Scânteia, decembrie 1945 (Anul 2, nr. 393-416)

1945-12-01 / nr. 393

Se îmbunătăţeşte fitiluarea invalizilor ll urma discuţiuilor pariate in Consifilil de Miniştri, asupra aituia­­ţiei grele în care se află invalizii, orfanii şi văduvele de război, gu­vernul a hotărît trecerea Casei­­O.V.R. la ministerul Asigurări­­or. Pentru o imediată îmbunătăţi­­re a situaţiei celor ce cad în pre­­vederile legii I.O.V.R., s’a hotărît a în primul rând şi în cel mai murt timp să se facă o clasare ra­ională, justă, pentru invalizi, ca ostia să nu mai umble de colo înă colo, dela o unitate la alta, erându-şi drepturile. S’a decis de­­emenea ca pensiile ce se vor a­­rda să reprezinte un minim de­­stinţă. Pentru a le da posibilitatea de a rveni în câmpul muncii se vor uu­ca pentru invalizi două sterte­ TMe: reeducarea profesională în ntreprinderi în posturi adecvate, find salarizaţi, şi reeducarea în cntre speciale susţinute de către Stat. Prin reîncadrarea în pro­ducţie, invalizii vor­ putea parti­cipa efectiv la munca de reclădire a ţârii, dobândind astfel un câştig atât material cât şi moral, nu se vor mai simţi în sarcina altora. Concesiunile debitelor C.A.M vor fi revizuite, pe viitor nemai­acordându-se autorizaţii decât celor ce cad în prevederile legii I.O.V.R. Aceştia vor avea însă o­­bligaţia de a exercita ei personal funcţiunea. Ministerul Asistenţei şi Asigurărilor studiază posibili­tatea de a obţine condiţii speciale de credit şi renunţarea la garanţie pentru cel de la I.O.V.R., din par­tea CAJV.-ului. Pat fiind lipsa de proteze de cast suferă cea mai mare parte a Intra/BzQor, se vor înfiinţa în ţară noi undite ateliere de fabricat proteze care vor fi date gratuit celor ce au nevoie. Se vor crea anumite industrii cărora Statul va avea grije să le furnizeze cu prioritate materia primă şi credite­ necesar şi la care vor lucra exclusiv invalizii. De exemplu: fabrici de pungi de hârtie, de împletituri, perii, etc. Pentru uşurarea vieţii invalizi­lor ce vin în centre mai mari după diferite treburi se vor organiza cămine speciale, amenajate cu tot utilajul necesar. In Capitală, în cartierul Obor, s’a şi înfiinţat o baracă cu o capacitate de 100 de perc—TS£şi unde sunt adăpostiţi in­­va­zii. Pentru marii mutilaţi, care nu mai pot fi încadraţi în câmpul muncii, se vor crea în toate ora­şele ţării centre în care toţi aceş­tia vor putea duc©­i o viaţă confor­tabilă. Luând în discuţie aplicarea re­formei agrare guvernul a hotărît şi Ministerul Agriculturii va adu­ce la îndeplinire această hotărîre, să se facă toate rectificările con­form drepturilor I.O.V.R. Osa I­OV.R., prin trecerea ei la Ministerul Asistenţei şi Asigu­rărilor Soitale, va trebui să de­vină o instituţie cu adevărat de­mocratică, la a cărei conducere trebue neapărat să fie reprezen­tanţii massed I.O.V.R. In acest fel se vor înlătura lipsurile şi greşelile ei din trecut care au procurat atâ­tea nemulţumiri în rândurile ce­lor direct interesaţi. Invalizii, orfanii şi văduvele primesc cu o deosebită satisfacţie deciziile guvernului care vin să aducă o reală îmbunătăţire a con­diţiilor de viaţă pentru acela car© şi-au dat ce au avut mai scump pentru ţară. Clasarea invalizilor şi accidentaţilor de războiu Ministerul de Război comunici ur­mătoarele: Pentru, a nu accelera formalităţile ■de dosare « invalizilor şi accidenta­lilor de rttofeci, cei interesaţi vor a­­d­­resa cererile comandamentelor te­ritoriale pe raza cărora locuesc, de­­punându-se personal sau prin Oficiile ..I. O. V. R.