Scȃnteia, noiembrie 1947 (Anul 16, nr. 961-986)

1947-11-28 / nr. 984

ali care nm­ai itt Trass­am în fata Parlamentului (Urmare rlin pan. l­a) produse fabricate si în spe­cial din acelea de care ţărăni­mea are nevoie-Producţia din anul acesta nu­ num­ai că asigură hrana oame­nilor şi vitelor, d­ar ne îngă­duie să stabilim, raporturi nor­male cu prietenii noştri, ra­porturi de schimb, care să ne asigure o întărire a economiei naţionale. Datorită producţiei agricole din anul precedent, da­torită muncii ţărănimii s'a pu­tut trece la însemnata operă da stabil­­are a leului şi de re­formă monetară. Dacă n’am fi avut producţia agricolă asigurată cu certitudi­ne că nici în alte sectoare nu s’ar fi putut înregistra ceea ca se înregistrează acum zi de zi şi din ce în ce mai­­ mult: un spor de producţie şi o în­viorare, ci — în unele sectoare — o revenire şi chiar­ depăşi­re a producţiei anterioare. Trebue să avem o pro­ducţie normală de grâu Dar ceeace s’a realizat în anul 1947, nu este un final; este deabia un început — un început serios — care nu depăşeşte va­loarea unui început. Producţia agricolă nu este normalizată prin­­tr’o producţie oricât de exceden­tară de porumb. Porumbul nu poate să intre în hrană ca un aliment făînos exclusiv. TREBUE SA AVEM O PRODUCŢIE NORMALA DE GRAU. Când vom reuşi ca să înfigem I •olid în economia noastra agrara •ceşti doi piloni, — producţii de frâu, producţia de porumb, — atunci vom putea clădi edificiul Economiei agrare mai solid fi ” ||bikI vom putea ai deschidem •JPfBteettre mai mari în viitor fl gândim k s ridicare, le • «Wmfcare, pe cere, în moman­­fit fc f*ts, nu o putem realise tn canea dezechilibrului de pre- Mețfe Intre cete două plante tmrrrtxnte: grâul, ca planta de fptațlă ; __ porumb­ui, ca pian« de g altceva decât continuarea xitei de însămânțări din Para anului 1947. fRpt departe d-l prof. Traian SIVBreseu arată greutățile pe ipare le-a avut de întâmpinat ♦SrŞnimea, lipsurile pe care le . fltai art tncă, fapt care impune f# muncă mai mare decât te mrea aftftdett. * Warffa de Însămânțări din Ioamn­ac­eaeta nu mai ette uti elan îiWst, aşa cum a fost cei .Sc primăvara trecută, când tre. tjfchW II însămânţăm orişice fi ^ttende; acest plan al însă­­•lâfltirlw din toamna 1947 se irtegrează In planul de muncă pe patru ani şi care va fl aplicat aidoma in decursul anilor care urmează, urmărindu-se anumite ţeluri: reducerea unor culturi, desvoltarea altora, organizarea ţărănimii, desvoltarea creditelor, investiţii, etc. Exprimându-şi convingerea că acest plan va fi discutat ln Par­lament, d-sa spune că el va pri­­lejui votarea unei legi, legea pla­nului de producţie, la care toate departamentele interesate ai ia parte. Descriind apoi pe larg intoc­­mirea şi punerea în practică a planului de însămânţări d. prof. Traian Săvulescu spune că pa­ralel cu însămânţările de toamnă a'au făcut şi pregătirile — prin arături — pentru însămânţările din primăvara viitoare. Pentru a se ajunge la rezultate cât mai bune, s-a­ ţinut seamă în primul rând de selecţionarea­­ seminţelor, de sortarea lor can­-­i­tativă m­obilizându-se întregul personal al instituţiilor de cercer­e­tări ştiinţifice care stau la baza­­ orientării tehnice a agriculturii d­­n ţara românească. Planul d­e patru ani Programul Institutului Pasteur, programul Institutului Zootehnic, programul Institutului de Cerce­tări Agronomice, sunt legate a­­stăzi de planul de patru ani ce a fost stabilit. Se cere acestor Institute să nu mai facă ştiinţă desprinsă de realităţi, ci să facă ştiinţă pe care împrejurările şi nevoile o cer. Nimeni nu împie­decă pe omul de ştiinţă să atace­­ orice problemă îI interesează. Dar în primul rând, mai ales in­stituţiile cu caracter tehnic, sunt­­ obligate să dea răspuns la pro­bleme imediate. Rolul cel mai important II joacă şi îl va juca Regia Exploatărilor Agricole şi Zootehnice (R.E.A.Z. I.M.). Rolul acestei instituţii a fost înţeles şi de organele de conducere şi de organizaţiile po­litice. Din an în an R.E.A.Z.I.M.