Scînteia Tineretului, septembrie 1979 (Anul 35, nr. 9415-9439)
1979-09-01 / nr. 9415
A In spiritul Programului partidului al politicii sale de continuă creştere a nivelului de trai al poporului in cadrul etapei a ll-a de majorare a retribuţiilor Incepind de astăzi, alţi 630 100 de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei De astăzi, 1 septembrie, 630 000 de oameni ai muncii din alte cinci ramuri industriale beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribuţiilor. Sunt lucrători din industria metalurgiei neferoase, creată in anii socialismului — rezultat direct al procesului de industrializare a tării, din industria produselor din substanţe abrazive, din cărbune şi grafit, industria energiei electrice şi cea textilă, dinlectronică şi electrotehnică, sectoare în care tehnica modernă pătrunde intr-un ritm foarte rapid, unde se perfecţionează şi se modernizează continuu procesele de producţie şi unde, cum bine se ştie, lucrează un foarte mare număr de tineri. Noua etapă de majorare a retribuţiilor se înscrie în ansamblul măsurilor pe care partidul, personal secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le iau pentru prosperitatea continuă a patriei şi a poporului. Este o expresie directă a consecvenţei cu care partidul urmăreşte îndeplinirea programului de creştere a bunăstării materiale şi spirituale a poporului, ţelul suprem al politicii sale. Un adevăr de necontestat este şi faptul că bunăstarea fiecărui cetăţean esteparte integrantă a bunăstării şi fericirii întregii noastre naţiuni, deci munca fiecăruia determină, în final, creşterea venitului naţional şi pe această bază ridicarea standardului de viaţă, încheierea cu trei luni mai devreme a primei etape de majorare a retribuţiilor, începerea, la 1 august a.c., a celei de a doua etape, continuarea la 1 septembrie a.c., cu alte cinci ramuri importante, a acestei etape de majorare a retribuţiei din cincinalul actual relevă faptul că avem o economie puternică, aşezată pe baze solide, că avem un popor harnic, întreprinzător, care, strins unit în jurul partidului, îşi făureşte propria sa devenire şi împlinire. Evoluţia procentajelor de creştere a retribuţiilor pe ansamblu — şi diferenţiate pe ramuri — este încă o dovadă a preţuirii ce se acordă celor ce muncesc in ramurile de virf ale economiei naţionale, purtătoare ale progresului tehnic. De exemplu, industria metalurgiei neferoase. 23 000 de oameni ai muncii care dau ţării aluminiu şi alumină, cupru şi alte materii prime de mare însemnătate au beneficiat în prima etapă de un procentaj de creştere a retribuţiilor de 18,8 la sută ; în această ultimă etapă procentul este de 14,1 la sută. Pe ansamblu, însă, creşterea este mult superioară, avindu-se în vedere faptul că procentul se aplică la retribuţia deja majorată in etapa întîi. Mai trebuie specificat şi faptul că, in acest caz, creşterea medie reprezintă unul din cele mai mari procente de majorare a retribuţiei din economie in cincinalul actual ! O altă subliniere o constituie faptul că în prima etapă retribuţiile lucrătorilor din această ramură au fost trecute la o reţea tarifară superioară, aliniindu-se la reţeaua „siderurgie B“, crescind in acest fel coeficienţii de ierarhizare a retribuţiilor. LIDIA POPESCU (Continuarein pag. a III-a) UNITAJI ALE INDUSTRIEI -fl-TB ‘ CONSTRUCŢIILOR DE InfO MAŞINI (INCLUSIV CENTRALE) SUBORDONATE: : DEPARTAMENTULUI INDUSTRIEI ELECTRONICE Şl ELECTROTEHNICE Şl CENTRALE INDUSTRIALE DE MAŞINI UNELTE, MECANICĂ FINĂ ŞI SCULE INDUSTRIA METALURGIEI 1QO -1/M NEFEROASE IOO IO, INDUSTRIA ENERGIES ELEC- -1g EJ INDUSTRIA TEXTILĂ 11721 13 INDUSTRIA PRODUSELORIOO 4 ITT DIN SUBSTANŢE ABRA- 10,0 lO.1 ZIVE, DIN CĂRBUNE ŞI GRAFIT______________________ ETAPA 1 ETAPA A II-A ANUL XXXV, SERIA II, NR. 9 415 6 PAGINI 30 BANI SIMBÄTA 1 SEPTEMBRIE 1979 TOATE ROADELE CIMPULUI CÎT MAI REPEDE ÎN HAMBARE! In Consiliul unic agroindustrial Videle Organizare „exemplară“... ca jumătate din efectiv Orice abatere de la graficele de recoltare şi transport al sfeclei de zahăr este păgubitoare Producţia de porumb se anunţă bogată. Iată de ce este nevoie de mobilizare și bună organizare pentru stringerea cu operativitate a recoltei Foto : GH. CUCU PAGINA A III-A Drum inapoi şi dincolo de deal E un veritabil ax al Maramureşului drumul ce duce de la Baia Mare la Sighet, pentru că poţi vedea, străbătîndu-l, ce-nseamnă tărîmul de dincoace şi de dincolo de deal. Deal numesc oamenii Gutîiul. Nu-i un deal, ci un munte ce se parcurge anevoie, prin aprige serpentine. Pînă s-ajungi la Gutîi, treci pe la Baia Sprie, acolo unde vezi cum se apropie dealurile şi, de departe, se încep munţii. Săsarul e gălăgios aici, alungind liniştea, ce-arputea deveni monotonă, din