Scânteia, august 1945 (Anul 2, nr. 289-314)
1945-08-01 / nr. 289
VA F. «"H.NTATA.Hgpjj fl-g m SOCIETATEA iE TRANSPORTURI AERIENE Soviefoüomffiná î. Pentru a ne da seama de impor- , porturile noastre, plus cele sovietic«tanţa nouii societăţi de transporturi aeriene căreia i se pune bază acum, este bine să aruncăm o privire retrospectivă asupra activităţii aviaţiei noastre civile, vom constata atunci că traficul aerian se desfăşoară numai în anumite luni ale anului, cu un utilaj uzat şi cu puţină garanţie în ceeace priveşte securitatea. Acestei stări de fapt se adaugă seria distrugerilor cauzate de război, astfel că ne găsim azi în faţa sarcrnei de a reorganiza transportul aerian pe baze largi şi solide, în aşa fel încât să corespundă nu numai procesului de refacere şi de dezvoltare a ţării noastre, ci al întregului complex economic din acest sector. Ca atare, nu o rentabilitate mai mare sau mai mică este obiectivul principal al societăţii T. A. R. 8., cl 8,1 deţine în acest de pe litoralul Mării Negre. Ea are posibilitate de a încheia convenţii cu linii aeriene internaţionale. Considerând desăvârşirea tectateă de zi cu zi, ţinând seama de faptul că Uniunea Sovietică aduce ca aport în această societate avioane noui, piese de schimb în cantitate suficientă, personal technic cu pregătire corespunzătoare, T. A. R. S., se va desvolta în condiţiunii optime. In mentalitatea publicului se va produce acea salutară primenire, care-1 va îndrepta in măsură dini ce în ce mai mare spre acest mijloc de locomoţiune, care îi va garanta viteza, securitatea şi confortul la un prieţ care nu va depăşi cu mult pe cel al căilor ferate. In ce priveşte poşta şi transportul mărfurilor, vor fi deasemenea deservite în parte pe cale aeriană, încât societatea T. A. R. S. trebuie construin! ce urmează angrenaj, repercusiunile pozitive te*- j derată ca unul din factorii c..' mai diate ce vor fi înregistrate. i importanţi menit a da o nouă puisiţie Societatea va deservi toate aero- I întregului circuit economic. ora*1* a»Dela 0* Arestaireat ,căl«Un msi dela Conpifiat«ea Alb» Tba cab. d-lui acuzator public MOCANU, a fost arestat căpitanulAlexandru Ochişor, care în calitate se comandant al gărzilor din Cetatea Albă, a săvârşit execuţii insăriiăuale şi colective, masacrând în acest fel, circa 10.000 persoane. Victimele înainte de a fi împuşcate, erau jefuite. Martori oculari au descris scene impresionante din timpul masacre■ tbT, precum şi viaţa de belşug pe care o ducea acuzatul. Ancheta estefi «urs. ba cab. 15 trintr. acuzator public av. PETRE GROZDEA, a fost arestat acuvatul Bogata Dumitru dela Galaţi, in legătură cu detaşamentul 100 diguri, pentru faptul de a fi maltratat pe prestanţa evrei şi pentru faptul de a fi pretins sume da bani. De asemenea, se mai află arestat av. Doinaa Manea Petre care fost la lagărul 1 Bălţi şi trimis la detaşamentul dela Ghindeşti, In calitate de comandant. ... . . ba cab. 10 instr., sunt invitaţi a se prezenta pentru a da informaţii in legătură cu locot. de rezervă Bordea I. Dumitru, d-nic col. Năsturaş Constantin fost prefect la Tulcin, maior Simoiu din comand. Diviziei V. Inf., căpitan Adaimoviei de la serv. pretorul div. V. Inf., Paula Radu fostă casieră la Banca Transnistriei din Tulcin şi Gheorghe Radu contabil la aceiaş bancă. ★ D. acuzator public D. Sfiracu, invită pe d. locot. de rez. Ghiaţă să se prezinte la cab. 7 instr., pentru a depune ca informator. La cab. 7n str. acuzator publicau. I. Ralciu, urmează a fi audiat în cursul zilei de azi d. general Zwiedenek Eugen fost ministru al românizării. Dela Tranmaluil Poporului din Cluj D. acuzator public dr. Andrei Pollak, s’a deplasat la Oradea pentru a cerceta între altele, cazul fostului conducător al unei fabrici de blănuri din acel oraş, anume Balogh Emeric. Acesta, a fost un membru activ şi credincios al partidului nilaşist şi, cu arme primite de la nemţi, a omorât numeroşi partizani, iar pe alţii i-a dat pe mâna Gestapoului. Pe unul l-a ucis chiar în poarta fabricii, al cărei conducător era, vrând să bage groaza în personalul fabricei și să-și arate puterea h Tot la cabinetul d-lui acuzator public Pollak este în curs de cercetare, cazul doctorului Oláh Emeric, medic din Cluj, care în Martie 1944 fiind mobilizat pe frontul din Rusia în calitate de medic militar, a refuzat să opereze prizonierii sovietici neţinând