“, de pe lingă Primăria Comunei în care domiciliază fi păs­trând numărul de înregistrare, spre a servi ulterior la informaţiuni sau eclamaţiuni. Osatfii sub arme pot­­ce cereri prin unităţi. — Depunerea cererilor la alte au­­torităţi sau trimiterea lor prin poştă provoacă pierdere de timp şi întâr­zie soluţionarea. — Petiţionarii vor specifica în ce­reri toate datele în legătură cu cla­sarea, gradul şi contingentul, unita­tea căreia aparţin, unitatea cu care au fost pe front, data rănirii ori îm­bolnăvirii şi spitalele in care s’au tra­tat. Dacă au acte doveditoare, le vor anexa in original sau în copie. — Cei nemulţumiţi cu hotărtrea Comisiilor Medicale Mixte de pe lângă Comandamentele Teritoriale, pot face — in termen de 60 zile dela data clasării — contestaţie la Com­i­­sia Medicală Superioară Mixtă de pe lângă Ministerul de Război — Direc­ţia Medicală, depunând-o direct la a­­cea comisiune sau tot prin Coman­damentul Teritorial, care va înainta odată cu contestaţia şi dosarul in cauză. — La orice contestaţie sau recla­­mafie, se va­ anexa in copie ultimul act de clasare. Lip Operelor Sociale şi Casa I.O. V. R. au inttat sub tutela Ministerului Asis­tenţei şi Asigurărilor Socia­l In trio conferinţă da presă ca a avut loc ori la Ministerul Asistenţei şi Asi­gurărilor Sociale, d. ministru Gheorghe Nicolau, a făcut importante declaraţii. D-sa a explicat sensul hotărîrilor luate în ultimul consiliu de miniştri prin tre­cerea Ligii Operelor Sociale şi a Casei I.O. V.R. la ministerul condus de d-sa care se va numi al Asistenţei şi Asigu­rărilor Sociale. D. ministru a anunţat că a primit din partea guvernului un fond de 600.000. 000 lei pentru acoperirea nece­sităţilor cantinelor, orfelinatelor şi că­minelor. Din acest fond 200.000.000 a fost alocat orfelinatelor din Moldova. Asistenţa universitară a fost tratată cu deosebită atenţie. De o săptămână au fost deschise restaurantele­­Victoria" şi „Buzeşti” la care vor lua maca zilnic 4000 de studenţi. Se fac toate eforturile pentru o cât mai bună aprovizionare a acestor restaurante. Trecând la problema I.O.V.R. şi a tre­cerii Casei I.O.V.R. sub tutela Ministe­rului Asistenţei şi Asigurărilor Sociale, d. prof. ing. Gh. Nicolau, a făcut o ex­punere a situaţiei grele a Invalizilor, or­fanilor şi văduvelor de război. D-sa a arătat că guvernul înţelege prin măsu­rile ce le-a hotărît să schimbe radical starea de lucruri ce a dăinuit până în prezent şi să aducă o cât mai grabnică rezolvare problemei invalizilor, orfani­lor și văduvelor. Sancţionarea profesorilor şi elevilor care au participat la acţiunile huliganice din 8 Noembrie Ministerul Educaţiei Naţionale adu­se la cunoştinţă că s-au aplicat urma­toarele prime măsuri, în urma desor­­dinelor dela 8 Noembrie a. c.: Anularea detaşării d-nei Simionescu, profesoară de muzică la şcoala Cen­trală. Suspendarea pedagogei Hilde­­fall, care trebue să părăsească şcoala. Eliminarea definitivă din toate şcoa­­lele a elevelor şi elevilor care se do­vedesc că activează antidemocratic. Suspendarea din învăţământ a d-lor prof. T. Culcea şi Ghinea, de la Matei Basarab. Pedepsirea d-lui prof. Ior­­dache Angelescu, dela liceul Matei Basarab, fiindcă, Intre altele, a lipsit dela şcoală nemotivat In ziua de 8 Noembrie, înlocuirea directorului dela Aurel Vlaicu, d. V. Bădulescu prin d. prof. C. Ionescu Suspendarea din învăţământ a d-lui prof. C. Harea; Schimbarea detaşării d-lui A. Bârlădeanu; Suspendarea din învăţământ a d-nei M. E. Sabo; înlo­cuirea de la direcţia liceului Industrial Nr. 1 a d-lui I. Săceanu prin d. prof. A. Lebădă şi suspendarea sa din în­văţământ; înlocuirea subdirectorului Ing. M. Rângeanu și trecerea sa la ca­tedră; Suspendarea pedagogilor M Spac și V. Angelescu; înlocuirea corec­toarei dela liceul Industrial d-na Tu­dosia prin d-na M Samson; înlocui­rea directoarei dela liceul Sericicol, d-na V. Niculescu prin d-na Maria Palade; Trecerea ca secretar la gim­naziul de băieţi Ferde­and a d-lui Ciovică secretarul liceului Gh. Lazăr. Toate aceste măsuri vor fi aplicate imediat de directorii şcoalelor. întâmplări din Ga­pitală PrivejTarea unui şef de bandă Comisarul Moraru de la Brigada 11-a Judiciară, însoţit de detectivii­­ Hanciu şi Rotaru Gheorghe, au reu­şit să aresteze pe şeful bandei de spărgători de vagoane din Gara de Nord. Poliţiştii informaţi că banda s-ar afla adăpostită într’o cameră a hote­lului Dacia, au procedat la o descin­dere. Doi dintre bandiţi au reuşit să dispară sărind pe geam, iar şeful bandei, anume BUDEANU ŞTEFAN, plutonier major, a putut fi arestat după o luptă crâncenă. La percheziţia făcută în cameră s’au găsit 500 perechi cărţi de joc fu­rate dintr’un vagon al C. A. M.