Scânteia, iunie 1946 (Anul 3, nr. 538-561)
1946-06-02 / nr. 538
COMPRIMAREA APARATULUI ADMRPSTRATIV Unul din aspectele cele mai nenorocite ale aparatului de stat este pe cale să dispară. Legea pentru reducerea cadrului de personal al Ministerului Afacerilor Interne și a I institutiiilor de sub autoritatea controlul și tutela acestui departament, apărut în Monitorul Oficial de ori urmăreşte — în scopul realizării de economii bugetare —să pună capăt umflării excesive a aparatului de stat şi buurocratismului greoi, inutil şi parazitari care apasă din ce în ce mai greu asupra finanţelor statului şi mai ales asupra finanţelor administraţiilor locale. , In raportul său, înaintat M. S. Regelui, tov. Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, arată că în trupul regimurilor reacţionare şi de dictatură fascistă dar mai cu seamă din anul 1940, personalul acestui minster* şi al instituţiilor dependente de el a fost sporit în mod cu totul nejistificat pentru necesităţi străine de Interierul serviciului şi cu înfiinţarea de posturi noui, nesocotindu-se disposiţiunile exprese din art. I Codul Funcţionarilor Publici. Sistemul de a-şi plasa clientela politică în funcţiuni publice şi de a acapara posturile de comandă în administraţia ţării, este mai cu seamă caracteristic regimurilor brătieniste. .Nu se poate spune însă că guvernele cu cari liberalii schimbău cârlițele guvernării — faimoasa rotativă.— n'au fost vrednici discipoli ai acestora. Paternitatea şi principiul aparţin însă liberalilor, cari voiau să-şi creieze un aparat de stat fidel, format dintr’o massă enormă de funcţionari publici, trăind într’o mizerie cruntă, excluşi dela orice drept de organizare sau de viaţă politică liberă, cu năzuinţele sistematic nesocotite şi cu unica perspectivă de a deveni pensionari cu grele probleme de existenţă la bătrâneţe. Bineînţeles, însă, ca această massă de salariaţi publici era obligată să suporte în cârcă o categorie de privilegiaţi — partizanii regimului — a căror situaţie materială era cu totul diferită de a celor mulţi. Această stare era profund dăunătoare intereselor obşteşti şi sefera în mod simţitor şi nivelul de trai al marei masse a salariaţilor publici, formată din elemente cinstite şi muncitoare. Măsurile ordonate Decretul lege semnat de Suveran prevede ca personalul administrativ cuprins in prevederile lui, SA FIE REDUS LA LIMITA SCHEMELOR DE ORGANIZARE PREVĂZUTE DE LEGILE ORGANICE RESPECTIVE. Funcţionarii rămaşi în afara schemelor de organizare, vor putea fi liceuPrimim din partea Frontului Democrat Universitar. În Ultimele zile au avut loc la Cluj unele manifestări streine de adevăratele revendicări studenţeşti. Prin manevre politicianiste de partid o parte a studaniţimii este împinsă spre dezordini şi acte huliganice, acum, în preajma examenelor, când atenţia sa trebue să se îndrepte mai ales către problemele şcolare. Faptul este cu atât mai grav, cu cât aceiaşi stndenţi declarau cu două luni în urmă că îşi iau angajamentul să nu ducă niciun fel de activitate politică în calitatea lor de cetăţeni academici. AM ARATAT INCA DE PE ATUNCI CA ACEST PRETINS APOLITISM NU URMAREA DECÂT SA IMOBILIZEZE FORŢELE DEMOCATICE DIN UNIVERSITATE SI SA CONSTITUE CAMUFLAJUL PENTRU CONTINUAREA ACŢIUNILOR ANTINAŢIONALE ŞI ANTIDEMOCRATICE. Tineretul studios nu poate să nu facă politică, dar politica lui trebue pusă in Slujba poporului, trebue dusă împreună cu poporul, urmând astfel tradiţia marilor dascăli ai neamului nostru : Gheorghe Lazărr Nicolae BălCeSCU, Simeon Bornuţiu. MANIFESTĂRI CA ACELEA DELA CLUJ NU DUC DECÂT LAÎMPIEDECAREA NORMALIZĂRII VIEŢII ţiaţi din serviciu în termen de 45 de zile dela publicarea