Scȃnteia, decembrie 1947 (Anul 16, nr. 987-1010)

1947-12-01 / nr. 987

PE CALEA ÎNFRÂNGERII GREUIAT LOR O informaţie scurtă apăru­tă la ziare, pierdută intre articole, reportaje şi telegra­me, anunţa zilele trecute un fapt care la timpuri aşa zise „normale” nu ar avea cine ştie ce importanţă: anume că în primele 10 zile din luna Noémimé au fost cerute căi­lor ferate 21 mii de vagoane pentru efectuări de transpor­turi Şi calea ferată a reuşit să le pună pe toate la dis­poziţie, să le încarce­ţi să la transporte la locul de des­tinaţie. O simplă informaţie care arată însă foarte clar cât de mari progrese s’au făcut pe terenul refacerii căilor fe­rate. Ne ocupăm de acest fapt pentru că el se leagă de o mulţime de alte fapte ase­mănătoare, unele mai mici altele mai mari, dar care a­­rată, toate laolaltă, anumite transformări ce se produc actualmente în viaţa econo­mică a ţării şi în traiul de­­ cu zi al celor ce muncesc. Sunt încă mari greutăţi e­­conomice. Nevoile fiecărui om muncitor în parte sunt încă mult prea mari şi lip­surile încă mult prea nume­roase pentru a putea trece peste de. Dar cum se vede, carul s’a urnit bine din loc şi merge înainte. Este interesant de urmărit situaţia aprovizionării de iarnă a Capitalei, care părea atât de gravă mai acum câ­teva săptămâni. In special a­­provizionairea cu cartofi cons­tituia o preocupare ingrijo­ c r&toare pentru majoritatea populaţiei muncitoare. Au început sfi vină zeci şi sute de vagoane de cartofi, pie­ţeie şi halele Capitalei s’au­­ umplut de ceapă, varză şi alte alimente, au început să apară ouă, păsări, porci vii şi altele. Ca un fel de replică la îigrijorările ce au avut loc cu câteva săptămâni în urmă, când s’a desfiinţat mercuria­lul, vedem cum preţurile multor articole­­nu numai că şi-au oprit saltul, dar au în­ceput să şi coboare. Am putea considera aceste lucruri ca lipsite de semnifi­caţie, dacă nu ar fi avut loc în împrejurările în care se îndeplineşte condiţia princi­pală de fttfrsîngem a greută­ţilor economice, adică spori­rea producţiei. Intr’adevăr, privind tablou­rile reprezentând programele de producţie pe primele trai luni de producţie programa­tă, adică pe lunile Iulie—oc­tombrie 1947, constatăm că în multe ramuri industriale producţia a depăşit cifrele programate. Astfel, la che­restea s’a atins peste 199 la­­ sută, la ciment peste 194 la suta, la zinc peste 115 la­­ sută, la sodă cristal peste 179 la sută, la negru de fum pe-­­­ste 109 l­a suta. Şi în uzinele­­ metalurgice, deşi cifrele pro­gramate nu au fost pretutin­deni atinse, producţia este în creştere, înregistrându-se la fontă peste 80*/* faţă de plan,­­la oţel peste 86*/* faţă de plan, la laminate aproape­­- 85*/* faţă de plan. Cum a subliniat tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, se­cretarul general al P. C. R. în cuvântarea sa din 7 No­­embrie, prim ,,munca inten­să a clasei muncitoare, a in­ginerilor şi technicienilor în sectorul industrial, s’au reali­zat progrese simţitoare”. „ Aceste progrese simţitoare sunt rodul nu numai al mun­cii intense în domeniul pro­ducţiei, ci şi al unei lupte de zi cu zi împotriva elemente­lor capitaliste reacţionare şi sabotoare. Căci capitaliştii în marea lor majoritate nu nu­mai că nu au susţinut şi nu susţin efortul oamenilor mun­cii pentru ridicarea produc­ţiei dar şi pun piedici nenu­mărate. In loc de investiţii, de grijă pentru reînoirea şi modernizarea utilajului indu­strial, preocuparea lor este de­­a scoate din întreprinderi până şi capitalul învestit în trecut, cu gândul de a-1­­ transforma în mijloace de­­ speculă sau de evaziune. In cuvântarea