-ului vagon aflat în gara Arad, deaseme­­nea s’au găsit sub salteaua patului 15.000 silvici austriaci. Ancheta continuă pentru a se iden­tifica ceilalţi complici. Cu prilejul unei descinderi făcută ■de Brigada II Judiciară s’a găsit la­­ locuinţa lui loan Ghiculescu din str. Gl. Angelescu 113, numeroase cau­ciucuri de autobuze, anvelope şi pă­turi provenite din furt. Conferinţa administra­tivă de la prefectura jud Prahova In sala de consiliu a Prefecturei Judeţului a avut loc o conferinţă ad­ministrativă la care au participat re­prezentanţii autorităţilor şi servicii­lor pendinte de judeţul nostru. După ce a vorbit d. Coroiu şeful Serv. Armistiţiului, au luat cuvântul: d. ing. Brustuc, Consilier technic judeţean; d. Al. Teodosiu, şeful Ofi­ciului Economic; d. dr. Popescu Cra­iova; d. ing. I. Greceanu, directorul Camerei Agricole; d. dr. P­v­iă, şe­ful Serv. Veterinar şi d. Al. Comă­nescu, subprefectul judeţului. r.» R­us­c La Conferinţa Regionalei Dâmbo­­viţei a P C.R., ţinută sub semnul mo­bilizării poporului pentru reconstruc­ţia ţării, primul angajament al orga­nizaţiilor de partid din Regionala noastră a fost de a da cât mai multă atenţie ridicării producţiei de petrol, atât de necesar vieţii economice a ţării. Astfel comuniştii din industria pe­trolului, în fruntea muncitorilor şi technicienilor, au început munca lor cu elan, răspunzând la chema­rea par­tidului, în pofida sabotajului iracţi­­unii. Din iniţiativa comuniştilor, sau format comisiuni tehnice ce­­­puse din specialişti, pentru a controla posi­bilităţile unei extracţii cât mai bune de petrol.Rezultate demne de remarcat au fost obţinute de ing. Budai Carol. Sprijinit de muncitori, el a putut să adâncească o sondă părăsită de la 900 m. la 1100 m., descoperind astfel nouă straturi de petrol care dau astăzi o producţie zilnică de 4 1/2 vag. ţiţei. Această experienţă este folosită cu succes pentru punerea în funcţiune şi a restului de sonde părăsite. Se remarcă deasemeni grija munci­torilor de a împiedica sabotajul orga­nizat prin furturi de materiale (cazul dispariţiei curelelor de trasmisiune, dela sondele „Prahova” cu debitul cel mai mare din regiune). Din iniţiativa comuniştilor s’a propus întărirea vigi­lenţei organiz­ându-se gărzile de noapte datorită cărora se pot apăra aceste bunuri. Deasemeni muncitorii dela fostul Arsenal al Armatei, care prin trecerea la C.F.R. poartă numele de Atelierele C.F.R. Gheorghiu-Dej bucurându-se de noul statut al C.F.R.-ului, au mărit randamentul în mod considerabil, mai ales în piese necesare pentru vagoane şi locomotive. In aceste acţiuni s’au remarcat comuniştii dela atelierele de turnătorie, prin ridicarea producţiei dela 4000 kg. piese turnate săptămânal la 7000 kg. Comuniştii dela atelierele C.F.R.­­Titu sunt deasemeni preocupaţi de ridicarea producţiei, creând posibili­tăţi de reparare a locomotivelor chiar în aceste ateliere, fără a fi nevoie a le trimite la atelierele Griviţa-C.F.R. In industria textilă la „Cassasovici" — Dâmboviţa şi la „Gavana” — Ar­geş, comuniştii mobilizează pa toţi muncitorii pentru prelucrarea bumba­cului sosit din Uniunea Sovietică, transformându-1 în fire, care să fie trimise cât mai repede ţăranilor. S’a reuşit astfel să se lucreze cu două schimburi, acoperindu-se întreaga capacitate de producţie a fabricelor. In campania de sprijinire a ţărani­lor, In fruntea echipelor de muncitori la muncile de însămânţări, comuniştii au dat un sprijin efectiv pentru re­pararea uneltelor agricole. Pentru combaterea urmărilor sece­tei organizaţiile de partid din Regio­nala Târgovişte au întreprins o muncă temeinică pentru valorificarea fructe­lor, prin uscarea lor şi prin fabrica­rea marmeladei. Astfel numai la Muş­­cet s’au pus în funcţiune 443 de cup­toare de uscat fructe cu o capacitate de 5 vagoane de fructe uscate pe zi. Acţiuni asemănătoare au fost între­prinse