legii. Ei vor primi următoarele indemnităţi: — O sumă egală cu salariul pe 3 luni, plus accesoriile şi sporurile aferente, — funcţionarii cu un stagiu de la 1 an până la 5 ani, împliniţi la 1 Aprilie 1946 ; — O sumă egală cu salariul pe 0 luni, plus accesorii şi sporuri, cei cu un stagiu de peste 5 ani şi Cel mult 10 ani până la 1. IV. 1946) — Salariul pe 9 luni, plus accesorii şi sporuri, pentru cei cu un stagiu mai mare de 10 ani. Indemnităţile arătate vor fi plătite până la finele lunii următoare aceleia în care funcţionarul a fost licenţiat. La licenţiere, funcţionarul va ptrivai salariul întreg pe luna respectivă, sumă nesocotită în calculul indemnităţilor arătate mai sus. STUDENŢEŞTI ŞI LA SUBMINAREA MARILOR INTERESE NAŢIONALE ROMANEŞTI. Asemenea agitaţii servesc revizioniştilor maghiari, cari folosesc orice prilej pentru a repune în discuţie chestiunea Transilvaniei, sub motivul că libertăţile democratice ale naţionalităţilor, nu’ar fi asigurate în România. Iată cura reacţiunea românească, prin provocările sale huliganice dă un ajutor efectiv reacţiunii maghiare. Frontul Democrat Universitar din Cluj, luptă pentru demascarea acestor manevre entinaţioiaare, fiind convins că numai un patriotism conştient, poate garanta viitorul fericit al ţării noastre. Frontul Democrat Universitar nu activează numai pentru satisfacerea revendicărilor culturale, profesionale şi materiale ale studenţimii, dar şi pentru ca în întreg învăţământul superior să domnească un luminat patriotism, întemeiat pe adâncirea şi respectarea realităţilor naţionale, pe munca pentru împlinirea aspiraţiilor poporului, pe înfrăţirea tuturor naţionalităţilor conlocuitoare. ■ Alături de profesorii democraţi noi vom continua cu um avânt sporit lupta în slujba acestui patriotism sănătos şi, constructiv, pentru ca Universitatea săşi poată îndeplini menirea de creatoare a cadrelor intelectuale, cari vor muzici pentru înflorirea Patriei. Studenţii democraţi înfierează manifestările şoviniste ale huliganilor de la Cluj NO Acţiunea împotriva specularsţEîcriia* alimente Ziarul nostru a subliniat în ultimele zile importanţa unei acţiuni energice pornite de U.I.Î.C. şi de cooperativa ,,Victoria”, pentru a sprijini şi a imprima o notă de eficacitate măsurilor luate de Comisariatul Preţurilor în vederea ieftenirii preţuirilor la o seamă de produse alimentare. , Opinia publică a primit cu entuziasm această acţiune şi trebue arătat că acolo unde au fost succese ele se datoresc şi răsunetul lui ce l-a avut între cetăţenii Capitalei munca orgi.laţiii lor democratice. Intr’adevăr, prin participarea activă a cetăţenilor şi mai cu seamă a gospodinelor, rezultatele vor fi rodnice şi se vor resimţi masiv pe piaţa alimentară. De aceea, salutăm prezenţa pe teren în această bătălie a organizaţiilor femenine grupate în Federaţia Democrată a Femeilor din România, chemată — în general— să joace un rol din ce în ce mai important în bătălia de ieftenire a vieţii. Oricum, putem înregistra — în condiţiunile grele de astăzi — o seamă de succese care-şi au importanţa lor, succese care trebue să constitue un îndemn puternic la intensificarea acţiunii şi în pieţele mai pennbre ale Capitalei, ca şi in cellelalte oraşe ale ţarii. C. G. M. şi F. C. F. R, în Comitetul Cental Electoral La constituirea Comitetului Central Electoral al Blocului şi Partidelor Democratice s’a luat hotărîrea ca în afară de reprezentanţii celor 6 patriide componente ale Blocului, să participe la şedinţele Comitetului şi un delegat al Confederaţiei Generale a Muncii şi o delegată a Federaţiei Democrate a Femeilor din România. O delegaţie a Apărării 1*2 b*setice în audienţă la M. S. Regina Mantă Elena Mercur! 