amintită mai a sus, tov. Gh. Gheorgiu-Dej a­­ atras atenţia insă că ,suver­­s­­ul nostru nu va tolera ca,­­ în timp ce oamenii muncii îşi­­ intensifică eforturile de ridi- ■ care a producţiei, cercurile­­ industriale şi financiare să e saboteze şi să submineze a­­­­ceastă operă”. Numai prin lupta dârză împotriva acestor cercuri in­dustriale şi financiare, pro­ducţia industrială a putut şi poate face paşi pe drumul îmbunătăţirii situaţiei econo­mice a ţării. Până la venirea tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea Ministerului de In­dustrie şi Comerţ, nici nu era posibil de întreprins o acţiu­ne serioasă pentru înlătura­rea haosului in producţie, pentru sdrobirea sabotorilor şi pentru transformarea lo­zincii de mărire a producţiei în realitate concretă, căci profitorii producţiei reduse vândute la bursa neagră, speculanţii şi sabotorii îşi a­­veau exponentul lor liberal în fruntea departamentului. Au intervenit însă schimbă­rile de la Ministerul Industri­ei şi Comerţului şi lupta e­­nergică împotriva sabotajului şi speculei, au intervenit a­­cordul comercial cu Uniunea Sovietică şi legea de crei­a­re­­ a oficiilor industriale, contro-­­­lui economic, şi programarea producţiei. Entuziasmul cla-St. Voicu Continuare In pag. VI. cit. 1-3-3 6 PaSBSli L0l 5 Luni I Decembrie 1947, SffllMMllIillMlIffl Sera U­ - Am' XVI Nr 987 DIRECTOR 1 * * MIROICONSIANI­NFSCU UILEFOANE : Centrala - 3.38 3# Abonamente tunar i 130 lei pe trei Ioni , 330 lei tbOMmEOI» pentru t* răni muncitori »I Io­văţători-. îunar 100 lei Cem­ec» poştal Nr 13R1 Redacţia şi Administrația gtv Dobrogeana Gherea. 6 Taxa poștali plătită la numerar copi apr b Dir tî­ rale PIT. 118.578/944 ■...................................... ■ ■ -------------------—.............. . Ajutoare masive au . Si ajuns la democraţii proci Şedinţa de eri a Comitetului Naţional pentru ajutorarea poporului ffree PROVIRCCHINOS fruntaşul democrat grec a demascat planurile im­­peria­­liştor americani Reportaj in pas III.a Un nou film sovietic în Copra . Este povestea uneia dintre str­ălucitele figuri d­in istoria Rusiei­­ Secolului XIX, a unui mare strat­eg naval. Filmul povestește viata amiral­ului Nahimov, care a dus luptele­­ împotriva dușmanilor turci, englezi, francezi în r­aboiul Crimeii.­­ Cumpecuhd regisor sovietic Pu­dovkin a realizat un film puternic­­ ca mişcare şi exceptional ca frum­useţe a fotografiei. In rolul principal apere marele actor sovietic Di feti, ,,AMIRALUL NAHIMOV", noul film prezentat de ''cinema Rite.­ este un­ film mare, dinamic, pasio­nant, care ţine pe spectatori in­­­tr’o continuă încordare. Platforma Uniunii Femeilor Democrate Un vibrant apel la unitatea tuturor femeilor d­e ţara noastră A-­ trecut numai doi ani şi jumătate dels, terminarea răzbelului şi iată că imperialismul in­­ternaţrmal, în frunte cu Statele Unite ale Americii a pornit la o acţiune din ce în ce mai agre­sivă împotriva păcii şi democraţiei­ El vrea să transforme victoria popoarelor, împotriva fas­cismului într’o victorie a sa asupra popoarelor, pen­tru a eu pufiu­ întreaga lume dominaţiei economice şi politice. In pag. II IBEDiiIMM somnu CEA MAS PROtiBE­­mn BîN LUME de 1. Chişinevschi membru al C. C. al P­­C­ R. şi secretar al secţiei Centrale de Educaţie Politica ad P C. R ori după amiază a a­­vut loc la „Casa Priete­niei Soviieto-Române'', în faţ­a unui public extrem de numeros, conferinţa tovarăşului I. Chişinevs­­chi despre videologia sov­etică, cea mai pro­gresistă dia huni". Pu­blicăm azi prima parte a conferinţei, urmând în n­amerele viitoare să a­­pară şi celelalte pă­rţi, premiaţi