Scînteia Tineretului, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 10655-10680)

1983-09-12 / nr. 10664

a încheierea vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii Botswana, Quett K. J. Masire în cursul zilei de duminică, preşedintele Republicii Botswa­na, preşedintele Partidului De­mocratic din Botswana, Quett K. J. Masire, şi persoanele ofi­ciale care-l însoţesc au făcut o vizită la Palatul cultural din Arad, unde a fost prezentată Expoziţia permanentă de istorie din cadrul Muzeului judeţean, înaltului oaspete i-au fost în­făţişate cele mai valoroase expo­nate ce relevă contribuţia im­portantă a­ locuitorilor oraşului şi judeţului Arad la dezvoltarea economico-socială a ţării, incă din cele mai vechi timpuri, participarea lor activă la luptele pentru unitate naţională, eli­berare socială şi independenţă, pentru păstrarea fiinţei neamu­lui, la evenimentele marcante ale istoriei poporului nostru. O secţiune importantă a expozi­ţiei ilustrează eforturile depuse in anii construcţiei socialiste, caracterizaţi printr-un puternic «vint in toate sectoarele vieţii economice şi sociale, rezultatele de prestigiu înregistrate de România, îndeosebi in perioada­­ de cînd în fruntea partidului şi statului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şeful statului botswanez a avut cuvinte de apreciere pen­tru bogăţia şi varietatea expo­natelor, pentru valoarea lor is­­torică, şi a consemnat în Cartea de onoare a muzeului, în cuvinte pline de căldură, admiraţia faţă de istoria poporului român, faţă de dirzenia cu care şi-a apărat ţara, in decursul timpu­lui, luptind pentru unitate şi independenţă naţională. După vizitarea muzeului, înal­ţii oaspeţi au parcurs pe jos una din cele mai fru­moase părţi ale Aradului, si­tuată pe malul Mureşului, unde au avut posibilitatea să admire amenajările ce îi conferă ca­racteristicile de principală zonă de agrement a oraşului. Apoi, în cadrul unei expoziţii, pre­şedintelui Botswanei i-au fost înfăţişate citeva din realizările Asociaţiei de sere din Arad, care dispune de 110 ha, cultivate cu legume şi flori, precum şi crea­ţii populare reprezentative .* ceramică, ţesături, covoare, o­­biecte de uz casnic, elemente decorative —specifice locuin­ţelor ţărăneşti din Câmpia Ara­dului.­­ Oaspeţii au admirat piesei* expuse, dind o înaltă apreciere talentului meşterilor populari din această zonă etnografică cu­­ vechi şi bogate tradiţii artistice. Salutaţi de preşedintele Con­siliului popular al judeţului Arad, de reprezentanţi ai au­torităţilor­­ locale, preşedintele Quett K.J. Masire şi doamna G. Masire au părăsit Aradul, în­­dreptîndu-se spre Timişoara. La intrarea in judeţul Timiş, preşedintele Botswanei, a fost intimpinat cu­­ cordialitate de preşedintele Consiliului popular judeţean, Cornel Pacoste. După ce au trecut prin municipiul Ti­mişoara, oaspeţii s-au îndreptat spre punctul de frontieră Sta­­mora-Moraviţa, de la graniţa cu R.S.F. Iugoslavia, înainte de a părăsi teritoriul ţării noastre, preşedintele Bots­­wanei şi-a luat un călduros ră­mas bun de la tovarăşii Petru Enache, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, Emilia Sonea, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Cornel Pacoste, pre­şedintele Consiliului popular al judeţului