seama nu numai de cele mai elementare sentimente umanitare, dar nici măcar de regulile internaţionale după cari un medic civil sau militar, oriunde şi în orice împrejurări s’ar găsi, este obligat a da asistenţă medicală bolnavilor, indiferent dacă ei ar fi prizonieri inamici. Intre altele, se cunoaşte cazul a doi prizonieri sovietici cari fiindu-i aduşi in luna iunie 1944 pentru operaţie, el a refuzat să-i opereze deşi erau aşa de grav răniţi încât au murit a doua zi. In aceiaşi lună, fiindu-i adusă o femeie sovietică-soldat, care avea braţul stâng fracturat de o schije, medicul, drept orice tratament i-a apucat braţul fracturat şi i l-a răsucit cu o brutalitate de bestie în aşa măsură, încât nenorocita femeie a leşinat de durere. Rânjind, medicul i-a spus: „nu te teme că nu vei muri, iar dacă mori, atâta pagubă, voiu economisi pansamentul şi medicamentele". I Muncitori, Technicieni şi Funcţionari vă chemăm la Marea întrunire Publică in sala Cinematografului FLORIDA B-dul Ferdinand Nr. 118 Marţi 31 Iulie 1945, ora 4.30 p. m. Pentru a lămuri care este drumul de reconstrucţie a ţării; Pentru a demasca manevrele reacţiunii pe tărâm economic; Pentru a da concurs organelor de control cetăţenesc, la descoperirea speculanţilor şi sabotorilor Pentru a sprijini guvernul de concentrare democratică Dr. PETRU GROZA, să aplice legile ec® numice, să reconstruiască ţara şi să consolideze regimul democratic Vor lua cuvântul: Tov. Farcaş Alexandru, secretarul organizaţiei S. T. R. al P. C. R.; Tovarăşii muncitori: Diaconescu Constantin, Triţoiu Maria, Avocat Klipescu Gh. şi Tov. TEOHARI GEORGESCU, Ministru Secretar de Stat la Interne. Veniţi cu toţii să ascultaţi cuvântul Partidului Comunist. COMITETUL ORGANIZAŢIEI S. T. R. AL P. C. R. In sala Cinematografului TOMIS, Calea Călăraşi, Marţi 31 Iulie 1945 ora 5.39 p. m. Pentru a lămuri care este drumul de reconstrucţie a ţării; Pentru a demasca manevrele reacţiunii pe tărâm economic ; Pentru a da concurs organelor de control cetăţenesc, la descoperirea speculanţilor şi sabotorilor; Pentru a sprijini guvernul de concentrare democratică Dr. PETRU GROZA, să aplice legile economice, să reconstruiască ţara şi să consolideze regimul democratic. Vor lua cuvântul: Tov. Gheorghiu Iosif, secretarul organizaţiei S. G. G. E.; Tov. Codiţă Constantin, Secretarul organizaţiei U. C. B.; Tov. Berbecul Gh., Director general al U. C. B.; Tov. Lipan Pandele, Funcţionar S. G. G. E. şi Tov. BALACEANU PETRE din partea Comitetului Judeţean Ilfov al P. C. R. Veniţi cu toţi să ascultaţi cuvântul Partidului Comunist. COMITETUL ORGANIZAŢIEI U.C.R. şi S.G.G.E. al P.C.R. ★ ★ . • Aniversarea morţii marelui poet şi luptător Peter. (Urmare din pag. 1a) tonţii scriitorilor din Ungaria şi Bulgaria. Din partea scriitorilor români a vorbit N. D. Cocea. Din partea Artus-ului a vorbit poetul ardelean Mihai Beniuc Din partea organizaţiilor politice şi muncitoreşti au vorbit tov. Sencovici, reprezentând Confederaţia Generală a Muncii, tov. Dr. Weinberger din partea partidului Social-Democrat şi tovarăşul I. Rangheţ din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din România. Oratorii au legat lupta pentru libertate a lui Petöfi de lupta actuală pentru libertate a tuturor popoarelor in frunte cu popoarele din Uniunea Sovietică. Ei au arătat necesitatea conlucrării între popoarele român şi maghiar. Tov. Rangheţ,din partea P. C .R. a scos în evidenţă că această înfrăţire necesară pentru crearea unei vieţi libere, de linişte şi prosperitate, nu poate fi despărţită de lupta pe care maghiarii din Ardeal trebue să o ducă contra fascismului şi şovinismul maghiar, după cum românii trebue să lupte contra fascismului şi şovinismului român. După terminarea meetingului, participanţii, în coloane, au defilat înaintea tribunei unde se găseau reprezentanţii guvernului, autorităţile locale şi delegaţii. In coloanele care defilează, românii şi maghiarii se înfrăţesc în jurul steagurilor lor, în jurul portretului lui Petőfi. Trec tinerii unguri în costumele lor naţionale care strălucesc de roşu sub bătaia razelor soarelui. Apoi coloanele de plugari români având în frunte portretele lui Tudor Vladimirescu, Horia, Cloşca şi Crişan, plugarii români trec cu pasul apăsat şi cu pumnul noduros ridicat. Vin apoi plugarii maghiari, urmaţi de muncitori şi muncitoare îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Coloanele de manifestanţi sunt încheiate de un grup reprezentând delegaţia din Timişoara, în costume naţionale ungureşti care stârnesc admiraţia întregei asistenţe prin frumuseţea lor. Astfel se încheie o aniversare sărbătorită într’o atmosferă care va contribui mult la înfrăţirea popoarelor din România. Sub stindardul libertăţii sub care noastre, a luptat, a cântat şi a căzut Petőfi, sub fâlfâirile sale, toţi ardelenii României democratice, poporul român şi popoarele conlocuitoare, se unesc şi păşesc pe drumul construcţiei unei vieţi de înfrăţire, de libertate şi de prosperitate. (Urmare din pag. 1 a) astăzi in alegerile din Anglia. Poporul Angliei şi forţele sale democratice au susţinut acel partid — partidul laburist — care şi-a luat obligaţia de a nu griji de Interesele sale (aplauze). Tovarăşul Roitman redă mai departe tabloul rezultatelor trecutelor alegeri, in comparaţie cu cele de esti,ge cari confirmă concluzia arătată mai sus. Ar fi o neghiobie, spune d-sa, dacă am subpreţui rolul jucat in aceste alegeri de celelalte forţe democratice, care au dat un sprijin eficace partidului laburist Trebue să ştiţi tovarăşi şi tovarăşe, că Partidul Comunist Englez a dat un sprijin uriaş partidului laburist in recentele alegeri; el a chemat massele să-şi dea votul candidaţilor laburişti şi aproape că nu şi-a pus candidaturi proprii. Vi veţi da seama uşor de acest sprijin, aflănd că in decursul războiului, Partidul Comunist englez a crescut cu 400 la sută (aplauze puternice). încă înainte de alegeri, tovarăşul Harry Politt, conduătorul Partidului Comunist englez a declarat: „politica pe care o preconizăm noi, reprezintă o linie de acţiune imediată, care va putea fi pusă în practică de un guvern sprijinit pe o majoritate laburistă şi progresistă în noul parlamentator candidatului conservator să i se opună un singur alt candidat. (Strigăte: trăiască Partidul Comunist Englez, trăiască Partidul Laburist, trăiască forţele democratice engleze). Tovarăşi, proletariatul englez, sindicatele engleze, au primit în cursul războiului mâna întinsă de clasa muncitoare sovietică, de sindicatele sovietice, au urmat exemplul muncitorimii sovietice în ridicarea producţiei şi împreună muncesc pentru refacerea unităţii mişcării sindicale mondiale. (Aplauze îndelungate, urale). O ©©ilato®pa®*ea sinceră şi deplină Proletariatul englez şi poporul englez, încând cotitura spre forţele democratice, au jucat un rol important şi în ce priveşte lupta pentru asigurarea libertăţii şi independenţei acelor popoare cari nu au încă această libertate şi independenţă. Cu toţii ştim, tovarăşi, că politica externă a Partidului Laburist, se deosebeşte puţin de tot de cea a conservatorilor. Ştim că accentul de bază cum am fi văzut, este pus pe cea internă. Desigur că poporul englez doreşte o şi mai puternică consolidare a relaţiunilor prieteneşti cu popoarele iubitoare de libertate şi pace şi în primul rând cu Uniunea Sovietică. Poporul englez ştie că greul cel mai mare al războiului la suportat Uniunea Sovietică, glorioasa, victorioasa Armată Roşie, că victoria asupra Imperialismului fascist sa diritoreşte In primul rând poporului sovietic, marelui popor rus, geniului, salvatorului civilizaţiei umane — Generalissimului Stalin (urate, aplauze puternice, strigate, Stalin, Stalin...). întreaga lume ştie că numai o colabatere sinceră şi deplină a Naţiunilor Unite va asigura reuşita refacerii şi a operei de construcţie a unei păci durabile. Spre conferinţa de la Potsdam sunt îndreptate privirile omenirii. Ea simbolizează unitatea Naţiunilor Unite. Unitatea de luptă a alianţei Anglo-Sovieto- Americană, în timpul celui mai greu război din istorie, a determinat înfrângerea Germaniei hitlerierte şi a scuteliţiitor ei. Această unitate va asigura pacea durabilă popoarelor. (Aplauze puternice). Nu mai e departe ziua când omenirea va aprecia la adevărată înălţime conferinţa donducăterilor Naţiunilor Unite, Generalissimul Stalin, Preşedintele Truman şi Premierul Atlee. (Aplauze puternice, strigăte: trăiască conducătorii Naţiunilor Unite). Tovarăşi, forţele reacţionare de aiurea şi de la nod, visau înfrângerea forţelor democratice în Anglia. Deşi politica externă a trecutului guvern se deosebeşte prea puţin de cea preconizată de programul laburist, reacţionarii visau şi unelteau. Ei, de exemplu, iezuitul