Scȃnteia, septembrie 1947 (Anul 16, nr. 909-934)

1947-09-01 / nr. 909

H câtă vresc steS)?Siiarea manigfe­rea de fapt & sadeiicilcifel ccinsiiicc o Posnâtiiei,, aierrirca el (omplicii Cuvinfaraa rostitâ de tov. Gh. GHEORGHIU-DEJ — If ‘p,©# ^ 6«mcttiias ®ssif es©ss sem sen sl«sl»ilt£€iif |sasl®sm ss Irclme ses isceitr Esseea smIesP. sa nesas teme Pe specM§ss?s sobMorl si cămăiari? ©r©*Bsi«I® Bimimimîcm sps?i|f9*Ml 02? mmmelecave, ii v&v Iod! fmm cmmţmw® Cuvântul tovarășului Gheorghe Gh­eorghiu-Dej era așteptat cu nerăbdare- ori, toată ziua, prin întreprinderi, birouri, printre vecini, oamenii se interesau unde să asculte emi­siunea seara la S. Spre seară, în jurul megafoanelor din pieţele Capitalei, lume multă, înfrunta ploaia şi nu se mişca din locul cucerit cu trudă unde venise să asculte pe iniţiatorul stabilizării. Vocea aceea calmă, plină de căldură şi dragoste pentru oamenii muncii, dură şi cu accente aspre pentru duşman, a pătruns în inimi şi gânduri şi a făcut să crească încrederea oamenilor în puterile lor, în viaţă, nu isbândă. Publicăm mai jos integral textul cuvântării: Au trecut două luni de când P­arlaipentul şi Giwgguil ţării au hotărît înfiinţarea­­Comi-­­ siunii Ministeriale de Redre­sare Economică şi Stabilizare­­ Monetarăi pentru realizarea *' fi t,i măsurilor adoptate pe baza­­propunerilor Partidului Comu. , t.al I frust Român. Astăzi, când o parte însem­­.,nată din aceste propuneri a fost pusă in aplicare, iar ope­raţiunile reformei monetare , sunt în plină desfăşurare, este util să aruncăm o privire a­­supra situaţiei grele moşteni- *§­, t­ît precum şi asupra celor în­făptuita şi să vedem cari sunt sarcinile cărora trebue să fa­cem faţă de acum încolo. Greciînfin­s ca trebuiau înlăturate înainte de luarea măsurilor proţră­itoare meni­te să asigu­re redresarea economică şi re­forma financiară, s’a făcut găsea ca urmare a războului şi a celor doi ani de secetă. Aceas­ta situaţie e­ra carac­terizată sprintr’un nivel scă­zut al producţiei faţă de un număr de salariaţi care depă­şea cu mult pe cel din 1939: producţia 48%, productivitatea muncii sub 4€%, iar numărul salariaţilor 148% faţă de ni.­vehil din 1938. Producţia agri­colă nu atingea decât 58% din volumul d­­e som­nal. Acestea erau corul­­esibile obiective care determinau greutăţile ce trebuiau înlăturate. Inflaţia a început încă la perioada de pregătire a răz­boiului antonescian. După ieşi­rea Româbni­ei din război, in­flaţia a fost­ stimulată prin bugete desech­ilibrate, acope­rite în cea mai mare parte din emisiunea, B. N. R., prin cheltuirea resurselor băneşti pen­tru scopuri neproductive precum şi prin­­­ara unei pel­tici sănătoase în domeniul creditelor, natură pentru cereale­ precum şi organizarea mai potrivită a colectărilor au creat disponibi­lităţi de cereale pentru asigu­rarea hranei populaţiei şi. In primul rând a celor ce mun­cesc. S’au colectat până în prezent cea. 25 809 vagoane. Creşterea producţiei indus­triale şi a transporturilor, precum si recolta favorabilă permit­ea VENITUL NATIO­NAL SA ATINGA, CĂTRE sfârşitul anului 1947, C­0/1­­DIN VENITUL NATIO­In domeniul finanţelor Sta­tului s’a ajuns la rezultate im­portante. Politica de economii bugetare, iniţiată încă la înce­putul anului bugetar în curs, conjugată cu activitatea înca­sărilor, a permis crearea pre­­rruselor ech­i­brării bugetului, condiţiune esenţială pentru sta­bilizare. S I PVtS CAP ir AVARHIEi CARE no N­A Ii A JA OO1UE- xiii. acord auzi CRFm­rr-T.Orl. Ca urmare a trecerii în mâ­na Statului a B.N.R. s’a putut realiza o politică a creditelor conformă intereselor generale. Creditul a fost îndreptat către sectorul productiv, barându-se drumul către cel speculativ. Această politică poate fi pu­să în aplicare datorită ’ LEGI­FERĂRII ŞI ORGANIZĂRII