Scînteia Tineretului, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 10655-10680)
1983-09-12 / nr. 10664
a încheierea vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii Botswana, Quett K. J. Masire în cursul zilei de duminică, preşedintele Republicii Botswana, preşedintele Partidului Democratic din Botswana, Quett K. J. Masire, şi persoanele oficiale care-l însoţesc au făcut o vizită la Palatul cultural din Arad, unde a fost prezentată Expoziţia permanentă de istorie din cadrul Muzeului judeţean, înaltului oaspete i-au fost înfăţişate cele mai valoroase exponate ce relevă contribuţia importantă a locuitorilor oraşului şi judeţului Arad la dezvoltarea economico-socială a ţării, incă din cele mai vechi timpuri, participarea lor activă la luptele pentru unitate naţională, eliberare socială şi independenţă, pentru păstrarea fiinţei neamului, la evenimentele marcante ale istoriei poporului nostru. O secţiune importantă a expoziţiei ilustrează eforturile depuse in anii construcţiei socialiste, caracterizaţi printr-un puternic «vint in toate sectoarele vieţii economice şi sociale, rezultatele de prestigiu înregistrate de România, îndeosebi in perioada de cînd în fruntea partidului şi statului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şeful statului botswanez a avut cuvinte de apreciere pentru bogăţia şi varietatea exponatelor, pentru valoarea lor istorică, şi a consemnat în Cartea de onoare a muzeului, în cuvinte pline de căldură, admiraţia faţă de istoria poporului român, faţă de dirzenia cu care şi-a apărat ţara, in decursul timpului, luptind pentru unitate şi independenţă naţională. După vizitarea muzeului, înalţii oaspeţi au parcurs pe jos una din cele mai frumoase părţi ale Aradului, situată pe malul Mureşului, unde au avut posibilitatea să admire amenajările ce îi conferă caracteristicile de principală zonă de agrement a oraşului. Apoi, în cadrul unei expoziţii, preşedintelui Botswanei i-au fost înfăţişate citeva din realizările Asociaţiei de sere din Arad, care dispune de 110 ha, cultivate cu legume şi flori, precum şi creaţii populare reprezentative .* ceramică, ţesături, covoare, obiecte de uz casnic, elemente decorative —specifice locuinţelor ţărăneşti din Câmpia Aradului. Oaspeţii au admirat piesei* expuse, dind o înaltă apreciere talentului meşterilor populari din această zonă etnografică cu vechi şi bogate tradiţii artistice. Salutaţi de preşedintele Consiliului popular al judeţului Arad, de reprezentanţi ai autorităţilor locale, preşedintele Quett K.J. Masire şi doamna G. Masire au părăsit Aradul, îndreptîndu-se spre Timişoara. La intrarea in judeţul Timiş, preşedintele Botswanei, a fost intimpinat cu cordialitate de preşedintele Consiliului popular judeţean, Cornel Pacoste. După ce au trecut prin municipiul Timişoara, oaspeţii s-au îndreptat spre punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, de la graniţa cu R.S.F. Iugoslavia, înainte de a părăsi teritoriul ţării noastre, preşedintele Botswanei şi-a luat un călduros rămas bun de la tovarăşii Petru Enache, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Emilia Sonea, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Cornel Pacoste, preşedintele Consiliului popular al judeţului Timiş, general-locotenent Constantin Popa, locţiitor al Şefului Marelui Stat Major, de la celelalte persoane oficiale române care l-au însoţit la această vizită. Preşedintele Quett K. 3. Ms. site şi-a exprimat din nou satisfacţia pentru vizita efectuată în ţara noastră, pentru rezultatele convorbirilor avute cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, exprimind întreaga gratitudine poporului român pentru ospitalitatea deosebită manifestată