Scânteia, august 1945 (Anul 2, nr. 289-314)

1945-08-01 / nr. 289

VA F. «"H.NTATA.Hgpjj fl-g m SOCIETATEA iE TRANSPORTURI AERIENE Soviefoüomffiná î. Pentru a ne da seama de impor- , porturile noastre, plus cele sovietic«­tan­ţa nouii societăţi de transporturi aeriene căreia i se pune bază acum, este bine să aruncăm o privire re­trospectivă asupra activităţii aviaţiei noastre civile, vom constata atunci că traficul aerian se desfăşoară numai în anumite luni ale anului, cu un uti­laj uzat şi cu puţină garanţie în ceea­­ce priveşte securitatea. Acestei stări de fapt se adaugă seria distrugerilor cauzate de război, astfel că ne găsim azi în faţa sar­crnei de a reorganiza transportul aerian pe baze largi şi solide, în aşa fel încât să corespundă nu numai procesului de refacere şi de dezvol­tare a­ ţării noastre, ci al întregului complex economic din acest sector. Ca atare, nu o rentabilitate mai mare sau mai mică este obiectivul principal al societăţii T. A. R. 8., cl 8,­1 deţine în acest­­ de pe litoralul Mării Negre. Ea are posibilitate de a încheia convenţii cu linii aeriene internaţionale. Consi­derând desăvârşirea tectateă de zi cu zi, ţinând seama de faptul că Uni­unea Sovietică aduce ca aport în a­­ceastă societate avioane noui, piese de schimb în cantitate suficientă, personal technic cu pregătire cores­punzătoare, T. A. R. S., se va desvol­­ta în condiţiunii optime. In mentali­tatea publicului se va produce acea salutară primenire, care-1 va îndrepta in măsură dini ce în ce mai mare spre acest mijloc de locomoţiune, care îi va garanta viteza, securitatea şi confortul la un prieţ care nu va de­păşi cu mult pe cel al căilor ferate. In ce priveşte poşta şi transportul mărfurilor, vor fi deasemenea deser­vite în parte pe cale aeriană, încât societatea T. A. R. S. trebuie const­ruin! ce urmează angrenaj, repercusiunile pozitive te*- j derată ca unul din factorii c..' mai diate ce vor fi înregistrate. i importanţi menit a da o nouă puisiţie Societatea va deservi toate aer­o- I întregului circuit economic. ora*1* a»D­ela 0­* Arestaireat ,căl«Un msi dela Conpifiat«ea Alb» Tba cab. d-lui acuzator public MOCANU, a fost arestat căpitanul­­Alexandru Ochişor, care în calitate se comandant al gărzilor din Ce­tatea Albă, a săvârşit execuţii in­săriiăuale şi colective, masacrând în acest fel, circa 10.000 persoane. Victimele înainte de a fi împuşca­te, erau jefuite. Martori oculari au descris scene impresionante din timpul masacre■ tbT, precum şi viaţa de belşug pe care o ducea acuzatul. Ancheta este­­fi «urs. ba cab. 15 trintr. acuzator public av. PETRE GROZDEA, a fost a­­restat acuvatul Bogata Dumitru dela Galaţi, in legătură cu detaşa­mentul 100 diguri, pentru faptul de a fi maltratat pe prestanţa evrei şi pentru faptul de a fi pre­tins sume da bani. De asemenea, se mai află arestat av. Doinaa Manea Petre care fost la lagărul 1 Bălţi şi trimis la detaşamentul dela Ghindeşti, In calitate de comandant. ... . . ba cab. 10 instr., sunt invitaţi a se prezenta pentru a da informaţii in legătură cu locot. de rezervă Bordea I. Dumitru, d-nic col. Năs­­turaş Constantin fost prefect la Tulcin, maior Simoiu din comand. Diviziei V. Inf., căpitan Adaimo­­viei de la serv. pretorul div. V. Inf., Paula Radu fostă casieră la Banca Transnistriei din Tulcin şi Gheor­­ghe Radu contabil la aceiaş bancă. ★ D. acuzator public D. Sfiracu, invită pe d. locot. de rez. Ghiaţă să se prezinte la cab. 7 instr., pen­tru a depune ca informator. La cab. 7­­n str. acuzator public­au. I. Ralciu, urmează a fi audiat în cursul zilei de azi d. general Zwiedenek Eugen fost ministru al românizării. Dela Tranmaluil Poporului din Cluj D. acuzator public dr. Andrei Pollak, s’a deplasat la Oradea pen­tru a cerceta între altele, cazul fostului conducător al unei fabrici de blănuri din acel oraş, anume Balogh Emeric. Acesta, a fost un membru activ şi credincios al partidului n­ilaşist şi, cu arme primite de la nemţi, a omorât numeroşi partizani, iar pe alţii i-a dat pe mâna Gestapoului. Pe unul l-a ucis chiar în poarta fa­bricii, al cărei conducător era, vrând să bage groaza în persona­lul fabricei și să-și arate puterea h­ Tot la cabinetul d-lui acuzator public Pollak este în curs de cer­cetare, cazul doctorului Oláh Eme­ric, medic din Cluj, care în Mar­tie 1944 fiind mobilizat pe frontul din Rusia în calitate de med­ic mi­litar, a refuzat să opereze prizo­nierii sovietici neţinând