-ul va căpăta rădăcini şi mai adânci în nevoile agriculturii pentru că el este chemat să dea ţărănimii ceea ce îi spsea: maşini, seminţe bune, vite de rasă, şi să ab­soarbă treptat seminţele infe­rioare, să facă să dispară vitele degenerate, şi să facă posibilă fo­losirea muncii mecanice de către ţărănime. D. prof. Săvulescu subliniază apoi CONCURSUL PE CARE PARTIDUL COMUNIST ROMAN ŞI FRONTUL PLUGARILOR L-AU ACORDAT NEPRECU­­PEŢAT ŞI DE MULTE ORI VO­LUNTAR CAMPANIEI DE IN­SA­MANŢ­ARI. Condiţiunile climatice din toam­na aceasta, însămânţările care s'au făcut, starea de umezeală a­­ pământului, ne ingidue să avem speranţe mari pentru recolta de grâu din anul viitor. Oricât ar fi iarna de geroasă, dar pămân­tul armonic aprovizionat cu apă, plantele viguros desvoltate nu vor putea suferi, cum au suferit în iarna trecută. Cât s’a însămânţat Trebuesc însămânţate 2 825.715 hectare. Din acestea sunt rezer­vut plan, vom avea 1.100.000 ha. de grâu, mai mult decât am avut în anul precedent. Până Sâmbătă 22 Noem­brie a. C. s au­ însămânţat 2.499.000 ha. de grâu ceea ce reprezintă 94»/». In pl­us la data aceasta suntem cu o lună mai înaintaţi faţă de anul precedent când această ci­­fră procentuală o aveam deabia la 15 Decembrie. Din planul pentru secară s’a realizat 81."/« pentru orz 73"/« pentru rapiţă 31"/«, dar acestea nu contează, pentru că sucit su­prafeţe mici. In total am însă­mânţat, din cele 2.825.71­1 ha. prevăzute a fi însămânţate în această toamnă, 92,4"/2, din care 94,« grâu. Dar nu toate judeţele se pre­zintă în acelaş fel. In judeţele de mare producţie de grâu, cum sunt : Arad, Bihor, Dolj, Ialo­miţa, etc. planul a fost cu mult depăşit realizându-se imense su­­prafeţe de grâu de toamnă. A­­vem 17 judeţe în care produc­­ţiunea depăşeşte cu sută la sută, după cum alte nouă judeţe­ au­­însămânţat ,90 şi 100 la­ sută din prevederi, iar restul jude­ţelor între 70 şi 90 la sută. . Dar şi acolo unde din anu­mite motive nu s’au putut face însămânţările de toamnă golu­rile vor fi completate cu grâu de primăvară. Pentru aceasta insă avem nevoe de grâu de primăvară și suntem în trata­tive cu prietena noastră Uniu­nea Sovietică de a importa 5 mîi vagoane de grâu de primă­vară. Două milioane hectare arate pentru primăvară In acelaș timp s’au realizat, peste cele 2.612.009 ha, semă­nate până acum* şi aproape 2.000.000 ha. arate pentru însă­mânţările din primăvara vii­toare. Este pentru prima dată ch­id la noi se întâmplă un ase­menea lucru. In trecut — în anii cei mai buni — arăturile făcute toamna pentru însămân­­ţările de primăvară nu depăşeau 1 milion de ha. Deasem­eni au mai fost desfundate, tot în a­­c­ea­stă toamnă, fi redate agri­culturii 68.506 ha. din islazuri. Nu s’au înfăptuit niciodată a­­tâte» însămânţări, iar această operă tehnică însemnată a fost făcută de ţărani cu mijloacele lor, în urma sfaturilor şi a în­­tffimiMH&qr primite. Din suprafața arată, 190.000 ha. s’au arat cu tractoarele, iar restul cu vitele. Iată deci o problemă care se cere rezol­vată : MECANIZAREA AGRI­CULTURE . In continuare,­­ prof. T. S*­­vutescu, vorbind de realizările viitoare arată că planul Intoc­ , mit prevede ca la înp’inirea lui, adică in 1950, să se poată ajunge a o producţia mult mă­rită. Am prevăzut în plan şi am realizat, ca să înbunătăţim să­mânţa şî s’a început chiar din toamna aceasta. Trebuia să pro­­curăm ţăranului mic agricultor sămânţă selecţionată. Din cele 2.855.000 ha gospodării, 2.800.000 , sunt aie ţăranilor proprietari de suprafeţe pnă la 1 ha, aceştia posedând 67 m% din suprafaţa ţării. Problema economică a po­liticii agrare este legată de a­­ceastă massă ţărănească. Ei sunt numărul, ei sunt fi calitatea, pentru că el posedă şi pămân­tul. Tot ce facem de aci îna­inte ne interesează în măsura în care va­­fi ajutată această massă ţărănească care se gă­seşte la un nivel scăzut şi pe­ care ajutând-o, putem înre­gistra în curba noastră ascen-­­ dentă a producţiei, rezultate mari de la început. Multe ferme particu­lare, scutite de expropriere, au doved­­it lipsă de gospodărie ! Apoi, d-sa arată modul în­­ care institutele noastre lucrează l­a selecţionarea seminţelor subl Hniind faptul că multe ferme scutite de expropriere n’au dat concursul, dovedind lipsă de gospodărie. In ce priveşte celelalte cul­turi: legumicolă horticolă şi viticolă, planul de patru ani prevede înmulţimea pepiniere­­lor, pentru acelaş scop: selec­ţionarea şi înbunătăţirea pro­duselor. In acelaş timp, produ­sele vor fi cât mai mult valo­rificate prin prelucrarea lor în centre ce vor lua fiinţă în ju­deţele de mare producţie. Repararea maşinelor agricole şi lămurirea personalului care­­ foloseşte aceste maşini va fi o problemă ce trebue rezolvată de urgenţă. In cadrul acestei preocupări stă şi organizarea învăţământului sub-academic. Asupra acestui subiect,­­ prof.­­ Săvulescu a insistat îndeosebi.