un număr de 51 tova- ’ răţi. Imperialiştii amerik­ani şi dev­elezi sprijina cu tonuri, tancuri îi dolari reacţiunea de pratutr.n­­oeni, «i aţâţă la război împo­triva U.R.S.S. şi a tinerelor de­­moa-apt populare. Astfel ei a­­cneninţă omanirea cu o nouă bale le sting, şi mei groazioixi de­cât aceia din care abea am eşti. împotriva imperialismului inter­naţional şi pentru apărarea păcii şi a libertăţii popoarelor se ridi­ci lupta botanifca­­ forţelor de­mocratice in frunte cu U.R.SIS. spre a asigura o pace trainică bazată pe colaborare paşnică In_ ■re popoare. In această situaţie, datoria su­­nrema a tuturor femeilor, este î­nărirea frontului păcii, înca­rnarea lor In marea luptă pentru ibertatea şi independenţa po­moanelor ş i găsirea cero­r mai bune mijloace pentru a da aceste l­upte forme organizatorice cât mai potrivite. De acolo Federaţia Internaţiona­­lă a Femeilor Democrate în Ce­­rinţa Comitetului Executiv din Septembrie a. c. a constatat cu drept cuvânt că pentru apărarea păcii şi libertăţii popoarelor se ■.răpune: întărirea colabon'«rii cu URSS., bastion ai politicii ant-fasciste Vi arvti-impersalipte, luptătorul e*t miai hotărât pentru o papî dreaptă și trainică. Mobilizarea maselor de femei in lupte activă taxpouriva instfi­­ga torilor la război în frunte cu im­periu fcamus american, înfăptuirea unităţii organice torţe« a femeilor din fiecare, ţară în parte, chezăşia unităţii de acţiunile a femeilor din în­treaga lume. In România, datorită acţiunii­­ unite a clasei muncitoare şi a întregii democraţii, s­ev,­pmns pen­tru prima dată ii istoria ţării, semețiile unui regim au adevărat democrat, care a înfăptuit d­epu­te egalitate de drepturi a fe­meii cu bărbatul in toate dome­niile vieţii politice, toatele şi e­­conomice lluând parte activă la lupte pentru instaurarea şi consolida­­rea democraţiei populare, adu­­cânsd aportul lor de muncă la refacerea­­aconomică a ţării, în lupte pentru mărirea producţiei precum şi activitatea generală , politică, culturală şi socială a ţărrii, feme''!« din România au devenit un factor important în viaţa Statului. Ele au găsit în F. D. F. R. în­fiinţată în Martie 1946 şi care cuprinde toate organizaţiile de­­nxvratice din ţara noastră, o ptima formă organizatoiri­că a luptei lor unite pentru aspira­ţiile şi revendicările lor comune. Astăzi femeile din România tr­ebue să păşească pe calea u­­nită­ţii depline.Numai astfel ale vor da acţiunii lor întreaga pu­tere, t rana­, astfel ele vor putea să dea luptei dusă de democra­ţia românească ajutorul la care ea are dreptul să se aştepte din partea lor. Muncitoare, ţărănoi, Intelectuale şi gospodine, toate trebue să se unească, întrto sin­gur® organizaţie spre a lupta cu puteri unite pentru pace şi li­bertate, pentru liniştea cămine­lor lor, pentru zădărnioirea pla­narilor războinici ale Imperia­lismului internaţi­onei. Astfel vom creia o foa­ţă com­bativă, mult sporita faţă de for-Continuare în pag. III- col. 8-4-8 In prezenţa d-lui dr. Petru Groza, a tov. Ana Pauker, Va­sile Luca, Lothar Radăceanu, a d­l­ui prof. Traian Savu­­lescu şi a n­u­m­e­roase personalităţi politice Tov. Aurel Vijoli a fost instalat în postul de guvernator al Ba­ncii Naţionale a României „De acum înainte Banca Naţională trebue să-şi îndrepte toate efor­­t­­urile spre sprijinirea producţiei, pentru că unificarea liniei poli­­lice, economice şi financiare, care a fost înfăptuită la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Industriei şi Comerţului, este complectată astăzi prin instalarea siauei conduceri în fruntea Băncii Naţionale“ - a declarat tov. Vasile Luca, Ministrul