Scânteia, iunie 1946 (Anul 3, nr. 538-561)

1946-06-02 / nr. 538

COMPRIMAREA APARATULUI ADMRPSTRATIV Unul din aspectele cele mai ne­norocite ale aparatului de stat este pe cale să dispară. Legea pentru reducerea cadrului de personal al Ministerului Afacerilor Interne și a I institutii­ilor de sub autoritatea controlul și tutela acestui depar­tament, apărut în Monitorul Ofi­cial de ori urmăreşte — în scopul realizării de economii bugetare —­­să pună capăt umflării excesive a aparatului de stat şi buu­rocra­­tismului greoi, inutil şi parazitari care apasă din ce în ce mai greu asupra finanţelor statului şi mai ales asupra finanţelor administra­ţiilor locale. , In raportul său, înaintat M. S. Re­gelui, tov. Teohari Georgescu, minis­trul Afacerilor Interne, arată că în trupul regimurilor reacţionare şi de dictatură fascistă dar mai cu seamă din anul 1940, personalul acestui mi­nster* şi al instituţiilor dependente de el a fost sporit în mod cu totul n­ejisti­ficat pentru necesităţi străine de Interierul serviciului şi cu înfiinţa­rea de posturi noui, nesocotindu-se disposiţiunile exprese din art. I Codul Funcţionarilor Publici. Sistemul de a-şi plasa clientela politică în funcţiuni publice şi de a acapara posturile de comandă în administraţia ţării, este mai cu seamă caracteristic regimurilor brătieniste. .Nu se poate spune însă că gu­vernele cu cari liberalii schimbău cârlițele guvernării — faimoasa ro­tativă.— n'au fost vrednici discipoli ai acestora. Paternitatea şi princi­piul aparţin însă liberalilor, cari voiau să-şi creieze un aparat de stat fidel, format dintr’o massă e­­normă de funcţionari publici, tră­ind într’o mizerie cruntă, excluşi dela orice drept de organizare sau de viaţă politică liberă, cu năzuin­ţele sistematic nesocotite şi cu u­­nica perspectivă de a deveni pen­sionari cu grele probleme de exis­tenţă la bătrâneţe. Bineînţeles, însă, ca această mas­­să de salariaţi publici era obligată să suporte în cârcă o categorie de privilegiaţi — partizanii regimu­lui — a căror situaţie materială era cu totul diferită de a celor mulţi. Această stare era profund dău­nătoare intereselor obşteşti­ şi sefe­­ra în mod simţitor şi nivelul de trai al marei masse a salariaţilor publici, formată din elemente cin­stite şi muncitoare. Măsurile ordonate Decretul lege semnat de Suveran prevede ca personalul administrativ cu­prins in prevederile lui, SA FIE REDUS LA LIMITA SCHEMELOR DE ORGA­NIZARE PREVĂZUTE DE LEGILE ORGANICE RESPECTIVE. Funcţionarii rămaşi în afara scheme­lor de organizare, vor putea fi liceu­Primim din partea Frontului Demo­crat Universitar. În Ultimele zile au avut loc la Cluj unele manifestări streine de adevăratele revendicări stu­denţeşti. Prin manevre politicianiste de partid o parte a studaniţimii este îm­pinsă spre dezordini şi acte huliganice, acum, în preajma examenelor, când a­­tenţia sa trebue să se îndrepte mai ales către problemele şcolare. Faptul este cu atât mai­ grav, cu cât aceiaşi stndenţi declarau cu două­­ luni în urmă că îşi iau angajamentul să nu ducă niciun fel de activitate poli­tică în calitatea lor de cetăţeni aca­demici. AM ARATAT INCA DE PE ATUNCI CA ACEST PRETINS APOLITISM NU URMAREA DECÂT SA IMOBILIZEZE FORŢELE DEMOCATICE DIN UNI­VERSITATE SI SA CONSTITUE CA­MUFLAJUL PENTRU CONTINUAREA ACŢIUNILOR ANTINAŢIONALE ŞI ANTIDEMOCRATICE. Tineretul studios nu poate să nu facă politică, dar politica lui trebue pusă in Slujba poporului, trebue dusă împreună cu poporul, urmând astfel tradiţia marilor dascăli ai neamului nostru : Gheorghe Lazărr Nicolae Băl­­CeSCU, Simeon Bornuţiu. MANIFESTĂRI CA ACELEA DELA CLUJ NU DUC DECÂT LA­­ÎMPIE­DECAREA NORMALIZĂRII VIEŢII ţiaţi din serviciu în termen de 45 de zile dela publicarea