de la Bădăcin, Iuliu Maniu şi şleahta lui de primipali fascişti, au văzut numai pseudoguvernele de emigranţi din Anglia, numai clirpa reacţionară de acolo, ele au văzut poporul şi forţele democratice. El, aceşti uneltitori împotriva ordinei democratice, visau sprijin împotriva guvernului democrat de la noi, visau sprijin împotriva guvernului de concentrare democratică, în fruntea căruia stă luptătorul democrat, dr. Petru Groza. El, Mamiu şi şleahta lui, care nu ştiu a face altceva decât să acosteze oameni paşnici, să lanseze svonuri stupide pe la cârciumi, să uneltească sabotaje, să aţâţe una fascistă între cetăţeni, trebuesc demascaţi fără şovăire. (Strigăte: Jos Mamiu). Din calea refacerii ţării pe care a pornit poporul român sub conducerea guvernului Groza, trebue măturată şleahta sabotoare, reacţionară şi în primul rând trebue să avem o deosebită grijă pertru a înlătura dementele reacţionare din rândurile mişcării muncitoreşti, care mascându-se cu fraze demagogice, încearcă să submineze Frontul Unic Muncitoresc, Frontul Naţional Democrat şi marea operă de refacere a ţării. Tovarăşi, astăzi când cu toţii apreciem marea importanţă a victoriei electorate a forţelor democratice în Anglia, putem fi mândri că ţara noastră în decursul a câtorva luni, a obţinut un tip de victorii importante. Realizările guvernului De la venirea sa la cârma ţării, guvernul de concentrare democratică a realizat în fond puncte esenţiale ale programului de guvernare. Programul preconiza reîncadrarea Ardealului de Nord — Guvernul Groza a primit asentimentul Guvernului Sovietic și Ardealul de Nord a revenit la România democrată. Programul preconiza reforma agrară — guvernul a legiferat reforma agrară, începută încă sub guvernul Rădescu, în care predominau elementele reacţionare maniste. Ea a fost în fond aplicată, ţăranii redevenind stăpânii pământului pe care-l munceau şi pentru care luptau. Programul preconiza democratizarea ţării. In ciuda marilor greutăţi, democratizarea ţării se desvoltă temeinic. Programul a preconizat întoarcerea prizonierilor. Au venit şi prizonierii, o divizie întreagă, divizia Horia, Cloşca şi Crişan. Programul preconiza întărirea relaţiunilor prieteneşti cu URSS şi realizarea de acorduri economice, astăzi toată lumea poate vedea ce realizări s’au obţinut in această direcţie. Importante acorduri economice au fost încheiate intri Sărbătorirea victoriei laburiste nu trebue să ne facă să uităm de acei cari, prin sacrificiul vieţii lor ţara noastră şi Uniunea Sovietică A- \ contra forţelor opresiunii, au resceste acorduri constitue o formidabilă stabilit democraţia şi libertatea în bază în opera de refacere a ţăriis Europa. Desigur în Anglia laburiştii au tovarăşi şi tovarăşe, toată lumea de j|nvins cu concursul tuturor forţela noi are posibilitatea sft se mea - drew în marea operă de refacere a ţării _i lor democratice. Dar nu se poate nmai muuritori, »mST'i»- ) subestima valoarea lui Labour tel ce*. -all. ci şi industriaşi comer - ; Party, cianti etc. Va câştiga ţara, va câştiga ! Bineînţeles nu se gândeşte nipoporul, vor câştiga şi ei. Dar sunt meni ?,ici să micşoreze aportul ceanii care preferă să facă speculă, să dosească mărfuri, în timp ce ţara, poporul, suferă lipsuri serioase, în timp ce massele muncesc cu râvnă pentru a reface ţara. împotriva sabotorilor, speculanţilor se cer măsuri dintre cele mai energice, măsuri cari au şi început dealtfel să fie luate. Noi, tovarăşi, ştim că opera de refacere a ţării va fi bine realizată în măsura în care vom şti să întărim Frontul Unic Muncitoresc. izgonind pe sabotorii lui, să întărim frontul Naţional Democrat şi să sprijinim activ guvernul de concentrare democratică Petru Groza. Şi aceasta putem şi trebue să reuşim. Guvernul Groza se preocupă de trecerea justă de la producţia de război la cea de pace. Cel ce împiedică aceasta, periclitează de fapt opera de refacere a ţării. Ţara aceasta, prin munca tuturor cetăţenilor ei, ducând în mod consecvent o politică de cea mai strânsă colaborare cu puternica şi mereu înfioritoarea Uniune Sovietică, unde nu se ştie de crize, de şomaj, va putea evita crizele şi şomajul, obişnuite dupâ războaie şi se va putea reface, prosperând. Tovarăşi, noi salutăm victoria electorală a forţelor democratice engleze. Trăiască forţele democratice engleze şi marele lor succes electoral! Trăiască Naţiunile