29 Mai a. c., d-na Traiana Col. Teclu, din Secretariatul Comitetului Central al Apărării Patriotice însoţită de d-nii avocat I. Sraer şi dr. Eugen Cinca, membri în Comitetul Central Executiv al Apărării Patriotice, au fost primiţi în audienţă de M. S. Regina Mamă Elena, cu care prilej au expus M. Sale acţiunile pe care Apărarea Patriotică le întreprinde în sprijinul victimelor răsboiului. Majestatea Sa Regina Mamă Elena a ascultat cu deosebit interes cele expuse şi a promis Înaltul Său sprijin operei de lecuire a rănilor răsboiului. Iarăşi „libertatea” CGIÎl sţufili Ziarul ,,Argus“ făcându-se ecoul unor anumite cercuri de speculanţi din industrie şi comerţ, cere ,,puţintică libertate“ economică susţinând că „libertate este singura în măsură să deslege sumedenie de greutăţi”. Cum „este în măsură“ libertatea să Ziarele se opresc asupra decorării primului ministru spre a-i sublinia din nou importanţa ROMANIA LIBERA remarcă faptul că prin această apreciere regală : „O întreagă campanie de defăimări politică îşi află astfel act cel mai lamentabil sfârşit. Fiindcă se rezumă în acest text al înaltului Decret-RC- dai marile linii ale înfăptuirilor realizate de regimul democrat, anulându-se fără apel lista nesfârşită a contestaţiilor unei reacţiuni demagogice şi lipstă de orice răspundere naţională.” DRAPELUL evidenţiază caracterul deosebit al Platformei rezultată din unirea întregii democraţii româneşti. „Când fiii unei ţări, păstrători ai programelor politice care îi guvernează, ştiu totuşi să se înalţe la momentul hotărîtor peste meschinele rancane şi preocupări de partid, ca să fie măcar pentru scurtă vreme nu pardenii partidului, or oamenii ţării, se poate zice că ţara aceasta are un moment sublim de conştiinţă naţională.’* In ADEVĂRUL, într’un interesant articol, d. B. Brănişteanu se ocupă de relaţiile dintre România şi Rusia. Arătând că în trecut în toate momentele decisive ale istoriei noastre ne-am găsit alături de vecina noastră de la răsărit, d-sa subliniază faptul că dacă în trecut în politica noastră au fost „unele condiţii permanente, valabile şi azi, altele, mai vechi, au suferit o modificare fundamentală”. Astăzi, spre deosebire de trecut, în Europa predomină TAREK „deslege greutăţile“, consumatorii s-au putut convinge recent cu prilejul acordării libertăţii de circulaţie şi de preţ la zarzavaturi, legume, etc. Până la intervenţia hotărâtă a unor organizaţii cinstite ca U.S.I.C. sau cooperativa „Victoria“, speculanţii au încercat să-şi facă de cap şi să „dirijeze” legea cererii ţii ofertei, aruncând mărfurile la gunoi spre a crea astfel o lipsă artificială şi spre a putea continua cu urcările de preţuri. Dacă într-un sector în care producţia este abundentă, libertatea a fost folosită de speculanţi pentru a organiza manevre ticăloase de jefuire a consumatorilor ne putem închipui ce ar însemna „libertatea“ în sectoarele in care nu avem încă o producţie suficientă pentru a acoperi cererile. Iată de ce credem că a cere astăzi libertatea comerţului însemnează a sprijini pe speculanţi. Ceea ce — credem — nu stă în vederile „Argus“- ului. „Politică de solidaritate pacifică, de egalitate, între statele mari şi mici, fără deosebire. Rusia nu mai este ţaristă, ci sovietică, democratică şi socalistă. Şi această fundamentală deosebirede structură face că ea este purtătoarea nouii politici internaţionale, în care dreptul domină forţa sau, forţa nu e fie cât în serviciul dreptului. Iar ultimul război a dovedit că dacă Rusia ţaristă a fu et Colosul cu picioare de lut, cea sovietică este colosul de bronz, care a învins reacţiunea şi devine stâlpul nouă politici a lumii”. Autorul arătând