legii. Ei vor primi următoarele indemnităţi: — O sumă egală cu salariul pe 3 luni, plus accesoriile şi sporurile aferente, — funcţionarii cu un stagiu de la 1 an până la 5 ani, împliniţi la 1 Aprilie 1946 ; — O sumă egală cu salariul pe 0 luni, plus accesorii şi sporuri, cei cu un stagiu de peste 5 ani şi Cel mult 10 ani până la 1. IV. 1946) — Salariul pe 9 luni, plus acce­sorii şi­ sporuri, pentru cei cu un stagiu mai mare de 10 ani. Indemnităţile arătate vor fi plă­tite până la finele lunii următoa­re aceleia în care­­ funcţionarul a fost licenţiat. La licenţiere, func­ţionarul va ptrivai salariul întreg pe luna respectivă, sumă nesoco­tită în calculul indemnităţilor ară­tate mai sus. STUDENŢEŞTI ŞI LA SUBMINAREA MARILOR INTERESE NAŢIONALE ROMANEŞTI. Asemenea agitaţii ser­vesc revizioniştilor maghiari, cari fo­losesc orice prilej pentru a repune în discuţie chestiunea Transilvaniei, sub motivul că libertăţile democratice ale naţionalităţilor, nu’ar fi asigurate în România. Iată cura reacţiunea româ­nească, prin provocările sale huliganice dă un ajutor efectiv reacţiunii ma­ghiare. Frontul Democrat Universitar din Cluj, luptă pentru demascarea acestor manevre entinaţioi­aare, fiind convins că numai un patriotism conştient, poate garanta viitorul fericit al ţării noastre. Frontul Democrat Universitar nu ac­tivează numai pentru satisfacerea re­vendicărilor culturale, profesionale şi materiale ale studenţimii, dar şi pen­­tru ca în întreg învăţământul superior să domnească un luminat patriotism, întemeiat pe adâncirea şi respectarea realităţilor naţionale, pe munca pentru împlinirea aspiraţiilor poporului, pe înfrăţirea tuturor naţionalităţilor con­locuitoare. ■ Alături de profesorii democraţi noi vom continua cu um avânt sporit lupta în slujba acestui patriotism sănătos şi, constructiv, pentru ca Universitatea să­­şi poată îndeplini menirea de creatoare a cadrelor intelectuale, cari vor muzici pentru înflorirea Patriei. Studenţii democraţi înfierează manifestările şoviniste ale huliganilor de la Cluj NO Acţiunea împotriva spe­cularsţEîcr­ii­a* alimente Ziarul nostru a subliniat în ul­timele zile importanţa unei acţiuni energice pornite de U.­I.Î.C. şi de cooperativa ,,Victoria”, pentru a sprijini şi a imprima o notă de efi­cacitate măsurilor luate de Comi­sariatul Preţurilor în vederea ieftenirii preţuirilor la o seamă de produse alimentare. , Opinia publică a primit cu en­tuziasm această acţiune şi trebue arătat că acolo unde au fost succese ele se datoresc şi răsunetul lui ce l-a avut între cetăţenii Capitalei munca orgi­.l­aţiii lor democratice. Intr’adevăr, prin participarea ac­tivă a cetăţenilor şi mai cu seamă a gospodinelor, rezultatele vor fi rodnice şi se vor resimţi masiv pe piaţa alimentară. De aceea, salutăm prezenţa pe teren în această bătălie a organi­zaţiilor femenine grupate în Fede­raţia Democrată a Femeilor din România, chemată — în general— să joace un rol din ce în ce mai important în bătălia de ieftenire a vieţii. Oricum, putem înregistra — în condiţiunile grele de astăzi — o seamă de succese care-şi au im­portanţa lor, succese care trebue să constitue un îndemn puternic la intensificarea acţiunii şi în pie­ţele mai pennbre ale Capitalei, ca şi in cellel­alte oraşe ale ţarii. C. G. M. şi F. C. F. R, în Comitetul Cental Elec­toral La constituirea Comitetului Cen­tral Electoral al Blocului şi Partidelor Democratice s’a luat hotărîrea ca în afară de reprezentanţii celor 6 patr­­iid­e componente ale Blocului, să par­ticipe la­ şedinţele Comitetului şi un delegat al Confederaţiei Generale a Muncii şi o delegată a­ Federaţiei De­mocrate a Femeilor din România. O delegaţie a Apărării 1*2 b*setice în audienţă la M. S. Regina Mantă Elena Mercur! 