Scînteia Tineretului, aprilie 1977 (Anul 33, nr. 8665-8690)

1977-04-18 / nr. 8679

Interes deosebit pentru creşterea contribuţiei parlamentelor la rezolvarea marilor probleme internaţionale Încheierea sesiunii Uniunii Interparlamentare La Canberra au luat sfîrşit lucrările reuniunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. Dezbaterile, desfăşurate în comi­siile de specialitate şi în Consiliul interparlamentar au eviden­ţiat interesul deosebit pentru creşterea contribuţiei parlamente­lor şi parlamentarilor, a Uniunii Interparlamentare la soluţio­narea unor probleme majore ale vieţii internaţionale. Rezoluţia cu privire la rolul parlamentelor în problemele re­ducerii tensiunii internaţionale şi realizării dezarmării generale şi totale subliniază necesitatea sprijinirii active a procesului de democratizare a vieţii interna­ţionale, de instaurare a unor relaţii noi între state şi eviden­ţiază urgenţa încheierii unor acorduri care să conducă la realizarea dezarmării. Parla­mentele şi guvernele sunt che­mate să sprijine măsurile vizînd creşterea rolului O.N.U. în pro­blemele dezarmării, pregătirea minuţioasă a sesiunii extraordi­nare a Adunării Generale a O.N.U. din 1978, - intensificarea lucrărilor Comitetului de dezar­mare de la Geneva. Pornind­ de la importanţa deo­sebită a edificării păcii şi secu­rităţii europene pentru îmbună­tăţirea climatului de destindere pe plan internaţional, delega­ţiile participante au relevat ne­cesitatea continuării eforturi­lor în acest domeniu, în special în vederea reuniunii de la Bel­grad. In acest sens, în rezoluţie a fost inclusă propunerea grupului român privind crearea în cadrul parlamentelor a unor organe care să urmărească mo­dul în care guvernele respecti­ve pun în aplicare prevederile Actului final al Conferinţei ge­­neral-europene. In legătură cu instaurarea unei noi ordini economice interna­tionale, documentul adoptat subliniază importanta luării unor măsuri eficace pentru îmbunătă­ţirea radicală a condiţiilor ac­tuale privind transferul de teh­nologie pentru creşterea capa­cităţilor tehnologice ale ţărilor în curs de dezvoltare, relevîn­­du-se necesitatea bunei pregătiri şi desfăşurări a Conferinţei O.N.U. pentru ştiinţă si tehnolo­gie in scopul dezvoltării. De asemenea, se cere ca parlamen­tele şi guvernele să colaboreze strîns în vederea adoptării co­dului de conduită privind transferul de tehnologie. De o deosebită actualitate este preve­derea­ inclusă la propunerea delegaţiei române, potrivit căreia ar fi salutată­ convocarea unei conferinţe la nivel înalt a ţări­lor în curs­ de dezvoltare pentru punerea de­ acord a poziţiilor lor. In rezoluţia privind situaţia din Africa australă, statele şi organizaţiile internaţionale sunt chemate să intensifice sp­rijinul moral, material, şi diplomatic acordat mişcărilor de eliberare naţională pentru lichidarea re­gimurilor rasiste. . In cadrul Consiliului interpar­lamentar, preşedintele Thomas Williams a exprimat sentimen­tele de simpatie şi solidaritate ale parlamentarilor faţă de po­porul român, în urma cutremu­rului de la 4 martie a.c. Intr-o intervenţie specială în consiliu, şeful delegaţiei parlamentare române, Ioan Ceterchi, a in­format asupra amplelor acţiuni şi întreprinse în vederea recon­strucţiei. Numeroase delegaţii şi-au­ exprimat admiraţia faţă de modul în care poporul român a înfruntat această grea Încer­care. Ce vor hotărî alegătorii belgieni ? Peste şase milioane de alegă­tori belgieni s-au prezentat du­minică la urne in vederea de­semnării celor 212 membri ai Camerei Reprezentanţilor, 106 senatori şi aproximativ 700 con­silieri provinciali. Actualele alegeri anticipata sunt o urmare a dizolvării celor două camere ale Parlamentului belgian, cerută la 9 martie de primul ministru, Leo