seama nu numai de cele mai elementare sen­timente umanitare, dar nici măcar de regulile internaţionale după cari un medic civil sau militar, oriunde şi în orice împrejurări s’ar găsi, este obligat a da asistenţă medi­cală bolnavilor, indiferent dacă ei ar fi prizonieri inamici. Intre alte­le, se cunoaşte cazul a doi prizo­nieri sovietici cari fiindu-i aduşi in luna iunie 1944 pentru operaţie, el a refuzat să-i opereze deşi erau aşa de grav răniţi încât au murit a doua zi. In aceiaşi lună, fiindu-i adusă o femeie sovietică-soldat, care avea braţul stâng fracturat de o schije, medicul, drept orice tratament i-a apucat braţul fracturat şi i l-a ră­sucit cu o brutalitate de bestie în aşa măsură, încât nenorocita fe­meie a leşinat de durere. Rânjind, medicul i-a spus: „nu te teme că nu vei muri, iar dacă mori, atâta pagubă, voiu economisi pansamen­tul şi medicamentele". I Muncitori, Technicieni şi Func­ţionari vă chemăm la Marea în­trunire Publică in sala Cinemato­grafului FLORIDA B-dul Ferdi­nand Nr. 118 Marţi 31 Iulie 1945, ora 4.30 p. m. Pentru a lămuri care este dru­mul de reconstrucţie a ţării; Pentru a demasca manevrele reacţiunii pe tărâm economic; Pentru a da concurs organelor de control cetăţenesc, la descope­rirea speculanţilor şi sabotorilor Pentru a sprijini guvernul de concentrare democratică Dr. PE­TRU GROZA, să aplice legile ec® numi­ce, să reconstruiască ţara şi să consolideze regimul democratic Vor lua cuvântul: Tov. Farcaş Alexandru, secretarul organizaţiei S. T. R. al P. C. R.; Tovarăşii muncitori: Diaconescu Constantin, Triţoiu Maria, Avocat Klipescu Gh. şi Tov. TEOHARI GEOR­­GESCU, Ministru Secretar de Stat la Interne. Veniţi cu toţii să ascultaţi cu­vântul Partidului Comunist. COMITETUL ORGANIZAŢIEI S. T. R. AL P. C. R. In sala Cinematografului TO­MIS, Calea Călăraşi, Marţi 31 Iu­lie 1945 ora 5.39 p. m. Pentru a lămuri care este dru­mul de reconstrucţie a ţării; Pentru a demasca manevrele reacţiunii pe tărâm economic ; Pentru a da concurs organelor de control cetăţenesc, la descope­rirea speculanţilor şi sabotorilor; Pentru a sprijini guvernul de concentrare democratică Dr. PE­TRU GROZA, să aplice legile economice, să reconstruiască ţara şi să consolideze regimul demo­cratic. Vor lua cuvântul: Tov. Gheor­­ghiu Iosif, secretarul organizaţiei S. G. G. E.; Tov. Codiţă Con­stantin, Secretarul organizaţiei U. C. B.; Tov. Berbecul Gh., Direc­tor general al U. C. B.; Tov. Li­pan Pandele, Funcţionar S. G. G. E. şi Tov. BALACEANU PE­TRE din partea Comitetului Ju­deţean Ilfov al P. C. R. Veniţi cu toţi să ascultaţi cu­vântul Partidului Comunist. COMITETUL ORGANIZAŢIEI U.C.R. şi S.G.G.E. al P.C.R. ★ ★ . • Aniversarea morţii marelui poet şi luptător Peter. (Urmare din pag. 1­a) tonţii scriitorilor din Ungaria şi Bul­garia. Din partea scriitorilor români a vorbit N. D. Cocea. Din partea Ar­­tus-ului a vorbit poetul ardelean Mi­­hai Beniuc Din partea organizaţiilor politice şi muncitoreşti au vorbit tov. Senco­­vici, reprezentând Confederaţia Ge­nerală a Muncii, tov. Dr. Weinberger din partea partidului Social-Democrat şi tovarăşul I. Rangheţ din partea Comitetului Central al Partidului Co­munist din România. Oratorii au legat lupta pentru li­bertate a lui Petöfi de lupta actuală pentru libertate a tuturor popoarelor in frunte cu popoarele din Uniunea Sovietică. Ei au arătat necesitatea conlucrării între popoarele român şi maghiar. Tov. Rangheţ,­­din partea P. C .R. a scos în evidenţă că această înfră­ţire necesară pentru crearea unei vieţi libere, de linişte şi prosperitate, nu poate fi despărţită de lupta pe care maghiarii din Ardeal trebue să o ducă contra fascismului şi şovinismul maghiar, după cum românii trebue să lupte contra fascismului şi şovinis­mului român. După terminarea meetingului, par­ticipanţii, în coloane, au defilat îna­intea tribunei unde se găseau re­prezentanţii guvernului, autorităţile locale şi delegaţii. In coloanele care defilează, româ­nii şi maghiarii se înfrăţesc în jurul steagurilor lor, în jurul portretului lui Petőfi. Trec tinerii unguri în costumele lor naţionale care strălucesc de roşu sub bătaia razelor soarelui. Apoi coloa­nele de plugari români având în frunte portretele lui Tudor Vladimi­­rescu, Horia, Cloşca şi Crişan, plu­garii români trec cu pasul apăsat şi cu pumnul noduros ridicat. Vin apoi plugarii maghiari, urmaţi de munci­tori şi muncitoare îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Coloanele de manifestanţi sunt în­cheiate de un grup reprezentând de­legaţia din Timişoara, în costume na­ţionale ungureşti care stârnesc admi­raţia întregei asistenţe prin frumu­seţea lor.