­­ Uneltele împărţite plugarilor Anul acesta s-au împărţit 1000 de pluguri cu tracţiune a­­nimială importate din U.R.S.S.; 110 semănători deasem­eni im­­portate din U.R.S.S.; 30.000 se­cere importate din Cehoslova­cia; 15.000 secere importate din Iugoslavia; 164.000 coase im­­portate din Ungaria; 42.000 coase importate din Cehoslova­­cia, după cum din materialul fabricat în ţară, s’au trimis cantităţi destul de mari, ur­mând a se mai trimite în con­tinuare şi altele. Lucrările de îndiguire a tere­nurilor inundabile sunt in curaj paralel cu mari lucrări de iri­­gaţie. Parcul de vite, redus atât calitativ cât şi cantitativ de­­ anii grei ai războiului, va tre­bui refăcut. Pentru acest lucru vor fi importate vite de rasă­­totodată asistenţa veterinară fi­ind extinsă în întreaga ţară. In încheere, d. ministru Tra­­­­ian Săvulescu după ce se ocupă pe larg de aprovizionarea cu­ lapte a Capitalei de Înfăptui­rea reformei agrare, de rezol-, virea problemei colonizărilor —­­ ce va fi gata în luna Ianua­rie 1948 — subliniază din nou ajutorul dat în înfăptuirea pro­gramului «Ministerului Agricul­­turii DE PARTIDUL COMUNIST ROMAN şi FRONTUL PLUGA­RILOR. Recensământul agricol Planul agricol pe patru ani este un plan de refacere. Noi nu uităm niciun moment linia pe care trebue să mergem pen­­tru ca la sfârşitul acestor patru ani să ne găsim la un punct mai înălţat şi de la care să pu­tem să ne îndreptăm către alte zări. Toată această operaţiune trebue să se bazeze pe lucrul de bază. Nu vom putea orga­niza nimic temeinic în agricul­tură şi nici într’alt sector, dacă nu vom avea un inventar pre­cis. Ne trebue un recensământ a­­gricol. Institutul de Statistică nou organizat, şi-a pus această problemă, şi în colaborare cu­­Ministerul Agriculturii vom face în ianuarie anul viitor re­censământul agricol, care va fi temeiul care ne va da baza so­lidă pe care să putem ridica edificiul producţiei agricole, după cum vom face in silvi­cultură în care avem deja în curs de executare o statistică a pădurilor şi a proprietăţii silvice. Vrem să sporim producţia de maşini. In ce proporţii, unele se lucrează aceste maşini ? A­­gricultura are nevoie de indus­trie şi industria are nevoie de­­ agricultură. Dacă agricultura va bate, la părţile INCOOP-ului, iar INCOOP-ul va bate la di­ferite fabrici, cu siguranţă ci vom da agriculturii şi plu­gul şi sapa şi toate uneltele de care are nevoie. Prin urmare o strânsă cola­borare, o strânsă coordonare. Politica Statului va fi din ce în ce o polit­ică de descătuşare a ţăranului, nu atâta control, nu atâta intervenţie coerciti­vă, ci bidrumare, sfătuire, co­laborare. Statul modern românesc, gu­vernul de astăzi, nu are în faţa lui în problema agrară altă­ masă decât masa ţărănească şi pe dânsa poate s’o ajute şi trebuie s’o ajute, pentrucă dânsa este temelia ridicării e­­conomiei noastre agrare şi oda­tă cu dânsa a ridicării econo­miei noastre naţionale (Aplau­ze puternice). U. R. S. S. ne va ajuta să ridicăm agricultura noastră Planul nostru de economie ge­nerală, în care se încadrează planul agricol es­te strâns legat de politica de strânsă asociaţie politică şi de legături econo­mice din ce In ce mai active cu Uniunea­ Sovietică. Nu avem posibilitatea si ne satisfacem nevoile de materie primă şi de Îndrumare tehnică numai prini propriile noastre mijloace. Am dovedit că putem face mult, dar nu atât câtt ne trebuie. Comvenţiile — şi în special convenţia nouă cu Uniu­nea Sovietică — va avea în ve­dere că marea noastră prietenă să ne dea de aci înainte şi mai mult ajutor ca până acum pen­tru a redresa agricultura şi in­dustria şi odată cu aceasta să ne întărim independenţa noastră şi puterea noastră politică- (A­­plauze) Ne va ajuta cu sămânță de grâu, de bumbac, de in, de sfe­clă cu tractoare și maşini- Vom căuta să adoptăm un tip de trac­tor asemănător cu cel mai bun tractor al lor universal, nu sa recurgem la tractorul occiden­­tal care nu are piese de schimb și este insuficient verificat. Anul acesta ţăranul a semă­nat 2 milioane 700 mii hectare şi a arat pământul pe 4 milioa­ne 500 mii de hectare, cum nu s’a arat niciodată in tara româ­nească. Ce dovedeşte aceasta, doam­nelor şi domnilor deputaţi ? Do­vedeşte un fapt : că ţărănimea românească s’a ridicat trăeşte o altă viaţă ştie că ceea ce face, face pentru binele ei, pen­tru prosperitatea ei. Aceasta mai dovedesc iic? un lucru : că ţărănimea românească astăzi are un grad de ronstiind­ atât f'- ridicat încât ;.