Finanţe­lor „Intre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a intervenit o în­ţelegere potrivit căreia acest departament renunţă la avansurile institutului de Emis­iune, înţelegerea este o dovadă evidentă că, spre deoseb­ire de trecut, Banca Naţională a găsit în Ministerul Fi­nanţelor un aliat, nu uit adversar“ - a­­spus tov. Aurel Vit­oli, noul Guvernator al B. N. R. Eri a avut loc la Banca Na­ţională solemnitatea instalării tov. Aurel Vijoli ca guvernator şi a tov. Stroe Mihnea la postul de vice-guvernator. Festivitatea a avut loc sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de M­aiştri, şi în prezenţa tov. Vasile­ Luca, ministrul Finanţelor, tov- Ana Pauker, min­strul Externelor, prof. Traian Săvulescu ministrul Agriculturii şi Do­meniilor, tov. Lotar Radăceanu, ministrul Muncii, d. Stanci Stoian, mi­nistrul Cultelor, tov. I. Gh. Maurer subsecretar de Stat la ministerul In­dustrie şi Comerţului­, d. Vasile Modoran, subsecretar de stat la Finanţe, tov. Miron Con­­stan­tine­scu secretar general al Comisiei de Redresare Econo­mică şi Stabilizare Monetară, precum şi alte personalităţi ale vieţii noastre politice D. dr. Petru Groza a dat mai încă cuvăntul d-lu­ Tiberiu Moşoiu, fostul guvernator al Bănci Naţionale, după care iau cuvântul Iov Brebemaru, din partea sndicatului B. N­ R., d N. Grigorescu d n partea asociaţiei pensionarilor B.N-R. şi d Mir­­cea Durma di­n partea Asociaţiei Băncilor. Urmează apoi la cuvânt tov• ! " •'i V’ joli, guvernatorul Băn­cii Naţionale. CONFERINTA DE LA LONDRA -ITI-m­i, ... DIPLOMATIA AMERICANA: _ Cred că sunt vizibile Intenţiile noastre paşnice,­destul de Cuvântarea tovarăşuui Vasile Luca, a­­ ministrul finanţelor­­ Instalarea noului guvernator în fruntea Băncii Naţionale a Româ­niei a căpătat azi un caracter de sărbătoare. Aceasta nu este întâmplător. Aplauzele şi bucuria Dvs. exprimă încrederea Dvs că oamenii noui ridicaţi din sânul poporului, din sânul celor ce muncesc, vor înfăptui năzuinţele tuturor, năzuinţele marei majo­­rităţi a poporului, de a consolida regimul nostru democrat şi mai ales de a lucra pentru consoli­darea stabilizării monetare, pen­tru refacerea şi reconstrucţia ţării în folosul celor ce muncesc, de la oraşe şi de la sate. (Aplauze). Pentru prima dată în ţara noastră, pe măsură ce se adân­ceşte democraţia noastră populară , încep să se ridice elementele, nu după origina lor socială, nu a ieşi din sânul micilor grupări exploatatoare, ci din câmpul muncii, din câmpul activităţii, oameni care s’au ridicat prin muncă şi înfăptuiri şi nu din privilegii. Desigur, aceasta nu este po­touUirazre îu pag. m. col. 1-2-8 Instalarea tot. Aurel Ion Maican ca Director General al Teatrelor „Slujitor’ fidel al unui teatru ce treime să fie călăuză sin­ceră a marilor masse de spec­­t­atori, voi fi necruţător cu aceea a căror ţintă mai este îndru­marea teatrului românesc pe­căi portochiate şi obscuran­tiste. În acest moment în care nai maik ca oricând teatrul trebue să devină o puternică rrmă ideologică iri mâinile cin­­ei muncitoare și un bun al în­­­trepidui popor, baricadă de a­­părare a păcii împotriva impe­rialismului războinic — a de­clarat tov. AUREL ION MAI­BAN. Reportaj în pag. V Prină Duminică la ora 7 seara Locuitorii »«salariaţi din Capital» işi mai pot preschimba car­tele­le pe luna Decembrie Oficiul de Control al Pâi­nii, din Prefectura Capitalei, comunică: Locuitorii nesalariaţi din Capitală cari tiu s’au prezen­tat la timp pentru preschim­barea cartelelor pe luna De­cembrie le mai pot pre­schimba şi în zilele de Sâmbătă 29 şi Duminică 30 Noembrie, la circumscripţiile mai jos notate, pe sectoare, intre orele 7—19. Pentru Sect. 1 Galben, se vor preschimba la circ. I; pentru Sect. 11 Negru, la circ. 15; pentru Sect. III­I Albastru, la circ. 22 și pen-­ tru Sect. IV Roșu, la circ. 35. După această data nu se va mai face nici o pre­schimbare. | Nu vom precupaţii nici un efort pentru a ne respecta angajamentul Răspunsul voluntarilor de pe şantierul Agnita* Boioroa, la felicitările tov. Gh. Gheorghiu-Bej • v 1*.IvA-V.'