Unite — Uniunea Sovietică, Anglia, America. Trăiască organizatorul victoriei asupra imperialismului fascist german, salvatorul civilizaţiei, Generalissimul Iosif Visarionovici Stalin ! (Aplauze furtunoase, urale, strigătei Trăiască Stalin). CUswaivfesea few, fairon CroresfBimiersessu, secretarul C. J. Ilfov al P. C. R. Tot». Miron Constantinescu, secretarul Comitetului Judeţean Ilfov al Partidului Comunist, luând cuvântul, a spus: „Marele succes electoral al partidului laburist în Anglia nu este numai un succes al poporului englez ci al tuturor popoarelor iubitoare de democraţie şi pace In cursul acestui război muncitorimea engleză a dus o mare sarcină pe umeri, muncind zi de zi pentru mărirea producţiei, pentru asigurarea frontului cu toate cele necesare. Cinste clasei muncitoare din Anglia ! Dar muncitorimea engleză a luat un exemplu strălucit de la muncitorimea sovietică în ceea ce priveşte munca plină de abnegaţie pentru asigurarea frontului. Intre muncitorii englezi şi muncitorii sovietici s’a cimentat o prietenie puternică exprimată în prietenia strânsă dintre sindicatele sovietice şi engleze. Noi cei din România, încadraţi in Partidul Comunist, in Partidul Social- Democrat, în Frontul Unic Muncitoresc, avem de dus o luptă grea pentru consolidarea democraţiei în ţara noastră. Avem destule greutăţi de trecut, dar greutăţi sunt şi în Anglia. Trecerea industriei de război pe picior de pace pune în faţa guvernului englez, a clasei muncitoare, probleme foarte grele de rezolvat şi anume lichidarea şomajului care ameninţă să crească pe zi ce trece. Un singur start este în lume în care nu se pune problema şomajului şi a crizelor economice, în care nu sunt atâtea braţe de muncă câte sunt necesare pentru reconstrucţia ţării, aceasta este Uniunea Sovietică, a cărei economie socialistă făurită de regimul socialist creiat după Marea Revoluţie din Octombrie 1917 dă posibilitatea ca trecerea de la economia de război la cea de pace să se facă pe nesimţite, fără suferinţe pentru clasa muncitoare şi conform unui plan prestabilit. Trăim un important moment istoric. Marii conducători ai Naţiunilor Unite s-au întrunit la Potsdam pentru a se pune temelia unei păci durabile. Se vor elabora planurile de lichidare a rămăşiţelor fasciste şi de asigurare a păcii în lumea întreagă. Conferinţa de la Potsdam şi rezultatul alegerilor din Anglia înseamnă o lovitură dureroasă pentru reacţiunea din lumea întreagă şi pentru reacţiunea din ţara noastră. Multe nădejdi au legat cercurile trădătoare de ţară maniste de un eventual succes al conservatorilor în Anglia Pe toate căile, cu toate mijloacele circa sabotoare încerca să submineze regimul democratic din România Dar poporul român în frunte cu guvernul său îşi urmează opera de reconstrucţie a ţării. De la 6 Martie până azi guvernul Petru Groza a înfăptuit toate punctele principale din programul său: sprijinirea efortului de război, reforma agrară, unirea Ardealului cu Patria mumă, acordul economic cu Uniunea Sovietică și reîntoarcerea prizonierilor români din Uniunea Sovettică. Intriadevăr toate aceste puncte au devenit realitate. La Marconi Deschizând adunarea, tov. Romulus Dan propune câteva clipe de reculegere în memoria Doctorului Ghelerter, dând apoi cuvântul tov. Baranga. Apoi, tov. Baranga arată însemnătatea victoriei laburiştilor din Anglia, subliniind totodată necesitatea unităţii mişcării muncitoreşti de la noi, singura chezăşie a progresului. Urmează la cuvânt tov. Gh. Florescu, care aduce salutul comitetului judeţean Ilfov al Partidului Comunist, şi care arată că victoria Partidului Laburist Englez înseamnă o lovitură şi pentru reacţionarii şi fasciştii din Grecia şi Spania. Deasemeni, tov. Florescu insistă asupra necesităţii de a se acorda guvernului Frontul Unic Muncitoresc din Ro- I Groza un cât mai larg spojin, mânia format din Partidul Comunist, bhpoi singurul guvern care a arătat, şi din Partidul Social-Democrat lucrează pentru sprijinirea guvernului Petru Groza. Să ne luăm angajamentul ca in momentul istoric când se ţine marea conferinţă de la Potsdam şi când partidul laburist a obţinut un important succes electoral în Anglia, să luptăm pentru consolidarea unităţii clasei muncitoare, şi să nu ne lăsăm târâţi de provocatori care au interes să semene confuzie şi diversiuni. Să sprijinim din toate puterile noastre guvernul de