mai departe că această poziţie a Uniunii Sovietice este înfăţişată perfect şi de recentele declaraţii privitoare, la tratatele de pace ale d-lui Molotov care a arătat „că Uniunea Sovietică se opune clauzelor care ar putea fi folosite de statele puternice, pentru a-şi impune celor slabe şi cari nici nu s’au refăcut încă după război, voinţa”, îşi încheie astfel interesantul său articol. „Iată pe ce temeiuri înţelege Uniunea Sovietică să clădească raporturile între dânsa şi ţările mici. Cum este, faţă de dânsa, şi ţara noastră Ele sunt un motiv de cele mai bune speranţe. Uniunea Sovietică vrea independenţa fostelor state satelite, dintre cari face parte, din nefericire, şi ţara noastră. O asemene politică impune obligaţii căci mai mult decât orice gesturi de dreptate cele ale statelor puternice, cari erau atât de rare în trecut, merită recunoştinţa prieteniei reale.“ Ret' Sfiit r€T er -■-•»«a,,«. om m voinfa Comitet» in Central E ecteral al B. P. D. Erl la orele 17.30, 1'3**a3 al Blocului Partidei hait Rabeaw S’a, luat in discuţie trai Elefeterai şi al Secţii a ursei Secţiuni de tinere Ier de tineret democrat S’a acceptat deasemânia să fie repreentată La şedinţă au pairii rente, a avut loc o şedinţă a C® ntitetului Central Elecor Democrate sub preş® dinţia d-lui profesor Mi* regulamentul de funcţionare al Comitetului Cerilor sale. S’a hotărît înfiiinţarea a şase secţiuni şi, formată din reprezenttanţii tuturor organizaţiimenea ca Federaţia Dem© erată a Femeilor din R®printr5© delegată şi o supleantă. cîpat reprezentanţii tuturor organizaţiilor asie- SCÂNTEIA" „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Român Directori MEEFON CONSTANTINESCU Redactor responsabil: Al Hubau. COMITETUL DE, DIRECŢIE • Lucreţiu D. Patraşcanu • Miron Constantinescn • Ch. Vasilichi • L Chişinevschi • L. Râutu • Al. Buican • N. Popescu- Doreanu Ambasadorul Republice Federative Iugoslave a fost primit ieri de M. S. Regele In ziua de 31 Mai 1946, la ora Î1. Excelenţa Sa Domnul Dr. Dane Medacovic, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicei Federative Populare Iugoslave la Bucureti, a fost primit in audienţă «Letali la Palatul Regal, cu ceremonialul obişnuit. Excelenţa Sa a avut onoarea a remente Măjescâtii Sate Regelui, în prezenţa d-nului Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi a d-lui ministru al Afacerilor Străine, scrisori regale de acreditare. După terminarea audienţei oficiale Excelenţa Sa Domnul Dr. Dane Medacovic a fost recondus la reşedinţă cu acelaşi ceremonial ca la sosire. D. Dr. DANE MEDACOVICI ffrt p© iSicc @ D. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri, a primit cri la amiază pe d. Pietro Gerbore, însărcinatul cu afaceri al Italiei şi pe d. N. N. Pătraşcu, corespondentul Agenţiei „Reuter”. Tov. Emil Bodnăraş, secretar general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri a avut în cursul zilei de ori întrevederi cu d-nii : dr. Krausz, Ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti şi rabinul dr. Şafran, şeful Cultului Mozaic din România şi cu d-nii miniştri Emil Haţieganu şi Mihail Romniceanuu. ft Zilele trecute s’a făcut instalarea noului primar al municipiului Timișoara în persoana tov. dr. Iosif Petrie, în locul d-lui Traian Novac, demisionat. Judecarea reclamaţiilor privitoare la definitivarea Reformei Agrare Comisia Centrală de Reformă Agrară comunică , întrucât lucrările de expropriere se găsesc în faza definitivării lor şi cum Comisia Centrală urmează a judecat Cauzele de expropriere cu care este sesizată, se aduce la cunotinţa tuturor că îndat ce aceste cauze vor fi judecată rezultatul se va publica în ziare şi se va afişa la Biroul