29 Mai a. c., d-na Traiana Col. Teclu, din Secre­tariatul Comitetului Central al Apărării Patriotice însoţită de d-nii avocat I. Sraer şi dr. Eu­gen Cinca, membri în Comite­tul Central Executiv al Apă­­rării Patriotice, au fost primiţi în audienţă de M. S. Regina Mamă Elena, cu care prilej au expus M. Sale acţiunile pe care Apărarea Patriotică le între­prinde în sprijinul victimelor răsboiului. Majestatea Sa Regina Mamă Elena a ascultat cu deosebit interes cele expuse şi a promis Înaltul Său sprijin operei de le­cuire a rănilor răsboiului. Iarăşi „libertatea” CGIÎl sţufili Ziarul ,,Argus“ făcându-se ecoul u­­nor anumite cercuri de speculanţi din industrie şi comerţ, cere ,,puţintică li­bertate“ economică susţinând că „li­bertate este singura în măsură să deslege sumedenie de greutăţi”. Cum „este în măsură“ libertatea să Ziarele se opresc asupra decorării primului ministru spre a-i sublinia din nou importanţa ROMANIA LIBERA remarcă fap­­tul că prin această apreciere regală : „O întreagă campanie de defăimări­ politică îşi află astfel act cel mai la­mentabil sfârşit. Fiindcă se rezumă în acest text al înaltului Decret-RC- dai marile linii ale înfăptuirilor realizate de regimul democrat, a­­nulându-se fără apel lista nesfârşită a contestaţiilor unei re­acţiuni dema­gogice şi lipstă de orice răspundere naţională.”­­ DRAPELUL evidenţiază caracterul deosebit al Platformei rezultată din unirea întregii democraţii româneşti. „Când fiii unei ţări, păstrători ai programelor politice care îi guver­nează, ştiu totuşi să se înalţe la momentul hotărîtor peste meschine­le rancane şi preocupări de partid, ca să fie măcar pentru scurtă vreme nu pardenii partidului, or oamenii ţării, se poate zice că ţara aceasta are un moment sublim de conştiin­ţă naţională.’* In ADEVĂRUL, într’un interesant articol, d. B. Brănişteanu se ocupă de relaţiile dintre România şi Rusia. Arătând că în trecut în toate momen­tele deci­siv­e ale istoriei noastre ne-am găsit alături de vecina noas­tră de la răsărit, d-sa subliniază faptul că dacă în trecut în politica noastră au fost „unele condiţii permanente, vala­bile şi azi, altele, mai vechi, au su­ferit o modificare fundamentală”. Astăzi, spre deosebire de trecut, în Europa predomină TAREK „deslege greutăţile“, consumatorii s-au putut convinge recent cu prilejul a­­cordării libertăţii de circulaţie şi de preţ la zarzavaturi, legume, etc. Până la intervenţia hotărâtă a unor organi­zaţii cinstite ca U.S.I.C. sau coopera­tiva „Victoria“, speculanţii au încer­cat să-şi facă de cap şi să „dirijeze” legea cererii ţii ofertei, aruncând măr­furile la gunoi spre a crea astfel o lip­să artificială şi spre a putea continua cu urcările de preţuri. Dacă într-un sector în care produc­ţia este abundentă, libertatea a fost folosită de speculanţi pentru a orga­niza manevre ticăloase de jefuire a consumatorilor ne putem închipui ce ar însem­na „libertatea“ în sectoarele in care nu avem încă o producţie su­ficientă pentru a acoperi cererile. Iată de ce credem că a cere astăzi libertatea comerţului însemnează a sprijini pe speculanţi. Ceea ce — cre­dem — nu st­­ă în vederile „Argus“- ului. „Politică de solidaritate pacifică, de egalitate, între statele mari şi mici, fără deosebire. Rusia nu mai este ţaristă, ci sovietică, democratică şi socalistă. Şi această fundamentală deosebire­­de structură face că ea este purtătoarea nouii politici inter­naţionale, în care dreptul domină forţa sau, forţa nu e fie cât în servi­ciu­l dreptului. Iar ultimul război a dovedit că dacă Rusia ţaristă a fu et Colosul cu picioare de lut, cea so­vietică este colosul de bronz, care a învins reacţiunea şi devine stâlpul nouă politici a lumii”. Autorul arătând mai departe