Tindemans, care nu mai dispunea de majo­ritatea necesară în Camera Re­prezentanţilor in urma demisiei a doi miniştri, reprezentind partidul „Adunarea Valonă“. Guvernul, aflat la putere din mai 1974, reprezenta o coaliţie­ formată din reprezentanţii Parti­dul Social-Creştin, Partidului pentru Libertate şi Progres şi „Adunării Valone“. ORIENTUL APROPIAT Preşedintele Libanului, Elias Sarkis, primul ministru libanez, Selim Al Hoss, şi Fuad Boutros, ministrul libanez al afacerilor externe şi al apărării, au avut sîmbătă o reuniune de lucru, în cursul căreia au examinat bilanţul activităţilor diplomatice desfăşurate in ultimele zile în cadrul eforturilor de normali­zare a situaţiei din Liban. Regele Hussein al Iordaniei a sosit duminică după-amiază la Londra, intr-o vizită oficială de o săptămînă. El urmează să aibă o între­vedere cu regina Elisabeta a II-a şi să confere cu membri ai guvernului premierului Callag­han asupra situaţiei din Orien­tul Apropiat şi a altor probleme internaţionale. Agenţia palestiniană de infor­maţii, WAFA, anunţă că la Bei­rat au luat sfîrşit lucrările re­uniunii Comitetului Executiv all Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, desfăşurate sub con­ducerea lui Yasser Arafat, pre­şedintele Comitetului Executiv al O.E.P. Purtătorul oficial de cuvînt al organizaţiei a declarat că participanţii­ au examinat si­tuaţia politică pe plan arab şi internaţional. S-a hotărit ca următoarea re­uniune a Comitetului Executiv al O.E.P. să aibă loc la 30 apri­lie, în capitala Siriei, pentru a se continua dezbaterile cu pri­vire la numirea­ membrilor Con­siliului Central al O.E.P. Au fost adoptate, de asemenea, citeva rezoluţii administrative şi financiare. Faruk Al Kaddumi a fost confirmat în funcția de șef al Departamentului politic al O.E.P., iar Zuheir Mohsen ca șef al Departamentului militar. LUNI, 18 APRILIE 1977 ANII ÎNĂLȚIMILOR : Scala (o­­rele 9,15; 11,45; 14,30; 17,15; 20); Fe­roviar (orele 9; 11,30; 14,15; 17; 19,45); Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30). HOLLYWOOD, HOLLYWOOD : Festival (orele 8,30; 10,45; 13; 15,30; 18; 20,30); Favorit (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,­ 20,15); Luceafărul (orele 8,30; 10,45; 13,15; 15,45; 18,15; 20,30). CĂLUȚUL COCOŞAT : Doina (o­­rele 9,30; 11,15; 13; 17,30). FRAZA NETERMINATA : Doina (orele 14,45: 19,30). TATĂL RISIPITOR : Central (o­­rele 9,15; 11,30; 13,45; 16, 18, 20). SFÎRȘITUL LEGENDEI : Excel­sior (orele 9; 11,15; 13,15; 15,30; 17,45; 20); Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Flamura lő­réié 11.15; 13,30; 15,45; 18: 20). NU MAI FAC : Flamura (orele 9). PARADA SURPRIZELOR : Tim­puri Noi (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20). PE ARIPILE VÎNTULUI : Patria (orele 18,30). CONVERSAȚIA : Eforie ■ (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). MISTERUL LUI HERODOT : Au­rora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20); Floreasca (orele 9; 11,15; 13,30; 17,45; 20); Flacăra (orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18, 20). CUIBUL SALAMANDRELOR : Cotroceni (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) ; Giuleşti (orele 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20). RICHARD AL III-LEA: Griviţa (orele 9; 12; 16, 19). PODUL FETELOR : Mioriţa (o­­rele 9; 11; 13; 15; 17,15; 19,30); Vic­toria (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,15). LUMEA CIRCULUI : Buzeşti (o­­rele 9, 12; 16; 19,15). ÎNGERAŞII NEGRI : Melodia fo­reze 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18; 20;15). RĂSCOALA : Progresul (orele 15,30; 17,45; 20). PÎINE ŞI CIOCOLATA : Arta (orele 12; 14; 16; 18, 20). ALBA CA ZĂPADA SI CEI ŞAPTE­ PITICI : Munca (orele 9,30; 11,15; 13,15; 15,15). AL DOILEA START : Munca (o­­rele 17,15; 19,45). COPIL