pa întreg parcursul vizitei. Şeful statului botswanez a dat o înaltă apreciere realizărilor oamenilor muncii români în dezvoltarea multilaterală a ţării şi şi-a exprimat convingerea că vizita sa în România va avea o influenţă deosebită pentru întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţâri şi popoare. înaltul oaspete şi persoanele oficiale botswaneze au părăsit apoi teritoriul ţării noastre indreptindu-se spre R. S. F. Iugoslavia. .SCÂNTEIA TINERETULUI” . TELEGRAMĂ Excelenței Sale Domnului FERDINAND E. MARCOS Președinte Is Republicii J’llipin* MANILA Cu ocazia aniversării zilei dumneavoastră da naștere, vă adresez caîde felicitări si cele mai bune urări de sănătate și fericire personală. Exprim convingerea că raporturile de prietenie Si colaborare dintre ţările si popoarele noastre te vor intări $i mai mult in anii ce vin, atit pe plan bilateral, cit si pe arena internaţionala, In interesul păcii, dezvoltării independente si cooperării in întreaga lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialist* Romania Sub genericul „Contribuţia trupelor de pompieri la lupta pentru libertate naţională şi socială a poporului român“, duminică s-a deschis la Muzeul pompierilor din Capitală o expoziţie de numismatică organizată în cadrul manifestărilor dedicate zilei de 13 Septembrie — Ziua pompierilor din Republica Socialistă România. Sunt prezentate plachete, insigne, monede şi medalii avind ca tematică tradiţiile şi activitatea pompierilor militari şi civili din ţară noastră. PROGRAMUL 14,45 Telex. 14,50 Emisiune in limba maghiară (parţial color). IV,40 Etiopia azi. Documentar. 17.50 1001 de seri. 14.00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal (partial color). 20.20 A patriei cinstită. Emisiune de versuri. 20.50 Panoramic economic. 21,00 Tezaur folcloric (color). 21.30 La zi in 600 de secunde. 21.40 Roman foileton: „în viitoarea vieţii*. Episodul 7, 22,30 Telejurnal (parţial color). PROGRAMUL * 14,45 Telex. 14,50 Tinere talente. 15,35 Cenacluri ale tineretului. 16.00 La început de săptămînâ. 10.00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20,20 Moștenire pentru viitor. 31,00 De pretutindeni. Clinele arctic. 21,23 Seară de balet. 22,30 Telejurnal. In întâmpinarea noului an şcolar FLORI PENTRU CEI MAI MICI ELEVI Cea dintâi de şcoală din viaţă fiecăruia face parte din numărul acela restrins de zila care persistă mereu în memorie, prin emoţia lui învăluitoare, prin sentimentul inedit al făptuirii care îm mei e joacă, ci un lucru cu totul şi cu totul important. De aceea, la fiecare început de toamnă imaginea prichindeilor cuprinşi de o subită solemnitate ne readuce în suflet căldura nostalgică a primei întilniri cu învăţătoarea, cu abecedarul şi cu sentimentul datoriei. Şi iată, «cum o nouă generaţie de boboci se pregăteşte să-şi ia locurile in bănci, li poţi intilni peste tot şi e foarte greu de stabilit cine are emoţii mai mari, cine se bucură mai tare : el, bobocul sau părinţii, bunicii, fraţii mai mari care ii însoţesc . La librăria „Liviu Rebreanu" din Capitală, doi părinţi foarte tineri cumpără un ghiozdan. Beneficiara se numeşte Mirala Vlad, are nişte ochi imenşi, negri şi neastimpăraţi. O interesează şi ghiozdanul, dar parcă păpuşa blondă din raftul cel mai de sus nu e nici ea de lepădat. Intrăm în vorbă : „Văd că îţi place păpuşa. De acum însă n-ai să tu mai poţi juca chiar toată ziua. Nu-ţi pare rău ?