Informaţiilor din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor -Cei interesanţi sunt rugaţi să urmărească pe această cale hotărîrile date şi a nu mai îngreuna prin întrebări şi intervenţii inutile lucrările Comisiei Centrale de Reformă Agrară In dorinţa de a ajuta masele largi ale populaţiei Federaţia Democrată a Femeilor s-a adresat Frontului Naţional Democrat cerându-i sprijinul în acţiunea de combatere a speculei. Ca urmare F. N. D. a convocat organizaţiile aderente — autorităţile locale, U. S. X. C-ul, cooperativa „Victoria“ pentru a discuta începerea acestei acţiuni. Ca o primă măsură s-a hotărît aprovizionarea masivă a Capitalei cu zarzavaturi luate direct de la producători şi transportate în Bucureşti de către Primărie, U S.I.C. şi cooperativa „Vic- Itoria“ cu Sprijinul C. F. R.-ului. Distribuirea acestor zarzavaturi se va face la preţuri reduse în pieţele publice. Toteodată Federaţia Democrată a Femeilor va organiza echipe de gospodine care în colaborare cu organele în drept vor cerceta pieţile sesizând autorităţile asupra stocurilor de mărfuri dosite de speculanţi. Federaţia Democrată a Femeilor cheamă toate femeile din Capitală să sprijine această acţiune împotriva speculei semnalând şi sursele mai ieftine de aprovizionare. 2) Ştofa costum 50°/o lână spancă cu lei 31-545/ metru în loc de 55-236 lei/ metru. 3) Ştofă rochie 50°/% lână merinos, cu 11.170 lei/ metru la loc de lei 19.557 lei/ metru. 4) Stofă rochie 50% lână stpanică, cu 10.232 lei/ metru în loc de 17 916 lei/ metru. 5) Stofă rochie 50% lână merinos cu spancă, cu lei 11.510/m. în loc de lei 20.154/ metru. . 6) Postav Loden, lână țurcană cu 38 837 lei/ metru în loc de 68.007 lei/ metru. III. PENTRU ARTICOLELE ALIMENTARE: 1) Zahărul tos simplu rafinat cu 2495 lei/kgr. în loc de 4.080 lei/kgr 2) Zahăr cubic simplu rafinat, cu 2689 lei/kgr. în loc 4280 lei/kgr. 3) Zahăr tos, dublu rafinat, cu 2592 lei/kgr. în loc de 4180 lei per kgr. ..4) Zahăr englezesc, cu 2689 lei/ kgr. în loc de 4280 lei/kgr.. 5) . Ulei comestibil de floarea soarelui, cu 9357 lei/kgr. în loc de 11.220 lei/kgr. 6) Orez indigen decorticat cu 4740 lei/kgr în loc de 5.300 lei per kgr. Până la apariţia Decretului Lege respectiv şi a ordinului instructiv ce se va da, organele fiscale se vor conforma dispoziţiunilor prezentului comunicat şi nu vor dresa acte de contravenţie pentru facturările făcute la aceste preţuri. întreprinderile sunt obligate, ca în cadrul programărilor Subsecretariatului Aprovizionării, la cererea economatelor să livreze şi factureze la preţurile reduse menţionate în prezentul comunicat. In ceea ce priveşte situaţiunile efecte prin aplicarea preţurilor vechi până la apăriţia preţurilor nouă, acestea se vor reglementa pe cale de Jurnal al Consiliului de Miniştri. Al un nou succes al ieftenirea mărfurilor la economate Datorită nouilor degrevări de impozite, preţurile articolelor de încălţăminte, îmbrăcăminte şi alimentare vor fi simţitor scăzute Vasta acţiune întreprinsă de Confederaţia Generală a Muncii in scopul armonizării salariilor cu preţurile, înregistrează încă un mare succes. Printr-un comunicat, Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa generală, că în urma reducerilor de impozite şi taxe acordate pe bază de Decret- Lege, în curs de apariţie, întreprinderile industriale vor factura cu începere de la 1 Iunie 1946 economatelor de salariaţi publici şi particulari, următoarele produse de strictă necesitate, după cum urmează: I. PENTRU ÎNCĂLŢĂMINTEA DE PIELE 1) Piele tăbăcită (box) cu lei 9628 pe fus, în loc de lei 18.938/ fus. 2) Talpa (canate) cu 20.100 lei pe kgr. în loc de lei 25.038/kgr. 3) Bocancii muncitoresti 100.000 lei perechea, în loc de lei 16. 