Scânteia, decembrie 1945 (Anul 2, nr. 393-416)
1945-12-01 / nr. 393
Se îmbunătăţeşte fitiluarea invalizilor ll urma discuţiuilor pariate in Consifilil de Miniştri, asupra aituiaţiei grele în care se află invalizii, orfanii şi văduvele de război, guvernul a hotărît trecerea CaseiO.V.R. la ministerul Asigurărior. Pentru o imediată îmbunătăţire a situaţiei celor ce cad în prevederile legii I.O.V.R., s’a hotărît a în primul rând şi în cel mai murt timp să se facă o clasare raională, justă, pentru invalizi, ca ostia să nu mai umble de colo înă colo, dela o unitate la alta, erându-şi drepturile. S’a decis deemenea ca pensiile ce se vor arda să reprezinte un minim destinţă. Pentru a le da posibilitatea de a rveni în câmpul muncii se vor uuca pentru invalizi două sterte TMe: reeducarea profesională în ntreprinderi în posturi adecvate, find salarizaţi, şi reeducarea în cntre speciale susţinute de către Stat. Prin reîncadrarea în producţie, invalizii vor putea participa efectiv la munca de reclădire a ţârii, dobândind astfel un câştig atât material cât şi moral, nu se vor mai simţi în sarcina altora. Concesiunile debitelor C.A.M vor fi revizuite, pe viitor nemaiacordându-se autorizaţii decât celor ce cad în prevederile legii I.O.V.R. Aceştia vor avea însă obligaţia de a exercita ei personal funcţiunea. Ministerul Asistenţei şi Asigurărilor studiază posibilitatea de a obţine condiţii speciale de credit şi renunţarea la garanţie pentru cel de la I.O.V.R., din partea CAJV.-ului. Pat fiind lipsa de proteze de cast suferă cea mai mare parte a Intra/BzQor, se vor înfiinţa în ţară noi undite ateliere de fabricat proteze care vor fi date gratuit celor ce au nevoie. Se vor crea anumite industrii cărora Statul va avea grije să le furnizeze cu prioritate materia primă şi credite necesar şi la care vor lucra exclusiv invalizii. De exemplu: fabrici de pungi de hârtie, de împletituri, perii, etc. Pentru uşurarea vieţii invalizilor ce vin în centre mai mari după diferite treburi se vor organiza cămine speciale, amenajate cu tot utilajul necesar. In Capitală, în cartierul Obor, s’a şi înfiinţat o baracă cu o capacitate de 100 de perc—TS£şi unde sunt adăpostiţi invazii. Pentru marii mutilaţi, care nu mai pot fi încadraţi în câmpul muncii, se vor crea în toate oraşele ţării centre în care toţi aceştia vor putea duc©i o viaţă confortabilă. Luând în discuţie aplicarea reformei agrare guvernul a hotărît şi Ministerul Agriculturii va aduce la îndeplinire această hotărîre, să se facă toate rectificările conform drepturilor I.O.V.R. Osa IOV.R., prin trecerea ei la Ministerul Asistenţei şi Asigurărilor Soitale, va trebui să devină o instituţie cu adevărat democratică, la a cărei conducere trebue neapărat să fie reprezentanţii massed I.O.V.R. In acest fel se vor înlătura lipsurile şi greşelile ei din trecut care au procurat atâtea nemulţumiri în rândurile celor direct interesaţi. Invalizii, orfanii şi văduvele primesc cu o deosebită satisfacţie deciziile guvernului care vin să aducă o reală îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă pentru acela car© şi-au dat ce au avut mai scump pentru ţară. Clasarea invalizilor şi accidentaţilor de războiu Ministerul de Război comunici următoarele: Pentru, a nu accelera formalităţile ■de dosare « invalizilor şi accidentalilor de rttofeci, cei interesaţi vor adresa cererile comandamentelor teritoriale pe raza cărora locuesc, depunându-se personal sau prin Oficiile ..I. O. V. R.