“ „Nu-mi pare, de ce să-mi pară ale şi plictiseşti de atâta joacă. Eu acuma vreau să învăţ să citesc, mama şi tata mi-au cumpărat aşa de multe cărţi frumoase şi eu vreau să te termin pe toate. Dar o să am timpul pentru joacă. Bunica mi-a spus că dacă sunt atentă ce spune tovarăşa la lecţii, acasă mai am doar puţin de învăţat. Şi să ştiţi că sunt o fetiţă destul de cuminte. La grădiniţă am fost mereu pusă la panou". Soţii Vlad confirmă cu convingere, amuzaţi de faptul ci au asistat la primul interviu acordat de fiica lor, la raionul de confecţii pentru copii de la magazinul „Bucur Obor“ animaţia este un toi. Se cumpără uniforme şcolare, costume de pionieri şi şoimi, halate pentru orele de practică. Mă apropii de o bunică. Ţine de mină un pici gălăgios şi aferat, cu pistrui şi un smoc obraznic de păr blond. Bunica priveşte, în jur vădit îngrijorată, ADU imediat şi motivul. Alături, la raionul cu pălării sare intr-un picior copia fidelă a nepoţelului blond. 11 iau de mină şi-l aduc de unde a plecat, prilej cu care ne şi cunoaştem, îl cheamă Adrian Mineaţă. Pe fratele lui geamăn îî cheamă George. „In ce clasă sînteţi 7" „Trecem pe a’ntia". (Adrian). „Păreţi mai mari 11' „De la spanac !“ (George). „Cum de la spanac ?“ „Păi dumneavoastră nu-1 ştiţi pe Popeye ?“ (amindoi, revoltaţi). „A, înţeleg !“ îi întreb mai departe pe cei doi mari amatori de spanac ce înseamnă pentru ei începerea şcolii. Miţţi spun că se bucură, acolo vor cunoaşte o mulţime de copii iar ei doi vor sta în aceeaşi bancă şi vor face o puzderie de şotii. Bunica nu prea pare încîntată de această perspectivă, zîmbeşte încurcată : „Nepoţii ăştia ai mei tare sunt năzdrăvani. Cred că la şcoală au să se mai înveţe cu disciplina. Sunt ambiţioşi şi le place să fie lăudaţi. Cred însă că pentru început au să mai stea şi pe la colţ". Lucru cu care nici Adrian şi nici George nu pot fi de acord. „La şcoală vom fi serioşi. Tovarăşa de la grădiniţă ne-a spus să n-o facem de unm şi noi o ascultăm“. Le urez şuete* şi plec In parcul din imediata vecinătate a magazinului. Aici, numeroşi ..candidaţi" la . calitatea d.» boboc" se mai bucură din plin de soare. Ionuţ Mihail de pildă, a ieşit cu bicicleta, îi spun în ce problemă îl deranjez, drept pentru care descăleca demn şi ne aşezăm pe o bancă. Iată ce declară presei : „Eu mă bucur foarte mult că devin şcolar, îmi doresc de mult să învăţ să scriu şi să citesc fiindcă am trei prieten bun la Suceava şi vreau să-i trimit nişte scrisori. Mama şi tata mi-au cumpărat deja uniforma, caietele, ghiozdanul şi toate rechizitele de care am nevoie, dar nu mă lasă să umblu la ele ca să nu I« stric. Abia aştept să merg la şcoală, să pot folosi toate lucrurile acestea noi şi să primesc cărţile despre care am auzit că au poze frumoase. Dacă vreţi să mai cunoaşteţi o fetiţă care merge şi ea la clasa I pot s-o chem pe Danielă, vecina mea, e la tobogan". Vine deci şi Daniela Dumitrache, foarte timidă şi deloc vorbăreaţă. „Mi-a spus doruţ că peste o sâptămîină mergi şi tu la şcoală. Te-ai pregătit 7“ ..Da. Mama mi-a cumpărat caiete şi le-a Învelit frumos, in hirtie albastră. Eu le-am aranjat in sertar,. Am şi ghiozdan şi penar cu numărătoare“. Mai departe tace şi işi mototoleşte tivul rochiţei galbene in timp ce se leagănă de pe un picior pe altul. „Crezi că are să-ţi placă la şcoală ?“ „Da. Vine şi Ionuţ, şi Rodica, şi Corina. Am fost colegi la grădiniţă. Poate că vom fi din nou In aceeaşi clasă". „Şi ai să înveţi bine 7" „Da. Eu şi la grădiniţă am învăţat o mulţime de poezii şi de cîntece. Ştiu şi să număr şi să scriu citeva litere. M-a învăţat sora mea, Liana, care « pionieră deja.. Şi eu vreau si mi fac pionieră“. La librăria „Papirus“ un tinic tătic încearcă să aleagă cu mare greutate un ghiozdan pentru fiica sa, care abia ajunge cu nasul la nivelul tejghelei. Facem prezentările : „Mă numesc Mircea Ionescu. Pe ea o cheamă Anca. Vrea ghiozdan cu desene animate dar mie mi se pare mult mai practic acesta vişiniu. Ba mai uşor şi mai încăpător. Nu ştiu cum s-o conving. Cred că pină la urmă tot ea învinge. Aşa sintem noi părinţii, plini de slăbiciuni ! Vă daţi seama in ce fierbere e toată familia acum, cînd se apropie evenimentul. E primul nostru copil care merge la şcoală. Celălalt, Horaţiu, e abia în grupa mică. De citeva zile nu facem altceva decit să alergăm după rechizite. Mereu ne amintim că mai lipseşte ba o radieră, ba o cutie cu creioane colorate, ba o sugativă. Uniforma i-am cumpărat-o deja, a stat o oră şe să admire în oglindă !