Timiş, general-locote­­nent Constantin Popa, locţiitor al Şefului Marelui Stat Major, de la celelalte persoane oficiale române care l-au însoţit la a­­ceastă vizită. Preşedintele Quett K. 3. Ms. site şi-a exprimat din nou sa­tisfacţia pentru vizita efectuată în ţara noastră, pentru rezulta­tele convorbirilor avute cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, expri­­mind întreaga gratitudine po­porului român pentru ospitali­tatea deosebită manifestată pa întreg parcursul vizitei. Şeful statului botswanez a dat o înaltă apreciere realiză­rilor oamenilor muncii români în dezvoltarea multilaterală a ţării şi şi-a exprimat convinge­rea că vizita sa în România va avea o influenţă deosebită pen­tru întărirea relaţiilor de prie­tenie şi colaborare dintre cele două ţâri şi popoare. înaltul oaspete şi persoanele oficiale botswaneze au părăsit apoi teritoriul ţării noastre in­­dreptindu-se spre R. S. F. Iu­goslavia. .SCÂNTEIA TINERETULUI” . TELEGRAMĂ Excelenței Sale Domnului FERDINAND E. MARCOS Președinte Is Republicii J’llipin* MANILA Cu ocazia aniversării zilei dumneavoastră da naștere, vă adresez caîde felicitări si cele mai bune urări de sănătate și fericire per­sonală. Exprim convingerea că raporturile de prietenie Si colaborare dintre ţările si popoarele noastre te vor intări $i mai mult in anii ce vin, atit pe plan bilateral, cit si pe arena internaţionala, In interesul păcii, dezvoltării independente si cooperării in întreaga lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialist* Romania Sub genericul „Contribuţia trupelor de pompieri la lupta pentru libertate naţională şi so­cială a poporului român“, du­minică s-a deschis la Muzeul pompierilor din Capitală o ex­poziţie de numismatică organi­zată în cadrul manifestărilor de­­­dicate zilei de 13 Septembrie — Ziua pompierilor din Republica Socialistă România. Sunt pre­zentate plachete, insigne, mo­nede şi medalii avind ca temati­că tradiţiile şi activitatea pom­pierilor militari şi civili din ţară noastră. PROGRAMUL­­ 14,45 Telex. 14,50 Emisiune in limba maghiară (parţial color). IV,40 Etiopia azi. Documentar. 17.50 1001 de seri. 14.00 închide­rea programului. 20,00 Telejurnal (partial color). 20.20 A patriei cinstită. Emisiune de versuri. 20.50 Panoramic economic. 21,00 Tezaur folcloric (color). 21.30 La zi in 600 de secunde. 21.40 Ro­man foileton: „în viitoarea vie­ţii*. Episodul 7, 22,30 Telejurnal (parţial color). PROGRAMUL * 14,45 Telex. 14,50 Tinere talente. 15,35 Cenacluri ale tineretului. 16.00 La început de săptămînâ. 10.00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20,20 Moștenire pentru viitor. 31,00 De pretutin­deni. Clinele arctic. 21,23 Seară de balet. 22,30 Telejurnal. In întâmpinarea noului an şcolar FLORI PENTRU CEI MAI MICI ELEVI Cea dintâi d­­­e şcoală din viaţă fiecăruia face parte din numărul acela restrins de zila care persistă mereu în memo­rie, prin emoţia lui învăluitoa­re, prin sentimentul inedit al făptuirii care îm mei e joacă, ci un lucru cu totul şi cu totul im­portant. De aceea, la fiecare în­ceput de toamnă imaginea pri­chindeilor cuprinşi de o subită solemnitate ne readuce în su­flet căldura nostalgică a primei întilniri cu învăţătoarea, cu abe­cedarul şi cu sentimentul dato­riei. Şi iată, «cum o nouă ge­neraţie de boboci