DE SUFLET : Tomis lő­réié 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). ACCIDENT ; Bucegi (orele 9; 11; 13; 15,30; 17,45; 20). PARAVANUL : Drumul Sării le­relé 13,30; 18; 20,15). Viitorul lo­reié 9; 11; 13; 15,30; 18, 20). B. D. LA MUNTE ȘI LA MARE : Lira (orele 9; 11,15; 13,30; 15,30; 18, 20,15). AFRICA EXPRESS : Ferentari (orele 9,30; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30). ȘATRA : Pacea (orele 10, 12; 14; 16; 18, 20); Popular (orele 15,45; 18; 20,15). , PENTRU UN PUMN DE CEAPĂ : Cosmos (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). Teatrul National (Sala mare): CĂSĂTORIA — ora 19,30; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio) : RACEALA — ora 19; Teatrul „Țăndărică“ (la Casa da cultură „Petőfi Sándor“ — Intr. Zalomir 6) : ILEANA SÎNZIANA — ora 10; Teatrul „C. Tănase“ (sala Victoria) : LASA SUPARAREA-N HOL — ora 19,30. PROGRAMELE I $­ II In jurul orei 9,00 — Trans­­ ­­misiune directă . Şedinţa de deschidere a lucrărilor Con­gresului consiliilor de condu­cere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi. programul I 16,00 Telex. 16,05 Teleşcoală. 16,30 Emisiune in limba maghiară. 19,00 Itinerarul Independenţei. „Să do­vedim că suntem­ naţiune vie“. Do­cumentar. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 „Cîntarea Româ­niei“. Festivalul creaţiei şi hărni­ciei. Faza judeţeană. 20,30 Panora­mic. 21,10 Roman-foileton. Sub stele. Episodul 5. 22,00 Cadran mondial. 22,30 Telejurnal. PROGRAMUL II și 16,30 Cintece patriotice în Inter­pretarea Ansamblului „Doina“ al Armatei. 16,50 „Cîntec în piatră". Film documentar. 17,15 Cenacluri ale tineretului din Capitală. 17,45 pentru căminul dv. 18,00 Pescarii din Halmyris. Se întorc berzele. Producţii ale Studioului cinemato­grafic „Al. Sahia“. 18,20 Creatorul şi epoca sa. Boris Caragea. 18,35 Bijuterii muzicale. 19,05 Primăvara în Bărăgan. Reportaj. 19,20 E­b­oi de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Emi­siune de ştiinţă. 20,25 Film serial, Kojak (reluare). 21,15 Telex. 21,20 Seară de balet. Lacul lebedelor de P. I. Ceaikovski (actele III și IV). P­ătrundem in Siria, venind dinspre E­­gipt, cu o imagine formată din lec­turi , Siria — ţară de vacanţă, cu în­semne ale istoriei la tot pasul şi încîntătoare peisaje naturale. Maşina ne purta in acea zi de primăvară, neobişnuit de călduroasă pentru noi, dindu-ne prilejul să admirăm verdele griului ce se unduia, sub adierea vîntului, plantaţiile întinse de pomi fructiferi. Primul popas, gazdele ii propun la Ghouta : caişi şi portocali in floare. Ghouta, ne explică însoţitorii noştri tineri, activişti ai Uniunii Tineretului Revoluţiei din Si­ria, dispune de livezi de caişi, piersici, meri, peri, nuci, duzi, migdali, smochini, mandarini, lămîi, portocali, măslini ce se întind pe o suprafaţă de 550 ha şi este staţiunea care aprovizio­nează Damascul şi alte oraşe si­riene cu fructe. Dar nu numai Siria, fiindcă o mare cantitate de fructe sunt exportate şi in alte ţări din Peninsula Arabică. Agricultura in economia si­riană ocupă un loc important. Ţara dispune de 8 milioane hec­tare teren arabil şi 6,5 milioane hectare păşuni. Ca urmare, ponderea sectorului agricol in produsul naţional brut se ridică la 25 la sută. Interlocutorii noş­tri ne vorbeau despre acţiunile ce se întreprind la nivelul gu-­­ vernului, şi la care tinerii siri­eni participă un număr mare, ■ pentru creşterea suprafeţelor a-­­ rabile, extinderea irigaţiilor, ■ precum şi aplicarea pe scară mai­­ largă a mecanizării şi chimiză-­­ rii.