blocurile aşezate pe marginile sale. Străzile orăşelului se ridică spre deal, observi chiar o poartă incrustată, treci pe lingă exploatarea minieră şi urmăreşti, în fugă, cum cîţiva mineri — e trecută ora amiezii — joacă popice. Drumul urcă necontenit şi poţi gîndi in voie privind în jur, că la plecarea din Capitală ai citit citeva zeci de pagini despre Maramureş. O lene a gîndului şi o evidentă necunoaştere a marilor adevăruri se întrevedeau, transformate in metafore. Poţi născoci, acum şi oricînd, altele asemenea. Poţi zice, visind in balconul blocului de pe bulevardul Cutare, că cerul Maramureşului e o linişte brăzdată arareori de ploi albastre ,deşi maramureşenii spun : „la noi doar ploaia şi copiii nu trebuie ceruţi ; vin singuri“) sau că, ureînd Gutîiul, te apropii de soare cu o oră de mers şi cite altele nu-ţi pot veni in minte atunci cînd o buclă a şoselei înconjoară piatra de pe mormîntul lui Pintea. Dar la ce bun ? Se pot lega, aceste frumoase cuvinte, in poeme atîta vreme cit aşezările şi oamenii încă nu ţi-au ieşit în cale. Dar incepind cu Mara, dacă iţi ating văzul şi sufletul numai casele de lemn — lemn gălbui sau cenuşiu de vreme — acoperite cu şiţă sau apărătorile porţilor — pe care ie poţi crede făcute anume pentru a putea privi, in tihnă, ploile — Înseamnă că te-ai resemnat la contemplarea — prin geamul unui autoturism — a exterioarelor frumuseţi. Datorită celor ca tine, Maramureşul ar putea fi considerat o colecţie de porţi, a căror geometrie pare indescifrabilă, a căror poezie îţi apare ermetică. Vei observa, nu-i greu nicicum, vîrfuri de săgeţi şi stele şi inimi şi romburi şi cite altele, vei căuta să te legi înţelesurile, dar te vei izbi de necunoaşterea a ceea ce sufletul omului de pe-aici a îndemnat fierul să cioplească. Dar Maramureşul nu este, nu trebuie să fie un loc unde să privim mereu secole trecute. Maramureşul nu este o conservă pe care s-o consume turiştii care nu ştiu de ce se plimbă pe uliţi femei frumoase cu copiii de mină, ai căror bărbaţi şi taţi se duc şi lucrează prin alte părţi de ţară. Noi, cei ce ştim, trebuie să privim Maramureşul fără prejudecăţi, chiar şi fără prejudecata frumuseţii lui. E o operaţie — dureroasă ca oricare alta — ce face bine ; vindecă, poate. Te miri că la Deseşti salcia, bradul şi nucul se urmează pe marginea şoselei, iţi spui că la Hărniceşti poţi întilni doar gospodari ce robotesc din noapte-n zi, te aştepţi (poate ai aflat cite ceva) ca în Sat Şugatag să zăreşti, prinse in garduri împletite din nuiele de alun, mături de mesteacăn, semn că mai e, pe ici pe colo, cîte-o fată nemăritată, ce aşteaptă să evite copilului „Haia, haia, puiu mamii, haia, haia şi-i dormi / Pină mini ce s-a fa zi / Că mama te-a legăna / Pînă mini ce zi s-a fa“. Mai priveşte şi dealul rotund ce străbate Sat Şugatag de Ocna Şugatag, îl găseşti frumos, iţi pare că soarele răsare chiar din el, sau te uimeşti de neaşteptatele desene înscrise pe el de pilcurile de copaci. Dar nu ştii, călător al simplelor plimbărica prilej de exclamaţii şi mirări mereu ros-CONSTANTIN STAN DAN MUCENIC (Continuare In pag. a II-a) MARAMUREŞ — O dragoste dreaptă, fără alint(n) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! • Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Bazei de ateliere şi transporturi din Bascov, aparţinînd Trustului petrolului de la Piteşti, şi-au îndeplinit, încă de pe acum, sarcinile de plan pe 4 ani ai cincinalului in curs, la principalii indicatori ai activităţii economice. Avansul înregistrat va permite acestui harnic colectiv ca pina la finele perioadei menţionate să obţină o producţie suplimentară evaluată la 34 milioane lei. • Indeplinindu-şi inainie de termen sarcinile de plan pe opt luni, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile industriale ale judeţelor Prahova şi Buzău păşesc în luna septembrie cu un spor de producţie fizică însumînd peste 250 milioane Iei. Rezultate meritorii au obţinut în această perioadă lucrătorii unităţilor constructoare de maşini, chimice şi cei ai unităţilor producătoare de materiale pentru construcţii, ramuri cu pondere în economia celor două judeţe, care au furnizat, în plus, beneficiarilor interni şi celor de peste hotare însemnate cantităţi de utilaje petroliere şi pentru rafinării, maşiniunelte, aparatură de injecţie şi hidraulică, benzine, motorine, uleiuri minerale, cherestea, geamuri şi alte produse. • Lucrătorii uzinei cocsochimice din cadrul Combinatului siderurgic de la Hunedoara au furnizat, de la începutul anului şi până acum, peste prevederi, 10 oop tone cocs metalurgic. Cantitatea realizată în plus depășește pe cea consemnată, în angajamentul asumat, în întrecerea socialistă pe acest an. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Sándor Gáspár Vineri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe tovarăşul Sándor Gáspár, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, secretar general al Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria, care, la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R., face o vizită în ţara noastră, în fruntea unei delegaţii a sindicatelor din Ungaria. La primire au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din ţara noastră, Cornelia Filipaş, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii Josef Timmer şi Ferencz Solyom, secretari ai Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria. Tovarăşul Sándor Gáspár a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut prietenesc din partea tovarăşului Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului Janos Kadar un salut călduros şi prietenesc. In timpul Întrevederii a fost relevată cu satisfacţie evoluţia mereu ascendentă şi rodnică a relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, dintre România şi Ungaria, dintre organizaţiile de masă şi obşteşti, subliniindu-se importanţa hotăritoare a întîlnirilor şi convorbirilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Janos Kadar pentru dezvoltarea şi aprofundarea continuă a acestor raporturi. In spiritul înţelegerilor stabilite cu prilejul dialogului româno-ungar la nivel înalt, a fost manifestată dorinţa de a s« intensifica legăturile dintre organizaţiile sindicale din cele două tari, in vederea creşterii aportului lor la întărirea prieteniei şi colaborării dintre statele şi popoarele noastre vecine, care construiesc cu succes socialismul. Schimbul de păreri a evidenţiat, totodată, rolul tot mai mare pe care-l au sindicatele in lupta generală a popoarelor pentru destindere, dezarmare, securitate şi cooperare în Europa şi in întreaga lume. S-a apreciat că, prin acţiuni unite, clasa muncitoare, oamenii muncii de pretutindeni pot aduce o contribuţie însemnată la rezolvarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale, in Interesul păcii, progresului social şi înţelegerii intre națiuni, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească. Secretarul permanent al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe Mpinga Kasenda, secretar permanent şi membru al Biroului Politic al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair, care face o vizită în ţara noastră. Exprimînd gratitudinea pentru deosebita onoare de a fi primit,fie conducătorul partidului şi silului român,oaspetele a arătat că ii revine plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc din partea preşedintelui Republicii Zair. Mobutu Şese Seko, preşedintele Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair, urări de prosperitate poporului român. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Mobutu Şese Seko un cordial salut de prietenie, iar poporului zairez cele mai bune urări de bunăstare şi fericire. In timpul întrevederii, a fost exprimată satisfacţia faţă de extinderea continuă a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări, subliniindu-se că întîlnirile şi convorbirile, de la Bucureşti şi Kinshasa, dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mobutu Sese Seko au stimulat puternic dezvoltarea colaborării, pe multiple planuri, dintre România şi Zair. In acest cadru, a fost manifestată dorinţa comună de a acţiona pentru traducerea integrală în viaţă a acordurilor şi înţelegerilor stabilite între cele două ţări, in folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi progresului in lume. Totodată, s-a apreciat că amplificarea conlucrării între România şi Zair d intre Partidul Comunist Român şi Mişcarea Populară a Revoluţiei din Zair reprezintă un factor important în lupta pentru promovarea unei noi politici în viaţa internaţională, pentru înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă, pace şi progres ale omenirii, pentru întărirea prieteniei şi înţelegerii între naţiuni. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, reafirmîndu-se hotărîrea României şi Zairului de a colabora strins pe plan extern, de a-şi aduce contribuţia la crearea unui climat de pace şi securitate in Europa, Africa şi în întreaga lume, la realizarea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, la soluţionarea, în interesul popoarelor, a marilor probleme care confruntă omenirea, la lichidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini economice şi politica internaţionale. O atenţie deosebită a fost acordată problemelor de pe continentul african, evidenţiindu-se necesitatea întăririi unităţii şi solidarităţii popoarelor de pe acest continent în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, rasismului