Scȃnteia, noiembrie 1947 (Anul 16, nr. 961-986)

1947-11-01 / nr. 961

In noile magazine din Moscova e forfotă mare Bucuros­ de belşugul de măr­furi ce se îndeasă în raf­­tur , şi, la bane, moscoviţii se perfidă ",fără de întrerupere (lela., un capăt la altul al ma­ri­or clădiri, unde găsesc pânzeturi dn Uzbekistan, lump’ d­ii K­ev, fructe din Ucra­ina, aparate de radio Satul“ dn Moscova, îmbră­căminte, mob­ter. In Capitala U.R.S-S■ s’au deschis ,In vara aceasta nu­meroase centre nouţ de des­facere: 34 pentru produsele ind­ustr­e locale şi 23 ale co­operat velor de product e■ Re­facerea­ndustriei sov­etice se face in ritmul rapid prevăzut în planul cincinal- Mărfurile se înmulţesc mereu..­ şi cum­­părătorii d­e asemenea• In ia­­nuarie vânzarea medie zlni­­că a unui magazin era de 409.000 ruble, In vară ea a a­­tins 985­ 000 ruble pe zi. Vech­ill centru comercial al Moscovei, pasajul Petrovsk, cunoaşte o viaţă nouă. Cetă­­ţeni! Moscovei târguiesc şi îşi înfrumuseţează căminele pe care încrederea nu le-a­pară, s't n’e odată şi în care s’ai înapoiat vo­i bună. j I, pag. V-a Depozite uriașe de materiale feroase ne­­declarate descoperite de Controlul Econo­mic. - 1 Ief Startta 4mc* J Sâirtbaiă I Nor-'nîjrf# PROLETARI DIN TOATE TĂRII F­­INIITI-VÂI SITUATIA # INSÂMÂNTĂRILOR La data Octombrie 1942 ififssiifiwyjti______ u mmm ie 111Procesul conducătorilor fostului partid Naţional- ţărănesc Harta de mai sus repre- 2 i­ntă sit­uaţia însămânţări­­lor, pe judeţe, la data de 25 octombrie 1947. După cum arată legenda alăturată, judeţele colora­te în negru sunt cele mai *z'­be, neînsâmânţând încă decât cel mult 15% jude- 5*7? _ 15«/j -15, I* - 450/® 45,1 - «r* peste 65#/® ţele haşurate, având însă­mânţat între 15,1*1* şi 45•Ze­cele punctate între 45,2*/1 şi 65’h, iar judeţele răma­­se albe au însămânţat pes­te 65®/o din suprafaţa des­tinată culturilor de toamnă apropiinduse de sfârşit cu muncile. TOATE S­F­O­RŢ­U­RIL­E TREBUESC FĂCUTE PENTRU CA FIECARE JUDEŢ SA DEVINĂ CAT MAI CURÂND ALB! ✓ UNIUNEA TINERETULUI MUNCITORESC Comitetul Judeţean Ilfov anunţă Azi 29 Octombrie orele 18 In suila Ateneului Român Cu ocazia celei de a 29-a aniversări a Gomeomolului conferinţa iov. GH. VASILICHI Membrii In Biroul Politic al C. C. al P. C. R., Deputat de Prahova cu subiectul „DRUMUL GLORIOS al COMSOMOLULUI" Conferinnţa va fi urmată de un program artistic­ SÂMBĂTĂ 1 Noembrie încorporările După cum am anunţat, Ma­rele Stat Major face cunoscut că la 1 Noembrie 1947, va f încorporată prima serie de re­cruţi dn ctg. 1947, iar odată cu încorporarea acestei terii, vor fi lăsaţi la vatră oamenii din ctg- 1946, încorporaţi cu seria Uită a. Toţi ace­i cari nu se vor prezenta în termenul legal, vor fi daţi­­nesupuşi“ fi urmăriţi conform legilor în vigoare. La minele ,­Com­ă­­neşti”, o parte din orele de producţie se irosesc la­­grădin­a d-lor directori Ex st«­t; din păcate mai e­­xista încă, un vechi obicei al unor directori şi ingineri din conducerea anumitor între­prinderi, de a scoate oamenii din producţie, pentru ca să-i folosească la diferite treburi pereo­nade. Aşa de pită, delegatul avi­­dipastuhri Comâneşti, ip Con­gresul Uniinii Simfcatelor minere­lov. Ardeleanu a ară­tat că unii directori şi ingi­­­neri de la Comăneşti