se pregăteşte să-şi ia locurile in bănci, li poţi intilni peste tot şi e foarte greu de stabilit cine are emoţii mai mari, cine se bucură mai tare : el, bobocul sau părinţii, bunicii, fraţii mai mari care ii însoţesc . La librăria „Liviu Rebreanu" din Capitală, doi părinţi foarte tineri cumpără un ghiozdan. Beneficiara se numeşte Mi­­rala Vlad, are nişte ochi imenşi, negri şi neastimpă­­raţi. O interesează şi ghioz­danul, dar parcă păpuşa blon­dă din raftul cel mai de sus nu e nici ea de lepădat. Intrăm în vorbă : „Văd că îţi place pă­puşa. De acum însă n-ai să tu mai poţi juca chiar toată ziua. Nu-ţi pare rău ?“ „Nu-mi pare, de ce să-mi pară al­­e şi plicti­seşti de atâta joacă. Eu acuma vreau să învăţ să citesc, mama şi tata mi-au cumpărat aşa de multe cărţi frumoase şi eu vreau să te termin pe toate. Dar o să am timp­ul pentru joacă. Bunica mi-a spus că dacă sunt atentă ce spune tovarăşa la lecţii, acasă mai am doar pu­ţin de învăţat. Şi să ştiţi că sunt o fetiţă destul de cuminte. La grădiniţă am fost mereu pusă la panou". Soţii Vlad con­firmă cu convingere, amuzaţi de faptul ci au asistat la primul interviu acordat de fiica lor, la raionul de confecţii pen­tru copii de la magazinul „Bucur Obor“ animaţia este un toi. Se cumpără uniforme şco­lare, costume de pionieri şi şoimi, halate pentru orele de practică. Mă apropii de o buni­că. Ţine de mină un pici gălă­gios şi aferat, cu pistrui şi un smoc obraznic de păr blond. Bunica priveşte, în jur vădit în­grijorată, ADU imediat şi moti­vul. Alături, la raionul cu pă­lării sare intr-un picior copia fidelă a nepoţelului blond. 11 iau de mină şi-l aduc de unde a plecat, prilej cu care ne şi cunoaştem, îl cheamă Adrian Mineaţă. Pe fratele lui geamăn îî cheamă George. „In ce clasă sînteţi 7" „Trecem pe a’nt­ia". (Adrian). „Păreţi mai mari 11' „De la spanac !“ (George). „Cum de la spanac ?“ „Păi dumnea­voastră nu-1 ştiţi pe Popeye ?“ (amindoi, revoltaţi). „A, înţe­leg !“ îi întreb mai departe pe cei doi mari amatori de spanac ce înseamnă pentru ei începe­rea şcolii. Miţţi spun că se bu­cură, acolo vor cunoaşte o mulţime de copii iar ei doi vor sta în aceeaşi bancă şi vor face o puzderie de şotii. Bunica nu prea pare încîntată de această perspectivă, zîmbeşte încurcată : „Nepoţii ăştia ai mei tare sunt năzdrăvani. Cred că la şcoală au să se mai înveţe cu disciplina. Sunt ambiţioşi şi le place să fie lăudaţi. Cred însă că pentru început au să mai stea şi pe la colţ". Lucru cu care nici Adrian şi nici George nu pot fi de acord. „La şcoală vom fi se­rioşi. Tovarăşa de la grădiniţă ne-a spus să n-o facem de unm şi noi o ascultăm“. Le urez şue­te* şi plec In parcul din ime­diata vecinătate a magazinului. Aici, numeroşi ..candidaţi" la . calitatea d.» boboc" se mai bucu­ră din plin de soare. Ionuţ Mihail de pildă, a ieşit cu bici­cleta, îi spun în ce problemă îl deranjez, drept pentru care des­căleca demn şi ne aşezăm pe o bancă. Iată ce declară presei : „Eu mă bucur foarte mult că devin şcolar, îmi doresc de mult să învăţ să­ scriu şi să ci­tesc fiindcă am trei prieten bun la Suceava şi vreau să-i trimit nişte scrisori. Mama şi tata mi-au cumpărat deja uniforma, caietele, ghiozdanul şi toate re­­chizitele de care am nevoie, dar nu mă lasă să umblu la ele ca să nu I« stric. Abia