­­ Astfel se încheie o aniversare săr­bătorită într’o atmosferă care va con­tribui mult la înfrăţirea popoarelor din România. Sub stindardul libertăţii sub care noastre, a luptat, a cântat şi a căzut Petőfi, sub fâlfâirile sale, toţi ardelenii Ro­mâniei democratice, poporul român şi popoarele conlocuitoare, se unesc şi păşesc pe drumul construcţiei unei vieţi de înfrăţire, de libertate şi de prosperitate. (Urmare din pag. 1­ a) astăzi in alegerile din Anglia. Poporul Angliei şi forţele sale democratice au susţinut acel partid — partidul labu­rist — care şi-a luat obligaţia de a nu griji de Interesele sale (aplauze). Tovarăşul Roitman redă mai departe tabloul rezultatelor trecutelor alegeri, in comparaţie cu cele de esti,ge­ cari confirmă concluzia arătată mai sus. Ar fi o neghiobie, spune d-sa, dacă am subpreţui rolul jucat in aceste alegeri de celelalte forţe democratice, care au dat un sprijin eficace partidului laburist Trebue să ştiţi tovarăşi şi tovarăşe, că Partidul Comunist Englez a dat un spri­jin uriaş partidului laburist in recentele alegeri; el a chemat massele să-şi dea votul candidaţilor laburişti şi aproape că nu şi-a pus candidaturi proprii. Vi veţi da seama uşor de acest sprijin, a­­flănd că in decursul războiului, Parti­dul Co­munist englez a crescut cu 400 la sută (aplauze puternice). încă înainte de alegeri, tovarăşul Harry Politt, conduătorul Partidului Comunist englez a declarat: „politica pe care o preconizăm noi, reprezintă o li­nie de acţiune imediată, care va putea fi pusă în practică de un guvern spri­jinit pe o majoritate laburistă şi pro­gresistă în noul parlamenta­tor candi­datului conservator să i se opună un singur alt candidat. (Strigăte: trăiască Partidul Comunist Englez, trăiască Par­tidul Laburist, trăiască forţele democra­tice engleze). Tovarăşi, proletariatul englez, sindica­tele engleze, au primit în cursul răz­boiului mâna întinsă de clasa munci­toare sovietică, de sindicatele sovietice, au urmat exemplul muncitorimii sovie­tice în ridicarea producţiei şi împreună muncesc pentru refacerea unităţii miş­cării sindicale mondiale. (Aplauze înde­lungate, urale). O ©©ilato®pa®*ea sinceră şi deplină Proletariatul englez şi poporul englez, încând cotitura sp­re forţele democra­tice, au jucat un rol important şi în ce priveşte lupta pentru asigurarea liber­tăţii şi independenţei acelor popoare cari nu au încă această libertate şi indepen­denţă. Cu toţii ştim, tovarăşi, că politica ex­ternă a Partidului Laburist, se deose­beşte puţin de tot de cea a conservato­rilor. Ştim că accentul de bază cum am fi văzut, este pus pe cea internă. Desi­gur că poporul englez doreşte o şi mai puternică consolidare a relaţiunilor prie­teneşti cu popoarele iubitoare de liber­tate şi pace şi î­n primul rând cu Uniu­nea Sovietică. Poporul englez ştie că greul cel m­ai mare al războiului la su­portat Uniunea Sovietică, glorioasa, vic­torioasa Armată Roşie, că victoria asu­pra Imperialismului fascist sa diritoreşte In primul rând poporului sovietic, ma­relui popor rus, geniului, salvatorului civilizaţiei umane — General­issimulu­i Stalin (urate, aplauze puternice, strigate, Stalin, Stalin...). întreaga lume ştie că numai o cola­­batere sinceră şi deplină a Naţiunilor Unite va asigura reuşita refacerii şi a operei de co­nstru­cţie a unei păci du­rabile. Spre conferinţa de la Potsdam sunt în­dreptate privirile omenirii. Ea simboli­zează unitatea Naţiunilor Unite. Unita­tea de luptă a alianţei Anglo-Sovieto- Americană, în timpul celui mai g­reu răz­boi din istorie, a determinat înfrângerea Germaniei hitlerierte şi a scuteliţiitor ei. Această unitate va asigura pacea du­rabilă popoarelor. (Aplauze puternice). Nu mai e departe ziua când omenirea va aprecia la adevărată înălţime confe­rinţa donducăterilor Naţiunilor Unite, Gen­eralissimul Stalin, Preşedintele Tru­man şi Premierul Atlee. (Aplauze puter­nice, strigăte: trăiască conducătorii Na­ţiunilor­­ Unite). Tovarăşi, forţele reacţionare de aiu­rea şi de la nod, visau înfrângerea for­ţelor democratice în Anglia. Deşi poli­tica externă a trecutului guvern se deo­sebeşte prea puţin de cea preconizată de programul laburist, reacţionarii visau şi unelteau. Ei, de exemplu, iezuitul