concentrare democratică Petru Groza. Să luptăm pentru lichidarea rămăşiţelor fasciste din ţara noastră. Trăiască Partidul Comunist din România ! Trăiască Partidul Social-Democrat! Trăiască Frontul Unic Muncitoresc! Trăiască prietenia veşnică a poporului român cu popoarele sovietice şi naţiunile unite! Trăiască genialul făuritor al victoriei, generalissimul I. V. Stalin! Cuvântarea tov. F.lorifătohescu Secretar general al P. S. D. lorlalte partide democratice cari au sprijinit pe laburişti. Din contră aceste partide au dat dovadă de un spirit de realism politic, au dat dovadă de o înţelegere a situaţiei actuale psihice şi sociale în Anglia, de o maturitate politică desăvârşită. In ce priveşte ţara noastră, succesul laburist este garanţia deplină că lupta Guvernului pentru democratizarea reală a ţării îşi va găsi şi în Apus, sprijinitorii pe care îi are acum la Răsărit, aşa încât reacţionarii, cu bună dreptate, îşi văd deja prăbuşite speranţele. Se vede limpede la noi că fără o democratizare adâncă toate sforţările Guvernului în celelalte domenii întâmpină piedici foarte mari. In special trebuie să sprijinim la noi Frontul Unic. Oriunde şi oricând muncitorimea a fost unită, muncitorimea a triumfat. Lecţia succesului laburist pentru noi este: unirea cât mai strânsă şi colaborarea cât mai sinceră a tuturor forţelor cinstite democratice pentru realizarea unei Românii cu adevărat democratice. La Scala Tov. GH. APOSTOL, vorbind în numele C. G. M. a arătat că alegătorii englezi au înţeles să meargă pe drumul just al continuării luptei contra fascismului şi al consolidării păcii mondiale. Evenimentul din Anglia trebue să ne facă să continuăm cu şi mai mare vigoare lupta împotriva reacţiunii din ţara noastră, să sprijinim şi mai hotărît guvernul Groza care va rezolva toate problemele ţării noastre aşa cum a reuşit să rezolve o serie din aceste probleme. Muncitorimea trebue să se unească şi să meargă sincer pe linia apărării intereselor sale, în cadrul Frontului Unic Muncitoresc. Tov. Vasile Ionescu, din P. S. D., spune că victoria laburiştilor este ur moment important în istoria luptei pentru dreptate şi justiţie socială. Tov. Şerban Voinea, din P. S. D., a făcut o documentată expunere a evenimentelorr internaţionale care au contribuit la succesul partidului laburist, precum şi o paralelă între programul laburiştilor şi conservatorilor. Tov. P. BALACEANU din P. C. R. a spus: Clasa muncitoare engleză, luând exemplu de la Uniunea Sovietică, a depus eforturi de a produce cât mai mult şi cât mai bine, contribuind astfel la distrugerea fascismului hitlerist. Partidul laburist creia condiţiile necesare pentru ca poporul englez să meargă pe drumul libertăţii şi prosperităţii. Tov. BURCA, ministru subsecretar de Stat la Interne, a spus că partidul conservator a fost învins pentru că nu se legase de popor Ca să ne arătăm demni de tovarăşii laburişti, să întărim Frontul Unic Muncitoresc, care este garanţia că reacţiunea din ţara noastră nu va mai putea unelti împotriva poporului. In încheere, tov. Apostol, care a prezidat adunarea, s’a declarat satisfăcut de felul cum a manifestat publicul pentru unitatea clasei muncitoare şi pentru felul cum au fost tratate problemele Frontului Unic Muncitoresc. Comentând unele declaraţii făcute de antevorbitori, tov. Apostol a precizat foarte just că lupta clasei muncitoare din Anglia nu s-a terminat, ci va merge mai departe pentru realizarea marilor sale sarcini. Asistenţa, împreună cu tov. Apostol a strigat: Trăiască unitatea de luptă a clasei muncitoare internaţionala, în frunte cu clasa muncitoare din Uniunea Sovietică, prin înfăptuiri concrete într’un interval atât de scurt, că este preocupat de soarta şi nevoile poporului. Ia cuvântul apoi tov. Simianski din partea P. S. D., care arată auditorilor că victoria laburiştilor englezi nu s’ar fi înfăptuit dacă n’ar fi existat Revoluţia din 1917 şi dacă partidul laburist n’ar fi păstrat un contact strâns cu massele muncitoreşti. Tov. Neagu Andrei din partea P. C. R.