aştept să merg la şcoală, să pot folosi toate lucrurile acestea noi şi să primesc cărţile despre care am auzit că au poze frumoase. Dacă vreţi să mai cunoaşteţi o fetiţă care merge şi ea la clasa I pot s-o chem pe Danielă, ve­cina mea, e la tobogan". Vine deci şi Daniela Dum­itrache, foarte timidă şi deloc vorbărea­ţă. „Mi-a spus dor­uţ că peste o sâptămîină mergi şi tu la şcoală. Te-ai pregătit 7“ ..Da. Mama mi-a cumpărat caiete şi le-a Învelit frumos, in hirtie albas­tră. Eu le-am aranjat in sertar,. Am şi ghiozdan şi penar cu nu­mărătoare“. Mai departe tace şi işi mototoleşte tivul rochiţei galbene in timp ce se leagănă de pe un picior pe altul. „Crezi că are să-ţi placă la şcoală ?“ „Da. Vine şi Ionuţ, şi Rodica, şi Corina. Am fost colegi la grădi­niţă. Poate că vom fi din nou In aceeaşi clasă". „Şi ai să în­veţi bine 7" „Da. Eu şi la grădi­niţă am învăţat o mulţime de poezii şi de cîntece. Ştiu şi să număr şi să scriu citeva litere. M-a învăţat sora mea, Liana, care « pionieră deja.. Şi eu vreau si mi fac pionieră“. La librăria „Papirus“ un tinic tătic încearcă să aleagă cu mare greutate un ghiozdan pentru fi­ica sa, care abia ajunge cu nasul la nivelul tejghelei. Facem pre­zentările : „Mă numesc Mircea Ionescu. Pe ea o cheamă Anca. Vrea ghiozdan cu desene ani­mate dar mie mi se pare mult mai practic acesta vişiniu. Ba mai uşor şi mai încăpător. Nu ştiu cum s-o conving. Cred că pină la urmă tot ea învinge. Aşa sintem­ noi părinţii, plini de slăbiciuni ! Vă daţi seama in ce fierbere e toată familia acum, cînd se apropie evenimentul. E primul nostru copil care merge la şcoală. Celălalt, Horaţiu, e abia în grupa mică. De citeva zile nu facem altceva decit să alergăm după rechizite. Mereu ne amintim că mai lipseşte ba o radieră, ba o cutie cu creioane colorate, ba o sugativă. Unifor­ma i-am cumpărat-o deja, a stat o oră şe să admire în oglin­dă !“ Anca mustăceşte şi îşi trage tatăl de minecă, în final, acceptă ghiozdanul vişiniu dar eu o compar, reţie­­. o carte cu poveşti. O primeşte ţi se de­clară mulţumită. Pregătirile sint aşadar, ps sfirşite. îfl curind Mirela, Adri­an, George, îoTUţ, Daniela, Co­­rina, Rodica, Anca şi mul­te mii de alţi copii de vîrsta lor vor face cunoştinţă cu sunetul lim­pede al clopoţelului. • Emoţionaţi, vor păşi pe sub arcadele de flori în şcolile care îi aşteaptă cu lumina şi căldura lor dintotdea­­una. Din acest moment, rostul lor se îmbogăţeşte cu dorinţa mereu amplificată de a şti, de a o înţelege, de a cerceta. Să ne do­rim deci, cu toată dragostea, nu­mai reuşite şi un viitor senin, pe măsura minunatei lor can­dori. GABRIELA HURESEAN Breviar literar-artistic • Breviar literar-artistic PREMIERE CINEMATOGRAFICE (12 —18 septembrie 1983) misterele bucureştilor Producţie­i Casei de filme 5 Teren normal, color, durata l­Ut 43’ (Cinema Patria, Bucu­­reşti, Favorit). Scenariul : Eugen Barbu, Nicolae Paul Mihail. Regia : Doru Năstase. Cu : Fio­rin Piersic, Marga Barbu, Cseh Szabolcs, Enikő Szilágyi, Ion Besoiu, David Ohanesian, Jetin Constantin, Ovidiu Iuliu Moldo­­ven. Ultimul film al regizorului Doru Năstase, continuind ecfir­­iaa din Drumul pustilor li Tran­dafirul galben, prin intermediul personajului Margelatu, amestec de haiduc şi revoluţionar sui generis, adaugă noi valenţe