­­ In zilele cit am stat în Siria,­­ am putut vedea acolo, la Eu-­­­frat, cum se smulge deşertului­­ palmă cu palmă de pămint. Ti-­­ neri cu trupurile arse de soare — veniţi din cele mai îndepăr­tate colţuri ale ţării — munceau alături de ceilalţi constructori la lucrările de pe şantierul pen­tru irigarea primelor o mie de hectare de terenuri agricole. Din cele 640 000 hectare de terenuri agricole care vor intra in cir­cuitul economic al ţării prin irigarea­­lor cu apa din lacul de acumulare al hidrocentralei de pe Eufrat, 20 000 hectare au şi fost date în folosinţă ţăranilor. In cincinalul 1976—1980 in ba­zinul Eufratului şi al riului Khabour vor fi cultivate încă 240 000 de hectare, ceea ce în­seamnă 18 la sută din întrea­ga suprafaţă arabilă. Dar, odată cu mărirea suprafeţelor agrico­le, se simte nevoia de specia­lişti, de cadre calificate pentru a smulge pămîntului astfel va­lorificat roade cit mai bogate. Ca urmare, la Damasc a fost în­fiinţată o facultate de agrono­mie şi zootehnie, urmind ca in­ ­ anii viitori Universitatea din Damasc să se îmbogăţească cu noi facultăţi de profil agricol. In acest prestigios lăcaş de in­­văţămînt din capitala siriană am avut prilejul să discutăm cu ciţiva dintre studenţii Facul­tăţii de agronomie, care execu­taseră practica in fermele de stat sau cooperative agricole de producţie nou înfiinţate pe tere­nurile irigate in bazinul Eufra­tului. Ei erau conştienţi de răspunderea ce le revine in economia de mîine a Siriei, de necesitatea îndeplinirii dezide­ratului „viitorul se construieşte azi“ lansat de autorităţile si­riene. In baza programelor de dezvoltare a ţării, ne explicau gazdele, în următorii zece ani Si­ria va dispune de suficiente ca­dre calificate, pregătite in tota­litate in institutele de invăţă­­mînt din ţară. Am străbătut Siria cu maşi­na. Şoselele asfaltate iţi oferă posibilitatea unui voiaj plăcut, pentru a cunoaşte cit mai bine viaţa şi preocupările acestui harnic popor. Gazdele ne vor­beau despre acţiunile de amena­jare şi modernizare a şoselelor, precum şi de construirea a noi reţele de căi ferate. Fiindcă, până nu de mult, Siria nu dis­punea de o reţea unitară de căi ferate. Crearea unui asemenea sistem necesar dezvoltării eco­nomiei siriene nu intra în sfera de interese a monopolurilor străine, care deţineau controlul asupra acestui important dome­niu al transporturilor. In anii din urmă — după revoluţia de la 8 martie 1963 care a adus la putere Partidul Baas Arab So­cialist şi 16 noiembrie 1970, cînd a început mişcarea de redresa­re, iniţiată de preşedintele Ha­fez Al-Assad, venit atunci la conducerea ţării, moment care a jalonat calea unei intense mo­dernizări a structurilor, a dez­voltării Siriei atit din punct de vedere economic cit şi social — guvernul sirian a adoptat mă­suri urgente de reorganizare a transporturilor şi de creare a unei reţele de căi ferate, care să unească punctele economice stra­tegice ale ţării cu porturile de desfacere şi capitala. Astfel, au fost construite sau se află in curs de construire liniile ferate Damasc-Homs (280 km) , Qua­­mishli­r-Lattakia (750 km), iar la Hamah a fost dată în ex­ploatare o uzină , producătoare de şine feroviare, cu­ o produc­ţie de 80 000 tone de laminate pe an. Siria, angajată pe calea dez­voltării, a progresului economic şi social, îţi oferă imaginea unui imens şantier in care tinerii se află in primele rinduri. GH. SPRINTEROIU SIRIA O deviză: viitorul se construieşte azi János Kadar: Procesul istoric al destinderii trebuie continuat János Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., luind cuvîntul în cadrul celei de-a cincea consfătuiri a conducă­torilor brigăzilor socialiste de muncă din întreaga țară, a arătat, între altele, că R.P. Ungară consideră recoman­dările de la Helsinki un tot unitar, ele fiind obligato­rii pentru toţi semnatarii Actului final. în acest con­text, el a precizat că reu­niunea de la Belgrad trebuie să continue procesul istoric început la Helsinki. De ase­menea, J. Kadar a subliniat că