de la Bădăcin, Iuliu Maniu şi şleahta lui de primipali fascişti, au văzut numai pseu­­doguvernele de emigranţi din Anglia, numai clirpa reacţionară de acolo, el­e­­ au văzut poporul şi forţele democra­tice. El, aceşti uneltitori împotriva ordinei democratice, visau sprijin împotriva guvernului democrat de la noi, visau sprijin împotriva guvernului de concen­trare democratică, în fruntea căruia stă luptătorul democrat, dr. Petru Groza. El, Mamiu şi şleahta lui, care nu ştiu a face altceva decât să acosteze oameni paşnici, să lanseze svonuri stupide pe la cârciumi, să uneltească sabotaje, să a­­ţâţe una fascistă între cetăţeni, trebuesc demascaţi fără şovăire. (Strigăte: Jos Mamiu). Din calea refacerii ţării pe care a por­nit poporul român sub conducerea gu­­vernului Groza, trebue măturată şleahta sabotoare, reacţionară şi în primul rând trebue să avem o deosebită grijă per­­tru a înlătura dementele reacţionare din rândurile mişcării muncitoreşti, care mascându-se cu fraze demagogice, în­cearcă să submineze Frontul Unic Mun­citoresc, Frontul Naţional Democrat şi marea operă de refacere a ţării. Tovarăşi, astăzi când cu toţii apre­ciem marea importanţă a victoriei elec­torate a forţelor democratice în Anglia, putem fi mândri că ţara noastră în de­cursul a câtorva luni, a obţinut un tip de victorii importante. Realizările guvernului De la venirea sa la cârma ţării, gu­vernul de concentrare democratică a realizat în fond puncte esenţiale ale programului de guvernare. Programul preconiza reîncadrarea Ardealului de Nord — Guvernul Groza a primit a­­sentimentul Guvernului Sovietic și Ardealul de Nord a revenit la Ro­­­mânia democrată. Programul preco­niza reforma agrară — guvernul a legiferat reforma agrară, începută încă sub guvernul Rădescu, în care predominau elementele reacţionare maniste. Ea a fost în fond aplicată, ţă­ranii redevenind stăpânii pământului pe care-l munceau şi pentru care luptau. Programul preconiza democra­tizarea ţării. In ciuda marilor greutăţi, democratizarea ţării se desvoltă te­meinic. Programul a preconizat în­­­toarcerea prizonierilor. Au venit şi prizonierii, o divizie întreagă, divizia Horia, Cloşca şi Crişan. Programul preconiza întărirea relaţiunilor prie­teneşti cu URSS şi realizarea de a­­corduri economice, astăzi toată lumea poate vedea ce realizări s’au obţinut in această direcţie. Importante acor­duri economice au fost încheiate intri Sărbătorirea victoriei laburiste nu trebue să ne facă să uităm de acei cari, prin sacrificiul vieţii lor ţara noastră şi Uniunea Sovietică A- \ contra forţelor opresiunii, au res­­ceste acorduri cons­ti­tue o formidabilă s­tabilit democraţia şi libertatea în bază în opera de refacere a ţăriis Europa. Desigur în Anglia laburiştii au t­ovarăşi şi tovarăşe, toată lum­ea de j|­­nvins cu concursul tuturor forţe­­la noi are posibilitatea sft se mea -­­ drew în marea operă de refacere a ţării _­i lor democratice. Dar nu se poate nm­ai muuritori, »mST'i»- ) subestima valoarea lui Labour tel ce*. -all. ci şi industriaşi comer - ; Party, cianti etc. Va câştig­a ţara, va câştiga ! Bineînţeles nu se gândeşte ni­­poporul, vor câştiga şi ei. Dar sunt meni ?,ici să micşoreze aportul ce­anii care preferă să facă speculă, să dosească mărfuri, în timp ce ţara, po­porul, suferă lipsuri serioase, în timp ce massele muncesc cu râvnă pentru a reface ţara. împotriva sabotorilor, speculanţilor se cer măsuri dintre cele mai energice, măsuri cari au şi început dealtfel să fie luate. Noi, tovarăşi, ştim că opera de re­facere a ţării va fi bine realizată în măsura în care vom şti să întărim Frontul Unic Muncitoresc. izgonind pe sabotorii lui, să întărim frontul Naţional Democrat şi să sprijinim ac­tiv guvernul de concentrare demo­­­cratică Petru Groza. Şi aceasta putem şi trebue să reuşim. Guvernul Groza se preocupă de tre­cerea justă de la producţia de război la cea de pace. Cel ce împiedică acea­sta, periclitează de fapt opera de re­facere a ţării. Ţara aceasta, prin munca tuturor cetăţenilor ei, ducând în mod consecvent o politică de cea mai strânsă colaborare cu puternica şi mereu înfioritoarea Uniune Sovie­tică, unde nu se ştie de crize, de şo­maj, va putea evita crizele şi şomajul, obişnuite dupâ războaie şi se va pu­tea reface, prosperând. Tovarăşi, noi salutăm victoria e­­lectorală a forţelor democratice en­gleze. Trăiască forţele democratice engleze şi marele lor succes electoral! Trăiască