ex­presive şi spectaculare la filmo­grafia redusă, dar reprezentati­vi (vezi şi de aici nu se trece şi Vlad Ţepeş) a unuia dintre cei mai singulari, mai ales prin Vitalitate, originalitate şi popu­laritate, regizori români. VALUL VERDE Producţie cehoslovacă, 1932. Ecran normal, color, durata: Ih 39' (Cinema Victoria). Scena­riul : Vladimir Kalina . Regia : Vaclav Vorb­iek. Cu : Radovan Lukavsky, Rudolf Jelinek, Josef Chvalina, Jiri Adamira. Comedie avind ca pretext ideea de speek-end. ,,Valul ver­de" este numele unei emisiuni de radio care dă indicaţii auto­­mobiliştilor porniţi spre locurile de agrement la fiecare sfirşit de săptămină. Cunoscut din multe alte filme difuzate la noi, re­gizorul Volclav Vorb­iek afirmă despre filmul său că este gîndit ca „un Joc de cuvinte Inerţiei* (Sie ascunzlnd ideea ci In fond oamenii sint buni, iar cînd si­tuaţia este gravă ei ştiu să ii ajute unii pe alţii". GRID MODORCEA Cele 6 numere apărute ptnă In prezent s-au bucurat de o caldă primire atit in rlndul cititorilor tineri, cit şi printre Cunoscătorii genului. Colectivul de redacţie pregăteşte numerele 7 șs 8, pre­cum şi nr. 1 al suplimentului de­­literatură străină „Mondo SF" — număr dedicat scriitorului en­glez N­. P. Lovecraft. Tematica fansinulu­i denotă preocuparea tinerilor autori pentru problemele grave cu care este confruntată omenirea , pe­ricolul unei conflagraţii nuclea­re, dificila problemă a contactu­lui cu alte civilizaţii din imen­sitatea Universului, dar şi spe­ranţa intr-un viitor mai bun pentru toţi locuitorii Terţei. Se remarcă In primul rlnd lucră­rile unor autori consacraţi el ti­nerei generaţii — Mihail Gri­mescu, Ştefan Ghidereanu, Dan Ungureanu — dar nu lipsesc nici contribuţiile debutanţilor — Mircea Ştefancu, Cătălin Tones­­cu, Mirela şi Liviu Paciuga. O contribuţie majoră la suc­cesul fanzinului şi-au adus arti­colele ştiinţifice aparţinând lui Dan Apostol şi ciclul de croni­că cinematografiei : „Cinema — 10 filme care au zguduit SF-ul* — realizat de Ştefan Ghido­­veanu. Apărut în condiţii grafice de excepţie şi beneficiind de splen­didele ilustraţii realizate de Radu-Cristian Nicelatu şi Mihail G­rămescu, ftunzinul „Contact Intre civilizatM" rămine ui» punct de referinţă In rindul pu­blicaţiilor de acest gen din ţară, RODICA BRLTLN MUZICALE RECITALURI INSTRUMENTALE In încheierea unei bogate sta­giuni estivale camerale, Filar­monica George En­es­cu a­lus oferă două recitaluri care se anunţă a fi evenimente de ex­cepţie. Luni, 12 septembrie, ora 20 la Ateneul Român Violonistul Mihai Constanti­­nescu va interpreta la vioară lucrări de Bach şi Brahms acom­paniat la pian de Remus Mano­­leanu. Miercuri, 14 septembrie, ora 1. Un recital de orgă susţinut de Kamila Klugareva (R. S. Ceho­slovacă). Un program bogat al­cătuit din lucrări de Brixt, Se­­eger, Buxtehude, Bach, Mes­siaen, Eben. DESCHIDEREA STAGIUNII 1983-1981 Filarmonica „George Enescu" va­ inaugura stagiunea actuală cu un concert simfonic sub ba­gheta lui Mihai Brediceanul, di­rectorul Filarmonicii bucureşte­­ne. In program : „Uvertura na­ţională“ de George Stephănescu, Concertul pentru pian şi orches­tră nr. 5 de Ludwig van Beetho­ven şi Simfonia fantastică de Hector Berlioz. Solistă — Rita BouboUlitu (S.U.A.). D. LAURENŢIU UN FANZIN începind din