destinderea politică tre­buie să fie urmată de extin­derea relaţiilor economice dintre state şi să fie comple­tată prin destinderea mili­tară. Reuniunea liderilor partidelor socialiste şi social-democrate de la Amsterdam Apropiata întâlnire de la Belgrad - o şansa ce trebuie folosita pentru a impulsiona cooperarea Timp de două zile la Amsterdam s-au desfăşu­rat lucrările reuniunii liderilor partidelor socia­liste şi social-democrate din Europa occidentală, între care mai mulţi şefi de guverne. , Pe agenda lucrărilor au figu­rat probleme ale securităţii şi cooperării pe continentul eu­ropean in perspectiva reuniunii de la Belgrad,­­aspecte ale si­tuaţiei politice internaţionale actuale. In cuvîntul lor, partici­panţii au reafirmat, în general, punctele de vedere cunoscute ale acestor partide. Luind cuvîntul în ultima zi a lucrărilor reuniunii, James Cal­laghan, primul ministru al Ma­rii Britanii, a declarat că la Conferinţa de la Helsinki a fost început un dialog care „a dez­voltat practica cooperării“­in­tre state, ceea ce constituie o realizare valoroasă. El a subli­niat, totodată, că aplicarea Ac­tului final de la Helsinki tre­buie privită ca un tot unitar și că apropiata întîlnire de la Belgrad oferă, de asemenea, posibilitatea „de a continua dialogul Est-Vest“. Willy Brandt, preşedintele­ In­ternaţionalei socialiste, liderul P.S.D. din R.F.G., informindu-i pe ziarişti, duminică, asupra celor discutate în cadrul reuni­unii, a declarat că „nu există alternativă realistă la politica de destindere pentru consoli­darea păcii“. Viitoarea reuniune de la Belgrad, a spus el, „ofe­ră o şansă ce trebuie folosită pentru a impulsiona cooperarea şi destinderea“ şi „nu este ne­cesar să se încerce să se obţină texte mai complete decit docu­mentul final de la Helsinki“. Destinderea, a spus W. Brandt, va fi viabilă numai dacă cursa înarmărilor va fi rapid oprită. Evocînd apoi dialogul Nord- Sud, vorbitorul a spus că tre­buie acţionat în direcţia întări­rii bazelor necesare încrederii şi cooperării între ţările indus­trializate şi cele în curs de dez­voltare. I Un năvod plin de rechini ! Echipajul navei sovietice de cercetări­­ oceanografice „Professor Deriughin“ a fă-­­ cut, in Pacific, o captură cu totul neobiș- I nuită. Ridicind cu mare greutate, cu aju­­­­torul mecanismelor speciale de la bord,­­ plasa aruncată in ocean, echipajul vasului­­ s-a pomenit pe punte cu cinci rechini­­ uriaşi. Fiecare dintre temutele animale I de pradă avea o lungime de circa opt­­ metri şi cintărea 5—6 tone. Valizele erau pline cu... lingouri de aur­ ­ Vameşii din localitatea Thionville, din­­­estul Franţei, au găsit In valizele unui­­ cetăţean austriac ce călătorea cu expre- I sul Amsterdam-Milano 16 lingouri de aur.­­ Arestat, traficantul a mărturisit ancheta­­t­­oriioor că aurul respectiv era destinat­­ unor persoane particulare din Italia, dor­­t­nice să-şi plaseze „discret“ capitalurile.­­ Potrivit afirmaţiilor traficantului, el a­­ transportat în decurs de trei ani pe ruta respectivă peste 140 de kilograme de aur. In felul acesta, vameşii din Thionville au descoperit o latură nouă a traficului ili­cit practicat în rapidul Amsterdam-Mila­no, cunoscut pină la capturarea Ungouri­­lor mai mult ca „tren al drogului“, dato­rită numeroaselor transporturi de stupe­fiante confiscate micilor traficanţii, care folosesc această rută. Vînzător de păsări exotice în laţul legilor La aeroportul din Delhi, vameşii am descoperit in bagajele unui călător nu mai puţin de 166 păsări exotice, al căror ex­port este interzis in India. Păsările au fost transferate la grădina zoologică din Delhi, iar „vinzătorul de păsări“ la închisoare, unde va putea medita in linişte la o acu- .