şi în alte ramuri de producţie. De exemplu la „Caps” şi ,,Silva” — MoToleni,pe lângă fabricarea de che­restea, comuniştii sunt în fruntea muncitorilor pentru fabricarea bina­lelor şi parchetului. La propunerea organizaţiilor de partid din Curtea de Argeş, negustorii şi cetăţenii din localitate, au contri­buit cu toţii la construirea a două poduri di oraş, necesare transportului. De la Conferinţa Naţională a Parti­dului Comunist Român, toate organi­zaţiile de partid din Regionala Dâmbo­­viţa, sunt mobilizate pentru a lămuri populaţia şi pentru a pune în practică hotărârile conferinţei Celulele de la sate şi-au intensificat activitatea pentru desăvârşirea refor­mei agrare. Prin mobilizarea ţăranilor s’a putut îndeplini la timp planul sta­bilit pentru însămânţările de toamnă. OBSERV­AŢIUNI CRITICE ŞI AUTOCRITICE Pe lângă aceste succese ale organi­­zaţiunilor noastre de partid constatăm şi greşeli şi lipsuri în muncă. Astfel munca organizatorică n’a putut cu­prinde pe toţi cei care caută parti­dul, aceasta şi din cauza că unii to­varăşi, nu ridică în munca organi­zatorică cadre noul atât de necesare. Nu a fost ridicat îndeajuns nivelul politic şi cultural al membrilor de partid şi al cadrelor partidului.­­ Nu s’a dat destulă atenţie luptei pentru înfiinţarea de economate mai ales la minerii din Şotânga-Dâmbo­viţa şi „Concordia” . Mai sunt comunişti care au şi-au însuşit suficient linia partidului şi nu dau astfel destulă importanţă F.U.M. In conducerea organizaţiei de par­tid a Regionalei noastre au existat metode de comandă, neglijându-se munca colectivă, precum şi superfi­cialitatea în muncă, prin necunoaşte­rea terenului. Din cauza acestor slă­biciuni s’a întârziat ridicarea cadrelor şi complectarea resoartelor cu Ins­tructori nou. Mat sunt celule care duc o viaţă de partid neregulată. Materialul de propagandă nu a fost răspândit cu destulă perseverenţă, până în satele cele mai îndepărtate. Unii tovarăşi cedează în faţa greaţă­Prefectura judeţului Prahova a primit următoarea adresă din par­tea d-lui Romulus Zăroni ministrul Agriculturii şi Domeniilor. Luând cunoştiinţă de situaţia def­­f­iântărilor de toamnă pe ţară, am constatat cu multă plăcere că judeţul dv., figurează printre primele pe ţară. Pentru concursul dv. nelimitat dat organelor Camerei Agricole, primiţi felicitările şi mulţumirile noastre. MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR, ROMULUS ZARONI ★ Uniunea Femeilor Antifasciste din România salută călduros primul Con­gres Mondial al Femeilor, care luptă pentru pace, democraţie şi unitatea femeilor din lumea întreagă. * Sindicatul funcţionarilor Preşedin­ţiei Consiliului de Miniştri aduce la cunoştinţă că festivalul anunţat pen­tru seara zilei de 1 Decembrie 1945 se amână pentru data de 19 Ianuarie 1946, în saloanele Cercului Militar. •­ Poetul D. Anghel va fi comemo­rat de Societatea Scriitorilor Ro­mâni, la sediul din str. General Berthelot 18, mâine, Sâmbătă la ora 0 p. m­ Părintele Cala Galaction va evo­ca figura poetului, din opera căruia se vor citi versuri. Membrii societăţii scriitorilor români sunt rugaţi să participe în număr cât mai mare la această fe­stivitate. Ministerul Agriculturii şi Domenii­lor — Direcţia învăţământului şi Pro­pagandei Agricole — aduce la cunoş­tinţa tuturor candidaţilor care s-au prezentat la examenul de admitere de la şcoala medie de agricultură din Târgu Mureş în lunile Octombrie Şi Noemvrie a. c. şi au dat proba scri­să, precum şi acelora cari, până în prezent, nu s’au prezentat la acest examen, că se va ţine un ultim con­­curs complet, pe ziua de 15 Decem­­­brie, în localul şi cu profesorii şcoa­­lei de la Târgu-Mureş, după care can­didaţii admişi se vor înscrie în scrip­tele şcoalei şi vor urma cursurile po­trivit disporţ l­uril­or date de Minis­ter. Această informaţie ţine loc de în­ştiinţare oficială pentru toţi tinerii absolvenţi ai şcoalelor inferioare de agricultură ori absolvenţi a 4 clase secundare, cari doresc a urma secţiu­­nea română a şcoalei medii de agri­cultură