luna ianuarie, Casa de cultură a sectorului 2 — care găzduieşte cenaclul literar „Universal — Fandom44 condus de Rodica Breţin şi Mihai Ma­nea — a sprijinit apariţia regu­lată a fanzinului tematic lunar „Contact intre civilizaţii“. Rea­lizat de Ştefan Ghidoveacu — tehnoredactarea — şi Radu- Cristian Nicolaev — prezentarea grafică — acest interesant fan­em­ işi datorează existenţa spri­jinului acordat de Comitetul municipal al U.T.C. prin tovară­şii Nicolae Legu şi Daniel Da­mian — directorul şi, respectiv, metodistul Universal-Clubului. IMPORTANT! A apărut numărul 37 al Suplimantului litarar-artisiic al „SecMeii tineretului“ DIN SUMAR : Istoria românilor In Izvoare narativa. Unirea din 1911. „Cuvinte către oastea ţării“ de Ion Agârbiceanu, in prezentarea istoricu­lui Stelian Neagoe (p. 11). Antimetafizica. Convorbiri cu Nichita Stâne­scu realizate de Au­relian Titu Dumbtrescu (p. 10). Tinera generaţie de creatori : o generaţie din întreaga ţară. Participă poeţii Gabriela Hurezean şi Marin Lupşanu (p. 3). Biblioteca de proză scurtă : două texte de Mariana Brăescu (p. 6-7). Poeme de Marian Bodea şi Theodor Răpan (p. 6-7). Viaţa literaturii s cronici despre, ultimele apariţii editoriale sem­nate de Constantin Sorescu şi Iulian Costandache (p. 2). Scriitori neglijaţi, scriitori uitaţi : un articol de Gheorghe Grigurcu (p. 5). Dialogul intre generaţii: Dan Ciachir scrie despre Nicolae Breban (p. 5). Diversitatea vocilor in lirica tinerilor, Nicolae Baciuţ, recon­­zează Cartea de iarnă de Ion Mureşan (p. 5). Pentru o mai dreaptă cinstire a trecutului , Viorel Padina scrie despre Un poet nedreptăţit - George Coşbuc (p. 4). Cronica limbajului artistic de Cezar Tabarcea (p. 4), Două coloana pentru dv., de vorbă cu actriţa Catrinel Du­­mitrescu (p. 9), Mica antologie a artei tinere, Fără machiaj de Adrian Pintea, Cronica inversă de Al. Stark, De la portitură la irrtarorat de Ruxanda Ghiaţă, „Tinerii şi filmul“ de Ioan Lazăr (p. 8-9). Sezon estival : „Memorii aproximative“ de Vlad Muşatescu, Tabela de marcaj de Horia Alexandras», „Vacanţă cu scriitori“ de Nicolae Jic, „Cîntăreţi din Levant" de Dumitru Titus Popa şi Dialog cu cititorii de Mariana Dănilă (p. 12). luni iz­umuuut m3 IMPERATIVUL PĂCII Complexitatea şi noile ca­racteristici pe care le cunoaş­te viaţa internaţională con­temporană fac din imperati­vu­l soluţionării paşnice a di­ferendelor interestatate o con­diţie indispensabilă a menţi­nerii păcii şi securităţii mon­diale, a cooperării şi înţele­gerii între statele şi popoarele lumii. Universalizarea relaţiilor in­ternaţionale, afirmarea rigu­roasă, pe diverse planuri, a unor puternice interdependen­ţe, fac ca orice conflict în ca­drul raporturilor dintre state să aibă repercusiuni negative, sub o formă sau alta, într-o măsură mai mare sau mai mică, asupra cooperării inter­naţionale, împiedici o destin­dere reali, constructiva. In­­terzicerea , condamnarea răz­boiului ca mijloc de aplanare a toofectelor interstatale pre­supune, in acelaşi timp, con­sacrarea unor mijloace de so­luţionare a lor paşnică şi con­structivă, bazată pe înţelege­re şi cooperare. Avînd drept obiectiv pre­zentarea problematicii solu­ţionării paşnice a dilatandelor internaţionale, lucrarea da faţă»­, apărută recent la Edi­tura Academiei