şi apartheidului, pentru asigurarea independenţei naţionale, pentru emancipare economică şi socială, pentru o viaţă liberă şi demnă, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie. Profesorul Giancarlo Elia Valori Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe prof. Giancarlo Elia Valori, secretarul general al Institutului italian de relaţii internaţionale, autorul unor lucrăriconsacrate vieţii şi activităţii şefului statului român. La primire a luat parte tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat profesorului Giancarlo Elia Valeri un interviu. Redactorul şef al saptamînalului de politica externa ,,New Outlook“ din Tanzania Ambasadorul Republicii Populare Conao Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Joseph Kamuzora, redactor şef al săptămînalului de politică externă „New Outlook“ din Tanzania. La primire a participat tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru săptămînalul tanzanian de politică externă „New Outlook“. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Emile Aurelien Bongouande, ambasadorul Republicii Populare Congo la Bucureşti, în vizită de rămas bun, cu prilejul încheierii misiunii sale in România. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Temeliile progresului Aprecierea ştiinţei ca un factor hotărîtor în procesul edificării sociale conferă implicit un credit social însemnat gîndirii creatoare in asigurarea unor ritmuri înalte ale ratei progresului, atit in sectorul economic, cit şi in celelalte domenii aie societăţii. Un asemenea credit social este de natură să ateste rangul înalt pe care-l ocupă creativitatea în sistemul de valori promovat de societatea noastră. Şi, totodată, importanţa pe care o prezintă valorificarea rezervelor de creativitate de care dispune cercetarea, ca şi producţia şi invăţămîntul, sectoare reunite in ceea ce s-ar putea numi circuitul promovării noului. Pentru optimizarea acestui circuit, în concordanţă cu cerinţele noii etape a dezvoltării sociale, proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al P.C.R. preconizează o accentuare a poziţiei de avangardă a cercetării ştiinţifice faţă de activitatea economică. Ştiinţa, se apreciază, trebuie să devanseze cu minimum 5 ani ora tehnologiilor productive în funcţiune. Să elaboreze, aşadar, harta soluţiilor noi, competitive pe plan mondial, intr-un ritm decalat cu 5 ani faţă de meridianul producţiei. O asemenea hartă prospectivă care să fixeze locul staţiilor pilot ale cercetării are ca repere înseşi direcţiile prioritare ale progresului tehnic. Implicată în această orientare de perspectivă, cercetarea ştiinţifică va anticipa cererea de noutate a producţiei şi, totodată, va stimula nemijlocit capacitatea socială de asimilare a inovaţiilor. In acest sens, decalarea momentului de concepţie faţă de cel al aplicării sale practice va determina orientarea producţiei către adoptarea unui timp al noutăţii apropiat de cel al cercetării. Efectele acestei tendinţe se referă la „scurtarea ciclului cercetare-proiectareproducţie, în vederea accelerării procesului de aplicare şi generalizare în economia naţională a noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii“. Antrenarea în jocul timpilor competitivi a celor două sectoare — cercetarea şi producţia — are implicaţii deosebite şi asupra celui de-al treilea termen din ecuaţia dezvoltării tehnologice : învăţămîntul. Nu s-ar putea asigura fluxului noutăţii intensitatea pe care o reclamă dacă nu s-ar realiza In toate sferele activităţii sociale un indice superior de valorificare a potenţialului de creativitate de care dispune întreaga societate. In acest sens, invătămîntul, integrat cu funcţii noi in circuitul promovării noului, are sarcina de a stimula afirmarea capacităţii de creaţie a fiecăruia, încurajind gîndirea originală, iniţiativa şi răspunderea necesare febrei creaţiei. Şcoala trebuie să articuleze in conţinuturile sale formative modele de stimulare a potentelor creatoare. Cercetarea ştiinţelor sociale — inclusiv a celor aplicate învăţămîntului — psihologia, sociologia, pedagogia — trebuie şi ea să se înscrie în devansul preconizat pentru a asigura pregătirea forţei de muncă la ora noutăţii tehnologice. Şi mai ales pentru ca învăţămîntul să formeze acele conştiinţe capabile să prospecteze ora posibilă a ştiinţei şi producţiei viitorului. Pe temeiul acestor relaţii, imperativul „gîndirii novatoare, îndrăzneţe, cu adevărat revoluţionare“ — care se impune în cercetarea ştiinţifică — se aplică In mod egal asupra tuturor factorilor implicaţi In circuitul promovării noului. PAUL BALAHUR VIATA SI MUNCA UNUI POPOR DEMN SI LIBER * izvorul viu al operelor de înaltă valoare artistică si educativă