din Târgul Mureş. ★ Uniunea Populară Maghiară anunţă pe toţi membrii organizaţiei să fie cu toţii prezenţi la Sediul Organizaţiei în ziua de 1 Decembrie, ora 8.30 pentru a lua parte la Serbarea de 1 Decembrie. ★ Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă că la Facultatea de Medi­cină din Cluj, se va ţine un nou examen de admitere, pe data de 9 Decembrie a. c., pentru un număr de aproximativ 50 locuri. ★ Ministerul Educaţiei Naţionale a­­duce la cunoştinţă că şcolile înce­pând mai târziu decât se hotărîse la început, se amână toate lucrările din cursul anului (teze), facerea mediilor, cu atâta timp cu cât a fost amânată deschiderea cursuri­lor o ţilor, şi din cauza aceasta mai sunt comune, unde organizaţiile de partid nu au putut să creeze cooperative săteşti. Comitetul Regional din Târ­govişte, şi toate organizaţiile de par­tid din Regională trag concluzii şi învăţăminte, din realizările înfăptuite ca şi din aceste scurte observaţiuni critice şi autocritice şi îşi iau obliga­ţiunea de a-şi încorda eforturile pen­tru a învinge lipsurile şi slăbiciunile şi a pune în viaţă cât mai desăvârşit linia Partidului nostru spre binele poporului nostru şi a clasei munci­toare. A. JIANU Secretarul Regionalei Dâmboviţa IS.C.R. In cadrul ciclului de conferinţe or­ganizat de Frontul Plugarilor” în sala „Progresul Silvic“ din B-duil Ta­­che Tomaşcu Nr. 31, prietenul Dr. Gheorghe Predescu, secretar general în Ministerul Agriculturii şi Dome­niilor va conferenţia Sâmbătă 1 De­cembrie a. c., orele 17 despre „Asis­tenţa veterinară la sate“. ★ Şcoala de agricultură Mercurea Ciuc aduce prin aceasta mulţumiri d-lor comandanţi ai cercului terito­rial Mercurea Ciuc şi ai Regimentu­lui 16 Artilerie din aceiaşi localitate, car® au dat concursul şcoalei în ve­derea muncilor agricole din toamna anului acesta. Zilele trecute a avut loc în aula Academiei Comerciale constituirea Institutului român de drept privat. D. prof universitar Stoianovici a fost ales secretar general al institu­tului, iar d. Tomoşoiu secretar, convocat Uniunea Sindicatelor de Meseriaşi Patroni „îmbrăcăminte şi Textile” din România, invită stăruitor pe toţi membrii ei a lua parte Sâmbătă 1 Dec. 1945 ora 9 dim. la Camera de Muncă pentru aniversarea unirii Ardealului. ★ Sindicatul Unit al Salariaţilor CFR, din Bucureşti convoacă la sediul său din Palatul Cultural Giuleşti, Vineri 30 Noembrie , 1, ora 16, urmă­torii : 1. Responsabilii Resortului Aprovi­zionare şi Asistenţă, de la toate comi­tetele de fabrică şi birou. 2. Administratorii Oficiilor de A­­pr­o­viziona­re şi suboficii. 3. Administratorii cantinelor. La ordinea de zi fiind importante chestiuni, prezenţa tuturor este ne­cesară. 1. Comisia Culturală a Sindicatului Muncitorilor din Industria Alimenta­ră aduce la cunoştinţă tuturor comi­tetelor de întreprinderi, subsecţiilor sindicale şi delegaţiilor de localuri, că şedinţele cu responsabilii culturali se vor ţine regulat în fiecare Sâm­bâtă la orele 4 la sediul sindicatului, în bd. Schitu Măgureanu Nr. 8. Prima şedinţă va avea loc Sâmbă­tă 1 Decembrie 1945. ★ Toţi Responabilii Culturali din în­treprinderile Textile sunt convocaţi pentru Vineri 30 Noembrie 1945 ora 17 la Sindicatul Textile din Str. Popa Soare Nr. 1 având a li se face comu­nicări importante. Prezenţa obligatorie: ★ Toţi responsabilii de presă şi ziare de perete din întreprinderile aparţi­nând Sindicatului Metalo-Chimic, sunt convocaţi pentru Vineri 30 Noembrie 1945 la orele 18, la sediul Sindicatulu­i din Str. Is­vor No- 4. ’«• urrratg; -1-'UTilHnapseear.. . §smigatgtefcs­.r.