586 lei perechea. II. PENTRU IMBRACAMINTEA DIN STOFE DE LANA TIP. 1) Stoifa costum 50°/o lână merinos, cu lei 34.867/metru în loc, de 61.054 lei/ metru. Federaţia Democrată a Femeiorin România organizează o mare acţiune iz diiniîcrc i speculei i^renaeie măsuri luate Ztual Sionorist, Capitală Comemorările de la Mormântul Eroului Necunoscut, Monumentul Eroului Sovietic, Cimitirul Beilu, Sft. Vineri, Parcul Naţional şi Cimitirul Ohencea In prezenţa reprezentantului M. S. Regelui şi membrilor guvernului a avut loc Joi 30 Mai a. c. orele 11, la mormântul „Eroului Necunoscut“, din Parcul Carol I comemorarea „Zilei Eroilor“La mormântul străjuit de patru ostaşi din „Escorta Regală“ în mai ţinută, s-au depus coroane din partea M. S. Regelui, a guvernului, a Armatei Roşii, Misiunilor Britanică şi Americană, Legaţiei Franţei, Apărării Patriotice, Federaţiei Democrate a Femeilor din România şi Confederaţiei Generală a Muncii. După oficierea serviciului religios, se păstrează un minut de tăcere, trupa prezintă arma pentru onor iar drapelul se înclină în faţa „Eroului Necunoscut“ în timp ce fanfara intonează „Imnul Sacru“. A luat apoi cuvântul P. S. S. Veniamin Pocitan, care a arătat în cuvinte pătrunzătoare sublimul sacrificiului făcut de sutele de mii de eroi căzuţi în luptele pentru libertate, dependenţă şi progresul Ţării Româneşti. Din partea armatei a luat cuvântul apoi dr. general C. Dămăceanu, ministru subsecretar de stat al Armatei de Uscat care a adus prinosul de recunoştinţă a Armatei faţă de jertfa supremă, pe care fiii acestui popor au adus-o pe Altarul sfânt al Ţării Din partea Apărării Patriotice a vorbit d. dr. Gh. Lupaşcu, Vice-preşedintele Comitetului Central al acestei organizaţii. Solemnitatea a luat sfârşit la orele 12, prin defilarea Escadronului de onoare din Reg. de Gardă Călare. La Monumentul Eroului Sovietic Solemnitatea din Piaţa Victoriei s-a desfăşurat în prezenţa reprezentantului Ambasadei Sovietice S. A. Dangulov, prim secretar de ambasadă, o delegaţie a Armatei Române, în frunte cu d-nii General C. Mialtoppa, Slătescu, Magheru, precum şi numeroşi ofiţeri sovietici şi români, reprezentanţi ai Apărării Patriotice, Arlus şi Confederaţiei Generale a Muncii. După ce delegaţiile au depus coroanele, a luat cuvântul d. G-ral Maltopol, din partea secţiei militare a ARIUS- ului. Asistenţa a păstrat apoi un moment de reculegere în memoria eroilor sovietici. A vorbit apoi din partea Ambasadei sovietice, d. prim secretar de Ambasadă, S. A* Dangulov, care a spus : „Viteaza Armată Română comemorează astăzi pe simplul soldat sovietic, fiu al Patriei Sale. Poporul român prieten, cinsteşte astăzi pe fiul său, ce şi-a dat viaţa pentru Patria sa. Şi astăzi, poporul român prieten, îşi apleacă drapelele sale în faţa monumentului soldaţilor care au venit din Uniunea Sovietică în această ţară ca prieteni, jertfindu-se pentru ţara românească. In măreaţa colaborare şi prietenie a acestor oameni simpli, soldaţi sovietici şi soldaţi români, a fost dusă şi câştigată lupta comună. In această zi în care cinstim memoria lor, noi auzim glasul lor, părinţii noştri, fraţii noştri, ne spun prin glasul acestor eroi să apărăm ceea ce astăzi este mai bun pentru popoarele noastre prietene şi în faţa acestui mare monumental simpiu soldat rus, noi facem jurământ de a apăra această, prietenie românosovieticâ. Trăiască prietenia dintre popoarele noastre! Trăiască măreaţa cauză a prieteniei româno-sovietice pentru care şi-au dat viaţa părinţii, fraţii şi copiii noştri !