că a­ceastă poziţie a Uniunii Sovietice este înfăţişată perfect şi de recentele de­claraţii privitoare, la tratatele de pace ale d-lui Molotov care a arătat „că Uniunea Sovietică se opune clauzelor care ar putea fi folosite de statele puternice, pentru a-şi impu­ne celor slabe şi cari nici nu s’au refăcut încă după război, voinţa”, îşi încheie astfel interesantul său articol. „Iată pe ce temeiuri înţelege Uniu­nea Sovietică să clădească raportu­rile între dânsa şi ţările mici. Cum este, faţă de dânsa, şi ţara noastră Ele sunt un motiv de cele mai bune speranţe. Uniunea Sovietică vrea independenţa fostelor state satelite, dintre cari face parte, din neferi­cire, şi ţara noastră. O asemene­ politică impune obligaţii căci mai mult decât orice gesturi de dreptate cele ale statelor puternice, cari erau atât de rare în trecut, merită recu­noştinţa prieteniei reale.“ Ret' Sfii­t r€T er -■-•»«a,,«. om m voin­fa Comitet» in­ Central E ecteral al B. P. D. Erl la orele 17.30, 1'3**a3 al Blocului Partidei hait Rabeaw S’a, luat in discuţie trai Elefeterai şi al Secţii a ursei Secţiuni de tinere Ier de tineret democrat S’a acceptat deasem­­ânia să fie repreentată La şedinţă au pairii rente, a avut loc o şedinţă a C® ntitetului Central Elec­­or Democrate sub preş® dinţia d­-lui profesor Mi* regulamentul de funcţio­nare al Comitetului Ceri­lor sale. S’a hotărît înfiii­nţarea a şase secţiuni şi­­, formată din reprezentt­anţii tuturor organizaţiim­enea ca Federaţia Dem© erată a Femeilor din R®­­printr5© delegată şi o su­pleantă. cîpat reprezentanţii tutu­ror organizaţiilor asie- SCÂNTEI­A" „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Român Directori MEEFON CONSTANTINESCU Redactor responsabil: Al Hub­au. COMITETUL DE, DIRECŢIE­ • Lucreţiu D. Patraşcanu • Miron Constan­tinescn • Ch. Vasilichi • L Chişinevschi • L. Râutu • Al. Buican • N. Popescu- Doreanu Ambasadorul Repu­blice Federative Iu­goslave a fost primit ieri de M. S. Regele In ziua de 31 Mai 1946, la ora Î1. Excelenţa Sa Domnul Dr. Dane Medacovic, Ambasador Extraor­dinar şi Plenipotenţiar al Repu­blicei Federative Populare Iugo­slave la Bucure­ti, a fost primit in audienţă «Letali la Palatul Regal, cu ceremonialul obişnuit. Excelenţa Sa a avut onoarea a remente Măjescâtii Sate Regelui, în prezenţa d-nului Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi a d-lui ministru al Afacerilor Străine, scri­­sori­ re­gale de acreditare. După terminarea audienţei ofi­ciale Excelenţa Sa Domnul Dr. Dane Medacovic a fost recondus la reşedinţă cu acelaşi ceremonial ca la sosire. D. Dr. DANE MEDACOVICI ffrt p© iSicc @ D. dr. Petru Groza, Preşedin­tele Consiliului de Miniştri, a primit cri la amiază pe d. Pietro Gerbore, însărcinatul cu afaceri al Italiei şi pe d. N. N. Pătraşcu, coresponden­tul Agenţiei „Reuter”.­­ Tov. Emil Bodnăraş, secretar general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri a avut în cursul zilei de ori întrevederi cu d-nii : dr. Krausz, Ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti şi rabinul dr. Şafran, şeful Cultului Mozaic din Româ­nia şi cu d-nii miniştri Emil Haţie­­ganu şi Mihail Romniceanuu. ft Zilele trecute s’a făcut instala­rea noului primar al municipiului Timișoara în persoana tov. dr. Iosif Petrie, în locul d-lui Trai­an Novac, demisionat. Judecarea reclama­­ţiilor privitoare la definitivarea Refor­mei Agrare Comisia Centrală de Reformă A­­grară comunică , întrucât lucrările de expropriere se găsesc în faza definitivării lor şi cum Comisia Centrală urmează a ju­­­decat Cauzele de expropriere cu care este sesizată, se aduce la cunotinţa tuturor că îndat ce aceste cauze vor fi judecată rezultatul se va publica în ziare şi se va afişa la Biroul Infor­maţiilor