“, de pe lingă Primăria Comunei în care domiciliază fi păstrând numărul de înregistrare, spre a servi ulterior la informaţiuni sau eclamaţiuni. Osatfii sub arme potce cereri prin unităţi. — Depunerea cererilor la alte autorităţi sau trimiterea lor prin poştă provoacă pierdere de timp şi întârzie soluţionarea. — Petiţionarii vor specifica în cereri toate datele în legătură cu clasarea, gradul şi contingentul, unitatea căreia aparţin, unitatea cu care au fost pe front, data rănirii ori îmbolnăvirii şi spitalele in care s’au tratat. Dacă au acte doveditoare, le vor anexa in original sau în copie. — Cei nemulţumiţi cu hotărtrea Comisiilor Medicale Mixte de pe lângă Comandamentele Teritoriale, pot face — in termen de 60 zile dela data clasării — contestaţie la Comisia Medicală Superioară Mixtă de pe lângă Ministerul de Război — Direcţia Medicală, depunând-o direct la acea comisiune sau tot prin Comandamentul Teritorial, care va înainta odată cu contestaţia şi dosarul in cauză. — La orice contestaţie sau reclamafie, se va anexa in copie ultimul act de clasare. Lip Operelor Sociale şi Casa I.O. V. R. au inttat sub tutela Ministerului Asistenţei şi Asigurărilor Social In trio conferinţă da presă ca a avut loc ori la Ministerul Asistenţei şi Asigurărilor Sociale, d. ministru Gheorghe Nicolau, a făcut importante declaraţii. D-sa a explicat sensul hotărîrilor luate în ultimul consiliu de miniştri prin trecerea Ligii Operelor Sociale şi a Casei I.O. V.R. la ministerul condus de d-sa care se va numi al Asistenţei şi Asigurărilor Sociale. D. ministru a anunţat că a primit din partea guvernului un fond de 600.000. 000 lei pentru acoperirea necesităţilor cantinelor, orfelinatelor şi căminelor. Din acest fond 200.000.000 a fost alocat orfelinatelor din Moldova. Asistenţa universitară a fost tratată cu deosebită atenţie. De o săptămână au fost deschise restauranteleVictoria" şi „Buzeşti” la care vor lua maca zilnic 4000 de studenţi. Se fac toate eforturile pentru o cât mai bună aprovizionare a acestor restaurante. Trecând la problema I.O.V.R. şi a trecerii Casei I.O.V.R. sub tutela Ministerului Asistenţei şi Asigurărilor Sociale, d. prof. ing. Gh. Nicolau, a făcut o expunere a situaţiei grele a Invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război. D-sa a arătat că guvernul înţelege prin măsurile ce le-a hotărît să schimbe radical starea de lucruri ce a dăinuit până în prezent şi să aducă o cât mai grabnică rezolvare problemei invalizilor, orfanilor și văduvelor. Sancţionarea profesorilor şi elevilor care au participat la acţiunile huliganice din 8 Noembrie Ministerul Educaţiei Naţionale aduse la cunoştinţă că s-au aplicat urmatoarele prime măsuri, în urma desordinelor dela 8 Noembrie a. c.: Anularea detaşării d-nei Simionescu, profesoară de muzică la şcoala Centrală. Suspendarea pedagogei Hildefall, care trebue să părăsească şcoala. Eliminarea definitivă din toate şcoalele a elevelor şi elevilor care se dovedesc că activează antidemocratic. Suspendarea din învăţământ a d-lor prof. T. Culcea şi Ghinea, de la Matei Basarab. Pedepsirea d-lui prof. Iordache Angelescu, dela liceul Matei Basarab, fiindcă, Intre altele, a lipsit dela şcoală nemotivat In ziua de 8 Noembrie, înlocuirea directorului dela Aurel Vlaicu, d. V. Bădulescu prin d. prof. C. Ionescu Suspendarea din învăţământ a d-lui prof. C. Harea; Schimbarea detaşării d-lui A. Bârlădeanu; Suspendarea din învăţământ a d-nei M. E. Sabo; înlocuirea de la direcţia liceului Industrial Nr. 1 a d-lui I. Săceanu prin d. prof. A. Lebădă şi suspendarea sa din învăţământ; înlocuirea subdirectorului Ing. M. Rângeanu și trecerea sa la catedră; Suspendarea pedagogilor M Spac și V. Angelescu; înlocuirea corectoarei dela liceul Industrial d-na Tudosia prin d-na M Samson; înlocuirea directoarei dela liceul Sericicol, d-na V. Niculescu prin d-na Maria Palade; Trecerea ca secretar la gimnaziul de băieţi Ferdeand a d-lui Ciovică secretarul liceului Gh. Lazăr. Toate aceste măsuri vor fi aplicate imediat de directorii şcoalelor. întâmplări din Gapitală PrivejTarea unui şef de bandă Comisarul Moraru de la Brigada 11-a Judiciară, însoţit de detectivii Hanciu şi Rotaru Gheorghe, au reuşit să aresteze pe şeful bandei de spărgători de vagoane din Gara de Nord. Poliţiştii informaţi că banda s-ar afla adăpostită într’o cameră a hotelului Dacia, au procedat la o descindere. Doi dintre bandiţi au reuşit să dispară sărind pe geam, iar şeful bandei, anume BUDEANU ŞTEFAN, plutonier major, a putut fi arestat după o luptă crâncenă. La percheziţia făcută în cameră s’au găsit 500 perechi cărţi de joc furate dintr’un vagon al C. A. M.