“ Anca mustăceşte şi îşi trage tatăl de minecă, în final, acceptă ghiozdanul vişiniu dar eu o compar, reţie. o carte cu poveşti. O primeşte ţi se declară mulţumită. Pregătirile sint aşadar, ps sfirşite. îfl curind Mirela, Adrian, George, îoTUţ, Daniela, Corina, Rodica, Anca şi multe mii de alţi copii de vîrsta lor vor face cunoştinţă cu sunetul limpede al clopoţelului. • Emoţionaţi, vor păşi pe sub arcadele de flori în şcolile care îi aşteaptă cu lumina şi căldura lor dintotdeauna. Din acest moment, rostul lor se îmbogăţeşte cu dorinţa mereu amplificată de a şti, de a o înţelege, de a cerceta. Să ne dorim deci, cu toată dragostea, numai reuşite şi un viitor senin, pe măsura minunatei lor candori. GABRIELA HURESEAN Breviar literar-artistic • Breviar literar-artistic PREMIERE CINEMATOGRAFICE (12 —18 septembrie 1983) misterele bucureştilor Producţiei Casei de filme 5 Teren normal, color, durata lUt 43’ (Cinema Patria, Bucureşti, Favorit). Scenariul : Eugen Barbu, Nicolae Paul Mihail. Regia : Doru Năstase. Cu : Fiorin Piersic, Marga Barbu, Cseh Szabolcs, Enikő Szilágyi, Ion Besoiu, David Ohanesian, Jetin Constantin, Ovidiu Iuliu Moldoven. Ultimul film al regizorului Doru Năstase, continuind ecfiriaa din Drumul pustilor li Trandafirul galben, prin intermediul personajului Margelatu, amestec de haiduc şi revoluţionar sui generis, adaugă noi valenţe expresive şi spectaculare la filmografia redusă, dar reprezentativi (vezi şi de aici nu se trece şi Vlad Ţepeş) a unuia dintre cei mai singulari, mai ales prin Vitalitate, originalitate şi popularitate, regizori români. VALUL VERDE Producţie cehoslovacă, 1932. Ecran normal, color, durata: Ih 39' (Cinema Victoria). Scenariul : Vladimir Kalina . Regia : Vaclav Vorbiek. Cu : Radovan Lukavsky, Rudolf Jelinek, Josef Chvalina, Jiri Adamira. Comedie avind ca pretext ideea de speek-end. ,,Valul verde" este numele unei emisiuni de radio care dă indicaţii automobiliştilor porniţi spre locurile de agrement la fiecare sfirşit de săptămină. Cunoscut din multe alte filme difuzate la noi, regizorul Volclav Vorbiek afirmă despre filmul său că este gîndit ca „un Joc de cuvinte Inerţiei* (Sie ascunzlnd ideea ci In fond oamenii sint buni, iar cînd situaţia este gravă ei ştiu să ii ajute unii pe alţii". GRID MODORCEA Cele 6 numere apărute ptnă In prezent s-au bucurat de o caldă primire atit in rlndul cititorilor tineri, cit şi printre Cunoscătorii genului. Colectivul de redacţie pregăteşte numerele 7 șs 8, precum şi nr. 1 al suplimentului deliteratură străină „Mondo SF" — număr dedicat scriitorului englez N. P. Lovecraft. Tematica fansinului denotă preocuparea tinerilor autori pentru problemele grave cu care este confruntată omenirea , pericolul unei conflagraţii nucleare, dificila problemă a contactului cu alte civilizaţii din imensitatea Universului, dar şi speranţa intr-un viitor mai bun pentru toţi locuitorii Terţei. Se remarcă In primul rlnd lucrările unor autori consacraţi el tinerei generaţii — Mihail Grimescu, Ştefan Ghidereanu, Dan Ungureanu — dar nu lipsesc nici contribuţiile debutanţilor — Mircea Ştefancu, Cătălin Tonescu, Mirela şi Liviu Paciuga. O contribuţie majoră la