-r.. . . ram-t-sp . VIATA DE PARTID Munca organizaţiilor de partid din regiunea Dâmboviţa INFORMAȚII ★ « 13 Către cititorii noştri ! Organ­ul Comitetului Centre­ al Partidului Comunist Ro­mân, „SCÂNTEIA" a stat­i­­stit permanent pe linia marilor nâzuinţi ale masselor populare, identificându-se cu Intere­sele lor, exprimându-le şi apârându-le cu energie şi hotărîre neclintită. „Scânteia" este singurul ziar românesc care-şi întemeia­ză viaţa materială pe cititorii săi, neavând nici publicitate sau reclame plătite, nici sprijinul unor posibilităţi financiare din afara gazetei. Paginile ziarului nostru sunt consacrate în mod exclu­siv intereselor poporului. Intereselor ţârii. Tocmai de aceea greutăţile noastre materiale sunt mod mari, iar posibilităţile de a le face faţă Umflate. Iată motivul pentru care cerem ari tovarăşilor, prieteni­lor, cititorilor noştri să Întreprindă o campanie de colectare a cât mai multe fonduri pentru „S­cânteia", sa facă un număr căi mai mare de abonamente la ziarul nostru. Întărind organul central al Partidului Comunist, se înto­reşte Însăşi lupta poporului no­stru şi a clasei sale muncitoar­e pentru democraţie, independenţă şi bună stare. Tovarăşi ! Prieten!! Cititor 11 Susţineţi lupta noastră, susţineţi „Scânteia" prin strângere de fonduri şi abonamente ! Sabotajul de la fabtrici la soc. „Lena“ ( Continuare din pag. 1-a) Să împrospătăm şi aici memoria conducerii societăţii „Letea”. Anuarul german „Compass” ediţia 1944, la pag. 618, arată că soc. „Le­­tea” a participat la „Societatea de studii pentru stuful din Delta Dună­rii”. Deci, soc. „L­etea” nu a fost chiar atât de străină de proectele privi­toare la stuful din Delta Dunării, cu care se ocupa vestitul dr. Max Ilgneri unul din conducătorii concernului „I. G. Farbenindustrie” şi ai organizaţiei de propagandă imperialistă „Mittel­europäischer Wirtschaftstag”, la a cărei filială din România erau mem­bri mai mulţi prieteni politici ai d-lui Brătianu. Evacuarea fabricii In sfârşit, scrisoarea pe care am primit-o de la conducerea societăţii „Letea” afirmă că „maşinile fabricii de hârtie Letea n’au fost dispersate“. Regretăm că domnii care ne scriu sunt atât de greşit informaţi. Pentru lămurirea lor vom cita din nou din darea de seamă pe 1944 a consiliului de administraţie al societăţii „Letea”: „...Societatea noastră a primit ordin de la guvern (nota noastră, de la gu­vernul antonescian) să înceteze lu­crul în fabrica Letea şi să evacueze spre vest toate instalaţiile sale, dim­preună cu tot personalul şi cu mate­rialele din magazii şi de pe teren“. Iar în continuare darea de seamă precizează că au fost evacuate de la Letea la Zărneşti „piesele de schimb de valoare mare sitele de bronz, fla­nele, tambure, etc.“. Se arată de ase­­menea că aceste instalaţiuni, precum şi materialele evacuate „reprezentau la data evacuării o valoare de aproxi­mativ 300.000.000 lei“. Iată dar, încă o afirmaţie neadevă­rată pe care o face conducerea socie­tăţii „Letea”, în scrisoarea pe care ne-o trimite. Aceeaşi dare de seamă arată că fa­brica dela Letea nu şi-a reluat lu­crul decât în ziua de 23 Aprilie 1945, când a pornit maşina de fabricaţie Nr. 2. Aşa­dar, dela 23 August până la 23 Aprilie, adică 8 luni, nu s’a lu­crat. Dece ? Scrisoarea societăţii „Le­tea” vrea să ne facă să credem că din cauza lipsei de păcură. Este un simplu pretext. Oare celelalte fabrici din Moldova n’au lucrat până acum ? Oare nu s’a transportat păcură în Moldova până acum? Oare în regiu­nea Bacăului nu există petrol ? Adevărul este că fabrica Letea n’a lucrat fiindcă direcţiunea în frunte cu administra­torii delegat şi preşedin­tele societăţii n’au vrut să’ pună fa br’ca în funcţiune. Au fost speculate stocurile vechi de hârtie, după cum se recunoaşte chiar în darea de seamă pe 1944, care po­meneşte despre „diferenţa de preţ ob­ţinută la hârtia şi materialele vân­dute“. Chiar când au lucrat, fabricile societăţii „Letea“ au preferat să pro­ducă hârtie de scris, care poate fi speculată mai uşor, decât hârtie pen­tru ziare, care aduce beneficii mai mici. Sabotajul şi speţuil a­r­rată cauzele adevărate ale inactivităţii fabricilor societăţii „Letea“. 