-ului vagon aflat în gara Arad, deasemenea s’au găsit sub salteaua patului 15.000 silvici austriaci. Ancheta continuă pentru a se identifica ceilalţi complici. Cu prilejul unei descinderi făcută ■de Brigada II Judiciară s’a găsit la locuinţa lui loan Ghiculescu din str. Gl. Angelescu 113, numeroase cauciucuri de autobuze, anvelope şi pături provenite din furt. Conferinţa administrativă de la prefectura jud Prahova In sala de consiliu a Prefecturei Judeţului a avut loc o conferinţă administrativă la care au participat reprezentanţii autorităţilor şi serviciilor pendinte de judeţul nostru. După ce a vorbit d. Coroiu şeful Serv. Armistiţiului, au luat cuvântul: d. ing. Brustuc, Consilier technic judeţean; d. Al. Teodosiu, şeful Oficiului Economic; d. dr. Popescu Craiova; d. ing. I. Greceanu, directorul Camerei Agricole; d. dr. Pviă, şeful Serv. Veterinar şi d. Al. Comănescu, subprefectul judeţului. r.» Rusc La Conferinţa Regionalei Dâmboviţei a P C.R., ţinută sub semnul mobilizării poporului pentru reconstrucţia ţării, primul angajament al organizaţiilor de partid din Regionala noastră a fost de a da cât mai multă atenţie ridicării producţiei de petrol, atât de necesar vieţii economice a ţării. Astfel comuniştii din industria petrolului, în fruntea muncitorilor şi technicienilor, au început munca lor cu elan, răspunzând la chemarea partidului, în pofida sabotajului iracţiunii. Din iniţiativa comuniştilor, sau format comisiuni tehnice cepuse din specialişti, pentru a controla posibilităţile unei extracţii cât mai bune de petrol.Rezultate demne de remarcat au fost obţinute de ing. Budai Carol. Sprijinit de muncitori, el a putut să adâncească o sondă părăsită de la 900 m. la 1100 m., descoperind astfel nouă straturi de petrol care dau astăzi o producţie zilnică de 4 1/2 vag. ţiţei. Această experienţă este folosită cu succes pentru punerea în funcţiune şi a restului de sonde părăsite. Se remarcă deasemeni grija muncitorilor de a împiedica sabotajul organizat prin furturi de materiale (cazul dispariţiei curelelor de trasmisiune, dela sondele „Prahova” cu debitul cel mai mare din regiune). Din iniţiativa comuniştilor s’a propus întărirea vigilenţei organizându-se gărzile de noapte datorită cărora se pot apăra aceste bunuri. Deasemeni muncitorii dela fostul Arsenal al Armatei, care prin trecerea la C.F.R. poartă numele de Atelierele C.F.R. Gheorghiu-Dej bucurându-se de noul statut al C.F.R.-ului, au mărit randamentul în mod considerabil, mai ales în piese necesare pentru vagoane şi locomotive. In aceste acţiuni s’au remarcat comuniştii dela atelierele de turnătorie, prin ridicarea producţiei dela 4000 kg. piese turnate săptămânal la 7000 kg. Comuniştii dela atelierele C.F.R.Titu sunt deasemeni preocupaţi de ridicarea producţiei, creând posibilităţi de reparare a locomotivelor chiar în aceste ateliere, fără a fi nevoie a le trimite la atelierele Griviţa-C.F.R. In industria textilă la „Cassasovici" — Dâmboviţa şi la „Gavana” — Argeş, comuniştii mobilizează pa toţi muncitorii pentru prelucrarea bumbacului sosit din Uniunea Sovietică, transformându-1 în fire, care să fie trimise cât mai repede ţăranilor. S’a reuşit astfel să se lucreze cu două schimburi, acoperindu-se întreaga capacitate de producţie a fabricelor. In campania de sprijinire a ţăranilor, In fruntea echipelor de muncitori la muncile de însămânţări, comuniştii au dat un sprijin efectiv pentru repararea uneltelor agricole. Pentru combaterea urmărilor secetei organizaţiile de partid din Regionala Târgovişte au întreprins o muncă temeinică pentru valorificarea fructelor, prin uscarea lor şi prin fabricarea marmeladei. Astfel numai la Muşcet s’au pus în funcţiune 443 de cuptoare de uscat fructe cu o capacitate de 5 vagoane de fructe uscate pe zi. Acţiuni asemănătoare au