R.S.R., se în­scrie printre preocupările constante ale literaturii noas­tre de specialitate de prezen­tare si descifrare a căilor, me­todelor şi mijloacelor de re­zolvare negociată­­a conflicte­lor interstatale. Volumul, rod al colaborării unui grup de cercetători, spe­cialişti in probleme interna­ţionale, ne oferă o imagine de ansamblu, în perspectiva evoluţiei istorice, a categori­ilor şi mijloacelor de soluţio­nări paşnică a diferendelor direct între state (mijloace politico-diplomatice şi juris­­dicţionale)d­in sistemul organi­­zaţiilor internaţionale­ şi al ce­lor dintre state şi subiecte de drept civil de naţionalitate străină. Precind de la strînsa legă­tură existentă intre formula­rea, precizarea şi afirmarea principiului soluţionării paş­nice a diferendelor interna­ţionale şi consacrarea mijloa­celor concrete de rezolvare, lucrarea ne oferă, în prima sa parte, o succintă prezentare a cerinţelor acestui principiu fundamental al dreptului in­ternaţional contemporan. Evi­dent, istoria cunoaşte cazuri de recurgere la diverse mij­loace de rezolvare paşnică a Conflictelor încă din antichi­­tate, dar atita timp cit drep­tul internaţional nu interzică« războiul şi recurgerea la forţă era permisă, soluţionarea prin mijloace paşnice nu putea să aibă decit un caracter subsi­diar si sporadic. Bină la primul război mon­dial dreptul internaţional nu restringea in nici un fel folo­sirea războiului în cadrul re­laţiilor internaţionale, stabi­­lind doar citeva norme uma­nitare aplicabile în timpul ostilităţilor. Cel mult a impus limite la folosirea limitată a forţei (precum represaliile) dar nu a impus limite la folo­sirea nelimitată a forţei: răz­boiul. Cit timp războiul a fost con­siderat drept un mijloc legal de rezolvare a diferendelor internaţionale, pacea, în con­tul unor relaţii paşnice, de colaborare şi cooperare între state, ni-ai putea găsi o re­glementare şi ocrotire juri­dică. Pentru prima dată în isto­rie, Pactul Briand-Kellogg d­in 27 august 1918 elimină războiul din cadrul dreptului internaţional. Evoluţiile ulte­rioare ale reglementării juri­dice interzic folosirea forţei şi ameninţării cu forţa, sub orice formă, în relaţiile din­tre state Consacrând în acelaşi timp o serie de mijloace paş­nice de rezolvare a diferende­lor internaţionale, la care «ta­tei« trebuie să recurgă în ve­derea rezolvării litigiilor ce te ivesc in relaţiile lor reci­proce.­­ In condiţiile actuale, ctnd Cantităţile de armament acu­mulate pe glob ating cote inimaginabile, cînd arsenalul nuclear — din ce In ce mai perfecţionat şi mai distrugă­tor —■ pune în pericol exis­tenţa întregii civilizaţii uma­ne, rezolvarea pe cale paşnică a oricărei neînţelegeri capătă o importanţă excepţională. Consacrată unei probleme centrale a vieţii internaţiona­le contemporane, lucrarea de faţă, dincolo de valenţele ei euristice, se constituie într-o veritabilă pledoarie pentru în­ţelegere şi cooperare între statele şi popoarele lumii, pentru pace şi securitate in­terstatală. MIRCEA DUŢU •­ Colectiv (coordonatori Du­mitru Popescu şi Traian Che­­beleu). Soluţionarea paşnică a diferendelor internaționale. E­­ditura Academiei R.S.R., București, 1983. O amintire despre noi înşine (Urmare din pag. I) post, ne invită să vedem o utilă şi destul de îngrijită ga­zetă de perete in care sărim şi un text semnat de proaspă­tul nostru prieten, Valentin Grecu. Ne întoarcem la Mrouî Iul Dumitru Tisianu de unde a­­firm, iată, citeva date con­crete, exact* despre darea 1si folosinţă a chorva porţiuni ale canalului executate de şantierul naţional al tintre­­tului. Primul tronson care vă uda 2­50 ha apărtmnina­­­t.A.S.