scot muncitorii din lucru şi-i tri­mit să muncească la grădini­le ce li aparţin. Aşa ce face că munc­torul în loc să-şi întrebuinţeze orele de lucru în întregime în producţie, trebue că piardă o bună parte din timp, muncind la grădina unui domn director. Direcţiunea Minelor d­e Comăneşti, aşa cum a arătat delegatul sindicatului nu s'a îngrijit de întocmirea unui program concret de produc­ţie, care să se încadreze în planul generali de refacere a ţării şi consolidare a stabili­zării monetare. La minele ,,Ocna de Rer“ din Banat, un pif­ bogat in minereu fără sulf, lâncezeşte de ani de zile Sind­catul miner de la mi­nele „Ocna de Fier“ din Ba­nat a făcut nenumărate in­tervenţii la Direcţiunea U. D. R. pentru deschiderea u­­­nui puţ­ bogat în minereu de fier fără sulf, care lâncezeş­te de ani de zile. Deschiderea acestui puţ, ce are o adâncime de 20 metr. ar asigura aci producţia pe u­n lung şir de ani. Se ştie că minereul de fier fără sulf, este foarte căutat şi pe atât de necesar în in­dustria metalurgică. Valeriu Buduru (Continuare in pag. V, col. 3-4) LA O. If. U. In comitetul p®­Htic, discuţiile in jurul propu­nerilor sovietice cu privire le măsurile ce trebuesc luate im­­potriva propagandei de răsboi au luat sfârşit, încercările de­­legafiei americane de a trepiede­­ca discuţiile amănunţite in jurul acestor propuneri, au eşuat in lata intervenţiilor hotărâte ale delegaţiei sovietice Desbaterea a durat mai mu­lte zile şi fie­care delegaţie a trebuit sa îsi precizeze atitudinea faţă de ac­tivitatea criminală a aţâţătorilor la război. In acelat timp, in faţa comi­tatului m­r. S, se discuta o ches­­tiune îndeaproape tnrudnid cu propaganda de război şi anume­­chestiunea informaţii mari mirari­­­oase şi calomnioase pe care u­­nele agenţii de presă şi u­nele ziare le răspândesc asuma unor anumite ţări şi mai ales asupra­­ ţărilor democrate din Europa. Răsăriteană ca Iugoslavia Unga­ria, România, Bulgaria şi Alba-I »ia. Delegatul Iugoslaviei a pro-1 I pus un proiect de rezoluţie care cere să se recomande membrilor­­ O.N.U.-ului adoptarea de mă- I suri legislative Impotriva difu.ză-1 rii de informaţii false. Repre­zentanţii Egiptului şi Ind­ei r'au declarat de acord cu acest puect de vedere. Delegatul sovieetic Zorin a susţinut călduros rezo­luţia prezentată de Iugoslavia. ŞTIRILE SOSITE în ultimele zile de pe fronturile de luptă din Grecia şi China vădesc im­portante succese ale forţelor populare şi democratice obţinute împotriva armatelor fasciste şi a epnljinitorilor lor imperialişti. In Grecia marile pcnţe lanhia şi Edesa se găsesc în zona de ope­raţiuni­­ a armatei democratice. In Ohana, forţele populare au in­­terceptat complect navigaţia pe fluviul Yafpgtse şi au desvoltat cu succea contraofensiva tar la peninmila Shantung pricinuind i­­namacului pierderea a paste 25 de mii oameni. In faţa agravă­rii stuaţiei de pe front se spune că Ciang-Kai­ Shek a luat per­­sonal comanda trupelor guverna­mentala A. C. In pag. Vi Cronica Externă SOCOTEALA! ============= DE JPSA si amme de Mareea­­ Aălănescu înc­ep •• tp, Sena în­-Aaa! XVI Kr. $61 Tribunalul Militar al Reg. II Militare Bucureşti începe azi 29 Oc­­ombrie 1947, ora 8 dimi. judecarea conducătorilor fostului Partid Na­ţional - Ţărănesc, vinovaţi