliberare şi prezenţa reprezentanţilor săi aici re­flectă atenţia pe care o acor­dăm realizărilor dumneavoas­tră, interesul pentru lucrările Congresului U.T.C., care se desfăşoară în momentul în care România face bilanţul realizărilor sale pe plan eco­nomic şi social în cursul pe­rioadei 1966—1970. Vorbitorul s-a referit, in continuare, la preocupările ti­neretului algerian. Algeria a întreprins înce­­pînd din anul 1966 reforme profunde şi s-a angajat hotă­­rit în construcţia societăţii so­cialiste. Planurile de dezvol­tare economică, socială, cultu­rală au fost încununate de succes, dacă ne-am referi, de exemplu, la planul trienal 1966—1969. Tineretul s-a gă­sit întotdeauna în primele rîn­­duri în îndeplinirea acestor sarcini. Prin noul plan de 4 ani 1970—1973, răspunzînd aspira­ţiilor poporului, Algeria se an­gajează într-o adevărată bătă­lie împotriva subdezvoltării, cum a declarat preşedintele Boumedienne Trebuie să vă spunem că puterea revoluţionară acordă foarte mare atenţie tineretului în perioada planului de patru ani. , Tineretul F.L.N., avangarda tineretului algerian, fidel tra­diţiilor sale de luptă şi solida­ritate — a spus în continuare vorbitorul — nu încetează să susţină, sub toate formele, cau­zele juste de eliberare în în­treaga lume. Astfel, organiza­ţia noastră aduce un spri­jin permanent tuturor popoa­relor şi tineretului care la fel ca şi noi poartă cu mîndrie stindardul libertăţii şi progre­sului social în Asia, Africa, în Orientul Mijlociu şi America Latină. Există — a relevat apoi vor­bitorul — o problemă pe care nu o putem disocia de proble­mele care preocupă nu numai continentul african dar întrea­ga lume și anume problema Orientului Apropiat. De mai bine de trei ani războiul a iz­bucnit în Orientul Apropiat, un război israelo-arab, al treilea de mare anvergură în ultimii douăzeci de ani. Se ştie cum statul Israel a luat fiinţă în anul 1948, iar în urma primului conflict israelo­­arab s-a ajuns la ocuparea Pa­lestinei, la dezmembrarea ei. Deja în acel moment voinţa de dominaţie era vizibilă şi ea s-a amplificat încetul cu înce­tul prin manevre viclene şi promovarea unei politici a faptului împlinit — a afirmat vorbitorul. După ce a făcut un istoric al conflictului arabo-israelian, vorbitorul a spus : Destinul pa­lestinienilor nu este o proble­mă falsă, ci dimpotrivă inima problemei, elementul capital al soluţionării situaţiei din Orien­tul Mijlociu. Ca un rezultat al unui proces colonial şi impe­rialist, problema palestiniană nu poate fi rezolvată decât în cadrul luptei de eliberare na­ţională purtată de poporul pa­lestinian, şi pentru poporul palestinian într-o luptă globa­lă politico-militară. Activita­tea de guerilă şi acţiunea po­litică în masele populare sunt de fapt indisolubile. Poporul palestinian, nu face excepţie de la această regulă şi el este în drept să primească un puter­nic sprijin natural din partea ţărilor arabe, din partea re­voluţionarilor din lumea a treia şi a forţelor progresiste în întreaga lume împotriva tu­turor formelor de opresiune mai ales în acest moment cri­tic cînd reacţiunea din Iorda­nia, personificată de puterea haşemită, încearcă să lichi­deze rezistenţa palestiniană. Lupta poporului palestinian intră în cadrul procesului ge­neral de eliberare a popoare­lor oprimate cu atît mai mult cu cît imperialismul a inte­grat această regiune în strate­gia sa expansionistă. Salutul reprezentantului Tineretului Democrat Malgaş, Assomany Vă rog să-mi permiteţi, mai înainte de toate, în numele Organizaţiei noastre şi a Bi­roului său Naţional, să mulţu­mim conducerii Uniunii Ti­neretului Comunist, Comitetu­lui său Central şi prin inter­mediul lor, întregului tineret român, pentru amabilitatea de a ne invita să asistăm la Con­gresul dvs., şi totodată, să vă mulţumim pentru primirea călduroasă şi frăţească pe care ne-aţi rezervat-o. Dacă este adevărat că nu­mai de puţin timp relaţii mai intense au fost stabilite între cele două organizaţii ale noas­tre, nu este mai puţin adevă-' rat că organizaţiile noastre, membre ale marii familii a tineretului democrat din lume, şi-au alăturat eforturile în lupta comună împotriva colo­nialismului, neocolonialismu­­lui, imperialismului, pentru un viitor luminos al tineretu­lui, pentru fericirea sa. De a­­ceea, noi suntem­ interesaţi să ne cunoaştem mai bine, iar membrii organizaţiei noastre urmăresc cu mult interes pro­cesul dezvoltării economice a ţării dvs.rezultatele obţinute în celelalte domenii — cultu­ral, social etc. Acest salt îna­inte a putut să fie realizat, noi ştim, graţie hotăririi poporului dvs., sub conducerea partidu­lui comunist, de a urma calea de dezvoltare socialistă. Noi ştim foarte bine rolul însem­nat pe care tinerii din ţara dvs. l-a jucat în evoluţia ţării. Suntem­ convinşi că actualul dvs. Congres va da un impuls şi mai mare activităţii tinere­tului român în toate dome­niile. Congresul dvs. — a­­ arătat în continuare vorbitorul — are loc în acest an consacrat de Naţiunile Unite şi de Or­ganizaţia Unităţii Africane ca Anul internaţional de luptă pentru eliminarea discrimi­nării rasiale şi apartheidului. Iată de ce organizaţia noastră, împreună cu diferite organi­zaţii politice, sociale, sindicale şi de tineret din ţara noastră, au luat parte la constituirea unui Comitet naţional de ac­ţiune împotriva rasismului şi apartheidului. Acest Comitet avînd drept scop coordonarea acţiunilor tuturor acestor or­ganizaţii în lupta pe care şi-o propune şi vizează să ceară guvernului ţării noastre să re­nunţe la orice relaţii cu con­ducătorii rasişti din Africa de sud, o acţiune care, după pă­rerea noastră, merită să fie susţinută, în încheiere vorbitorul a spus : Dorim succes lucrărilor Congresului dvs. Dorim ca re­laţiile între cele două organi­zaţii de tineret ale noastre să se întărească şi să se dezvolte şi în viitor spre binele cauzei noastre comune, în lupta pen­tru pace, prietenie şi solidari­tate între toți tinerii.

Next