1. Am încercat să descifrăm semnătu­rile de pe scrisoarea pe care ne-a tri­­mis-o soc. „Letea“. Scrisoarea e sem­nată de d. Drag. Hurmuzescu, preşe­dintele societăţii şi de d. A. Buzescu, director general. Vom arăta în numărul de mâine cine este d. prof. DRAG. HURMU­­ZESCU, Menţinerea ordinei în sălile de spectacol In scopul de a se reglementa şi a pune ordine la spectacolele de cine­matograf şi în special la acelea de pe B-dul Elisabeta, Prefectura Poliţiei Capitalei face cunoscut publicului să caute a-şi lua bilete din timp, a respecta orele stabilite de direcţi­unile cinematografelor şi a nu încer­ca prin violenţă să pătrundă în sală. In scopul menţinerii ordinei, Pre­fectura Poliţiei Capitalei, a detaşat jandarmi la toate sper­­­a­colele care prezintă o afluenţă de public. Se înlocuesc permisele de circulaţie tip­ M. I. A. P. R. Prefectura Poliţiei Capitalei, ser­viciul circulaţiei, face cunoscut că cu începere de la data de 3 Decembrie 1945, se va proceda la înlocuirea permiselor de circulaţie tip M. I. A. P. R. şi a adeverinţelor de circula­ţie eliberate de Direcţia Motomecani­­zării, cu foaia de circulaţie albă (al­­­bastră) prevăzută de legea asupra­­ circulaţiei pe drumurile publice. In acest scop proprietarii de autovehi­cule înscrise la serviciul circulaţiei se vor prezenta după cum urmează : In ziua de 3 Decembrie nr. 0-500 ; 4 Dec. 501-1000 ; 5 Dec. 1001-1500 ; 7 Dec. 1501-2000 ; 8 Dec. 2001-2500 ; 10 dec. 2501-3000; 11 Dec. 3001-3500; 12 Dec. 3501-4000; 13 Dec. 4001-4500; 14 Dec. 4501-5000 ; 15 Dec. 5001-5500. Pentru celelalte numere se va co­munica la timp. Neprezentarea la termenele prevă­zute va fi sancționată. Prezentarea autovehiculelor se va face în Splaiul Independenţei în spa­tele Vămii Poştei (grădiniţă) în ziua indicată, începând de la orele 8-14. ­4 Azi, pâine Vineri 30 Noembrie este vlahii hemul de pâine nr. 58, pentru o rafie de 300 gr. de pâine. Cît ?! 5 „Scânteia Preţuri maximale pentru transportul lemnelor de foc Comisariatul general al preţurilor a fixat următoarele tarife pentru transportul lemnelor de foc cu căru­ţele sau autocamioanele, în Capitală: Dera­gări la depozite sau domici­liul consumatorilor: Pentru lemnele de foc netăiate so­site la vagoane compleete şi trans­portate în orice parte a Capitalei fără a traversa cursul Dâmboviţei 35 000 lei de vagon. Pentru transporturile efectuate în orice parte a Capitalei şi traversând cursul Dâmboviţei 42.000 lei de va­gon. De la depozite la domiciliul consumatorilor: Pentru transporturile efectuate In orice parte a Capitalei, fără a tra­versa cursul Dâmboviţei 4.200 lei pentru 1008 kg. Pentru transporturile efectuate In orice parte a Capitalei traversând cursul Dâmboviţei 5.000 lei pentru 1000 kg. Pentru transporturile de lemne de foc efectuate de la orice gară sau de­pozit din Capitală în comunele sub­urbane, se stabilesc următoarele ta­rife : Pentru lemnele netăi­ate sosite în vagoane complete, lei 45.500 pentru vagonul de 10 tone. Pentru lemnele tăiate la domici­liul consumatorilor, lei 5.500 pentru 1000 kg. Participarea comercian­ţilor şi industriaşilor la sărbătorirea realipirii Ardealului Uniunea Sindicatelor din Indus­trie şi Comerţ—U. S. I. C.—face un călduros apel către toţi industriaşii şi comercianţii afiliaţi, care în toate împrejurările au dovedit înaltul lor simţ patriotic, să parti­cipe Sâmbătă 1 Decembrie a. c. la marele meeting organizat în Capi­tală de F. N. D., în cadrul căruia se va sărbători Unirea Ardealului. Adunarea comercianţilor şi in­dustriaşilor încadraţi în U .­­ C. se va face la ora 8.30 dim , la Camera de Comerţ şi Industrie, de unde se va porni spre Piaţa Naţiunii era Diverse Prefectura Prahova a fost a­­­­rizectat să contracteze un impru­t de 500 milioane lei la Casa de e­­puneri şi Consemnaţiuni. împrumutul va fi folosit l­a continuarea lucrărilor de emn­c­­ţie a liniei ferate Ploeşti Mo­vişte. Colectările de orez in­digen in tab­ul atributUmitor srt de co­lectare a orezu­lui pe bază ti mandat, Institutul Naţional al Cooperaţiei a co­lectat până la 15 Noembrie a. c. o can­titate totală de 83.543 kgr orez indigen, din care 42.543 în Jud. Ilfov, 30 000 In jud. Ialomiţa şi 11 000 kgr. In jud. Dolj. Prin prelucrarea celor 42.543 kgr. orez brut au rezultat 24.410 kgr orez decorticat SERGItIE KIROV La a 11-a aai