fost întreprinse şi în alte ramuri de producţie. De exemplu la „Caps” şi ,,Silva” — MoToleni,pe lângă fabricarea de cherestea, comuniştii sunt în fruntea muncitorilor pentru fabricarea binalelor şi parchetului. La propunerea organizaţiilor de partid din Curtea de Argeş, negustorii şi cetăţenii din localitate, au contribuit cu toţii la construirea a două poduri di oraş, necesare transportului. De la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, toate organizaţiile de partid din Regionala Dâmboviţa, sunt mobilizate pentru a lămuri populaţia şi pentru a pune în practică hotărârile conferinţei Celulele de la sate şi-au intensificat activitatea pentru desăvârşirea reformei agrare. Prin mobilizarea ţăranilor s’a putut îndeplini la timp planul stabilit pentru însămânţările de toamnă. OBSERVAŢIUNI CRITICE ŞI AUTOCRITICE Pe lângă aceste succese ale organizaţiunilor noastre de partid constatăm şi greşeli şi lipsuri în muncă. Astfel munca organizatorică n’a putut cuprinde pe toţi cei care caută partidul, aceasta şi din cauza că unii tovarăşi, nu ridică în munca organizatorică cadre noul atât de necesare. Nu a fost ridicat îndeajuns nivelul politic şi cultural al membrilor de partid şi al cadrelor partidului. Nu s’a dat destulă atenţie luptei pentru înfiinţarea de economate mai ales la minerii din Şotânga-Dâmboviţa şi „Concordia” . Mai sunt comunişti care au şi-au însuşit suficient linia partidului şi nu dau astfel destulă importanţă F.U.M. In conducerea organizaţiei de partid a Regionalei noastre au existat metode de comandă, neglijându-se munca colectivă, precum şi superficialitatea în muncă, prin necunoaşterea terenului. Din cauza acestor slăbiciuni s’a întârziat ridicarea cadrelor şi complectarea resoartelor cu Instructori nou. Mat sunt celule care duc o viaţă de partid neregulată. Materialul de propagandă nu a fost răspândit cu destulă perseverenţă, până în satele cele mai îndepărtate. Unii tovarăşi cedează în faţa greaţăPrefectura judeţului Prahova a primit următoarea adresă din partea d-lui Romulus Zăroni ministrul Agriculturii şi Domeniilor. Luând cunoştiinţă de situaţia deffiântărilor de toamnă pe ţară, am constatat cu multă plăcere că judeţul dv., figurează printre primele pe ţară. Pentru concursul dv. nelimitat dat organelor Camerei Agricole, primiţi felicitările şi mulţumirile noastre. MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR, ROMULUS ZARONI ★ Uniunea Femeilor Antifasciste din România salută călduros primul Congres Mondial al Femeilor, care luptă pentru pace, democraţie şi unitatea femeilor din lumea întreagă. * Sindicatul funcţionarilor Preşedinţiei Consiliului de Miniştri aduce la cunoştinţă că festivalul anunţat pentru seara zilei de 1 Decembrie 1945 se amână pentru data de 19 Ianuarie 1946, în saloanele Cercului Militar. • Poetul D. Anghel va fi comemorat de Societatea Scriitorilor Români, la sediul din str. General Berthelot 18, mâine, Sâmbătă la ora 0 p. m Părintele Cala Galaction va evoca figura poetului, din opera căruia se vor citi versuri. Membrii societăţii scriitorilor români sunt rugaţi să participe în număr cât mai mare la această festivitate. Ministerul Agriculturii şi Domeniilor — Direcţia învăţământului şi Propagandei Agricole — aduce la cunoştinţa tuturor candidaţilor care s-au prezentat la examenul de admitere de la şcoala medie de agricultură din Târgu Mureş în lunile Octombrie Şi Noemvrie a. c. şi au dat proba scrisă, precum şi acelora cari, până în prezent, nu s’au prezentat la acest examen, că se va ţine un ultim concurs complet, pe ziua de 15 Decembrie, în localul şi cu profesorii şcoalei de la Târgu-Mureş, după care candidaţii admişi se vor înscrie în scriptele şcoalei şi vor urma cursurile potrivit disporţ lurilor date de Minister. Această informaţie ţine loc de înştiinţare oficială pentru toţi tinerii absolvenţi ai şcoalelor inferioare de agricultură ori absolvenţi a 4 clase secundare, cari doresc a urma secţiunea română a şcoalei