CONTROLULUI ÎNTREBUIN­ŢĂRII CREDITELOR. In Comerţul Exterior şi plă­ţile cu străinătatea se introduc­­tot mai mult elementele da planificare şi reglementare de Stat­NAL AL ANULUI 1938 FATA DE 58%, CAT ERA IN 1846. Pentru o r­epartizarre raţională a mărfurilor in­dustriale şi agricole de ma­re consum s-a stabilit cadrul lertal al rafionării consumu­lui pi­struţ în curs şi măsu­rile organizatorice necesare pentru a se da posibilitate fiecărei categorii să-şi pro­cure aceste articole alimen­tare şi industriale în cadrul normelor prevăzute. Au fost create premize­:­ echilibrării hurezului ur­ufi­n prima dată s’a în­tocmit o balanţă de perspec­tivă a int­rării or şi chelt­u­e­­lilor de valute străine. Crearea în perioada pre­­stabilizării a unor stocuri importante de mărfuri ale Statului, a constituit un fac­tor însemnat pentru garan­tarea reuşitei operaţiunii de reformă monetară. S-au luat măsuri pentru evi­tarea scurgerii în străinătate în mod ilegal a valor­lor materia­le şi valutare ale ţării, înrtă­­rindu-se în acest scop controlul grani­ţelor. Ca un succes trebue conside­rat şi modul cum a fost rezol­vată problema dificilă a scoa­terii noii­lor semne monetare. In felul acesta, prn realiza­rea măsurilor enumerate, s’au creat condiţiun­ favorabile pen­tru efectuarea reformei mone­tare. Să vedem , cari sunt trăsătu­rile caracteristice ale acestei reforme şi pun ce se deosebeşte de reformele anterioare. ----- OUl-JilVCUd. Tov. GH. GKZORCHIUiDEJ prea puţin pentru a scoate tara din situaţia în care se Inflaţia a scăzut . puterea de cumpărare a masselor populare şi a favorizat pe speculanţi, ■T j prlducănă o dcp'acare a repar­tizării venitului national in fa­gi i von.rfa acestora. Chiar $t o rar' : din eftp' productiv, % Bisir.d - mai multă convenienţă în operaţiuni speculative, s’a în­dreptat şi el spre acest sector.­­• Astfel, deşi în prima jumăta­te a anului 1947 venitul naţio-­­ nal era în Creştere, puterea de C'impăra­re a masselor salariate era în continuă descreştere, a­­­­ting&nd în luna Iulie a. c. vi­i' . * ,:''tre lf- -25»/« din puterea de V cumpărar­e, ăir. anul 13'S. Dife­­f rența a me­rs în buzunarul spe­­­­culanților care au cfri gat pe cp narea masselor largi.­­ 4 Arrtelizând mim­os depusă ^ • pentru realizarea măsn lilor ' - I preconizate, se poate consta­ta că printr’uri efort conrii­­n,ui’i, rprintr’o muncă de or­ganizare şi sistematizare, prin i I măsuri hotărîte şi srt’isţitmte,­­ ( I prin pregătirea cadrului legal j ’ j corespunzător şi, MAI ALES, PRIN1 iSPRIJINtIL MUNCI­TORIMII ŞI ŢĂRĂNIMII PE I 'TARAMUL PRODUCŢIEI, s’au putut crea în prima ju­­mtatate a lunii August condi­­ţiuni favorabile pentru a pu­­pune în aplicare una din m-' ■MiTwvrtante ' atins 70,2s/o din producţia anu­lui 1938, la produsele chi­mice de bază 7£,2%, la cărbu­ne 95,5%, la ciment, geamuri şi materiale de construcţii . 8 0°/1. Sunt Insă unele­­ramuri un­de nu a fost atins nivelul de producţie­ prevăzut, mai ales la industria petroliferă - unde nivelul atins e 60,8"­». Faptul că în producţia de petrol nu a fost atins nivelul prevăzut, creiază pentru de­săvârşirea planului de reface­re economică şi pentru întări­rea reformei monetare proble­me, a căror rezolvare favora­bilă trebue organizată neapă­rat. Afară de aceasta au rămas în urmă industria forestieră și a pielăriei. In ansamblu, în decursul lunii Iulie PRODUCTIA IN­DUSTRIALA A CRESCUT DE LA 58,5% LA 60,8%, IAR PRODUCTIVITATEA MUN­CII DE LA 45%­. LA 500­0 FA­TA DE 1938. Recolta satisfăcătoa­­e, impozitul nu nafistă şi buna organizare a selectărilor 77n favori­zat stabilizarea Transporturile C. F. E. au s­­tirs 88% din cele din 1938. ' • ttoţiţţoţă Inflaţia a îmbogăţit pe speculanţi pe s©c© ceanca masselor populare TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE REFORMEI MONETARE DIN 1947 România a mai făcut o­­re­formă monetară după primul războiu mondial, in anul 1829. Condiţiunile în care s’a e­­x­ecu­tat reforma monetară din 7 Februarie 1929 au fost însă cu totul diferite. Deasemenea modul realizării ei şi caracte­rul social şi poliţie al acestei reforme monetare au fost opu-­­ se celei de astăzi. ţj In timp ce reforma mone­tară din 1929 era menită să­­ consolideze puterea marii moşierimi şi a cercur Inr ce­lor r--' reacţion­i ' lor şi rent­e.