.V.ViV. ....... ..cv.v .. . !• * Conducta este ridicată pe­ntru a fi băgată in şanț Tov. Gheorghe Gheorghiu~Dej, secretar general al P. C. R., ministru al Industriei şi Comerţului, preşedinte al Comi­­siei Ministeriale pentru Redresarea economică şi Stabilizarea Monetară, a primit următoarea telegramă de la brigăzile, de voluntari cari lucrează la instalarea conductei Agnita- Bo­tor­ca. „Brigăzile de tineri voluntari de pe şantierul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej „Agnita-Botorca” au primit cu entu­ziasm telegrama prin care Dvs. felicitaţi călduros de acei care depun eforturi eroice pentru terminarea conductei de gaz metan înainte de termenul stabilit. Vă asigurăm, tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne respecta an­gajamentul luat faţă de popor şi faţă de Dvs., întărind prin aceasta încrederea oamenilor muncii în forţele creatoare ale tineretului”. COMANDAMENTUL GENERAL AL BRIGĂZILOR TINERETULUI DE PE ŞANTIERUL „GHEORGHE GHEOR­GHIU-DEJ” AGNITA-BOTORCA Ultimele ştiri de pe şantierul - prin telefon de la c­orespondentul nostru - Agnita­ Botorca ŞANTIERUL AOWTA-BOTOR­­CA. 27 No­embrie. — b (t­mi­­neasa rite«, şanţuri?« au fost ter­minate pe întreg parcursul; transportul tuburilor „Manee­­man" torvnlnot tatai, sudura tu burilor S7°y'e. «oboriras tuburi­lor |n şanţ 3 5*astuptetul sant­JtAui 35*/«. Brigada tinenRei vo­luntari db Mediaş ti SfgMşoa* ra, 180 de tineri, eu lucrat în­continuu la noaptea de B—li M» iubito, ziua do U Noambno pi noaptea de 21—V Noembde. UnJUtfile tinerilor dm Bucureşti fi Sibiu au lucrat pa terenuri** In anMlal M­­1* iTiurtaowB gw «p*] lucrară« continua atât de M» pM, încât, in ciuda proSor, ea reafirmă că întreaga conductă va fi termiteotl înainte de data fixată da guvern (15 Decem­brie), adică la 5 Decembrie. ISimATIAINTERWâTIDHAlAl MUNCITORIMEA FRANCEZA răspunde primilor acţiuni antimunci­oreşti ale guvernului Schuman ITAN­A • In fata presiunii crescânde a mişcării popu­lare, de Gasperi recurge la noni diversiuni. lA/CftARÎUS CONSILIULUI MI­­NISTRILOR DE EXTERNE au ». cut un prim pas înainte prin în­tocmirea ordinii de zi a sesiunii din Londra. Cei patru miniştri de externe au hotărît ca tratatul pentru înfiinţarea Austriei libere să fie trecut primul pe ordinea de zi, dar să fie deferit adj­un­c­­ţilor. Intre timp miniştrii vor a­­borda al doilea punct al ordinei de zi: pregătirea tratatului de pa­­ce cu Germania. In acest fel, a fost implicit acceptată teza sus­ţinută de Molotov care a cerut să se acorde prioritate acestui tratat de pace, ca fiind mai important. IN FRANŢA se adânceşte con­­flictul dintre clasa muncitoare şi guvernul de diversiune al lui Schuman. Noul prim ministru, în spatele căruia se află imperialiş­­tii americani ,şi-a inaugurat acti­vitatea înfăţişând reprezentanţii­ muncitorimii, anumite propuneri, în legătură cu revizuirea săte­nilor, oara nu au putut fi accep­­tate. In aceteş timp d. Schuman a făcut aluzii de intenţia guvernului de a restrânge exercitarea drep­tului de grevă al muncitorilor. Ministrul de Interne Jalea Moeh, socialist de dreapta, a şi venit ieri cu precizări în acest sens. Nu a