medii de agricultură din Târgul Mureş. ★ Uniunea Populară Maghiară anunţă pe toţi membrii organizaţiei să fie cu toţii prezenţi la Sediul Organizaţiei în ziua de 1 Decembrie, ora 8.30 pentru a lua parte la Serbarea de 1 Decembrie. ★ Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă că la Facultatea de Medicină din Cluj, se va ţine un nou examen de admitere, pe data de 9 Decembrie a. c., pentru un număr de aproximativ 50 locuri. ★ Ministerul Educaţiei Naţionale aduce la cunoştinţă că şcolile începând mai târziu decât se hotărîse la început, se amână toate lucrările din cursul anului (teze), facerea mediilor, cu atâta timp cu cât a fost amânată deschiderea cursurilor o ţilor, şi din cauza aceasta mai sunt comune, unde organizaţiile de partid nu au putut să creeze cooperative săteşti. Comitetul Regional din Târgovişte, şi toate organizaţiile de partid din Regională trag concluzii şi învăţăminte, din realizările înfăptuite ca şi din aceste scurte observaţiuni critice şi autocritice şi îşi iau obligaţiunea de a-şi încorda eforturile pentru a învinge lipsurile şi slăbiciunile şi a pune în viaţă cât mai desăvârşit linia Partidului nostru spre binele poporului nostru şi a clasei muncitoare. A. JIANU Secretarul Regionalei Dâmboviţa IS.C.R. In cadrul ciclului de conferinţe organizat de Frontul Plugarilor” în sala „Progresul Silvic“ din B-duil Tache Tomaşcu Nr. 31, prietenul Dr. Gheorghe Predescu, secretar general în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va conferenţia Sâmbătă 1 Decembrie a. c., orele 17 despre „Asistenţa veterinară la sate“. ★ Şcoala de agricultură Mercurea Ciuc aduce prin aceasta mulţumiri d-lor comandanţi ai cercului teritorial Mercurea Ciuc şi ai Regimentului 16 Artilerie din aceiaşi localitate, car® au dat concursul şcoalei în vederea muncilor agricole din toamna anului acesta. Zilele trecute a avut loc în aula Academiei Comerciale constituirea Institutului român de drept privat. D. prof universitar Stoianovici a fost ales secretar general al institutului, iar d. Tomoşoiu secretar, convocat Uniunea Sindicatelor de Meseriaşi Patroni „îmbrăcăminte şi Textile” din România, invită stăruitor pe toţi membrii ei a lua parte Sâmbătă 1 Dec. 1945 ora 9 dim. la Camera de Muncă pentru aniversarea unirii Ardealului. ★ Sindicatul Unit al Salariaţilor CFR, din Bucureşti convoacă la sediul său din Palatul Cultural Giuleşti, Vineri 30 Noembrie , 1, ora 16, următorii : 1. Responsabilii Resortului Aprovizionare şi Asistenţă, de la toate comitetele de fabrică şi birou. 2. Administratorii Oficiilor de Aprovizionare şi suboficii. 3. Administratorii cantinelor. La ordinea de zi fiind importante chestiuni, prezenţa tuturor este necesară. 1. Comisia Culturală a Sindicatului Muncitorilor din Industria Alimentară aduce la cunoştinţă tuturor comitetelor de întreprinderi, subsecţiilor sindicale şi delegaţiilor de localuri, că şedinţele cu responsabilii culturali se vor ţine regulat în fiecare Sâmbâtă la orele 4 la sediul sindicatului, în bd. Schitu Măgureanu Nr. 8. Prima şedinţă va avea loc Sâmbătă 1 Decembrie 1945. ★ Toţi Responabilii Culturali din întreprinderile Textile sunt convocaţi pentru Vineri 30 Noembrie 1945 ora 17 la Sindicatul Textile din Str. Popa Soare Nr. 1 având a li se face comunicări importante. Prezenţa obligatorie: ★ Toţi responsabilii de presă şi ziare de perete din întreprinderile aparţinând Sindicatului Metalo-Chimic, sunt convocaţi pentru Vineri 30 Noembrie 1945 la orele 18, la sediul Sindicatului din Str. Isvor No- 4. ’«• urrratg; -1-'UTilHnapseear.. . §smigatgtefcs.r.