-ulu­i Alexandria şi C.A.P.ştirilor Nan­or, Bucescu, Plosca a fost de­schis la 24 a­­prilie 1936, cu şase zile, mai devremt ’decit; ;Cra planifică^ cu inteţifra precisă de a. cofe­­trcicam efectele bichilioare ale secetei, de a salva ce se mai putea salva din.. recolta di­gnu. A urmat apoi, la, S­­tuş­nie, deschiderea unei alte porţiuni care va uda 1411 ha şi, în sftrşit, la 21 iunie încă un tronson pentru 4 437 ha. In luna octombrie a acestui an întreaga porţiune a cana­lului, dată spre execuţie şan­tierului naţional al tineretu­lui va fi gata pentru darea in exploatare. In final, l-am rugat pe Du­mitru Tisianu să ne mai spună citeva cuvinte despre tinerii de aici, iată cuvintele sale sincere, laconice, tulbu­rătoare, în simplitatea, mo­destia şi bucuria cu care au fost rostite : — Vâsli­ Mihăilă, Marian Grindei, Bănuţ Popa ş.a. de la brigada Dîmboviţa, Ga­briel Grigore, Petrică Pisica­­ru, Marian Ene da la Ialo­miţa, floria Mărginean, Ioan Ormanişan, Alexandru Ba­la­sz de la Mureş, Mircea Io*­­ Viţă,­­Aurelian Stoiciu, Teodor Manca de la Buzău, Gelu Bănilă, Viorel Adam, Gh. Lupoaie de la Gă­aţiPetre Pătrăşcu­, lil* Costache, Mar­cel Petru de la Vilcea, Ma­rin Teambaşui, Viorel Pirvu­­lescu, Nicu Ioniţd de la Te­leorman. r . 4c?j’drf -şifţf b Infimă pa­ rtt b Cnpinicelor me te­nie spre tine­rii care au fost şi care mai tint încă aici, la Şantierul naţional al ? tineretului „Vil­­­iOARA NORD". La ora cinci, iată, zahărul năvăleşte in struguri, la ord cînd griul visează in hamba­re, să ne glndim la cei care luptă împotriva secetei, să na gindim la sacrificiul şi creis­mul acestor tineri bărbaţi muncind, adică luptind ziua pentru a visa noaptea meri şi ucişi înfloriţi, adică şi na gindim la aceşti tineri şi să ne amintim cu dragoste, eu dor de propria noastră exis­­tanţă. PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • s omit ms stPTtmmt ű muH Imbkjor pe utóm O Soarele lui ne zîmbeşte îmbietor! • Marea ne cheamă! • Plaja ne aşteaptă! Oficiile judeţene de turism şi întreprinderea de turism, hoteluri şi restaurante - Bucureşti au pus în vînzare bilete pentru odihnă în toate sta­­ţiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre. Reţineţi! — în luna septembrie beneficiaţi de tarife re­duse la cazare şi masă ,­­ preţuri mai mici cu 25 la sută la transportul pe C.F.R. Producţie a Casei de filme 5, film realizat în studiourile Centrului de producţie cinematografică „Bucureşti" ROMÂNIAFILM PREZINTĂ MISTERELE BUCUREŞTILOR Scenariul : Lagert Barba, Nicolae Paul Mihail, decoru­rile : arh. Nicolae Drăgan, costumele : Eugenia Baasa- Crişmaru, muzica : George Grigoriu, imaginea : Ion An­ton, regia : Doru Năstase, cu: Teofil Vîlcu, Traian Stânes­­cu, David Ohanesian, Cseh Szabolcs, Ion Ma­nescu,­­Teon Constantin, Ion Besoiu, Costel Constantin, Enikfi Szilágyi, George Moioi, Olga Delia Mateescu, Ion Dich!­ *■ Neanu, Ovidiu Iulia Moldo­van, Marga Barbu, Florin Piersic.

Next