-i dă sea­ma că muncind pentru dânsa munceşte pentru binele, pentru prosperitatea şi viitorul ţării ei­­(aplauze prelungiţi) D. prof. p. ConstanUnescu- Iaşi în numele Biroului Came­rei şi al Adunării întregi a ex­primat mulţumiţi , d-lui prof. Traian Săvulescu pentru do­cumentatul expozeu făcut. Tov. Const. Pârvulescu—P­­C. R. a propus în aplauzire de­putaţilor, afişare discursului Şedinţa de azi se deschide la ora 17. Pe ordinea de zi sunt­ trecute trei proecte de lege,­, printre cari şi acel om,în or-­ ganizarea asistenţei studen-­i­­ţeşti. A început luna „Tânărului Muncitor“ Sâmbătă 22 Noembrie a. c­­ora 5 d. a. în sala cinematogra­fului , AIDA” în prezenţa u­­nui mare număr de tineri, a avut loc deschiderea festivă ’ pentru Carpitală a lunei „TA­NARUL MUNCITOR”. Luân­d cuvâtul tov. PETRE LUPU, secretar al C. C. al U. T. M., a scos în evidenţă mun­ca depusă de acesta pen­tru luminarea şi îndrumarea tine­retului muncitoresc. Tov. PAUL CORNEA, redac­tor responsabili al ziarului, a a­­rătat importanţa campaniei i­­niţiată de Comitetul Central al U. T. M. pentru o cât mai lar­gă difuzare a ziarului pentru atingerea tirajului de 100.000 exemplare. ,'sti dece canpania de însămân- în togitml istului 1947 nu vate pentru grâu 2.510.000 hec­tare. Dacă vom îndeplini între­ .». Cuvântarea d-lui prim ministru dr. Petru Groza A luat apoi cuvântul d. dr. Petru Groza care a spus ur­mătoarele :­­ ■ . • Am aşteptat cu dragoste şi cu pri­sten­ie sosirea voastră in Capi­tala ţări româneşti, la Bucu­reşti, cu aceeaş dragoste şi prie­tenie Cil care şi voi, în frumoase capitala tării voastre, la Buda­pest** ne-ţi aşteptat p« noi. Această vizită v* contribui insă ţi I« orgnizarea colaborării noas­tre pt t«ren cultural, econom­ie şi politic* cum şi la cimentarea unei tovărăşii temeinice intre popoarele din această parte a Europei, care prin solidaritatea lor- prin hotărârea lor comună de a-şi apăra ceea ce au câştigat prin lupte grele- mai întâi de toată independenţa, suveranitatea şi pacea, vor şti să contribue şi la consolidarea păcii mondiale Salutăm deci cu toată dragos­tea pe dragii noștri oaspeți. r­ K­ V 7 ”” ta ŞTIRI POLITICE dri dimineaţă a avut loc le Ministerul Lucrărilor Publice în prezenta tov. Th. Iordăche­­scu, titularul departamentului şi ing. D. Romaniuc secretar general la Comunicaţii, insta­­-­larea noilor secretari generali la Ministerul Lucrărilor Pu­blice,­ tov- ing. D. Praporgescu, Oscar Moroianu și ing. Kreind­­ler. ★ Duminică după amiază s’a înapoiat în Capitală venind cu avionul de la Paris, unde a par­ticipat la Congresul românilor din străinătate, ca reprezen­tant al Blocului Partidelor De­mocrate, d. prof. Mihail Drago­­mi­rescu, deputat, secretar gene­ral al P.N-P.-ului­­★ D. Prof. Traian Săvulescu, ministrul Agriculturii şi Dome­niilor, a inspectat în cursul zi-­­­lelor de Sâmbătă şi Duminică judeţele din Oltenia. Vizita delegaţiei guvernam­en­teis I . ' 8 O­­ * maghiare ara 1C p ara arau«!­ ITJ^m­arts din pag. l­ a) .»Lăsând la o parte pagi­nile triste ale trecutului, vrem să păşim la o nouă epocă. Iar a­­ceasta epocă va fi aceia a co­laborării, a prieteniei şi a în­frăţirii între aceste două po­poare”. Tov. Ar­a Pauker, minis­trul Afacerilor Străine a ară­tat în cuvântarea sa că : *,Atât poporul maghiar cât şi poporul român suntem convinşi că graţie victoriei Uniunii Sovietice, imperialis­mul fasciştilor germani a "fost înfrânt popoarele noastre pu­tând astăzi, în libertate, să-şi croiască o viaţă nouă”. In cuvântarea de răspuns, d. Lajos Dinnyés* primul mi­nistru al Ungariei a declarat în încheiere : ,,Este hotărîrea noastră fer­mă ca guvernele noastre să se străduiască în viitor pen­tru adâncirea continuă a re­laţiilor dintre cele două po­poare şi să s-* îngrijească de apărarea ţărilor noastre cu puteri unite faţă de orice tendinţă imperialistă, care periclitează independenţa şi libe­rtăţile lor”. Luând apoi cuvântul ministrul de Externe al Repub­l­icei Ma­ghiare, Erik Molnár, a arătat că: „Există,­in evoluţia politici­i ţărilor noastre — cu toate dife­renţele de detalii — un parale­lism fundamental care sare in ochi. E aceiaşi întărire a forţe­lor populare, aceiaş­­ consoli­dare a statului democraţie, şi, recent, a fost aceia o lovitură de­cisivă adusă fascismului, agen­ţilor imperialismelor străine". Încheind seria cuvântărilor, d. Ludovic Takacs, ministrul Na­­ţionalităţilor a spus: ,,Noi am fost­­convinşi că problema naţionali­tăilor nu se rezolvă nici cu ajutorul gra­niţelor, nici prin aşa zisul tra­­tat al minorităţilor, noi am­ fost convinşi şi am ştiuit că problema naţionalităţilor şi a­­ egalităţii de drepturi a popoare,­lor conlocr’toare Ieste o pro­blemă esenţialmente de dome­niul democraţiei şi că ea se întăreşte in aceeaşi măsură in care această democraţie se in,, tăreşte si se, adânceşte’'. Eri la orele ? după amiază, Pri­măria Municipului Bucureşti, a o­feni o masă în onoarea delega­­­gaţiei Guvernamentale maghiare şi Fay Iia’aszi, dr.,1 partea Lega­ţiei ungare. Deasemenea au­ mai fost ele fată secretari: generaţi. A. Bunaciu, Gri­gore Preoteasa, Al. Volitipovic, deputat­­.