fost nevoie deci de mult timp pentru ca guvernul Schuman să-şi arate adevărata lui faţă an­­timuncitorească şi antidemocrati­că. Dar nici răspunsul muncitorilor la provocările agenţilor francezi al Imperialismului american nu se lasă aşteptat. Ziua de ieri a adus o nouă extindere a grevelor. Mun­citorii transporturilor pariziene, inginerii şi conductorii tehnici, salariaţii agenţiilor de presă au intrat ieri în grevă. Astăzi în­­cepe greva funcţionarilor publici. Aceasta denotă că­­otorirea muncitorimii de a lupta pentru democraţie şi o soartă mai beat, este nestrămutată. .Dacă Dr Gaul­le va îndrăzni şi ataca institutiu­­nile democratice franceze — a de­­clarat Maurice Thorez, secretarul general al Partidului Comunist Francez — clasa muncitoare va răspunde". IN ITALIA față de valul urlat de greve prin care clasa munci­­toare își manifestă indignarea Îm­potriva politicei economice a gu­vernului, de Gasperi încearcă o manevră de diversiune. Este vor­ba despre o asa zită remaniere a guvernului a cărui bază va fi „lărgită“ cu socialişti de dreap­ta şi republicani. Clasa muncitoare nu se lasă însă indusă în eroare de asemenea manevre. Ultimele telegrame semnalează o și mai mare extindere a mișcărilor gre­viste. Marele meeting de la C.F. R. Griviţa Prezenţa judecătorilor populari înseamnă un nou sistem de a împarte dreptatea — a arătat tov. Lucreţiu Patraşcanu In faţa miilor de ceferişti . In două săptămâni încep alegerile pentru judecătorii populari în cadrul sindicatelor In jurul orei 5 se aflau în Hala-Vagoane peste 12.000 ceferişti. Şi continuu să sosească mereu — grupuri, grupuri, Ib aşteptare — oamenii stăteau de vorbă. — ,,lţi creş­te înîma în piept, tovarăşe, să vezi cum de fiecare dată când e vorba să se ia o hotă­­rire importantă miniştrii vin In mijlocul poporului pentru a da lămuriri şi a asculta pă­rerile celor mulţi!”. La Griviţa, ca şi în a­lte uzine di locuri importante de muncă, lucrul­ nu e nou. De aceea muncitorii îl găsesc acum firesc: — „Păi nu sunt ei miniştrii noştri ai poporului muncitor , . Natural, nu vorbeşte mult des­pre Reforma Justiţiei. Autom­ân­du-i pe muncitori înţelegi cât de dorită şi de aşteptată a fost acea­stă reformă adusă de Partidul Cominitat Român. Cineva relatează un caz. Unul din multele naturi petrecute în ultimul timp : un speculant care a jecmănit un cartier întreg şi pe care muncitorii l-au tocol­it pe când încerca să vândă 50 kg. ultiu cu SW lei kg. a fost scoc basma curată de Judecător. ..Dar aste nu mai este Judecată, tovarășe, ci curată bâtele de loc!” O femeie ce face auzită: — „Nu ce putem să nu-i pul* capăt!” Dinspre intrare izbucnesc a­­plauze. O secundă mai târziu răsare din mulţime fgura tov. Lucreţiu Patraşcanu- S’a suit Pe tribuna improv­zată. De aici, spectacolul este impresionant. O mare de capete. Tov. Miron Dumitru, secretarul Uniunii tt»­preciază raăsieriţii la 15.000 «** Continuare în pag 00T, cel. 8-7-8 Azi la Ciuleşti vorbeşte I. Profirogn­eacs Co aducător al miş­cării de rezistenţă din Grecia Astăzi, la «*»«1« 1* 89 va; •me too în «alo. Giuu!n*ti o mdunar« a defepatrior •litslieale i­ericsiă de tov. Gh Apostol, rvestărnteto Confederaţiei Generate a­ Muncii. Cu această ocazie ! I. Poribosl­etios, fost mî.| nistru în guvernul de eîl.J berar« naţionali a Greciei pl­eomtMobitor de front« al nsîspării de rezistentă va fac« un expozeu nsv. pra sIHistlfl In care s» păşeşte lupta poporului elen, Iar seara la orei« 21 d.as va tine * corfe­ rinţă Io ponturile noastre de radio asupra luptei po. I porutul elen pe­rtru liber­tatea sa, in mp­ u nerea in Batem! *« ««»—­*» ?n. treagă.

Next