Naţiunile Unite — Uniu­nea Sovietică, Anglia, America. Trăiască organizatorul victoriei a­­supra imperialismului fascist german, salvatorul civilizaţiei, Generalissim­ul Iosif Visarionovici Stalin ! (Aplauze furtunoase, urale, strigătei Trăiască Stalin). CUswaivfes­ea few, fai­ron CroresfBi­mie­rses­s­u, secreta­rul C. J. Ilfov al P. C. R. Tot». Miron Constantinescu, secre­tarul Comitetului Judeţean Ilfov al Partidului Comunist, luând cuvântul, a spus: „Marele succes electoral al partidu­­lui laburist în Anglia nu este numai un succes al poporului englez ci al tuturor popoarelor iubitoare de de­mocraţie şi pace In cursul acestui război muncitori­mea engleză a dus o mare sarcină pe umeri, muncind zi de zi pentru mă­rirea producţiei, pentru asigurarea frontului cu toate cele necesare. Cinste clasei muncitoare din An­glia ! Dar muncitorimea engleză a luat un exemplu strălucit de la mun­citorimea sovietică în ceea ce priveşte munca plină de abnegaţie pentru asi­gurarea frontului. Intre muncitorii englezi şi munci­torii sovietici s’a cimentat o prietenie puternică exprimată în prietenia strânsă dintre sindicatele sovietice şi engleze. Noi cei din România, încadraţi in Partidul Comunist, in Partidul Social- Democrat, în Frontul Unic Muncito­resc, avem de dus o luptă grea pen­tru consolidarea democraţiei în ţara noastră. Avem destule greutăţi de trecut, dar greutăţi sunt şi în Anglia. Trecerea industriei de război pe picior de pace pune în faţa guvernu­lui englez, a clasei muncitoare, pro­bleme foarte grele de rezolvat şi anume lichidarea şomajului care a­­meninţă să crească pe zi ce trece. Un singur start este în lume în care nu se pune problema şomajului şi a crizelor economice, în care nu sunt atâtea braţe de muncă câte sunt ne­cesare pentru reconstrucţia ţării, aceasta este Uniunea Sovietică, a că­rei economie socialistă făurită de re­gimul socialist creiat după Marea Re­voluţie din Octombrie 1917 dă posibi­litatea ca trecerea de la economia de război la cea de pace să se facă pe nesimţite, fără suferinţe pentru clasa muncitoare şi conform unui plan pre­stabilit. Trăim un important moment istoric. Marii conducători ai Naţiunilor Unite s-au întrunit la Potsdam pentru a se pune temelia unei păci durabile. Se vor elabora planurile de lichidare a rămăşiţelor fasciste şi de asigurare a păcii în lumea întreagă. Conferinţa de la Potsdam şi rezulta­tul alegerilor din Anglia înseamnă o lovitură dureroasă pentru reacţiunea din lumea întreagă şi pentru reacţiu­­nea din ţara noastră. Multe nădejdi au legat cercurile trădătoare de ţară maniste de un e­­ventual succes al conservatorilor în Anglia Pe toate căile, cu toate mijloacele circa sabotoare încerca să submineze regimul democratic din România Dar poporul român în frunte cu guvernul său îşi urmează opera de re­construcţie a ţării. De la 6 Martie până azi guvernul Petru Groza a înfăptuit toate punc­tele principale din programul său: sprijinirea efortului de război, reforma agrară, unirea Ardealului cu Patria mumă, acordul economic cu Uniunea Sovietică și reîntoarcerea prizonieri­lor români din Uniunea Sovettică. In­­triadevăr toate aceste puncte au de­venit realitate. La Marconi Deschizând adunarea, tov. Romulus Dan propune câteva clipe de recule­gere în­ memoria Doctorului Ghelerter, dând apoi cuvântul tov. Baranga. Apoi, tov. Baranga arată însemnăta­tea victoriei laburiştilor din Anglia, subliniind totodată necesitatea unită­ţii mişcării muncitoreşti de la noi, sin­gura chezăşie a progresului. Urmează la cuvânt tov. Gh. Flo­­rescu, care aduce salutul comitetului judeţean Ilfov al Partidului Comu­nist, şi care arată că victoria Parti­dului Laburist Englez înseamnă o lo­vitură şi pentru reacţionarii şi fas­ciştii din Grecia şi Spania. Dease­­meni, tov. Florescu insistă asupra ne­­­­cesi­tăţii de a se acorda guvernului Frontul Unic Muncitoresc din Ro- I Groza un cât mai larg spojin, mânia format din Partidul Comunist, bhpoi singurul guvern care a arătat, şi din Partidul Social-Democrat lu­­crează pentru sprijinirea guvernului Petru Groza. Să ne luăm angajamentul ca in mo­mentul istoric când se ţine marea conferinţă de la Potsdam şi când par­tidul laburist a obţinut un important succes electoral în Anglia, să luptăm pentru consolidarea unităţii clasei muncitoare, şi să nu ne lăsăm târâţi de provocatori care au interes să se­mene confuzie şi diversiuni. Să sprijinim din toate puterile noas­tre guvernul de concentrare demo­­cratică Petru Groza. Să luptăm pentru lichidarea rămă­şiţelor fasciste din ţara noastră. Trăiască Partidul Comunist din Ro­mânia ! Trăiască Partidul Social-Democrat! Trăiască Frontul Unic Muncitoresc! Trăiască prietenia veşnică a popo­rului român cu popoarele sovietice şi naţiunile unite! Trăiască genialul făuritor al victo­riei, generalis­simul I. V. Stalin! Cuvântarea tov. F.