din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor -Cei interesanţi sunt rugaţi să ur­­mărească pe această cale hotărîrile date şi a nu mai îngreuna prin între­bări şi intervenţii inutile lucrările Comisiei Centrale de Reformă A­­grară­ In dorinţa de a ajuta masele largi ale populaţiei Federaţia Democrată a Femeilor s-a adresat Frontului Naţio­nal Democrat cerându-i sprijinul în acţiunea de combatere a speculei. Ca urmare F. N. D. a convocat or­ganizaţiile aderente — autorităţile lo­cale, U. S. X. C-ul, cooperativa „Vic­toria“ pentru a discuta începerea a­­cestei acţiuni. Ca o primă măsură s-a hotărît apro­vizionarea­ masivă a Capitalei cu zar­zavaturi luate direct de la producători şi transportate în Bucureşti de către Primărie, U­ S.I.C. şi cooperativa „Vic- I­toria“ cu Sprijinul C. F. R.-ului. Distribuirea acestor zarzavaturi se va face la preţuri reduse în pieţele publice. Toteodată Federaţia Democrată a Femeilor va organiza echipe de gos­podine care în colaborare cu organele în drept vor cerceta pieţile sesizând autorităţile asupra stocurilor de măr­furi dosite de speculanţi. Fede­raţia Democrată a Femeilor chea­mă toate femeile din Capitală să spri­jine această acţiune împotriva spe­culei semnalând şi sursele mai ieftine de aprovizionare. 2) Ştofa costum 50°/o lână spancă cu lei 31-545/ metru în loc de 55-236 lei/ metru. 3) Ştofă rochie 50°/% lână merinos, cu 11.170 lei/ metru la loc de lei 19.557 lei/ metru. 4) Stofă rochi­e 50% lână stpanică, cu 10.232 lei/ metru în loc de 17­ 916 lei/ metru. 5) Stofă rochie 50% lână merinos cu spancă, cu lei 11.510/m. în loc de lei 20.154/ metru. . 6) Postav Loden, lână țurcană cu 38­ 837 lei/ metru în loc de 68.007 lei/ metru. III. PENTRU ARTICOLELE ALI­MENTARE: 1) Zahărul tos simplu rafinat cu 2495 lei/kgr. în loc de 4.080 lei/kgr 2) Zahăr cubic simplu rafinat, cu 2689 lei/kgr. în loc 4280 lei/kgr. 3) Zahăr tos, dublu rafinat, cu 2592 lei/kgr. în loc de 4180 lei per kgr. ..4) Zahăr englezesc, cu 2689 lei/ kgr. în loc de 4280 lei/kgr.. 5) . Ulei comestibil de floarea soare­lui, cu 9357 lei/kgr. în loc de 11.220 lei/kgr. 6) Orez indigen decorticat cu 4740 lei/kgr în loc de 5.300 lei per kgr. Până la apariţia Decretului Lege respectiv şi a ordinului instructiv ce se va da, organele fiscale se vor con­forma dispoziţiunilor prezentului co­municat şi nu vor dresa acte de con­travenţie pentru facturările făcute la aceste preţuri. întreprinderile sunt obligate, ca în cadrul programărilor Subsecretariatu­lui Aprovizionării, la cererea econo­­matelor să livreze şi factureze la pre­ţurile reduse menţionate în prezen­tul comunicat. In ceea ce priveşte situaţiunile efe­­cte prin aplicarea preţurilor vechi până la apăriţia preţurilor nouă, a­­cestea se vor reglementa pe cale de Jurnal al Consiliului de Miniştri. Al un nou succes al ieftenirea mărfurilor la economate Datorită nouilor degrev­ări de impozite, preţurile articolelor de încălţăminte, îmbrăcăminte şi ali­mentare vor fi simţitor scăzute Vasta acţiune întreprinsă de Confederaţia Generală a Muncii in scopul armonizării salariilor cu preţurile, înregistrează încă un mare succes. Printr-un comunicat, Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa genera­lă, că în urma reducerilor de impozi­te şi taxe acordate pe bază de Decret- Lege, în curs de apariţie, întreprinde­rile industriale vor factura cu înce­pere de la 1 Iunie 1946 economatelor de salariaţi publici şi particulari, ur­mătoarele produse de strictă necesita­te, după cum urmează: I. PENTRU ÎNCĂLŢĂMINTEA DE PIELE 1) Piele tăbăcită (box) cu lei 9628 pe fus, în loc de lei 18.938/ fus. 2) Talpa (canate) cu 20.100 lei pe kgr. în loc de lei 25.038/kgr. 3) Bocancii muncitoresti 100.000 lei perechea, în loc de lei 16. 