-r.. . . ram-t-sp . VIATA DE PARTID Munca organizaţiilor de partid din regiunea Dâmboviţa INFORMAȚII ★ « 13 Către cititorii noştri ! Organul Comitetului Centre al Partidului Comunist Român, „SCÂNTEIA" a statistit permanent pe linia marilor nâzuinţi ale masselor populare, identificându-se cu Interesele lor, exprimându-le şi apârându-le cu energie şi hotărîre neclintită. „Scânteia" este singurul ziar românesc care-şi întemeiază viaţa materială pe cititorii săi, neavând nici publicitate sau reclame plătite, nici sprijinul unor posibilităţi financiare din afara gazetei. Paginile ziarului nostru sunt consacrate în mod exclusiv intereselor poporului. Intereselor ţârii. Tocmai de aceea greutăţile noastre materiale sunt mod mari, iar posibilităţile de a le face faţă Umflate. Iată motivul pentru care cerem ari tovarăşilor, prietenilor, cititorilor noştri să Întreprindă o campanie de colectare a cât mai multe fonduri pentru „Scânteia", sa facă un număr căi mai mare de abonamente la ziarul nostru. Întărind organul central al Partidului Comunist, se întoreşte Însăşi lupta poporului nostru şi a clasei sale muncitoare pentru democraţie, independenţă şi bună stare. Tovarăşi ! Prieten!! Cititor 11 Susţineţi lupta noastră, susţineţi „Scânteia" prin strângere de fonduri şi abonamente ! Sabotajul de la fabtrici la soc. „Lena“ ( Continuare din pag. 1-a) Să împrospătăm şi aici memoria conducerii societăţii „Letea”. Anuarul german „Compass” ediţia 1944, la pag. 618, arată că soc. „Letea” a participat la „Societatea de studii pentru stuful din Delta Dunării”. Deci, soc. „Letea” nu a fost chiar atât de străină de proectele privitoare la stuful din Delta Dunării, cu care se ocupa vestitul dr. Max Ilgneri unul din conducătorii concernului „I. G. Farbenindustrie” şi ai organizaţiei de propagandă imperialistă „Mitteleuropäischer Wirtschaftstag”, la a cărei filială din România erau membri mai mulţi prieteni politici ai d-lui Brătianu. Evacuarea fabricii In sfârşit, scrisoarea pe care am primit-o de la conducerea societăţii „Letea” afirmă că „maşinile fabricii de hârtie Letea n’au fost dispersate“. Regretăm că domnii care ne scriu sunt atât de greşit informaţi. Pentru lămurirea lor vom cita din nou din darea de seamă pe 1944 a consiliului de administraţie al societăţii „Letea”: „...Societatea noastră a primit ordin de la guvern (nota noastră, de la guvernul antonescian) să înceteze lucrul în fabrica Letea şi să evacueze spre vest toate instalaţiile sale, dimpreună cu tot personalul şi cu materialele din magazii şi de pe teren“. Iar în continuare darea de seamă precizează că au fost evacuate de la Letea la Zărneşti „piesele de schimb de valoare mare sitele de bronz, flanele, tambure, etc.“. Se arată de asemenea că aceste instalaţiuni, precum şi materialele evacuate „reprezentau la data evacuării o valoare de aproximativ 300.000.000 lei“. Iată dar, încă o afirmaţie neadevărată pe care o face conducerea societăţii „Letea”, în scrisoarea pe care ne-o trimite. Aceeaşi dare de seamă arată că fabrica dela Letea nu şi-a reluat lucrul decât în ziua de 23 Aprilie 1945, când a pornit maşina de fabricaţie Nr. 2. Aşadar, dela 23 August până la 23 Aprilie, adică 8 luni, nu s’a lucrat. Dece ? Scrisoarea societăţii „Letea” vrea să ne facă să credem că din cauza lipsei de păcură. Este un simplu pretext. Oare celelalte fabrici din Moldova n’au lucrat până acum ? Oare nu s’a transportat păcură în Moldova până acum? Oare în regiunea Bacăului nu există petrol ? Adevărul este că fabrica Letea n’a lucrat fiindcă direcţiunea în frunte cu administratorii delegat şi preşedintele societăţii n’au vrut să’ pună fa br’ca în funcţiune. Au fost speculate stocurile vechi de hârtie, după cum se recunoaşte chiar în darea de seamă pe 1944, care pomeneşte despre „diferenţa de preţ obţinută la hârtia şi materialele vândute“. Chiar când au lucrat, fabricile societăţii „Letea“ au preferat să producă hârtie de scris, care poate fi speculată mai uşor, decât hârtie pentru ziare, care aduce beneficii mai mici. Sabotajul şi speţuil arrată cauzele adevărate ale inactivităţii fabricilor societăţii „Letea“. 