­­Ch’sinev­schi, general Stăncuiescu, Stupi, neemu, general Alexiu, Zeiger, general Dombrovschi, primarul general al Capitalei, Chivu Stoi­ca, director general CFR, ge­neral Nicol­au, general Teelu, comandantul Corpului­­ de Grăni­ceri, dr. Ed. Mez.V.cescu, George Iva­șcu, directorul Presei, Mir­­cea Brătucu, directorul general al Poliţiilor, Petre Mîhăileanu, se­cretarul general al Prefecturei Poliţiei Capitalei, Al. Buican, di­rectorul Relaţiilor culturale cu Străinătatea, Victor Eftimiu, ge­neral Bat­­u, comandantul Pieţe, Bucureşti. Dimitrie Pop, vice­preşedintele Adunării Deputaţi­lor, prof. Bărbuiescu, preşedinte­le Comisiei Afacerilor Externe a Camerei, reprezentanţi ai Asocia­­ţiei Româno-Maghiare, numeroşi ziarişti români şi străini, etc. La co­borârea oaspeţilor din tren muzica militară a into­nat imnul ungar şi imnul ro­­mân după care d- Dinnyés Lajos, primirii min­stru un­gar însoţit de d. dr. Petru Groza preşedintele Consiliu­lui de M­e­ştri a trecut în re­­vistă compania de onoare. La coborâva oaspeţilor din recepţie delegaţia ungară a fost primită cu flori din par­­tea Asociaţiei Româno-Ma­­ghiare şi din partea Uniunii Populare Maghiare. D. dr. Petru Groza a pre­zentat delegaţiei pe miniştrii români şi celelalte personali­tăţi venite în întâmpinare. Klapka. In vizHcle noastre r*­­ ciproce se repetă drurţur­ile lor li desvoltarea lot mai.amplă a democraţiei, noastre progresiste ne dă speranţa, că macaţa în­cercare a marilor noştri t­ravn­­Iaşi o vom duce la triumf. Declarăm, deschis şi s­ecer, cu deplina conv­iinţă, că dorim­ să mergem cu acele naţiuni, care sunt pentru pace şi resping or­­e Pos­bilitate , care ar duse­­ din nou pomenirea la război şi­­ la nimicire. Declarăm deschis­­• că depozitară a acestei politici de pace este Uniunea Sovieti­că, marea și puternica nosstră vecină, căreia atât Ungsura cat , și România fi sunt recunos­­că’oare de a le­ fi el berat fi* sub jugul fascismul’..!:­Poporul maghiar nr. vn­­* la , faptul că d. prim ministru dr­. Petru Groza şi guvernul român au pus bazele egalităţii de drep­turi, pentru naţionalităţi, a asi­gurat şi doreşte să asigure po­sibilităţi egale de trai fraţilor noştri maghiari de aici. Şi d. Im­­os Dinyes, primul ministru ungar Ş­-a închegat cuvântarea cu următoarele cu­­vinte:­­Este hotărîrea noastră fermă ca guvernele noastre să se jăr­­­duiască în viitor pentru adân­cirea continuă a relaţiilor din­tre cele două popoare şi să ii . îngrijească de apărarea, ţărilor noastre cu puteri, unite faţă de orice tendinţă im­pericista, care perie­dec­f independenţa şi libertatea lor-Ridic paharul pentru • lă colaborare, pentru prietenia meph'aro-română, in sănă'a ea d-lui prim . ministru dr...Pak­si­ Groza si a d-nei ministru de externe Ana Pauker! Cuvântarea Ministrului de Externe al Republicii Maghiare Erik Molnár Există, în evoluţia politi­că a ţărilor noastre, cu toate di-­­­ferenţele de detalii, — un para­lelism fundamental care sare îe ochi. E aceiaşi întărire a for­­ţel­or populare, aceiaşi­ consolida­re a statului democratic,­­fi, re­cen­t, a fost aceiaşi lovitură de­cisive aduşi, fascismului, agen­ţilor împerialti­milor atriPri*.­ Reacţionarii 'tMBii tru' pseiu­do-democraţii din Ungaria preco­nizează adesea o oarecare ,,teo­rie a punţii’’, o teorie potrivit căreia Ungaria trebue să slujeas­că drept punte Între democraţiile burgheze ale occidentului şi Li­ft­iunea Sovietici. Sensul acestei teorii este făţiş, Ungaria trebue să servească drept punte de irupţie, drept cap de pod pentru i­mperialism­ele occidentale contra Uniunii Sovietice. Democraţia ungară respinge ce­­tegonc această falsă teorie im­perialistă a punţii. Dar, In e**­­laş timp, ea e hotărît încredin­ţată că massele ungare carre tră­­esc in România democraţiei pot şi trebue să servească drept poă unind prin legături de prietenie România şi Ungaria.­­Daci Romdnia şi Ungaria iri ini ind mdne, iacă ele­­ intru*­nesc forţele ca să-ţi garanteze, mutual, independenţa şi liberta­tea naţională, ele vor aduce o contribuţie importantă la clăti­­rea acestui pod al păcii împo­triva căruia se vor prăbuşi ma­te încercările, te vor sparge toate provocările războinice ale imperialismului. ■­­ Ridic paharul pentru prietenia romăno-maghiară şi pentru feri­cirea poporului român, prieteni Cuvântarea d-lui Takacs Ludovic, ministrul naţionalităţilor Domnilor Prim Miniştri, Domnilor Miniştri, Doamnelor şi Dorrenilor, In calitate de imniatru a! Na­ţionalităţilor !n Guvernul Gro­za exprim recunoştinţa Şi cuc.i ’­mia populaţiei maghiare d­.n. *• coastă ţari car* astăzi set? In sărbătoare. Este în sărbătoare pentrhj că în aceaată zi vede realizarea şi justificarea politice; a alt dvs* de trei ani de zile. Noi am fost convinşi că pro­­blema naţionalităţilor nu