\3or, ea a lovit atât în cli­sa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, cât şi intelectualitatea şi mica bur­ghezie, cari au plătit prin munca şi suferinţele lor dob­anzii c­îm­p­lamnutturiloir străine. ImpmitmutuTi sei cs«“ flîfîii­si de cămătărie cs romana I. Anal­zând împrejurările în can s’si făcut stab­izarea din 1929, trebue menţionat în pri­­-1 c- r-t-ji că România se I ‘ ' ■’i' -«* r ţiile modului de producţie ca­­ptalist, împletite cu rămăşiţe­­le feudale precum şi desfăşura­­rea­­inflaţiei, au redus tot mai ia­ cumpărare­a masselor, contribuind sub in­­fluenţa hotărîtoare a cr­zei mondiale, la­­ izbucnirea crizei din 1929-33 in Român­a. Ieşirea din această situaţie a fost căutată într’o serie de îm­prumuturi externe cari, in loc să îmbunătăţească s­tua­ţia, au agravat-o­ Pentru a menţine în mod artificial un curs ridicat al îeuîui în perioada de prest­a­­bilizare (1927—1928) guvernele brăt­eniste contractaseră in străinătate împrumîituri de L550.000.009 LEI IN CONDI­­TIUNI DE CĂMĂTĂRIE CO­LONIALA. Cu aceste împrumuturi s’au plătit creditorii Statului (marile întreprinderi) cari la rândul lor au achitat o parte d'n datoriile î­n străinătate sau au exportat devize pentru a specula la bur­sele străine. împrumutul intrat pe uşa Ministerului Finanţelor a ieşit prin porţile Băncii Na­ţionale a României şi ale Băncii Romaneşti. In 1929 guvernul Man­iu En­ebee un împrumut de ICO mi­lioane dolari apoi un altul de 25 milioane dolari, încasate di­rect de BNR. In schimbul a­­cestui împrumut BANCA NA­ŢIONALA A ROMÂNIEI A FOST PUSA SUB CONTRO­LUL REPREZENTANTILOR CAPITALULUI MONOPOLIST. împrumutul extern se r­o­ca la cca 17 miliarde lei, cu o do­bândă cămătărească­, de 70/o și, în plus 40/o comision ceea ce da în total 11% cu ipotecă asu­pra tuturor veniturilor monopo­lurilor Statului. In 1930, pentru suma redu­să de 8 milioane dolari, luată cu împrumut cu o dobândă de 3%, se cedează telefoanele­ In 1931 un al treilea împru­mut important de 8.6783300 009 ■lei, cu 7,5% dobândă a fost garantat iarăşi prin veniturile monopolurilor Ca o încununare a acestei si­tuaţii, băncile şi trusturile d­e Apus trimit în August 1332, (exact acum 15 ani) 9 experţi cari impun instalarea unor controlori permanenţi asupra veniturilor şi cheltuel­­or Sta­tului, asupra Inst­­utului de e­­misiune (B . R.) şi asupra Re­giilor Autonome ale Statului. Aceasta însemna pierderea da fapt a independenţei eco­nomice a României, aservirea ei completă faţă de capitalul financiar, însemna trădarea de către guvernele reacţio­nare de atunci a intereselor - ■ e-r-T ’ ' 'M­­­­US. 4 Luni I Septch­strea I Director s . •­ ­ MIRON CONSIANTINFSCU TELEFOANE s ! Centrala: 3.26.20 Abonamente lunar ; 120 lei 3 pe trei Inni 350 » Abonamente pentru ţăranii , muncitori şi învăţători 100 lei 1 lunar Redacția şi administraţia­­ , Str Dobrogeana Gherea, 6 Taxa poştală plătită în numerar cont aprob Dir. G-rale P.T.T. 118.578/944 §n mcmi LE | I e?stimalui fl­0rfe poporului j 'mimén pentru eonso­îmi'zrea simMtixavii 1. P©svoItarea producţiei prin realiza- j rea şi s^^păşirea gira giauush­ai de produețis, 2. Sporirea productivităţii muncii, prin orgur^sarea raiponaiă a procesului de pro.’ dsigfee, prin tstsi buna repartizare a forţei de imcncă și prăsi reducerea cheltuelilor cSs regie la rt.l.rg»pri­nderiie de stat și par­ticisiare'. . 