1. Am încercat să descifrăm semnăturile de pe scrisoarea pe care ne-a trimis-o soc. „Letea“. Scrisoarea e semnată de d. Drag. Hurmuzescu, preşedintele societăţii şi de d. A. Buzescu, director general. Vom arăta în numărul de mâine cine este d. prof. DRAG. HURMUZESCU, Menţinerea ordinei în sălile de spectacol In scopul de a se reglementa şi a pune ordine la spectacolele de cinematograf şi în special la acelea de pe B-dul Elisabeta, Prefectura Poliţiei Capitalei face cunoscut publicului să caute a-şi lua bilete din timp, a respecta orele stabilite de direcţiunile cinematografelor şi a nu încerca prin violenţă să pătrundă în sală. In scopul menţinerii ordinei, Prefectura Poliţiei Capitalei, a detaşat jandarmi la toate speracolele care prezintă o afluenţă de public. Se înlocuesc permisele de circulaţie tip M. I. A. P. R. Prefectura Poliţiei Capitalei, serviciul circulaţiei, face cunoscut că cu începere de la data de 3 Decembrie 1945, se va proceda la înlocuirea permiselor de circulaţie tip M. I. A. P. R. şi a adeverinţelor de circulaţie eliberate de Direcţia Motomecanizării, cu foaia de circulaţie albă (albastră) prevăzută de legea asupra circulaţiei pe drumurile publice. In acest scop proprietarii de autovehicule înscrise la serviciul circulaţiei se vor prezenta după cum urmează : In ziua de 3 Decembrie nr. 0-500 ; 4 Dec. 501-1000 ; 5 Dec. 1001-1500 ; 7 Dec. 1501-2000 ; 8 Dec. 2001-2500 ; 10 dec. 2501-3000; 11 Dec. 3001-3500; 12 Dec. 3501-4000; 13 Dec. 4001-4500; 14 Dec. 4501-5000 ; 15 Dec. 5001-5500. Pentru celelalte numere se va comunica la timp. Neprezentarea la termenele prevăzute va fi sancționată. Prezentarea autovehiculelor se va face în Splaiul Independenţei în spatele Vămii Poştei (grădiniţă) în ziua indicată, începând de la orele 8-14. 4 Azi, pâine Vineri 30 Noembrie este vlahii hemul de pâine nr. 58, pentru o rafie de 300 gr. de pâine. Cît ?! 5 „Scânteia Preţuri maximale pentru transportul lemnelor de foc Comisariatul general al preţurilor a fixat următoarele tarife pentru transportul lemnelor de foc cu căruţele sau autocamioanele, în Capitală: Deragări la depozite sau domiciliul consumatorilor: Pentru lemnele de foc netăiate sosite la vagoane compleete şi transportate în orice parte a Capitalei fără a traversa cursul Dâmboviţei 35 000 lei de vagon. Pentru transporturile efectuate în orice parte a Capitalei şi traversând cursul Dâmboviţei 42.000 lei de vagon. De la depozite la domiciliul consumatorilor: Pentru transporturile efectuate In orice parte a Capitalei, fără a traversa cursul Dâmboviţei 4.200 lei pentru 1008 kg. Pentru transporturile efectuate In orice parte a Capitalei traversând cursul Dâmboviţei 5.000 lei pentru 1000 kg. Pentru transporturile de lemne de foc efectuate de la orice gară sau depozit din Capitală în comunele suburbane, se stabilesc următoarele tarife : Pentru lemnele netăiate sosite în vagoane complete, lei 45.500 pentru vagonul de 10 tone. Pentru lemnele tăiate la domiciliul consumatorilor, lei 5.500 pentru 1000 kg. Participarea comercianţilor şi industriaşilor la sărbătorirea realipirii Ardealului Uniunea Sindicatelor din Industrie şi Comerţ—U. S. I. C.—face un călduros apel către toţi industriaşii şi comercianţii afiliaţi, care în toate împrejurările au dovedit înaltul lor simţ patriotic, să participe Sâmbătă 1 Decembrie a. c. la marele meeting organizat în Capitală de F. N. D., în cadrul căruia se va sărbători Unirea Ardealului. Adunarea comercianţilor şi industriaşilor încadraţi în U . C. se va face la ora 8.30 dim , la Camera de Comerţ şi Industrie, de unde se va porni spre Piaţa Naţiunii era Diverse Prefectura Prahova a fost arizectat să contracteze un imprut de 500 milioane lei la Casa de epuneri şi Consemnaţiuni. împrumutul va fi folosit la continuarea lucrărilor de emncţie a liniei ferate Ploeşti Movişte. Colectările de orez indigen in tabul atributUmitor srt de colectare a orezului pe bază ti mandat, Institutul Naţional al Cooperaţiei a colectat până la 15 Noembrie a. c. o cantitate totală de 83.543 kgr orez indigen, din care 42.543 în Jud. Ilfov, 30 000 In jud. Ialomiţa şi 11 000 kgr. In jud. Dolj. Prin prelucrarea celor 42.543 kgr. orez brut au rezultat 24.410 kgr orez decorticat