de complot împotriva Statului şi trădare. Procesul se judecă în localul Şcoalei Superioare de Război din Şos. Panduri. — Victor Rădulescu Pogoneanu — Emil Opriţa­ —Florin Hohn — Emil Lăzăresc­u — Camil Demetrescu — Vasile Serdici — Radu Niculescu-Buzeşti — Ion de Mocsony Stifrcea­­ — Col. Ştefan Stoica vor fi judecaţi . — Iuliu Maniu — Ion R­ihalache — Nicolae Penescu — Nicolae Carand­ino — Ilie Lazăr — Grigore Niculescu-Buzeşti — Grigore Gafencu — Alexandra­ Crefceanu — Constantin Vişoianu — *­t.-Col. Dumitru Statescu TRIBUNALUL MILITAR se compune din : col. Patrescu Alexandru, prim pre­şedinte, coL Vasilescu Mihai, col. Eneaniţa Alexandru, membri judecători. PROCURORI: col. Georgescu Alexandra, col. Alexandrescu Victor, col. Storn­^ ciu I. Constantin. A GREFIER: Tudor Petrescu Joiţeanu. Toţi inculpaţii au luat cunoştinţă de actul d­e acuzar­e şi con­tact cu avocaţii lor. Congresul sindicatelor de mineri a desveni Forme de frânare a producţie folosite de une­le LA MINELE BIN COMĂNEŞTI Directorii scot immncrtori din lucru şi-l trim­it să inoroge la grupe LA „mi BE FIER“ Un puţ bogat în minere­u lâncezeşte de ani de zile, iar societatea „Schiel“ din Braşov nu livrează la timp, vago netele comandate de mina din Sur­duc Concpresiştii au cerut ca întinsiH şi John'~’e’tit Hinis­terului Mine şi Petrol sâ îasâ a lucra pe teren or aprovizionarea sâ fie fâcutâ la timp şi prim­ul important capitol, tn discuţia Congresului Unii nii sindicatelor de Salariaţi ml nen, ce­ a avut loc la Petroşani, în valea Jiului, l-a format producţ­ia.­ Din discuţiile pătate l’au vă­zut o serie de greutăţi şi neajunsuri care stau In calea eforturile ce le fac muncitorii, pentru o real­ă sporire a cantităţii de burniri. Pe de o parte dezinteresul şi rea­ua credinţă a unor elemente din conducerea anumitor întrepri­den­ţi instituţii legate de a­ceastă industrie, şi pe de altă parte insuficienta aprovizionare salariaţilor, cu articole strict necesare, mai ales in regim­ de lipsite in parte sau total de pieţe de de focar­. Să arătăm căteva din aceste cazuri. (■ simni miERBtríüNATal iii in­­ie irilf ian în Grecia și China p . IV I). I Iugoslavia a propus o rezoluţie condamnând nformafiile de presă tendențioase * Cu prilejul împlinirii unui an dela înfiinţarea Armatei Democrate Elene URĂRILE ADRESATE­­ Generalului MARKOS de Comitetul Naţional pentru Ajutorarea Poporului Grec Către Generalul MARKOS Comandantul Armatei Democrate Elene Cu ocazia împlinirii unui dela înfiinţarea eroicei armate democrate elene- Co­mitetul Naţional pentru Aju­torarea Poporului Grec, vă trransmite în r­uinele poporu­lui român, urările sale pentru noul succese nană la viei !”Ca finală, în lupta dreaptă pe care o duceţi împotriva co­tropitorilor imperialişti an­­glo-americani, urmaşi ai co­tropitorilor fascişti italieni care acum 7 anii a­u început GENERALUL MARKOS lupta de astuprire a popor­ului grec. Preşedinte, GH. APOSTOL Secretar General ULI DUMITRU IULIAN MIRON CONST­ANTINESCU, DIRECTOR . TELEFOANE: Centrala: 3.26.20 Abonamente lunar: 120 lei pe trei luni: 350 „ Abonamente pentru ţărani muncitori ţi învăţători 100 lei lunar Cont cec poştal Nr. 1381. Redacţia şi Administraţia: Str. Dobrogeanu Gherea. 