586 lei pe­rechea. II. PENTRU IMBRACAMINTEA DIN STOFE DE LANA TIP. 1) Stoifa costum 50°/o lână merinos, cu lei 34.867/metru în loc, de 61.054 lei/ metru. Federaţia Democrată a Femei­or­­in România organizează o mare acţiune iz d­iiniîcrc i speculei i^renaeie măsuri luate Ztual Sion­or­ist, Capitală Comemorările de la Mormântul Eroului Necunoscut, Monumentul Eroului Sovietic, Cimitirul Beilu, Sft. Vineri, Parcul Naţional şi Cimitirul Ohencea In prezenţa reprezentantului M. S. Regelui şi membrilor guvernului a avut loc Joi 30 Mai a. c. orel­e 11, la mormântul „Eroului Necunoscut“, din Parcul Carol I comemorarea „Zi­lei Eroilor“­La mormântul străjuit de patru os­taşi din „Escorta Regală“ în ma­i ţi­nută, s-au depus coroane din partea M. S. Regelui, a guvernului, a Arma­tei Roşii, Misiunilor Britanică şi Ame­ricană, Legaţiei Franţei, Apărării Pa­triotice, Federaţiei Democrate a Fe­meilor din România şi Confederaţiei Generală a Muncii. După oficierea serviciului religios, se păstrează un minut de tăcere, trupa prezintă arma pentru onor iar drape­lul se înclină în faţa „Eroului Necu­noscut“ în timp ce fanfara intonează „Imnul Sacru“. A luat apoi cuvântul P. S. S. Venia­min Pocitan, care a arătat în cuvinte pătrunzătoare sublimul sacrificiului făcut de sutele de mii de eroi căzuţi în luptele pentru libertate, d­epen­­denţă şi progresul Ţării Româneşti. Din partea armatei a luat cuvântul apoi dr. general C. Dămăceanu, mi­nistru subsecretar de stat al Armatei de Uscat care a adus prinosul de re­cunoştinţă a Armatei faţă de jertfa supremă, pe care fiii acestui popor au adus-o pe Altarul sfânt al Ţării Din partea Apărării Patriotice a vorbit d. dr. Gh. Lupaşcu, Vice-pre­­şedintele Comitetului Central al aces­tei organizaţii. Solemnitatea a luat sfârşit la orele 12, prin defilarea Escadronului de o­­noare din Reg. de Gardă Călare. La Monumentul Eroului Sovietic Solemnitatea din Piaţa Victoriei s-a desfăşurat în prezenţa reprezentan­tului Ambasadei Sovietice S. A. Dangulov, prim secretar de am­basadă, o delegaţie a Armatei Ro­mâne, în frunte cu d-nii General C. Mialtoppa, Slătescu, Magheru, precum şi numeroşi ofiţeri sovietici şi români, reprezentanţi ai Apărării Patriotice, Arlus şi Confederaţiei Generale a Muncii. După ce delegaţiile au depus coroa­nele, a luat cuvântul d. G-ral Maltopol, din partea secţiei militare a ARIUS- ului. Asistenţa a păstrat apoi un mo­ment de reculegere în memoria eroi­lor sovietici. A vorbit apoi din partea Ambasa­dei sovietice, d. prim secretar de Am­basadă, S. A* Dangulov, care a spus : „Viteaza Armată Română comemo­rează astăzi pe simplul soldat sovietic, fiu al Patriei Sale. Poporul român prieten, cinsteşte astăzi pe fiul său, ce şi-a dat viaţa pentru Patria sa. Şi astăzi, poporul român prieten, îşi apleacă drapelele sale în faţa mo­numentului soldaţilor care au venit din Uniunea Sovietică în această ţară ca prieteni, jertfindu-se pentru ţara românească. In măreaţa colaborare şi prietenie a acestor oameni simpli, soldaţi so­vietici şi soldaţi români, a fost dusă şi câştigată lupta comună. In această zi în care cinstim me­moria lor, noi auzim glasul lor, pă­rinţii noştri, fraţii noştri, ne spun prin glasul acestor eroi să apărăm ceea ce astăzi este mai bun pentru popoarele noastre prietene şi în faţa acestui mare monument­al simp­iu soldat rus, noi facem jurământ de a apăra această, prietenie româno­­sovieticâ. Trăiască prietenia dintre popoarele noastre! Trăiască măreaţa cauză a prieteniei româno-sovietice pentru care şi-au dat viaţa părinţii, fraţii şi copiii noş­tri !