­ păţii legală. „ Scădere a populaţiei Parisului ! In urma unor cercetări, efectuate de In-­­ stitutul naţional de statistică şi de cerce-­­ tări economice al Franţei s-a stabilit că­­ in perioada 1968—1975 populaţia Parisului , a descrescut cu 1,7 la sută, iar in prezent , in aşa-numitul „micul Paris“ locuiesc i 2 299 830 de persoane, producindu-se în I acelaşi timp fenomenul de „îmbătrinire“ l a populaţiei capitalei franceze, care are in prezent virsta medie de 40 de ani.­­ Zece zile ca la Polul Nord­­ In Alpii elveţieni, la o altitudine de­­ 3 000 de metri, au fost descoperiţi zece­­ schiori daţi dispăruţi in urmă cu zece­­ zile in timpul unui viscol. Pentru a se­­ salva ei au construit un adăpost din­­ gheață și zăpadă in care au rezistat fur­­t­­unii. Un elicopter i-a descoperit, trans­­­­portîndu-i în localitatea cea mai apropia­­­­tă, unde au primit îngrijiri medicale. Premierul francez a prezentat liniile programului economic Primul ministru al Franţei, Raymond Barre, a expus, în ca­drul unui seminar la care au participat membrii cabinetului, principalele linii ale programu­lui economic guvernamental pen­tru următoarele 12 luni. Obiec­tivul central al planului — pre­cizează agenţia France Presse — va fi acela de a „scoate Franţa din criză". Detaliile documentului men­ţionat nu vor fi date publicită­ţii însă înainte de 26 aprilie, cînd el va fi prezentat Adună­rii Naţionale. Purtătorul de cuvînt al Pala­tului „Elysée“ a menţionat că preşedintele Valéry Giscard d’Estaing a stabilit anterior ca priorităţi ale programului eco­nomic al perioadei care a ră­mas pină la alegerile generale programate în martie 1978, con­tinuarea eforturilor de redresa­re economică şi financiară şi a­­doptarea de măsuri in sfera uti­lizării forţei de muncă. JAPONIA. O scenă devenită curentă in oraşele nipone­­ ce­tăţeni urmărind febril anunţu­rile din ziare in speranţa găsirii unui loc de muncă KAMPUCHEA DEMOCRATĂ hui doi al reconstrucţiei Au trecut doi ani de la eliberarea — la ca­pătul unei îndelunga­te şi grele lupte — a oraşului Pnom Penh, acţiune care a desă­­vîrşit eliberarea între­gii ţâri, incununind astfel victoria războ­iului de eliberare des­făşurat de forţele pa­triotice împotriva re­gimului trădător al lui Lon Nol, aservit inte­reselor străine. Data de 17 aprilie, care a pecetluit un act istoric, este sărbătorită ca Zi naţională a poporului kampuchian. Sărbătorirea a doi ani de la răsturnarea regimului antipopular găseşte poporul Kam­­puchiei Democrate in toiul luptei pentru re­construcţia ţării, pen­tru edificarea unei vieţi noi. Pentru a mă­sura adevărata am­ploare a eforturilor de reconstrucţie, trebuie avute în vedere imen­sele pagube umane şi materiale pricinuite de cei cinci ani de răz­boi : sute de mii de persoane şi-au pier­dut viaţa, numeroase oraşe şi sate au fost transformate în ruine, peste 80 la sută din fabrici, plantaţii, ore­zarii, porturi, căi fe­rate şi rutiere au fost distruse, în prezent, tabloul realizărilor după doi ani de e­­f­orturi tenace — pri­ma etapă a edificării unei noi Kampuchii Democrate — prezintă importante succese în activitatea de recon­struire a ţării. Este o etapă în care poporul şi-a luat destinul in propriile uniini şi a trecut la construirea unor noi structuri so­­cial-economice. O eta­pă ale cărei principa­le obiective pot fi de­numite sintetic prin reconstrucţie şi dez­voltare, ţara avînd as­pectul unui vast şan­tier. La activitatea de normalizare a vieţii e­­conomice participă în­treaga populaţie, care munceşte cu însufleţi­re pentru obţinerea de recolte bogate, la re­punerea în funcţiune şi sporirea producţiei fa­bricilor şi uzinelor, la extinderea sistemului de irigaţii. Dacă odi­nioară cultura orezu­lui depindea de capri­ciile apelor Mekongu­­lui, astăzi se lucrează în ritm intens la rea­lizarea unui mare sis­tem de diguri şi ca­nale