varsare a Morţii lui (Urmare din pag. l­a) , Ji­lov, fabricarea în aceste uzine a primelor tractoare sovietice şi con­strucţia la uzina din Ijor a primu­lui blooming sovietic. Kirov a ară­tat deasemenea iniţiativă şi ener­­­gie în perioada expediţiunilor de la Nord. In peninsula Kola au fost găsite zăcăminte din cele mai va­loroase, s’a organizat extragerea minereurilor de apatită şi s’a în­­­fiinţat un mare centru industrial: Hibinogorsk (astăzi Kirovsc) ? Un rol de conducere a avut Kirov şi la construcţia canalului Marea Albă- Marea Baltică, canalul „Stalin“. Multă atenţie a acordat el şi des­­voltării agriculturii din regiune. Peste tot, unde lucra Kirov, el arăta o mare grijă pentru oameni. Reconstrucţia Leningradului a con­dus-o el personal. In cartierele muncitoreşti au fost clădite case mari şi frumoase, cu multe aparta­mente, dispunând de confort. In oraş au fost înfiinţate multe şcoli, cluburi, cinematografe, creşe şi grădiniţe pentru copii. Kirov s-a îngrijit permanent de îmbunătă­­­ţirea condiţiunilor materiale şi de traiu ale muncitorilor şi funcţio­narilor. Una din trăsăturile specifice ale caracterului său a fost delicateţea în raporturile cu oamenii. Deseori putea fi văzut pe străzile Lenin­gradului înconjurat de muncitori, studenţi, copii. Kirov a fost un mare patriot so­vietic. Toată activitatea lui a fost pătrunsă de grija pentru înflorirea şi măreţia Ţării Sovietelor. El are merite mari în lupta pentru liber­tate şi independenţă din epoca răz­boiului civil. In timp de pace, mun­ca gigantică depusă de el pentru industrializarea ţării a avut o mare însemnătate militară. Rezultatele muncii sale s’au evidenţiat cu deo­sebire în epoca Marelui Războiu de Apărare a Patriei împotriva Ger­maniei fasciste. Kirov înţelegea foarte bine situa­ţia internaţională. El înţelegea ce pericol prezintă fascismul german pentru popoarele Uniunii Sovietice şi pentru toate popoarele iubitoare de pace. De multe ori, Kirov a ară­tat pericolul unui atac al imperia­liştilor germani şi japonezi împo­triva U R.S.S. Oamenilor muncii din ţara sovietică el le-a arătat că trebue să fie vigilenţi, el a cerut neîncetat ridicarea potenţialului e­­conomic şi militar al U.R.S.S. El a spus:­ „Trebue să facem totul ca atunci când duşmanilor noştri dela Rasă­­­rit sau dela Apus le va veni cheful să atace hotarele sfinte ale marei Uniuni Sovietice, să fim gata să-i respingem şi să-i sdrobim vic­­­torios". Intre cuvântul spus şi faptă Ki­rov nu făcea nici o deosebire. Cu atenfie a urmărit el pregătirea mi­litară a unităiţilor din comand­­mentul militar Leningrad şi d­e flota maritimă de războ­i din Ma­rea Baltică. Foarte ei vezi ş­i ta­berele Armatei Roşii şi vasele de războiu. Permanent apela la­­sol­daţii şi marinarii roşii să se desă­vârşească în arta militar­ă Konu a educat cetăţenii sov­etici în spiritei dragostei nemărginite pentru pa­trie şi al urei sfinte împotriva duş­manilor. Duşmanii, poporului so­­­vietic, mârşavii agenţi ai fascis­­­mului german, l-au urît pe Kirov, văzând în el pe unul din conducă­torii construcţiei socialiste din U.R.S.S., pe marele patriot­ al Ţări sovietice. v ~ In ziua de 1 Decembrie 1934 ei l-au ucis mişeleşte. Amintirea lui Kirov este sfântă pentru popoarele din U.R.S.. Cu numele lui pe buze, ostaşii de pe front au pornit la atac, iar munci­torii din ţară la muncă. In situaţia grea din anii 1941—1942, pe tim­pul blocadei, cuvântările înfocate, faptele patriotice ale lui Kirov, au dat cetăţenilor Leningradului o în­dârjire neînchipuită până atunci în lupta cu duşmăniţi. In poemul „Kirlov e cu noi“, scrii­torul Nicolai Tihonov a scris în epoca blocadei: „Şi numele glo­­­rios al hi! Kirov conduce regimen­tele celor din Leningrad". Elevii vor sărbători unirea Ardealului in şcoli Ministerul Educaţiei Naţionale aduce la cunoş­­tinţă că ziua de 1 Decem­brie, ziua Unirii Art)"”'’!­­lui va fi sărbătorită în ca­drul muncii şcolare, ca si până acum, în ultima de curs, rî­nii prea-veri vorbind elevilor denre însemnătatea zilei,

Next