succesul fanzinului şi-au adus articolele ştiinţifice aparţinând lui Dan Apostol şi ciclul de cronică cinematografiei : „Cinema — 10 filme care au zguduit SF-ul* — realizat de Ştefan Ghidoveanu. Apărut în condiţii grafice de excepţie şi beneficiind de splendidele ilustraţii realizate de Radu-Cristian Nicelatu şi Mihail Grămescu, ftunzinul „Contact Intre civilizatM" rămine ui» punct de referinţă In rindul publicaţiilor de acest gen din ţară, RODICA BRLTLN MUZICALE RECITALURI INSTRUMENTALE In încheierea unei bogate stagiuni estivale camerale, Filarmonica George Enescu alus oferă două recitaluri care se anunţă a fi evenimente de excepţie. Luni, 12 septembrie, ora 20 la Ateneul Român Violonistul Mihai Constantinescu va interpreta la vioară lucrări de Bach şi Brahms acompaniat la pian de Remus Manoleanu. Miercuri, 14 septembrie, ora 1. Un recital de orgă susţinut de Kamila Klugareva (R. S. Cehoslovacă). Un program bogat alcătuit din lucrări de Brixt, Seeger, Buxtehude, Bach, Messiaen, Eben. DESCHIDEREA STAGIUNII 1983-1981 Filarmonica „George Enescu" va inaugura stagiunea actuală cu un concert simfonic sub bagheta lui Mihai Brediceanul, directorul Filarmonicii bucureştene. In program : „Uvertura naţională“ de George Stephănescu, Concertul pentru pian şi orchestră nr. 5 de Ludwig van Beethoven şi Simfonia fantastică de Hector Berlioz. Solistă — Rita BouboUlitu (S.U.A.). D. LAURENŢIU UN FANZIN începind din luna ianuarie, Casa de cultură a sectorului 2 — care găzduieşte cenaclul literar „Universal — Fandom44 condus de Rodica Breţin şi Mihai Manea — a sprijinit apariţia regulată a fanzinului tematic lunar „Contact intre civilizaţii“. Realizat de Ştefan Ghidoveacu — tehnoredactarea — şi Radu- Cristian Nicolaev — prezentarea grafică — acest interesant fanem işi datorează existenţa sprijinului acordat de Comitetul municipal al U.T.C. prin tovarăşii Nicolae Legu şi Daniel Damian — directorul şi, respectiv, metodistul Universal-Clubului. IMPORTANT! A apărut numărul 37 al Suplimantului litarar-artisiic al „SecMeii tineretului“ DIN SUMAR : Istoria românilor In Izvoare narativa. Unirea din 1911. „Cuvinte către oastea ţării“ de Ion Agârbiceanu, in prezentarea istoricului Stelian Neagoe (p. 11). Antimetafizica. Convorbiri cu Nichita Stânescu realizate de Aurelian Titu Dumbtrescu (p. 10). Tinera generaţie de creatori : o generaţie din întreaga ţară. Participă poeţii Gabriela Hurezean şi Marin Lupşanu (p. 3). Biblioteca de proză scurtă : două texte de Mariana Brăescu (p. 6-7). Poeme de Marian Bodea şi Theodor Răpan (p. 6-7). Viaţa literaturii s cronici despre, ultimele apariţii editoriale semnate de Constantin Sorescu şi Iulian Costandache (p. 2). Scriitori neglijaţi, scriitori uitaţi : un articol de Gheorghe Grigurcu (p. 5). Dialogul intre generaţii: Dan Ciachir scrie despre Nicolae Breban (p. 5). Diversitatea vocilor in lirica tinerilor, Nicolae Baciuţ, reconzează Cartea de iarnă de Ion Mureşan (p. 5). Pentru o mai dreaptă cinstire a trecutului , Viorel Padina scrie despre Un poet nedreptăţit - George Coşbuc (p. 4). Cronica limbajului artistic de Cezar Tabarcea (p. 4), Două coloana pentru dv., de vorbă cu actriţa Catrinel Dumitrescu (p. 9), Mica antologie a artei tinere, Fără machiaj de Adrian Pintea, Cronica inversă de Al. Stark, De la portitură la irrtarorat de Ruxanda Ghiaţă, „Tinerii şi filmul“ de Ioan Lazăr (p. 8-9). Sezon estival : „Memorii aproximative“ de Vlad Muşatescu, Tabela de marcaj de Horia Alexandras», „Vacanţă cu scriitori“ de Nicolae Jic, „Cîntăreţi din Levant" de Dumitru Titus Popa şi Dialog cu cititorii de Mariana Dănilă (p. 12). luni izumuuut m3 IMPERATIVUL PĂCII Complexitatea şi noile caracteristici pe care le cunoaşte