6 Taxa poştală plătită în numerar cont aprob­a­ii. G-rale P­T. T 118.578.944. rîHAR ŞI IN PRIMUL TUR Al ALEGERILOR MUNICIPALE Pill Mil III a obţinut cele mai multe voturi. Ministrul de interne socialist a dat inter­pretări false rezultatelor, umflând voturile lui de Gaulle Senzaţionalele desvăluiri ale ziarului „L’Hunsnité“ PARIS, (Agerpress)­ 28. — Corespondentul special al Agenţiei AGER­PRES transmite: La cel de al doilea tur al scrutinului, s’a încercat din nou să se facă totul pentru a exclude pe co­­munişti din Consiliile mun­icipale­ Din nou s’a înre­­gistrat aceeaşi cârdăşie în­tre partidul socialist şi re­gruparea poporului francez a lui de Gaulle. Pentru a evidenţia sensul aranjamentelor de culise şi felul cum legea,­ recent modi­­ficată, desavantajează pe cel mai puternic partid francez ziarul „l’Humanite” citează exemplul unei comune din departamentul Senei, unde când daţii comun­şti au câş­tigat 49 la sută din voturi dar cum socialiştii au primit directiva să dea voturile lor candidatului gaullst, acesta a fost ales-Z­arm „l’Human­té” publ.­ că astăzi pe opt coloane, manşeta semnifeat­­ă: ,,Tră­darea socialistă încurajează pe de Gaule. Jacques Duclos intervine la Cameră pentru a denunţa această trădare şi pentru a stigmatza pe m-­MA.­RICE THOREZ nistrul de interne Depreux, aultatele exacte­ calculate care a dat interpretări false conform reprezentanţei pro rezultatelor” porţionale, ale primului tur Pentru a demonstra a­ce­as­ de scrutin (asupra localităţi­­i), „l’Humanité” publică ce­­lor cu peste 9000 locuitori. Partidul Com­nist 30,69% S. F. I. O. (socialiştii) 11,12% M. R. P. 12,91% R. P. F. (de Gaulle) 28,86% Numărul locurilor în Consiliile Muncipale, potrivit *a­cestei repartiţii este următorul: Partidul Communist 3993 S. F. I. O. 2107 M. R. P. 1682 R. F. F. (de Gaulle) 3762 Casaţia r­spu­blicana 24 Partidul republican al Libertăţii 257 Independenţi 264 Diverşi 414 Rezultatele cehi­ de al doilea bar (de Duminica Precută) n’au fost încă totalizate. DE GAULLE : Luaţi »00 do­amnă vă conduc... FRANŢA: N avem aceiaş dram: Dumneata o iei IV dreapta. (Din ,,Ciocoiu­l”) Aniversarea a 29 ani a cp ins pro o mi, ai TINERETUL SOVIETIC CONSTRUEŞTE COMUNISMUL Devotamentul şi abnegaţia comsomosiştilor pildă pentru toţi tinerii luptători pentru o viaţă nouă Marea Revoluţi­e Socialistă din Oc­tombrie a deschis perspec­tive noui iilor de neun® tor, ;i ţărani tineretului, tie unde până sub r­egimul ţarist, copiii între 10—12 ani «rau adeseori nevoiţi să-şi căs^a? s npuri existent", exploa­taţi iară milă de m.şieu, chiaburi şi patroni! tineretul sov­etic, de după Marea Revoluţie So- « cialistS, s.mie puternic grija S­a­­tului, şi are existenţa, dreptul la învăţătură, la muncă şi la o­­dihnă as gurâre. Grija zilei fie mâine a încunat să-l mai chi­­nue, tânărul munc­tor nu se mai vede apven­ijat in permanenţă să-şi piardă jocul, nici elevul să fie eliminat pentru neplata taxe­lor şcolare. Nu fi se erte decât să fi capabil şi toate poste Etă­ţile îţi sunt deschise. Mii de tineri sovietici lucraa­­ri în ştinţă şi învăţământ In agricultură şi „industrie, In ar­­mată şi flotă , In nenumărate posturi de conducere, în aparatul de Stat« întreprinderi şi colhozuri au fost promo-spţi tineri, care au fentinuare In pa« V.*, eeă, 6-7-8)

Next