­lorifătohescu Secretar general al P. S. D. lorlalte partide democratice cari au sprijinit pe laburişti. Din contră aceste partide au­ dat dovadă de un spirit de realism politic, au dat dovadă de o înţelegere a situaţiei actuale psihice şi sociale în An­glia, de o maturitate politică de­săvârşită. In ce priveşte ţara noastră, suc­cesul laburist este garanţia deplină că lupta Guvernului pentru de­mocratizarea reală a ţării îşi va găsi şi în Apus, sprijinitorii pe care îi are acum la Răsărit, aşa încât reacţionarii, cu bună drep­tate, îşi văd deja prăbuşite speran­ţele. Se vede limpede la noi că fără o democratizare adâncă toate sforţările Guvernului în celelalte domenii întâmpină piedici foarte mari. In special trebuie să sprijinim la noi Frontul Unic. Oriunde şi oricând muncitori­mea a fost unită, muncitorimea a triumfat. Lecţia succesului laburist pen­tru noi este: unirea cât mai strân­să şi colaborarea cât mai sinceră a tuturor forţelor cinstite demo­cratice pentru realizarea unei Ro­mânii cu adevărat democratice. La Scala Tov. GH. APOSTOL, vorbind în numele C. G. M. a arătat că alegă­torii englezi au înţeles să meargă pe drumul just al continuării luptei con­tra fascismului şi al consolidării păcii mondiale. Evenimentul din Anglia trebue să ne facă să continuăm cu şi mai mare vigoare lupta împotriva reacţiunii din ţara noastră, să sprijinim şi mai hotărît guvernul Groza care va rezol­va toate problemele ţării noastre aşa cum a reuşit să rezolve o serie din aceste probleme. Muncitorimea trebue să se unească şi să meargă sincer pe linia apărării intereselor sale, în cadrul Frontului Unic Muncitoresc. Tov. Vasile Ionescu, din P. S. D., spune că victoria laburiştilor este ur­ moment important în istoria lu­ptei pentru dreptate şi justiţie socială. Tov. Şerb­an Voinea, din P. S. D., a făcut o documentată expunere a e­­venimentelorr internaţionale care au contribuit la succesul partidului la­burist, precum şi o paralelă între pro­gramul laburiştilor şi conservatorilor. Tov. P. BALACEANU din P. C. R. a spus: Clasa muncitoare engleză, luând exemplu de la Uniunea Sovietică, a depus eforturi de a produce cât mai mult şi cât mai bine, contri­buind astfel la distrugerea fascis­mului hitlerist. Partidul laburist creia condiţiile necesare pentru ca poporul englez să meargă pe drumul libertăţii şi prosperităţii. Tov. BURCA, ministru subse­cretar de Stat la Interne, a spus că partidul conservator a fost în­vins pentru că nu se legase de po­por Ca să ne arătăm demni de to­varăşii laburişti, să întărim Fron­tul Unic Muncitoresc, care este garanţia că reacţiunea din ţara noastră nu va mai putea unelti împotriva poporului. In încheere, tov. Apostol, care a prezidat adunarea, s’a declarat satis­făcut de felul cum a manifestat pu­blicul pentru unitatea clasei munci­toare şi pentru felul cum au fost tra­tate problemele Frontului Unic Mun­citoresc. Comentând unele declaraţii făcute de antevorbitori, tov. Apostol a pre­cizat foarte just că lupta clasei mun­citoare din Anglia nu s-a terminat, ci va merge mai departe pentru reali­zarea marilor sale sarcini. Asistenţa, împreună cu tov. Apostol a strigat: Trăiască unitatea de luptă a clasei muncitoare internaţionala, în frunte cu clasa muncitoare din Uniu­nea Sovietică, prin înfăptuiri concrete într’un inter­val atât de scurt, că este preocupat de soarta şi nevoile poporului. Ia cuvântul apoi tov. Simianski din partea P. S. D., care arată auditorilor că victoria laburiştilor englezi nu s’ar fi înfăptuit dacă n’ar fi existat Re­voluţia din 1917 şi dacă partidul la­burist n’ar fi păstrat un contact strâns cu massele muncitoreşti. Tov. Neagu Andrei din partea P. C. R.