SERGItIE KIROV La a 11-a aai varsare a Morţii lui (Urmare din pag. la) , Jilov, fabricarea în aceste uzine a primelor tractoare sovietice şi construcţia la uzina din Ijor a primului blooming sovietic. Kirov a arătat deasemenea iniţiativă şi energie în perioada expediţiunilor de la Nord. In peninsula Kola au fost găsite zăcăminte din cele mai valoroase, s’a organizat extragerea minereurilor de apatită şi s’a înfiinţat un mare centru industrial: Hibinogorsk (astăzi Kirovsc) ? Un rol de conducere a avut Kirov şi la construcţia canalului Marea Albă- Marea Baltică, canalul „Stalin“. Multă atenţie a acordat el şi desvoltării agriculturii din regiune. Peste tot, unde lucra Kirov, el arăta o mare grijă pentru oameni. Reconstrucţia Leningradului a condus-o el personal. In cartierele muncitoreşti au fost clădite case mari şi frumoase, cu multe apartamente, dispunând de confort. In oraş au fost înfiinţate multe şcoli, cluburi, cinematografe, creşe şi grădiniţe pentru copii. Kirov s-a îngrijit permanent de îmbunătăţirea condiţiunilor materiale şi de traiu ale muncitorilor şi funcţionarilor. Una din trăsăturile specifice ale caracterului său a fost delicateţea în raporturile cu oamenii. Deseori putea fi văzut pe străzile Leningradului înconjurat de muncitori, studenţi, copii. Kirov a fost un mare patriot sovietic. Toată activitatea lui a fost pătrunsă de grija pentru înflorirea şi măreţia Ţării Sovietelor. El are merite mari în lupta pentru libertate şi independenţă din epoca războiului civil. In timp de pace, munca gigantică depusă de el pentru industrializarea ţării a avut o mare însemnătate militară. Rezultatele muncii sale s’au evidenţiat cu deosebire în epoca Marelui Războiu de Apărare a Patriei împotriva Germaniei fasciste. Kirov înţelegea foarte bine situaţia internaţională. El înţelegea ce pericol prezintă fascismul german pentru popoarele Uniunii Sovietice şi pentru toate popoarele iubitoare de pace. De multe ori, Kirov a arătat pericolul unui atac al imperialiştilor germani şi japonezi împotriva U R.S.S. Oamenilor muncii din ţara sovietică el le-a arătat că trebue să fie vigilenţi, el a cerut neîncetat ridicarea potenţialului economic şi militar al U.R.S.S. El a spus: „Trebue să facem totul ca atunci când duşmanilor noştri dela Rasărit sau dela Apus le va veni cheful să atace hotarele sfinte ale marei Uniuni Sovietice, să fim gata să-i respingem şi să-i sdrobim victorios". Intre cuvântul spus şi faptă Kirov nu făcea nici o deosebire. Cu atenfie a urmărit el pregătirea militară a unităiţilor din comandmentul militar Leningrad şi de flota maritimă de război din Marea Baltică. Foarte ei vezi şi taberele Armatei Roşii şi vasele de războiu. Permanent apela lasoldaţii şi marinarii roşii să se desăvârşească în arta militară Konu a educat cetăţenii sovetici în spiritei dragostei nemărginite pentru patrie şi al urei sfinte împotriva duşmanilor. Duşmanii, poporului sovietic, mârşavii agenţi ai fascismului german, l-au urît pe Kirov, văzând în el pe unul din conducătorii construcţiei socialiste din U.R.S.S., pe marele patriot al Ţări sovietice. v ~ In ziua de 1 Decembrie 1934 ei l-au ucis mişeleşte. Amintirea lui Kirov este sfântă pentru popoarele din U.R.S.. Cu numele lui pe buze, ostaşii de pe front au pornit la atac, iar muncitorii din ţară la muncă. In situaţia grea din anii 1941—1942, pe timpul blocadei, cuvântările înfocate, faptele patriotice ale lui Kirov, au dat cetăţenilor Leningradului o îndârjire neînchipuită până atunci în lupta cu duşmăniţi. In poemul „Kirlov e cu noi“, scriitorul Nicolai Tihonov a scris în epoca blocadei: „Şi numele glorios al hi! Kirov conduce regimentele celor din Leningrad". Elevii vor sărbători unirea Ardealului in şcoli Ministerul Educaţiei Naţionale aduce la cunoştinţă că ziua de 1 Decembrie, ziua Unirii Art)"”'’!lui va fi sărbătorită în cadrul muncii şcolare, ca si până acum, în ultima de curs, rînii prea-veri vorbind elevilor denre însemnătatea zilei,