se re­zolvă nici cu ajutorul graniţelor, rdci prin aşa zisul tratat al mi­norităţilor. no: am lo*t convinut şi am ştiut că problema naţio­nalităţilor şi a egalităţii C* drepturi a popoarelor , coedocui­­toare, este o problemă «sa.vţiel­ments de domeniul democa­ţiei şi că ea ,se Întăreşte in aceeaşi măsură în ca­re această democra­ţie se întăreşte şi se adânceşte. Am ştiut că va sosi această­ zi în care democraţia română *­ maghiară se vor întâlni ,spre­ a consacra pentru totdeauna­­ acea colaborare de sinceră prietenie dorită de cele două popoare. Din cine este compusă delegaţia Delegaţia ungară este for­, mată de dr. Dinyés Lajos, pre­şedintele Consiliului de Miniş­­tri, dr. Molnár Erik, ministrul Afacerilor Strane, Ortul­ay Gyula ministrul Instrucţiunii Publice, dr. Ries István, minis­trul Justiţiei şi dr. Győrgy Alex­is, subsecretar de Stat la Ministerul Instrucţiuni Pu­­­bl­ce. In întâmpinarea delegaţiei gu­vernamentale ungare se aflau pe peronul gării Mogoşoaia d. dr. Petru Groza,­ preşedintele Consi­liului de Miniştri, tov. Ana Pau­ker, ministrul Afacerilor Străine,­ Teohari Georgescu, ministrul A­­facerilor Interne, Lucreţiu Pe­­trişcanu, ministrul Justiţiei, ge­neral Mihail Lascăr, ministrul­ Apărării Naţionale, d.na dr. Flo­ri­ca Bagdasar, ministrul Sănă­tăţii, Ion Pas, ministrul Artelor, ing. N. Profiri, ministrul Comu­nicaţiilor, Stănescu Stoian, mi­­nistrul Cultelor, Teodor Iordă­­chescu, ministrul Lucrărilor Pu­blice, Mihail Sadovesc­u, preşe­dintele Camerei. Iakats, ministrul subsecretar de Stat al Minorită­ţilor, general Dămăcia.­... minis­­trul subsecretar de Stat la Apă­rarea Naţională, G. Va­silichi, mi­nistrul subsecretar de Stat la E­­du­caţie, general Costin Ionarcu, şeful M. St. M. Pe peron se ma­i aflau : S. I. Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. in România, Dumitrie Ganev, ministrul Bulgariei la Bucureşti- Kudern­acs, însărcinatul de afa­ceri al­ Cehoslovaciei. D. Ichod­, ■ Uliii in (inii In lliislmlii a! Băncii Nationale Printr’um Jurnal al Consi­liului de Miniştri apărut în Moţăitorul Oficial de eri. au fost numiţi î­n Consiliul de admiinistraţie al Bănicii Na­­ţionale pe termen de 5 ani. Tov. Aurel Vijoli (P.C.R.), guvernator B.N.R. Tov. Sttroe Mihnea (P.C.R­) vice guvernator; Tov. I. Alexandriu (P.S.D.) d-nii Ion Stoica (Fr. Plug.); Gh. Mazilescu (P. T.) Ion Sim I­mion (P.Ţ­) şi Bella Csakanny (U.P.M.) ca administratori de­legaţi. Priintr’un al doilea Jurnal­­au fost numiţi în Consiliul de Cenzori pe termen de trei ani: Kiss Pavel, I. Pas­cu, Tom Oancea și Oct Mete­a. izi şi­­ ghişeele mini administraţiilor şi C.E.C.-ului vor fi deschise în permanenţă Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţă că zilele de 25 şi 1­ Noembrie 1947 sunt ultimele în care pot fi plătite fără sanc­ţiuni impozitul special şi impo­zitul elementar de 27°/« asupra veniturilor proprietăţilor clădite. Plata se poate face la ghi­şeele percepţiilor fiscale sau în contul percepţiilor respective, la C.E.C., la sucursalele sale, precum şi la oricare oficiu poş­tal care are ghişeu C.E.C. Pentru a da tuturor contribua­bililor posibilitatea de a plăti a­­ceste impozite şi de a evita sancţiunile legale, ghişeele per­cepţiilor din întreaga ţară sunt deschise tot timpul în zilele de 25 şi 21 Noembrie 1947. Verificarea autorizaţiilor de export — Măsuri pentru intensificarea exportului — Direcţiunea exportului din Ministerul Industriei şi Com­er­ţului, constatând că unele fir­me posesoare de autorizaţii de export, nu şi-au îndeplinit o­­bligaţiunile, a hotărît verifica­rea acestora. Această verificare este făcu­tă cu scopul de a se veni în a­­jutorul firmelor, care din mo­tive bine întemeiate nu au putut face exportul, iar în caz contrar de a anula autoriza­ţiile emise. Deasemen’, s’a mai hotărît — în vederea intensificării ex­portului — simplificarea for­malităţilor l? eliberarea auto­r­iaţiilor de export, in devize libere.­­ Cuvântarea d-lui Diny­és Lajos, primul ministru ungar Apoi fi, Dinnyés Lajos, pre­­şedintele Consiliului de Miniş­tri ungar a rostit următoarea cuvântare : ..Cu bucurie şi pătruns de sentimentele unei scumpe prie­tenii am păşit pe pământul României ca cel dintâi preşe­dinte al Consiliului de­­ Miniştri ungar care a venit la Bucureşti spre a duce convorbiri in­ spi­ritul înţelegerii reciproce cu guvernul prieten român şi spre a pecetlui colaborarea dintre cele două ţări şi pe tărâm cul­tural. Sunt convins că mergem pe drumul desvoltării democratice şi că stăruinţele noastre rare au de scop fericirea si realiza­rea prieteniei trainice a aces­tor doua popoare vor avea suc­ces deplin­ Cu această ocazie transmit