viaţa internaţională contemporană fac din imperativul soluţionării paşnice a diferendelor interestatate o condiţie indispensabilă a menţinerii păcii şi securităţii mondiale, a cooperării şi înţelegerii între statele şi popoarele lumii. Universalizarea relaţiilor internaţionale, afirmarea riguroasă, pe diverse planuri, a unor puternice interdependenţe, fac ca orice conflict în cadrul raporturilor dintre state să aibă repercusiuni negative, sub o formă sau alta, într-o măsură mai mare sau mai mică, asupra cooperării internaţionale, împiedici o destindere reali, constructiva. Interzicerea , condamnarea războiului ca mijloc de aplanare a toofectelor interstatale presupune, in acelaşi timp, consacrarea unor mijloace de soluţionare a lor paşnică şi constructivă, bazată pe înţelegere şi cooperare. Avînd drept obiectiv prezentarea problematicii soluţionării paşnice a dilatandelor internaţionale, lucrarea da faţă», apărută recent la Editura Academiei R.S.R., se înscrie printre preocupările constante ale literaturii noastre de specialitate de prezentare si descifrare a căilor, metodelor şi mijloacelor de rezolvare negociatăa conflictelor interstatale. Volumul, rod al colaborării unui grup de cercetători, specialişti in probleme internaţionale, ne oferă o imagine de ansamblu, în perspectiva evoluţiei istorice, a categoriilor şi mijloacelor de soluţionări paşnică a diferendelor direct între state (mijloace politico-diplomatice şi jurisdicţionale)din sistemul organizaţiilor internaţionale şi al celor dintre state şi subiecte de drept civil de naţionalitate străină. Precind de la strînsa legătură existentă intre formularea, precizarea şi afirmarea principiului soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale şi consacrarea mijloacelor concrete de rezolvare, lucrarea ne oferă, în prima sa parte, o succintă prezentare a cerinţelor acestui principiu fundamental al dreptului internaţional contemporan. Evident, istoria cunoaşte cazuri de recurgere la diverse mijloace de rezolvare paşnică a Conflictelor încă din antichitate, dar atita timp cit dreptul internaţional nu interzică« războiul şi recurgerea la forţă era permisă, soluţionarea prin mijloace paşnice nu putea să aibă decit un caracter subsidiar si sporadic. Bină la primul război mondial dreptul internaţional nu restringea in nici un fel folosirea războiului în cadrul relaţiilor internaţionale, stabilind doar citeva norme umanitare aplicabile în timpul ostilităţilor. Cel mult a impus limite la folosirea limitată a forţei (precum represaliile) dar nu a impus limite la folosirea nelimitată a forţei: războiul. Cit timp războiul a fost considerat drept un mijloc legal de rezolvare a diferendelor internaţionale, pacea, în contul unor relaţii paşnice, de colaborare şi cooperare între state, ni-ai putea găsi o reglementare şi ocrotire juridică. Pentru prima dată în istorie, Pactul Briand-Kellogg din 27 august 1918 elimină războiul din cadrul dreptului internaţional. Evoluţiile ulterioare ale reglementării juridice interzic folosirea forţei şi ameninţării cu forţa, sub orice formă, în relaţiile dintre state Consacrând în acelaşi timp o serie de mijloace paşnice de rezolvare a diferendelor internaţionale, la care «tatei« trebuie să recurgă în vederea rezolvării litigiilor ce te ivesc in relaţiile lor reciproce. In condiţiile actuale, ctnd Cantităţile de armament acumulate pe glob ating cote inimaginabile, cînd arsenalul nuclear — din ce In ce mai perfecţionat şi mai distrugător —■ pune în pericol existenţa întregii civilizaţii umane, rezolvarea pe cale paşnică a oricărei neînţelegeri capătă o importanţă excepţională. Consacrată unei probleme centrale a vieţii internaţionale