-ului ţine să accentueze şi dânsul însemnătatea victoriei democraţiei din Anglia la care au contribuit şi comuniştii englezi. Clasa muncitoare de pretutindeni va şti să învingă greutăţile inerente perioadei de după război cu atât mai mult cu cât reacţiunea a primit o puternică lovitură prin victoria laburiştilor. In continuare tov. Neagu Andrei arată că guvernul Groza a realizat reforma agrară, realipirea Ardealului, acordul economic cu U. R. S. S., Întoarcerea prizonierilor din Uniunea Sovietică, etc. fapte pentru care guvernul Groza trebue să se bucure mai departe de tot sprijinul nostru. Luând cuvântul tov. Gh. Stroia, vicepreşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, accentuează nevoia unei totale unităţi a partidelor clasei muncitoare, pentru ca numai unirea în vederea realizării intereselor şi ţelului comun al clasei muncitoare poate dure la victoria ei. A mai urmat la cuvânt tov. Braester, după care tov. Romulus Dan a rostit câteva cuvinte de închidere a întrunirii. ^ tr SClMTSlă ii Se reaminteşte înţelegerilor economice de tot felul (carteluri, trusturi, etc.) vizate de art. 1 şi 2 din legea cartelurilor, că potrivit Direcţiunea Generală a Vămilor aduce la cunoştinţa tuturor deţinătoart.,19 al aceleiaşi legi, sunt obli- t ritor de filme cinematograf ce introgate să prezinte Ministerului Induse în ţară fără îndeplinirea formadustriei şi Comerţului, Itirecţia Industriei, Serviciul Cartelurilor, neîntârziat, o dare de seamă completă a activităţii avute în cursul anului 1044. men până la data de 20 August 1948, în care timp se pot prezenta vămii Bucureşti Gara de Nord spre a achita drepturile de import, fără nicio sancţiune. Tuturor celor care vor fi găsiţi ulterior datei de mai sus, cu filme cinematografice nevămuite, li se vor aplige nerală a vămilor contrabandă, în materie d® gulfament prin care se organizează la sancţiunile prevăzute de legea Casa de Păstrare şi Credit a Perso- " nalului Casei Autonome a Monopolurilor. Scopul acestei case este ca prin acordarea de Împrumuturi avantajoase, să ajute membrii săi, funcţionari şi lucrători, să dobândească locuinţe în deplină proprietate, si--şi repare imobilele proprii sau să-şi refacă căminurile distruse. In Monitorul Oficial de ieri a apărut un Decret-Lege prin care se retrag din circulaţie menetele de 500 lei de areftat. Durata retragerii este de o lună de la publicarea decretului, după această dată și până la 15 Septembrie, moneda va fi primită numai la plata impozitului datorat Statului Primăria Municipiului Bucureşti, f©ce cunrescut că Marţi 30 Iulie IS45, va fi valabil Iltmul fir. 21 îi pâirte, pentru ign® rw$i© mălai a O 3**0 kg. (trei sute grame). BesmwiE© valabile pentru restul i!©l©r din săptaur^mă, se vo w anunţa la timp, nein comunicate. Preful de vânzare al indittitbdl, la brutării şi de lei ISO « Ministerul Finanţelor a dat. unde fixate preţurile pentru palele de in şi de cânepă. Azi apărat Printr’o decizie dată de Comisa natul General al Preţurilor, s’au fixai _ ,. noi prețuri de vânzare pentru cânepa ' bracami **ste și inul melițat. Deasemenea au fost le.fjsr. c Comerţul ambulant a fost reglementat Primăria Municipiului Capitalei a Vânzători, şi meseriaşii ambulat o ordonanţă prin care se regre- j lanţi vor fi curat îmbrăcaţi şi vor montează comerţul ambulant. In purta, în mod obligatoriu, halate, tr® altele s’a hotărât. Pentru înlăturarea pericolului de intoxicaţiuni, a posibilităţilor de fraudă şi a difficultăţilor de control sanitar, se interzice cu desăvârşire, vânzarea, în mod ambulant şi la locuri fixe a următoarelor articole alimentare : îngheţată, zaharicale, rahatul cu apa rece, alviţa, braga, limonada sau alte băuturi răcoritoare la pahar, covrigii, plăcinta, gogoşile, porumbul fiert şi floricelele. Este oprită exercitarea oricărui fel de comerţ ambulant şi la locuri fixe, în străzile şi pieţele următoare : Piaţa Gării de Nord; Calea Griviţei, din piaţa Gării de Nord până în calea Victoriei; Piaţa Victoriei, calea Victoriei, b-dul Lascăr Catargiu, b-dul Take Ionescu, b-dul I. I. C. Brătianu, b-dul Constantin Brâncoveanu, piaţa Sft. Gheorghe şi piaţa Naţiunii; B-dul Elisabeta, din b-dul Schitul Măgureanu (liceul Gh. Lazăr) până în calea Victoriei; B-dul Carol I, până în calea Moşilor; Str. Academiei, strada Doamnei, din calea Victoriei până în b-dul Constantin Brâncoveanu ; B-dul Domniţei, până în calea Moşilor. Vânzarea produselor C. A. M., comerţul de anticarie (cărţi, broşuri şi reviste), mărunţişuri (ace, nasturi, piepteni, cravate etc.), comerţul de fructe şi meseria de văcsuitor se vor face numai în chioşcuri, rafturi, tarabe, galantare şi cutii. Depozitarea mărfurilor în afara chioşcurilor, rafturilor şi