“ Pioasa solemnitate a­ luat sf­ârşit la ora 1. La Cimitirul Sf-la Vineri La ora 11 s-a oficiat slujba religioasă după care părintele Petrescu şi d. An­­dreescu-Rigo, primarul Sect. IV Roşu, au luat cuvântul, arătând jertfele şi sacrificiile făcute de cei cari şi-aU dat vieaţa pentru eliberarea ţării de sub jugul hitlerist. Mulţimea a plecat apoi la mormân­tul luptătorului pentru cauza munci­torească, Frimu. In cuvinte calde tov. Gh. Constantin (P.S.D.), tov. Ţiulescu (C.G.M.) şi C. Ionescu i­ P.C.R.­ au arătat lupta pe care au trebuit s’o ducă acei cari şi-au dat vieaţa pentru drep­turile sfinte ale muncitorimii şi pen­tru libertăţile ţării noastre. Muncitorii şi-au luat angajamentul să ducă mai departe lupta începută de aceşti eroi, pentru distrugerea rămă­şiţelor fasciste şi pentru biruinţa de­plină a democraţiei. , La mormântul eroilor căzuţi la 8 n­cembrie 1945 Odată cu eroii ce şi-au jertfit via­ţa pe fronturile de luptă, poporul ro­mân şi clasa muncitoare şi-a cinstit anul acesta şi eroii căzuţi în luptă cu resturile fasciste din jurul lui Ma­niu şi Brătianu. In Parcul Naţional, acolo unde o­­dihnesc cei 9 eroi căzuţi la 8 Noem­­brie 1945, peste 2800 de muncitori au venit să se închine în faţa mor­mintelor lor şi să repete jurământul rostit cu 7 luni în urmă când s-au­ legat să continue lupta necruţătoare până la stârpirea definitivă a fas­ciştilor asasini­După ce corul U. C. R. a intonat „Imnul celor căzuţi“, tov. Ghimişescu, din partea Comisiei Locale a arătat în cr­unte calde, lungul şir de jertfe pe care cei ce muncesc cu braţele şi cu mintea, au trebuit să le dea în lupta cu forţele întunecate ale reac­­ţiunii* A luat apoi cuvântul Valeria Mândru, din partea U. F. A. R.-ului Comemorarea eroilor de la 8 Noem­­brie a luat sfârit în sunetele „Inter­naţionalei“. Cimitirul Belu In prezenţa unui numeros public, compus din muncitori, funcţionari şi intelectuali, un sobor de preoţi a ofi­­ciat o slujbă religioasă, du­pă care reprezentanţii guvernului, ai autori­tăţilor militare şi delegaţii misiunilor streine au depus coroane şi flori. La cimitirul francez a avut loc de­­asemeni o slujbă religioasă în pre­zenţa consilierului de legaţie Auboy Nean, consul Chalet şi a d-lor tpt. Debuisy Maurice şi lt. Harlaht Pierre din misiunea franceză de repatriere a prizonierilor români din Metz. Au m­ai participat d. cpt. Scarlat din Marele Stat Major, personalul le­gaţiei franceze şi elevele institutului Notre Dame de Su­r. La Cimitirul Ghencea La cimitirul militar Ghencea în faţa unei numeroase asistenţe, a numeroşi militari şi a unei companii de onoare din regimentul Mihai Viteazul a avut loc comemorarea eroilor. Serviciul di­urn a fost oficiat de un sobor de 6 preoţi militări. După care au luat cu­­vâtul pr. lt. col. Chira Petre, d. înv. Zbârlea Petre din părt­ea Apărării Patriotice şi d. general Florea Ţe­­nescu secretar general al Ministeru­lui de Război. Solemnitatea a luat sfârşit cu de­filarea campaniei de onoare a regi­mentului 6 Mihai Viteazul şi prin intonarea „Imnului Sacru”. Festivalul de la Ateneul Român Joi 30 Mai, la orele 17, a avut loc la Ateneul Român un festival orga­­­nizat de Apărarea Patriotică în amin­tirea eroilor. Au luat parte personalităţi din viaţa noastră politică şi culturală, intelec­tuali, muncitori, funcţionari. Festivalul a fost deschis de părin­tele Gala Galaction, care a adus un pios omagiu tuturor celor ce s-au jertfit pe altarul Patriei, pentru liber­tatea şi fericirea poporului. Apoi d-na Agesp­na Maori, socie­tara Teatrului Naţional a recitat „în­chinare“ de Victor Eftimiu. Festivalul a fost încheiat de d. Nicolae Branco­­mir, de la Teatrul Naţional, care a de­clamat , Mormânt de Erou“ de maior Câmpeanu. Lupta împotriva speculei !