contemporane, lucrarea de faţă, dincolo de valenţele ei euristice, se constituie într-o veritabilă pledoarie pentru înţelegere şi cooperare între statele şi popoarele lumii, pentru pace şi securitate interstatală. MIRCEA DUŢU • Colectiv (coordonatori Dumitru Popescu şi Traian Chebeleu). Soluţionarea paşnică a diferendelor internaționale. Editura Academiei R.S.R., București, 1983. O amintire despre noi înşine (Urmare din pag. I) post, ne invită să vedem o utilă şi destul de îngrijită gazetă de perete in care sărim şi un text semnat de proaspătul nostru prieten, Valentin Grecu. Ne întoarcem la Mrouî Iul Dumitru Tisianu de unde afirm, iată, citeva date concrete, exact* despre darea 1si folosinţă a chorva porţiuni ale canalului executate de şantierul naţional al tintretului. Primul tronson care vă uda 250 ha apărtmninat.A.S.-ului Alexandria şi C.A.P.ştirilor Nanor, Bucescu, Plosca a fost deschis la 24 aprilie 1936, cu şase zile, mai devremt ’decit; ;Cra planifică^ cu inteţifra precisă de a. cofetrcicam efectele bichilioare ale secetei, de a salva ce se mai putea salva din.. recolta dignu. A urmat apoi, la, Stuşnie, deschiderea unei alte porţiuni care va uda 1411 ha şi, în sftrşit, la 21 iunie încă un tronson pentru 4 437 ha. In luna octombrie a acestui an întreaga porţiune a canalului, dată spre execuţie şantierului naţional al tineretului va fi gata pentru darea in exploatare. In final, l-am rugat pe Dumitru Tisianu să ne mai spună citeva cuvinte despre tinerii de aici, iată cuvintele sale sincere, laconice, tulburătoare, în simplitatea, modestia şi bucuria cu care au fost rostite : — Vâsli Mihăilă, Marian Grindei, Bănuţ Popa ş.a. de la brigada Dîmboviţa, Gabriel Grigore, Petrică Pisicaru, Marian Ene da la Ialomiţa, floria Mărginean, Ioan Ormanişan, Alexandru Balasz de la Mureş, Mircea Io* Viţă,Aurelian Stoiciu, Teodor Manca de la Buzău, Gelu Bănilă, Viorel Adam, Gh. Lupoaie de la GăaţiPetre Pătrăşcu, lil* Costache, Marcel Petru de la Vilcea, Marin Teambaşui, Viorel Pirvulescu, Nicu Ioniţd de la Teleorman. r . 4c?j’drf -şifţf b Infimă pa rtt b Cnpinicelor me tenie spre tinerii care au fost şi care mai tint încă aici, la Şantierul naţional al ? tineretului „ViliOARA NORD". La ora cinci, iată, zahărul năvăleşte in struguri, la ord cînd griul visează in hambare, să ne glndim la cei care luptă împotriva secetei, să na gindim la sacrificiul şi creismul acestor tineri bărbaţi muncind, adică luptind ziua pentru a visa noaptea meri şi ucişi înfloriţi, adică şi na gindim la aceşti tineri şi să ne amintim cu dragoste, eu dor de propria noastră existanţă. PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • s omit ms stPTtmmt ű muH Imbkjor pe utóm O Soarele lui ne zîmbeşte îmbietor! • Marea ne cheamă! • Plaja ne aşteaptă! Oficiile judeţene de turism şi întreprinderea de turism, hoteluri şi restaurante - Bucureşti au pus în vînzare bilete pentru odihnă în toate staţiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre. Reţineţi! — în luna septembrie beneficiaţi de tarife reduse la cazare şi masă , preţuri mai mici cu 25 la sută la transportul pe C.F.R. Producţie a Casei de filme 5, film realizat în studiourile Centrului de producţie cinematografică „Bucureşti" ROMÂNIAFILM PREZINTĂ MISTERELE BUCUREŞTILOR Scenariul : Lagert Barba, Nicolae Paul Mihail, decorurile : arh. Nicolae Drăgan, costumele : Eugenia Baasa- Crişmaru, muzica : George Grigoriu, imaginea : Ion Anton, regia : Doru Năstase, cu: Teofil Vîlcu, Traian Stânescu, David Ohanesian, Cseh Szabolcs, Ion Manescu,Teon Constantin, Ion Besoiu, Costel Constantin, Enikfi Szilágyi, George Moioi, Olga Delia Mateescu, Ion Dich! *■ Neanu, Ovidiu Iulia Moldovan, Marga Barbu, Florin Piersic.