“ Pioasa solemnitate a luat sfârşit la ora 1. La Cimitirul Sf-la Vineri La ora 11 s-a oficiat slujba religioasă după care părintele Petrescu şi d. Andreescu-Rigo, primarul Sect. IV Roşu, au luat cuvântul, arătând jertfele şi sacrificiile făcute de cei cari şi-aU dat vieaţa pentru eliberarea ţării de sub jugul hitlerist. Mulţimea a plecat apoi la mormântul luptătorului pentru cauza muncitorească, Frimu. In cuvinte calde tov. Gh. Constantin (P.S.D.), tov. Ţiulescu (C.G.M.) şi C. Ionescu i P.C.R. au arătat lupta pe care au trebuit s’o ducă acei cari şi-au dat vieaţa pentru drepturile sfinte ale muncitorimii şi pentru libertăţile ţării noastre. Muncitorii şi-au luat angajamentul să ducă mai departe lupta începută de aceşti eroi, pentru distrugerea rămăşiţelor fasciste şi pentru biruinţa deplină a democraţiei. , La mormântul eroilor căzuţi la 8 ncembrie 1945 Odată cu eroii ce şi-au jertfit viaţa pe fronturile de luptă, poporul român şi clasa muncitoare şi-a cinstit anul acesta şi eroii căzuţi în luptă cu resturile fasciste din jurul lui Maniu şi Brătianu. In Parcul Naţional, acolo unde odihnesc cei 9 eroi căzuţi la 8 Noembrie 1945, peste 2800 de muncitori au venit să se închine în faţa mormintelor lor şi să repete jurământul rostit cu 7 luni în urmă când s-au legat să continue lupta necruţătoare până la stârpirea definitivă a fasciştilor asasiniDupă ce corul U. C. R. a intonat „Imnul celor căzuţi“, tov. Ghimişescu, din partea Comisiei Locale a arătat în crunte calde, lungul şir de jertfe pe care cei ce muncesc cu braţele şi cu mintea, au trebuit să le dea în lupta cu forţele întunecate ale reacţiunii* A luat apoi cuvântul Valeria Mândru, din partea U. F. A. R.-ului Comemorarea eroilor de la 8 Noembrie a luat sfârit în sunetele „Internaţionalei“. Cimitirul Belu In prezenţa unui numeros public, compus din muncitori, funcţionari şi intelectuali, un sobor de preoţi a oficiat o slujbă religioasă, după care reprezentanţii guvernului, ai autorităţilor militare şi delegaţii misiunilor streine au depus coroane şi flori. La cimitirul francez a avut loc deasemeni o slujbă religioasă în prezenţa consilierului de legaţie Auboy Nean, consul Chalet şi a d-lor tpt. Debuisy Maurice şi lt. Harlaht Pierre din misiunea franceză de repatriere a prizonierilor români din Metz. Au mai participat d. cpt. Scarlat din Marele Stat Major, personalul legaţiei franceze şi elevele institutului Notre Dame de Sur. La Cimitirul Ghencea La cimitirul militar Ghencea în faţa unei numeroase asistenţe, a numeroşi militari şi a unei companii de onoare din regimentul Mihai Viteazul a avut loc comemorarea eroilor. Serviciul diurn a fost oficiat de un sobor de 6 preoţi militări. După care au luat cuvâtul pr. lt. col. Chira Petre, d. înv. Zbârlea Petre din părtea Apărării Patriotice şi d. general Florea Ţenescu secretar general al Ministerului de Război. Solemnitatea a luat sfârşit cu defilarea campaniei de onoare a regimentului 6 Mihai Viteazul şi prin intonarea „Imnului Sacru”. Festivalul de la Ateneul Român Joi 30 Mai, la orele 17, a avut loc la Ateneul Român un festival organizat de Apărarea Patriotică în amintirea eroilor. Au luat parte personalităţi din viaţa noastră politică şi culturală, intelectuali, muncitori, funcţionari. Festivalul a fost deschis de părintele Gala Galaction, care a adus un pios omagiu tuturor celor ce s-au jertfit pe altarul Patriei, pentru libertatea şi fericirea poporului. Apoi d-na Agespna Maori, societara Teatrului Naţional a recitat „închinare“ de Victor Eftimiu. Festivalul a fost încheiat de d. Nicolae Brancomir, de la Teatrul Naţional, care a declamat , Mormânt de Erou“ de maior Câmpeanu. Lupta împotriva speculei !7 camioane cartofi s’au dărbuit ieri inţr’o singură piaţă Contraofensiva trebuie generalizată ! In cursul zilei de ieri, pieţile în care era concentrat atacul USIC,-ului şi coop. „Victoria“, au cunoscut aceeaşi dârzenie în concurenţă pentru oftînirea preţurilor. U.S. I.C.