care va permite irigarea unei suprafeţe de 1,5 milioane hec­tare. Se construiesc in­stalaţii noi de decorti­­care a orezului, ur­­mărindu-se asigurarea unei producţii care să acopere consumul in­tern de orez, alimen­tul de bază al popu­laţiei şi principalul produs de export. în paralel se procedează la diversificarea agri­culturii, prin extinde­rea culturilor de po­rumb, bumbac, bana­nieri şi plante legu­minoase, în perspec­tiva următorilor doi­­trei ani este prevăzută eradicarea analfabetis­mului, impulsionarea pregătirii de cadre pentru principalele ra­muri ale economiei.­­ Succesele obţinute de poporul kampuchian in opera de reconstrucţie a ţării, in dezvoltarea economică, constituie pentru poporul Româ­niei socialiste motive de satisfacţie şi since­ră bucurie. Este bine cunoscut că ţara noas­tră, acţionînd in spiri­tul politicii sale prin­cipiale de solidaritate cu lupta popoarelor pentru libertate şi neatîrnare, s-a situat, de la început, alături de cauza dreaptă a poporului kampuchian, acordîndu-i tot spriji­nul — moral, politic şi material — in lupta sa împotriva reacţiunii interne şi a interven­ţiei imperialiste din a­­fară. România a fost una din primele ţări care a întreţinut rela­ţii consecvente cu re­prezentanţii legitimi ai poporului kampu­chian şi a recunoscut din primul moment gu­vernul unităţii naţio­nale ca singurul ex­ponent autentic şi le­gal al intereselor su­verane ale Kampuchi­­ei. Relaţiile româno­­kampuchiene cunosc o dezvoltare continuu as­cendentă în interese­le ambelor ţâri şi po­poare. Cu prilejul săr­bătorii poporului Kam­­puchiei Democrate, po­porul român, tinere­tul ţării noastre, îi urează noi şi impor­tante realizări pe calea construirii unei vieţi libere şi prospere. RODICA ŢEPEŞ R. P. POLONA. Aspect de muncă la întreprinderea de echipament industrial din Swidnice, unde se produc utilaje pentru fabrici de zahăr NOI ACTE TERORISTE ÎN ULSTER Noi acte teroriste s-au sem­nalat sîmbătă în Irlanda de Nord. La Belfast a fost găsit corpul neînsufleţit al unui sol­dat britanic, in timp ce la Crossnaglen o bombă a explo­dat in centrul oraşului, rănind o persoană. REUNIUNEA COMITETULUI EXECUTIV AL FEDERAŢIEI ORAŞELOR ÎNFRĂŢITE La Torino s-a deschis a 24-a sesiune a Consiliului Exe­cutiv al Federaţiei oraşelor în­frăţite. La lucrările sesiunii participă reprezentanţi ai unui număr de 89 de oraşe care vor discuta probleme privind con­gresul federaţiei care urmează să aibă loc în luna octombrie, în legătură cu a 20-a aniversare a acestei organizaţii. • SERVICIILE VAMALE din portul Lisabona au pus sub se­chestru cargoul­­vest-german „Hermann Wesh“, venind din portul sud-african Durban şi suspectat de a fi folosit pentru traficul de arme şi de droguri. Autorităţile portuare din Lisa­bona au precizat că cargoul, în­matriculat la Hamburg, nu va fi repus în serviciu dorit d­upă ce va avea loc o percheziţie rigu­roasă la bori­ul său. • DUPĂ CUM A ANUNŢAT Direcţia naţională pentru pro­blemele locurilor de muncă, la 1 aprilie, în Belgia erau înre­gistraţi 255 000 şomeri, ceea ce reprezintă 6,4 la sută din popu­laţia activă a ţării. Intr-un an, numărul şomerilor a crescut in Belgia cu 34 000. Din totalul şo­merilor, 90 000 au sub 25 de ani. DOCHERII AMERICANI ÎN GREVA Continuă greva docherilor din porturile americane de pe lito­ralul de est şi de sud al S.U.A. Docherii protestează împotriva refuzului administraţiilor unui număr de 7 mari companii na­vale de a include în noile con­tracte colective prevederi pri­vind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. CONVORBIRI LIBIANO-PANAMEZE Şeful guvernului panamez, Omar Torrijos, a­­ părăsit Tripoli, la încheierea­, vizi­tei oficiale de cinci zile ,pe care a întreprins-o în Libia ,­ anun­ţă agenţia ARNA. .In­ cadrul vi­zitei, el a avut