3. Asigurarea ech­ilibului bugetar prist acoperirea ciîcEtusEi’tOr statului din veni­turi!® ordssiare. Pentru aceasta este necesară reorga­­nizarea și prcblFsDrea rpsracului fiscal gsentru © ©cSîtfr­rîîLă etabilire și o strictă psrsepere a împosi^dior. 4. Echilibrarea faaiaiîfei comerciale să da cu străinăiTlon, prin intensifica­rea s», vaÎETtficarea euporiuSui. , 5. y Menținerea actualului raport între prețuri șî salarii și treptata Hui îmbună­­tăţire3­­ prin creşterea producţiei şi mări­rea venitului maţionsâ. S. Judicioasa repar fă zare a creditelor cai*® să asigura mărirea producţiei. 7. Sncrrafsprea depunerilor, spre a creia disponibilităţi ce vor putea fi utili­­zate în producţie. (Hin cuvântarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej)­ ­* 1 SE DISTRIBUIE RAŢIA DE ZAHĂR PE DOUĂ LUNI DE COTE VOR PRIMI SALARIAŢII In unele ziare au apărut amă­nunte cu privire la distribuirea noii­lor cote de zahăr. Aceste a­­mănunte nu corespund realităţii. Suntem în­ măsură să ară­tăm, din informaţiile pe care le deţinem, că este vorba sâ se distribuie întregei po­­pulaţii rafia cuvenită nu pe o singură lună, cum au afir­mat ziarele, ci PE DOUA LUNI. Astfel cetăţenii fieînscrişi in econom­ate vor primi câte 0,5­9 grams nahîr de per­soană, Bftfariaţiîor. In baza nouilor cartele ce li se eli­berează, ii ss vor distribui in pU­s suplimentele prevă­zute pentru fiecare catego­­rie, respectiv celor ca depun o muncă uşoară, muncă grea sau coboară în mine. Distribuţia va începe în pri­mele zile ale Ionel Septembrie, centrele de desfacere urmând a fi comunicate la timp de către Primăria Municipiului Bucureşti, pentru Capitală. să­ci alimentare în Anglia Mafia pe săptămână: 1333 grame pâine, 1 litru lapte, 57 grame feravizi , 28 grame şi jumătate untură, 350 gr. carne LONDRA, 28 (Radio). — Mi­niştrii britanici pregătesc acum fiza următoare planului econo­mic britanic. În ceea ce priveşte reducţiile alimentare, raţia de carne k;­tc pildă este echivalentă cu cea mai mică rafie de carne din­ timpul războiului. Raţiile de a­­limente pentru restaurante vor fi deasemenea reduse. înce­pând ceia 1 Ccî, nu se vor mai face riscaţii de benzină decât pentru călătoriile strict esenţiale, ca şi în timpul răz­boiului. In ceia ce priveşte călătoriile în străinătate, aprobările de voiuţă străină pentru aceste călătorii vor fi anulate după 1 O­ot­embrie. Declaraţia de aseară a Gu­vernului a anunţat că raţiile pot deveni încă şi mai mici. Presa de astăzi critică vigu­ros guvernul. In Anglia eu fost raţiona!], zate i'rte clim­entere, cu ex­­cepţiiir.SB ptşlelui, a fructelor şi a !s£tiiEoÎ3r. Noua raţie de carne este în valoare de an şiling şi constă în S50 gr. pa săpten­ână. Restu! de e'imenîe sunt rc­­sitilisate astfel : şun­ca/ 1/ S5î. pe săptămână; brânza, 57 gr.; untul, 85 gr. , margarina, 85 gr.; untura, 280/2, zahărul, 285 gr., laptele un li­tru, ceaiul 57 gr., marmelada 115 gr., raţia de pâine 1555 gr­ pe săptămână, dar dacă se cumpără făină sau prăjituri, cantitatea este scăzută în a­­ceeaşi proporţie. Oăie supt vândute câte unul de fiecare cartelă. Acţ­iunea pentru stârpirea Bursei Negre Micile Miciun traficant de aur şi devize im va scăpa nedescoperit Planul da acţiune întocmit la B.N- R. e ca o enormă plasă fără eşire. —■ Se întocmesc fişe individuale. — Brigăzi speciale rapide în interior şi la frontiere­ — Procedură de judecată accelerată. — Pedepse . . neîndurătoare de’a ă ta (1.5 ani, în afară de -conf‘sense și amendă de r- 'e valoarea devizelor sau onfisrat. -uitării perfec. -’T. --tinători- ¡ V'-nâ- Henți informatori^ cars vor S1, ·’• • "a autorităţilor pe de­• ’o aur şi devize ce deta indate.'

Next