poporului român prieten salutul şi dragostea sinceră a poporu­lui maghiar“. Recepţia de la Ministerul Afacerilor Străine Duminică 28 Noembrie a. c. la orele 20, tov. Ana Pauker, mini-,­strul Afacerilor Străine a oferit un dineu în onoarea­­delegaţiei guvernamentale maghiare care ne vizitează ţara. La acest dineu au participat: membrii delegaţiei guvernamen­tale ungare, Lajos Dinnyés, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, dr. Erik Molnár, ministrul Afa­cerilor Străine, dr. István Ries, ministrul Justiţiei, dr. Gyula Ortutay, ministrul Instrucţiunii Publice, József Révai, preşedin­tele comisiei de politică externă a Parlamentului, Lajos Szen­ti­va­­nyi, vice-preşedintele Partidului Micilor Agrarieni, Ferenc Erdei, vice-preşedintele Partidului Ţără­nesc Maghiar, György Marosán, secretarul general-adjunct al Par­tidului Social-Democrat Maghiar, dr. György Alexits, subsecretar de stat la Ministerul Instrucţiunii Publice, György Palffy, general­­maior, Imre Radvany, general­­maior, Gabor Peter, general­­maior de poliţie, Bria Major, di­rector ministerial la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, dr. György Heltai, consilier ministerial, şeful secţiei politice din Ministerul de Externe Ungar, Peter Mod, șeful de cabinet a Ministerului de Ex­terne, dr. Miklós Takácsy, se­cretar ministerial din Ministerul Afacerilor Străine ; D. dr. Petru Groza, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Străine, miniştrii Gh. Gheorghiu- Dej, Vasile Luca, Teohari Geor­­gescu, Lucreţiu­­ Patraşcanu, Şt. Voitec, Prof. Traian Săvulescu, G-ral Mihail Lascăr,­ Lothar Ră­­dăceanu, d-na dr. Florica Bag­­dasar, Octav Livezeanu, Romulus Zăroni, Ion Pas, N. Profiri, Tu­dor Ionescu, T. Iordachescu, Stanciu Stoian ; Miniștrii subsecretari de stat: I. G. Maurer, G. Vasilichi, G-ral D. Dămăceanu,. . G. Daicovici, Bucur Şchiopul, Miron Niculescu, dr. S. Qieriu, V. Modoran, M. Macavescu și L. Takacs. Corpul diplomatic a fost repre­zentat prin S. I. Kaftaradze, am­basadorul U. R. S. S., R. Colu­­bovici, ambasadorul Iugoslaviei, I. Kraus, ministrul Cehoslovaciei, D. Ganev, ministrul Bulgariei, I. Gyongyosy, însărcinat cu afaceri al Ungariei, T. Fridzinsky, con­silier­­ de ambasadă al Poloniei. Au mai participat:: Mihail Sadoveanu președintele Adunării Deputaţilor, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, I. Chişinevschi, Vasile Vaida, prof. P. Constanti­­nescu-Iaşi, D. Pop şi I. Niculi, vice-preşedinţi ai Adunării Depu­taţilor, g-ral C. Ionaşcu, şeful Marelui Stat Major, g-ral V. Dombrovschi primarul general al Capitalei, G. Apostol președintele C. G. M., G. Vlădescu Racoasa, ambasadorul României la Mol­­cova, Ion Vinte ministrul Româ­niei la Budapest­a, secretari ge­nerali de ministere : Gri­gore Preoteasa, Al. Voitinoviei, Zeno Draia, Gr. Geamănu, Mihail Fio­­rescu, Al. Bârlădeanu, g-ral I. Popescu ; deputaţii : dr. C. I. Partion, Anton Alexandrescu, Gaia Galaction, St. Cleia, Andrei Oţetea, Csákány Bela, Tico Lau­­renţiu, M. Moraru, g-ral D. Pe­trusen, Victor Eftimiu, preşedin- He ( S. R. V D. Cocea. ce). Burcă. ■ C. Pettoxici.. Tina Chivu, Ana Tom­a şi 5.. Constantinescu, Nic. Malinescu, Magyarossi, B. Heiban, Gh. Brătescu din Mini­­sterul Afacerilor Străine. Apoi: P. Sutov, P. Dantd­of, Kudernac, Kladin, Smillian, Z. Kerestesz, Rancszen, Ghedeon Fay, Gyallay Papp, Bela Madgyessy, G. Pauncev, I. Ghelbart, Kovács, ■ secretari de. Ambasadă şi ataşaţi culturali. Presa a fost reprezentată prin : Vásárhelyi Miklós, Szabó Béla, Horvath Jósef, Boros­s Ferenc, Gergely, Vilmos, ziarişti care în­soţesc delegaţia guvernamentală ungară,­ G. Ivaşcu, directorul presei române, col. L Gavrilov, şi Opt. I. Volturin, L. Răutu, Sorin Tonta, Al. Buican, M. Bălănescu, I. Felea, Camil Ring, Robotos, etc. Luând cuvântul­ d-l­a dr., Petru Groza preşedintele Consiliului de Miniştri , a spus următoarele : Cuvântarea d-lui d­r. Petru Groza Preşedintele Consiliu­lui de Miniştri Domnule Prim Ministru Domnilor Miniştri, Doamnelor şi Domnilor Noi, ar a săpat adânc in ini­mile noastre­ ca şi în mintea noastră, cuvintele pe care le-am ascultat la Budapesta, cuvinte, rostite în numele po­porului magh­ar de dr . Zoltán Tildy, preşedintele Republici Maghiare, care a spus între al­tele: Vrem se înche­eia D’.'oce­­aul mclenar dintre aceste două popoare, dintre poporul ma­ghiar şi poporul român. Lă­sând la o parte paginile tri­ste ale trecutului, vrem să păşim la o nouă epocă. Iar această epocă va fi acela a colaborării a prieteniei şi a înfrăţirei între aceste­ două popoare. Ziua în. care am ascultat a­­ceste cinănte din partea celui mai' autorizat reprezentant al Republicii Maghiare va. fi în­scrisă și fin istoria poporilUi* nostru,.