Convorbiri cu oficialităţi ale ţării-gazdă,­ pri­lej pentru a fi abordate unele aspecte ale actualităţii politice şi economice internaţionale, pre­cum şi ale relaţiilor bilaterale pe plan economic şi comercial. Ministrul britanic de externe sceptic in ce priveşte sinceritatea intenţiilor rasiştilor de la Salisbury Ministrul de externe al Ma­rii Britanii, David Owen, a a­­vut sîmbătă, la Salisbury, ca­pitala Rhodesiei, o nouă rundă de convorbiri cu şeful regimu­lui minoritar rhodesian, Ian Smith, cu care s-a mai întilnit recent la Capetown, în Repu­blica Sud-Africană, în cadrul turneului pe care şeful diplo­maţiei britanice l-a consacrat e­­xaminării modalităţilor de regle­mentare a problemei rhodesie­­ne. Convorbirile de sîmbătă din­tre David Owen şi Ian Smith au fost precedate, în cursul acele­iaşi zile, de o serie de între­vederi ale ministrului de exter­ne britanic cu reprezentanţi ai populaţiei de culoare majorita­re, precum şi ai minorităţii albe. Pe de altă parte, tot în cursul zilei de sîmbătă, şeful guvernu­lui de la Salisbury, Ian Smith, a prezentat parlamentarilor partidului său. ..Frontul Rhode­sian“, rezultatele întrevederilor pe care le-a avut la Capetown cu David Owen și cu John Vorster, primul ministru al R.S.A. După cum relevă obser­vatorii politici, acest raport al lui Smith a precedat congresul extraordinar, programat pentru luni al „Frontului Rhodesian“, în cadrul căruia s-au manifes­tat in ultima vreme disensiuni accentuate în contextul şubrezi­­rii continue a poziţiilor regimu­lui minoritar de la Salisbury. Preşedintele Republicii Popu­lare Angola, Agostinho Neto, a avut, duminică, convorbiri cu ministrul britanic al afacerilor externe, David Owen, care se află într-un turneu prin mai multe țări din Africa australă. Ministrul britanic a conferit, de asemenea, cu Paulo Jorge, mi­nistrul afacerilor externe al An­golei, în cadrul convorbirilor asupra problemei rhodesiene. David­­ Owen a subliniat interlocutori­lor angolezi că este sceptic in ce priveşte sinceritatea premie­rului guvernului minoritar de la Salisbury, Ian Smith, care afir­mă că va abandona puterea în favoarea unui guvern al popu­laţiei majoritare. Zimbabwe. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa „Scînteii“. Tel: 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele te fac la oficiile poştale şi difuzor!! din Întreprinderi şi Instituţii — Tiparul 1 Combinatul Poligrafie ,Casa Scinteii» Cititorii din străinătate te pot abona adreslndu-se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. I Decembrie nr. 3. ’ ' Un nou credit C.E.E. pentru Italia ? Miniştrii de finanţe ai „celor nouă“ se vor întruni, luni, la Luxemburg, pentru a-şi da asen­timentul in privinţa lansării pe piaţa financiară internaţională a unui împrumut de 500 milioa­ne dolari, destinat ameliorării situaţiei balanţei de plăţi a Italiei. Comitetul monetar al Pieţei comune, reunit vineri la Paris, a convenit asupra acestui nou împrumut C.E.E. acordat Italiei, ce va fi însoţit de anumite con­diţii relative la politica econo­mică a guvernului italian. De­cizia de principiu privind îm­prumutul a fost luată de miniş­trii de finanţe ai „celor nouă“ cu mai multe luni în urmă. Miniştrii de finanţe ai „celor nouă“ vor studia, de asemenea, o serie de probleme legate de „dialogul nord-sud“, negocieri­lor comerciale multilaterale în cadrul G.A.T.T., resurselor ener­getice şi chestiunilor monetare, probleme ce vor fi examinate şi la apropiata reuniune occi­dentală la nivel înalt de la Lon­dra. Participanţii vor examina, totodată, aspectele decurgînd din­ organizarea unei conferinţe vest­­europene in problemele muncii şi şomajului.-în principiu, aceas­tă reuniune este prevăzută să aibă loc la începutul lunii iunie a.c., tot la Luxemburg. 40362

Next