-ul a distribuit aproape complect, 7 camioane de cartofi, putând să aprovizioneze pe toţi cetăţenii ce-şi fac cumpărăturile în Piaţă Regina Maria. ALTE CATEVA CAMIOANE TREBUIE SA SOSEASCĂ IN CURSUL ZILEI DE AZI. Negustorii Grigore Iliescu şi Ghiţă Teodorescu au intrat din nou în rândurile U. S I. C.-ului. Se anunta un masiv transport de cursanaturi care va face sa scadă simțitor preturile si la aceste articole. Deocamdată, cartofii au ajuns să se vândă în întreaga Capitală cu 1.400 lei hol. Ceea ce înseamnă o scădere de aproape 50% rff« cestul unui hitergram Cum se vindea rtrNin câteva mile. Im piaţa Amisei Sectorul de bătălie al cooperativei „Victoria“ s-a prezentat ceva mai slab, faţă de avântul iniţial. Totuşi, Joi 30 Mai a. c. zarzavagiii speculanţi au întâmpinat o surpriză care i-a lovit, destul de serios. Cooperativa „Victoria* a distribuit ieri câteva mii de legături de ceapă izbutind să fixeze deocamdată prețul acestui articol la 200 de lei legătura* Ion Păsărilă a distribuit ieri alături de U. S. I. C- un camion de cartofi la 1.400 lei kilogramul. Pentru a fi „Victoria“ anunţa o abundentă aprovizionare în zarzavaturi şi ouă. Halele Obor Situaţi ceva mai departe de raza de acţiune a USIC-ului şi „Victoria“ negustorii din această hală menţin preţurile ridicate de ex.: 400 lei legătura de ceapă, ridichile 300, ouăle 650, cartofii noui 6000 lei. Trebuie începută de urgenţă campania şi în această hală, ţinându-se seama că de aici se aprovizionează majoritatea pieţelor mici şi pieţelor volante, ai căror negustori nu pot să vândă mai ieftin, sursa lor de aprovizionare fiind deja speculată. Ziariştii bulgari au părăsit ţara Ziariştii bulgari cari au vizitat România, au fost in ultima zi oaspeţii Sindicatului Ziariştilor profesionişti din Bucureşti. După amiază s-a ţinut o şedinţă de lucru în sala de lectură a Teatrului Naţional. Tovii Ion Pas, George Macovescu, Alfons Vogel şi Nicolae Moraru, au expus rapoarte asupra presei democratice din România, asupra mijloacelor de strângere a legăturilor de presă bulgaro-române, asupra organizării profesionale a ziariştilor români şi asupra situaţiei politice şi a rolului presei democrate în legătură cu viitoarele alegeri In numele ziariştilor bulgari au vorbit d-nii Stoicoff, Stoianov, Karateodorov, Mileff şi Protid. La orele 19 oaspeţii au asistat la reprezentarea piesei „Arleziana", la Teatrul Naţional ,Sft. Sava. După spectacol a avut loc la ,,Localul Zilei“ o masă colegială, oferită de comitetul Sindicatului Ziariştilor. Joi după amiază, confraţii bulgari au părăsit ţara noastră. La plecare au fost salutaţi de d-nii Grigore Preoteasa, Directorul Presei din Ministerul Informaţiilor, George Ivaşcu, Directorul Relaţiilor Culturale cu Străinătatea şi tov. Alfons Vogel, vice-preşedinte al Sindicatului, în numele ziariştilor bucureşteni. Oaspeţii au plecat împreună cu d-na şi d. prof. P. Constantinescu- Iaşi, ministru al Informaţilor, invitaţi de guvernul bulgar la serbările pentru comemorarea marelui poet Hristo Botev. Cu aceeaş ocazie a plecat la Sofia d. Prof. Sava Ganovski, ministru al Bulgariei la Bucureşti. ft Părăsind ţara ziariştii bulgari au ’rtrus telegrame d lui Prim min’stru Dr. Petru Grozav d-lui George Tătăr.’escu, Vice preşedintele Consiliului de miniştri şi Ministru de Externe, d-lui Constantiinescu-Iaşi. Ministrul Informaţiilor, d-lui G-raf Dombrovschi, primarul general al Cantalei, d-lui Ton Pas, preşedintele Sindicatului Ziariştilor Profesionişti şi d-lui Schulman directorul O. N. T.