-ului ţine să accentueze şi dân­sul însemnătatea victoriei democra­ţiei din Anglia la care au contribuit şi comuniştii englezi. Clasa munci­toare de pretutindeni va şti să învin­gă greutăţile inerente perioadei de după război cu atât mai mult cu cât reacţiunea a primit o puternică lo­vitură prin victoria laburiştilor. In continuare tov. Neagu Andrei arată că guvernul Groza a realizat refor­ma agrară, realipirea Ardealului, a­cordul economic cu U. R. S. S., În­toarcerea prizonierilor din Uniunea Sovietică, etc. fapte pentru care gu­vernul Groza trebue să se bucure mai departe de tot sprijinul nostru. Luând cuvântul tov. Gh. Stroia, vicepreşedintele Confederaţiei Gene­rale a Muncii, accentuează nevoia unei totale unităţi a partidelor clasei mun­citoare, pentru ca numai unirea în ve­derea realizării intereselor şi ţelului comun al clasei muncitoare poate dure la victoria ei. A mai urmat la cuvânt tov. Brae­­ster, după care tov. Romulus Dan a rostit câteva cuvinte­ de închidere a întrunirii. ^ tr SClMTSlă ii Se reaminteşte înţelegerilor economice de tot felul (carteluri, trusturi, etc.) vizate de art. 1 şi 2 din legea cartelurilor, că potrivit Direcţiunea Generală a Vămilor aduce la cunoştinţa tuturor deţinăto­art.,19 al aceleiaşi legi, sunt obli- t ritor de film­e cinematograf ce intro­­gate să prezinte Ministerului In­­­duse în ţară fără îndeplinirea forma­­dustriei şi Comerţului, Itirecţia­­ Industriei, Serviciul Cartelurilor, neîntârziat, o dare­ de seamă com­pletă a activităţii avute în cursul anului 1044. men până la data de 20 August 1948, în care timp se pot prezenta vămii Bucureşti Gara de Nord spre a achita drepturile de import, fără nicio sanc­ţiune. Tuturor celor care vor fi găsiţi ul­terior datei de mai sus, cu filme cine­matografice nevămuite, li se vor apli­ge nerală a vămilor contrabandă, în materie d® gulfament prin care se organizează l­­a sancţiunile prevăzute de legea Casa de Păstrare şi Credit a Perso- " nalului Casei Autonome a Monopo­lurilor. Scopul acestei case este ca prin acordarea de Împrumuturi avan­tajoase, să ajute membrii săi, funcţio­nari şi lucrători, să dobândească lo­cuinţe în deplină proprietate, si--şi repare imobilele proprii sau să-şi re­facă căminurile distruse. In Monitorul Oficial de ieri a apă­rut un Decret-Lege prin care se re­trag din circulaţie menetele de 500 lei de areftat. Durata retragerii este de o lună de la publicarea decretului, după această dată și până la 15 Sep­tembrie, moneda va fi primită numai la plata impozitului datorat Statului Primăria Municipiului Bucureşti, f©ce cunrescut că Marţi 30 Iulie IS45, va fi valabil Iltmul fir. 21 îi pâirte, pentru ign® rw$i© mălai a O 3**0 kg. (trei sute grame). BesmwiE© valabile pen­tru restul i!©l©r din săp­­taur^mă, se vo w anunţa la timp, nein comunicate. Preful de vânzare al indittitb­dl, la brutării şi de lei ISO « Ministerul Finanţelor a dat. un­de fixate preţurile pentru palele de in şi de cânepă. Azi apărat Printr’o decizie dată de Comisa natul General al Preţurilor, s’au fixai _ ,. noi prețuri de vânzare pentru cânepa ' bracami **ste și inul melițat. Deasemenea au fost le.fjsr. c Comerţul ambulant a fost reglementat Primăria Municipiului Capitalei a­­ Vânzători, şi meseriaşii ambu­­lat o ordonanţă prin care se regre- j lanţi vor fi curat îmbrăcaţi şi vor montează comerţul ambulant. In­ purta, în mod obligatoriu, halate, tr® altele s’a hotărât. Pentru înlăturarea pericolului de intoxicaţiuni, a posibilităţilor de fraudă şi a difficultăţilor de control sanitar, se interzice cu desăvârşire, vânzarea, în mod ambulant şi la locuri fixe a următoarelor articole alimentare : îngheţată, zaharicale, rahatul cu apa rece, alviţa, braga, limonada sau alte băuturi răcori­toare la pahar, covrigii, plăcinta, gogoşile, porumbul fiert şi flori­celele. Este oprită exercitarea oricărui fel de comerţ ambulant şi la locuri fixe, în străzile şi pieţele urmă­toare : Piaţa Gării de Nord; Calea Gri­­viţei, din piaţa Gării de Nord până în calea Victoriei; Piaţa Victoriei, calea Victoriei, b-dul Lascăr Ca­­targiu, b-dul Take Ionescu, b-dul I. I. C. Brătianu, b-dul Constantin Brâncoveanu, piaţa Sft. Gheorghe şi piaţa Naţiunii; B-dul Elisabeta, din b-dul Schitul Măgureanu (li­ceul Gh. Lazăr) până în calea Vic­toriei; B-dul Carol I, până în ca­lea Moşilor; Str. Academiei, strada Doamnei, din calea Victoriei până în b-dul Constantin Brâncoveanu ; B-dul Domniţei, până în calea Mo­şilor. Vânzarea produselor C. A. M., comerţul de anticari­e (cărţi, bro­şuri şi reviste), mărunţişuri (ace, nasturi, piepteni, cravate etc.), co­merţul de fructe şi meseria de văcsuitor se vor face numai în chioşcuri, rafturi, tarabe, galantare şi cutii. Depozitarea mărfurilor în afara chioşcurilor, rafturilor şi