— pagina, careva, cu­prinde «ceste cuvinte find vin din cele mai frumoase din is­toria. popoarelor noastre. Așa, că astăzi, adânc recunoscători pentru astfel de minunate cli­pe pentru ambele popoare, gândul nostru, ţârn de recu­noştinţă­, aleargă, spre distin­­­­sul Preşedinte al Republicii Maghiare, d. Zoltán Tildy, că­ruia îi trimitem urările noas­tre de bună, sănătate, pentru fl­sta înainte fa sllujba poporului .»­ « Ţări­ sate-Ridic paharul tn sănătatea, D-sale! Cuvântarea tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Străine Doamnelor şi Domnilor, Cu toţii ne-am bucurat aştep­tând această zi. De la 23 August 1944 încoace toate străduinţele noastre au mers în sensul strângerii legă­turilor de prietenie atât cu ve­cinii noştri, cât şî cu popoarele mai îndepărtate In ciuda tuturor duşmanilor democraţiei, astăzi noi ne putem bucura,, cu prilejul, vizitei fraţilor noştri maghiari, siguri tind că întreg poporul român, împreună cu fraţii noştri maghiari din Transilvania, simţim aceiaşi bu­­curie şi avem aceleaşi sentimente de certitudine, ştiind că avem la aceleaşi hotare prieteni sinceri aşa după cum şi Maghiarii ştiu că au la hotarele lor prieteni în care să se poată încrede. Şi unii şi alţii, atât poporul maghiar, cât şi poporul român suntem convinşi că, graţie vic­toriei Uniunii Sovietice, imperia­lismul fasciştilor germani, a fost înfrânt, popoarele noastre putând astăzi în libertate, să-şi croiască, o viaţă nouă, viaţa lor însăşi. Putem deci sărbători acum strângerea relaţiilor între Ungaria şi România. Popoarele noastre pot fi sigure astăzi că-şi vor păstra democraţia şi independenţa ţări­lor lor, datorită marii noastre vecine Uniunea Republicilor So­cialiste Sovietice, cum şi graţie faptului că de jur împrejurul no­stru avem , în special noi. Ro­mânii, din nefericire mai puţin Maghiarii — prieteni siguri, ca Iugoslavii, ca Cehoslovacii, ca Polonezii, ca Bulgarii, prieteni care şi ei în ţările lor au regi­muri într’adevăr democratice, re­gimuri populare, astfel că se vor adânci aceste prietenii şi cu toţii împreună, Iugoslavii, Cehoslovacii, Polonezii, Bulgarii, Ungurii şi Românii vom şti să ne apărăm libertatea, independenţa şi suve­ranitatea ţărilor noastre. Depinde acum numai de voinţa propriilor noastre popoare şi în­crederea pe care o avem în pro­priile noastre forţe de a ne pă­stra democraţia. Hotărîrea noa­stră trebue să fie comună, pentru a ne susţine şi a face împreună front împotriva oricui ar vrea să se amestece în treburile noa­stre interne şi să ne încalce pământul sau libertatea noastră. Tari împreună, în acelaş front împotriva imperiaiştilor oricare ar fi ei, păşim astăzi cu toată încrederea în forţele noastre cu convingerea nestrămutată că prie­tenia între Ungaria şi România trăeşte şi va trăi, ca şi prietenia noastră cu ţările vecine, ţări de­mocratice, prietenie strânsă în jurul Uniunii Sovietice. Prin a­­ceasta popoarele noastre vor putea trăi în libertate şi se vor putea desvolta într-o permanentă bună stare. Pentru această bună stare, pentru fericirea democraţiei şi unităţii noastre, închin acest pahar. Discursul d-lui Lajos Denyes, primul ministru al Republicei Maghiare . Domnule Prim Ministru, Doamnă Ministru al Afacerilor Străine, Domn­lor Miniştri, Doamnelor şi Domnilor, Cu inima sincer prietenească, exprim mulţumirile­­ mele pen­tru cuvintele călduroase cu care d. prim ministru dr.­­Pe­tru Groza a apreciat semnifi­caţia întâlnirii de astăzi. După ce face un istoric al lupte elementelor progresi­ste române­ şi maghiare pentru prie­tenie între cele două ţări .­ Lajos Dnyes continuă: Simt că noi acum suntem urmaşii merilor Bălcescu *1­­­ Masa oferită de Primăria Municipiului Bucureşti Membrii delegaţiei guverna­mentale ungare au avut în curcul dimineţii de ieri convorbiri, cu membrii guvernului român.­­/La ora. 11 d.nii dr Gyula Ortutay, ministrul Instrucţiunii Publice , şi dr. Gyftrgy, Alexit,'s, subsecretar de Stat la Ministerul Inetru­cţiu­­nii Publice au fost conduşi de către tov. ştefan Voifec şi­ Ion Pas pentru a vizita Muzeul Na­­ţional Carol I, unde se află o parte din Pinacoteca ţării,­ mu­zeul Toma Sieben şi muzeul Zambaedan. Miniştrii maghiari au fost foarte impresionaţi de operele de artă ce­­dă post tec aceste muzee admirând fiecare exemplar în parte. La orele 2 după amiază a avut loc apo,­ în saloanele ,,Mar­ei,,Fi­nanțe” din Calea Victoriei, roasa oferită de Primăria­­ Municipiului București în onoarea del­egației maghiare. Au participat: d. Lajos Dr/cv­é*, președintele Consiliului d­e' M/m. /ontimisre in pag. V-a col. 7­*)

Next