galantarelor, este interzisă. La moartea Doctorului Ghelerter (Continuare din pag. 1-a) L. Ghelerter Partidul Social Democrat din România suferă o grea pierdere. Partidul Comunist din România a transmis Partidului Social-Democrat — cu care este legat în Frontul Unic Muncitoresc — condoleanțele sale pentru pierderea vechiului său fruntaş dr. L. Ghelerter. Duminică la amiază, a avut loc la cimitirul Filantropia, înhumarea d-rului L. Ghelerter. In faţa mulţimei venită să ia parte la trista solemnitate, au luat cuvântul d-nii Mladenatz, Dan leşanu, Iovif Iordăchescu, Weiselberg, Moraru, părintele Galaction, etc. In numele Partidului Social-Democrat a vorbit tov. ZAHARIA TANASE iar în numele Partidului Comunist tov. MIRON CONSTANTINESCU. Cititântul rev. Mirtasi Constantinescu îmi revine dureroasa sarcină ca în numele Comitetului Central al P.C.R., să aduc ultimul salut, celui care a fost Dr. L. Ghelerter, distinsului şi valorosului savant, vechiului luptător social-democrat şi generosului filantrop. împrejurările au făcut ca in aceiaşi zi în care împlinim această tristă ceremonie a înhumării tovarăşului Ghelerter să sărbătorim victoria, forţelor democratice în alegerile din Anglia. Să ne fie aceasta un îndemn pentru continuarea Cu hotărîre a luptei noastre urile pentru consolidarea democraţiei în ţara noastră. In faţa mormântului deschis al tovarăşului Ghelerter ne luăm angajamentul de a întări Frontul Unic Muncitoresc și de a cimenta pentru totdeauna, unitatea clasei muncitoare din România. Mâine 1 AUGUST 1945 Primul Congres Ober al Apărării Patriotice Problemele care se vor lua în discuţie simt cuprinse în lozincile: 1. Niciun oraş, niciun cartier, niciun sat fără cămin de zi. 2. Invalizii, văduvele şi orfanii de răsboiu sunt victimele răsboiului hitlerist. Toată grija pentru ei. 3. Să ajutăm pe foştii deportaţi să-şi creieze un nou rost în vieaţă. 4. Ffrcii luptei fie eliberare, invalizii, marii mutilaţi, să simtă dragostea şi recunoştinţa întregului popor. 5. Niciun orăşel*, niciun sătean fără locuinţă 6. Să refacem regiunile distruse de urgia răshaiului hitlerist. 7. întreg poporul româm trebue să s*e integreze în opera de refacere a tării. Tetul sserfeu winden»»**'oi s?*»t^5!Jî5t răsbosMlisi Noble tarif© pentru meseriaşii patroni La Comisariatul General al Preţurilor se lucrează actualmente la stabilirea noilor tarife pentru meseriaşii patroni, ale căror cereri au început să fie examinate încă de săptămâna trecută. în câteva zile vor apare deciziile privind pelingeri, croitori de damă, ceaprăzari, blănari, pălărieri, tapiţeri, lustragii, fotografi, homari, birouri d® copiat acte ,etc. La calcularea lor se vor ţine în seamă noile preţuri de cost, la cari se va adăuga beneficiul fixat de legile în vigoare. Deasemeni s-a elaborat o „decizie cadru“ care va reglementa preţul şi tarifele la meseriaşii patroni şi micii industriaşi întrucât în actuala legislaţie, dispoziţiunile ce privesc această categorie, figurează ca anexe ale dispoziţiunilor privind marea industrie. Noua reglementare se situează pe limnia de preocupări a guvernului care a încurajat organizarea meseriaşilor patroni în asociaţii profesionale. Cu ajutorul lor se va păşi la o orânduire, sub toate aspectele, a activităţii meseriaşilor patroni, pe a căror contribuţie temeinică se contează, în procesul de redresare economică. Asociaţiile profesionale ale meseriaşilor patroni cari şi-au exprimat voinţa de a fi un factor auxiliar a străduinţelor guvernului, vor aduce un însemnat aport la înfrângerea speculei. Respectând preţurile ce vor fi fixate, ei vor căuta să înlăture şi să demaşte pe speculanții materiilor prime, vinovați principali de jaful ce se practică. Poşta Redacţiei Vânătorii din Valea Prahovei, Teşila Brebu, Comarnic, etc. — La reclamaţia pe care aţi înaintat-o prin ziarul nostru, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a răspuns că: 1. Statul nu poate desfiinţa asociaţiunile de vânătoare, pentru ca din lipsă de fonduri nu ar avea posibilitatea de a proteja vânatul, ceia ce ar duce la distrugerea întregului stoc de vânat. Astăz’ pădurarii sunt plătiţi de aceste Asociaţii, acolo unde ele au arendate pădurile. 2. Eliberarea permiselor de către plăşi nu e posibilă, întrucât deplasarea Inspectorilor însărcinați cu controlul pe teren, în aşa de multe localități, nu se poate face din lipsă de fonduri.