­7 camioane cartofi s’au d­ă­r­buit ieri inţr’o singur­ă piaţă Contra­ofensiva trebuie generalizată ! In cursul zilei de ieri, pieţile în care era concentrat atacul USIC,-ului şi coop. „Victoria“, au cunoscut aceeaşi dârzenie în concurenţă pentru oftînirea preţurilor. U.S. I.C.-ul a distribuit aproape complect, 7 camioane de cartofi, pu­tând să aprovizioneze pe toţi cetăţenii ce-şi fac cumpărăturile în Piaţă Re­gina Maria. ALTE CATEVA CAMIOANE TRE­BUIE SA SOSEASCĂ IN CURSUL ZILEI DE AZI. Negustorii Grigore Iliescu şi Ghiţă Teodorescu au intrat din nou în rân­durile U. S­ I. C.-ului. Se anunta un masiv transport de cursan­aturi care va face sa scadă simțitor preturile si la a­­ceste articole. Deocamdată, cartofii au ajuns să se vândă în întreaga Capi­tală cu 1.400 lei hol. Ceea ce înseamnă o scădere de aproa­pe 50% rff« cestul unui hite­­rgram Cum se vindea rtrNin câteva mile. Im piaţa Amisei Sectorul de bătălie­ al cooperativei „Victoria“ s-a prezentat ceva mai slab, faţă de avântul iniţial. Totuşi, Joi 30 Mai a. c. zarzavagiii speculanţi au întâmpinat o surpriză care i-a lovit, destul de serios. Cooperativa „Victoria*­ a distri­buit ieri câteva mii de legături de ceapă izbutind să fixeze deo­camdată prețul acestui articol la 200 de lei legătura* Ion Păsărilă a distribuit ieri ală­turi de U. S­. I. C- un camion de cartofi la 1.400 lei kilogramul. Pentru a fi „Victoria“ anunţa o abundentă aprovizionare în zar­zavaturi şi ouă. Halele Obor Situaţi ceva mai departe de raza de acţiune a USIC­-ului şi „Victoria“ ne­gustorii din această hală menţin pre­ţurile ridicate de ex.: 400 lei legătura de ceapă, ridichile 300, ouăle 650, cartofii noui 6000 lei. Trebuie începută de urgenţă campania şi în această hală, ţi­­nându-se seama că de aici se a­­provizionează majoritatea pieţe­lor mici şi pieţelor volante, ai căror negustori nu pot să vândă mai ieftin, sursa lor de aprovizio­nare fiind deja speculată. Ziariştii bulgari au părăsit ţara Ziariştii bulgari cari au vizitat Ro­­mânia, au fost in ultima zi oaspeţii Sindicatului Ziariştilor profesionişti din Bucureşti. După amiază s-a ţinut o şedinţă de lucru în sala de lectură a Teatrului Naţional. Tovii Ion Pas, George Macovescu, Alfons Vogel şi Nicolae Moraru, au expus rapoarte asupra presei demo­cratice din România, asupra mijloace­lor de strângere a legăturilor de pre­să bulgaro-române, asupra organi­zării profesionale a ziariştilor români şi asupra situaţiei politice şi a rolului presei democrate în legătură cu vii­­toarele alegeri In numele ziariştilor bulgari au vor­­bit d-nii Stoicoff, Stoianov, Karateodo­­rov, Mileff şi Protid­. La orele 19 oaspeţii au asistat la reprezentarea piesei „Arleziana", la Teatrul Naţional ,Sft. Sava. După spectacol a avut loc la ,,Lo­­calul Zilei“ o masă colegială­, oferită de comitetul Sindicatului Ziariştilor. Joi după amiază, confraţii bulgari au părăsit ţara noastră. La plecare au fost salutaţi de d-nii Grigore Preo­­teasa, Directorul Presei din Ministerul Informaţiilor, George Ivaşcu, Direc­torul Relaţiilor Culturale cu Străină­tatea şi tov. Alfons Vogel, vice-preşe­­dinte al Sindicatului, în numele zia­riştilor bucureşteni. Oaspeţii au plecat împreună cu d-na şi d. prof. P. Constantinescu- Iaşi, ministru al Informaţilor, invitaţi de guvernul bulgar la serbările pentru comemorarea marelui poet Hristo Botev. Cu aceeaş ocazie a plecat la Sofia d. Prof. Sava Ganovski, ministru al Bul­gariei la Bucureşti. ft Părăsind ţara ziariştii bulgari au ’r­trus telegrame d lui Prim min’stru Dr. Petru Grozav d-lui George Tătă­­r.’escu, Vice preşedintele Consiliului de miniştri şi Ministru de Externe, d-lui Constantiinescu-Iaşi. Ministrul Informa­ţiilor, d-lui G-raf Dom­brovschi, prima­rul general al Cantalei, d-lui Ton Pas, p­reşedintele Sindicatului Ziariştilor Profesionişti şi d-lui Schulman direc­torul O. N. T.

Next