galanta­relor, este interzisă. La moartea Doctorului Ghelerter (Continuare din pag. 1-a) L. Ghelerter Partidul Social Democrat din România sufe­ră o grea pierdere. Partidul Comunist din Ro­mânia a transmis Partidului Social-Democrat — cu care este legat în Frontul Unic Muncitoresc — condoleanțele sale pentru pierderea vechiu­lui său fruntaş dr. L. Gheler­ter. Duminică la am­iază, a avut loc la cimitirul Filantropia, înhumarea d-rului L. Gheler­ter. In faţa mulţimei venită să ia parte la trista solemnitate, au luat cuvântul d-nii Mlade­­natz, Dan leşanu, Iov­if Ior­­dăchescu, Weiselberg, Mora­­ru, părintele Galaction, etc. In numele Partidului So­cial-Democrat a vorbit tov. ZAHARIA TANASE iar în numele Partidului Comunist tov. MIRON CONSTANTI­­NESCU. Cititântul rev. Mirtasi Constantin­escu îmi revine dureroasa sarcină ca în numele Comitetului Central al P.C.R., să aduc ultimul salut, ce­lui care a fost Dr. L. Ghelerter, distinsului şi valorosului savant, ve­chiului luptător social-democrat şi generosului filantrop. împrejurările au făcut ca in aceiaşi zi în care împlinim această tristă ceremonie a înhumării tova­răşului Ghelerter să sărbătorim victoria, forţelor democratice în alegerile din Anglia. Să ne fie aceasta un îndemn pentru continuarea Cu hotărîre a luptei noastre urile pentru conso­lidarea democraţiei în ţara noas­tră. In faţa mormântului deschis al tovarăşului Ghelerter ne luăm an­gajamentul de a întări Frontul Unic Muncitoresc și de a cimenta pentru totdeauna, unitatea clasei muncitoare din România. Mâine 1 AUGUST 1945 Primul Congres Ober al Apărării Patriotice Problemele care se vor lua în discuţie simt cuprinse în lozincile: 1. Niciun oraş, niciun cartier, niciun sat fără cămin de zi. 2. Invalizii, văduvele şi orfanii de răsboiu sunt victimele răsboiu­­lui hitlerist. Toată gri­ja pentru ei. 3. Să ajutăm pe foştii deportaţi să-şi creieze un nou rost în vieaţă. 4. Ffrcii luptei fie eli­berare, invalizii, marii mutilaţi, să simtă dra­gostea şi recunoştinţa întregului popor. 5. Niciun orăşel­*, niciun sătean fără locu­inţă 6. Să refacem regiu­nile distruse de urgia ră­shaiului hitlerist. 7. întreg poporul ro­mâm trebue să s*e inte­greze în opera de refa­cere a tării. Tetul sserfeu win­­den»»**'oi s?*»t^5!Jî5t răsbosMlisi Nob­le tarif© pentru meseriaşii patroni La Comisariatul General al Preţu­rilor se lucrează actualmente la sta­bilirea noilor tarife pentru meseriaşii patroni, ale căror cereri au început să fie examinate încă de săptămâna trecută. în câteva zile vor apare deciziile privind pe­­lingeri, croitori de damă, ceaprăzari, blănari, pălărieri, tapiţeri, lustragii, fotografi, homari, birouri d® copiat acte ,etc. La calcularea lor se vor ţine în seamă noile preţuri de cost, la c­ari se va adăuga beneficiul fixat de le­gile în vigoare. Deasemeni s-a elaborat o „decizie cadru“ care va reglementa preţul şi tarifele la meseriaşii patroni şi micii industriaşi întrucât în actuala legis­laţie, dispoziţiunile ce privesc această categorie, figurează ca anexe ale dis­­poziţiunilor privind marea industrie. Nou­a reglementare se situează pe limnia de preocupări a guvernului ca­re a încurajat organizarea meseriaşilor patroni în asociaţii profesionale. Cu ajutorul lor se va păşi la o orânduire, sub toate aspectele, a acti­vităţii meseriaşilor patroni, pe a căror contribuţie temeinică se contează, în procesul de redresare economică. Asociaţiile profesionale ale meseri­aşilor patroni cari şi-au exprimat vo­inţa de a fi un factor auxiliar a stră­duinţelor guvernului, vor aduce un în­semnat aport la înfrângerea speculei. Respectând preţurile ce vor fi fixate, ei vor căuta să înlăture şi să de­maşte pe speculanții materiilor prime, vinovați principali de jaful c­e se practică. Poşta Redacţiei Vânătorii din Valea Prahovei, Teşila Brebu, Comarnic, etc. — La reclamaţia pe care aţi înaintat-o prin ziarul nostru, Ministerul A­­griculturii şi Domeniilor a răspuns că: 1. Statul nu poate desfiinţa a­­sociaţiunile de vânătoare, pentru ca din lipsă de fonduri nu ar avea posibilitatea de a proteja vânatul, ceia ce ar duce la distrugerea în­tregului stoc de vânat. Astăz­’ pă­­durarii sunt plătiţi de aceste Aso­ciaţii, acolo unde ele au arendate pădurile. 2. Eliberarea permiselor de că­tre plăşi nu e posibilă, întrucât deplasarea Inspectorilor însărci­nați cu controlul pe teren, în aşa de multe localități, nu se poate face din lipsă de fonduri.

Next