Scȃnteia, decembrie 1947 (Anul 16, nr. 987-1010)
1947-12-01 / nr. 987
PE CALEA ÎNFRÂNGERII GREUIAT LOR O informaţie scurtă apărută la ziare, pierdută intre articole, reportaje şi telegrame, anunţa zilele trecute un fapt care la timpuri aşa zise „normale” nu ar avea cine ştie ce importanţă: anume că în primele 10 zile din luna Noémimé au fost cerute căilor ferate 21 mii de vagoane pentru efectuări de transporturi Şi calea ferată a reuşit să le pună pe toate la dispoziţie, să le încarceţi să la transporte la locul de destinaţie. O simplă informaţie care arată însă foarte clar cât de mari progrese s’au făcut pe terenul refacerii căilor ferate. Ne ocupăm de acest fapt pentru că el se leagă de o mulţime de alte fapte asemănătoare, unele mai mici altele mai mari, dar care arată, toate laolaltă, anumite transformări ce se produc actualmente în viaţa economică a ţării şi în traiul de cu zi al celor ce muncesc. Sunt încă mari greutăţi economice. Nevoile fiecărui om muncitor în parte sunt încă mult prea mari şi lipsurile încă mult prea numeroase pentru a putea trece peste de. Dar cum se vede, carul s’a urnit bine din loc şi merge înainte. Este interesant de urmărit situaţia aprovizionării de iarnă a Capitalei, care părea atât de gravă mai acum câteva săptămâni. In special aprovizionairea cu cartofi constituia o preocupare ingrijo c r&toare pentru majoritatea populaţiei muncitoare. Au început sfi vină zeci şi sute de vagoane de cartofi, pieţeie şi halele Capitalei s’au umplut de ceapă, varză şi alte alimente, au început să apară ouă, păsări, porci vii şi altele. Ca un fel de replică la îigrijorările ce au avut loc cu câteva săptămâni în urmă, când s’a desfiinţat mercurialul, vedem cum preţurile multor articolenu numai că şi-au oprit saltul, dar au început să şi coboare. Am putea considera aceste lucruri ca lipsite de semnificaţie, dacă nu ar fi avut loc în împrejurările în care se îndeplineşte condiţia principală de fttfrsîngem a greutăţilor economice, adică sporirea producţiei. Intr’adevăr, privind tablourile reprezentând programele de producţie pe primele trai luni de producţie programată, adică pe lunile Iulie—octombrie 1947, constatăm că în multe ramuri industriale producţia a depăşit cifrele programate. Astfel, la cherestea s’a atins peste 199 la sută, la ciment peste 194 la suta, la zinc peste 115 la sută, la sodă cristal peste 179 la sută, la negru de fum pe-ste 109 la suta. Şi în uzinele metalurgice, deşi cifrele programate nu au fost pretutindeni atinse, producţia este în creştere, înregistrându-se la fontă peste 80*/* faţă de plan,la oţel peste 86*/* faţă de plan, la laminate aproape- 85*/* faţă de plan. Cum a subliniat tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al P. C. R. în cuvântarea sa din 7 Noembrie, prim ,,munca intensă a clasei muncitoare, a inginerilor şi technicienilor în sectorul industrial, s’au realizat progrese simţitoare”. „ Aceste progrese simţitoare sunt rodul nu numai al muncii intense în domeniul producţiei, ci şi al unei lupte de zi cu zi împotriva elementelor capitaliste reacţionare şi sabotoare. Căci capitaliştii în marea lor majoritate nu numai că nu au susţinut şi nu susţin efortul oamenilor muncii pentru ridicarea producţiei dar şi pun piedici nenumărate. In loc de investiţii, de grijă pentru reînoirea şi modernizarea utilajului industrial, preocuparea lor este dea scoate din întreprinderi până şi capitalul învestit în trecut, cu gândul de a-1 transforma în mijloace de speculă sau de evaziune. In cuvântarea amintită mai a sus, tov. Gh. Gheorgiu-Dej a atras atenţia insă că ,suversul nostru nu va tolera ca, în timp ce oamenii muncii îşi intensifică eforturile de ridi- ■ care a producţiei, cercurile industriale şi financiare să e saboteze şi să submineze această operă”. Numai prin lupta dârză împotriva acestor cercuri industriale şi financiare, producţia industrială a putut şi poate face paşi pe drumul îmbunătăţirii situaţiei economice a ţării. Până la venirea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea Ministerului de Industrie şi Comerţ, nici nu era posibil de întreprins o acţiune serioasă pentru înlăturarea haosului in producţie, pentru sdrobirea sabotorilor şi pentru transformarea lozincii de mărire a producţiei în realitate concretă, căci profitorii producţiei reduse vândute la bursa neagră, speculanţii şi sabotorii îşi aveau exponentul lor liberal în fruntea departamentului. Au intervenit însă schimbările de la Ministerul Industriei şi Comerţului şi lupta energică împotriva sabotajului şi speculei, au intervenit acordul comercial cu Uniunea Sovietică şi legea de creiare a oficiilor industriale, contro-lui economic, şi programarea producţiei. Entuziasmul cla-St. Voicu Continuare In pag. VI. cit. 1-3-3 6 PaSBSli L0l 5 Luni I Decembrie 1947, SffllMMllIillMlIffl Sera U - Am' XVI Nr 987 DIRECTOR 1 * * MIROICONSIANINFSCU UILEFOANE : Centrala - 3.38 3# Abonamente tunar i 130 lei pe trei Ioni , 330 lei tbOMmEOI» pentru t* răni muncitori »I Iovăţători-. îunar 100 lei Cemec» poştal Nr 13R1 Redacţia şi Administrația gtv Dobrogeana Gherea. 6 Taxa poștali plătită la numerar copi apr b Dir tî rale PIT. 118.578/944 ■...................................... ■ ■ -------------------—.............. . Ajutoare masive au . Si ajuns la democraţii proci Şedinţa de eri a Comitetului Naţional pentru ajutorarea poporului ffree PROVIRCCHINOS fruntaşul democrat grec a demascat planurile imperialiştor americani Reportaj in pas III.a Un nou film sovietic în Copra . Este povestea uneia dintre strălucitele figuri din istoria Rusiei Secolului XIX, a unui mare strateg naval. Filmul povestește viata amiralului Nahimov, care a dus luptele împotriva dușmanilor turci, englezi, francezi în raboiul Crimeii. Cumpecuhd regisor sovietic Pudovkin a realizat un film puternic ca mişcare şi exceptional ca frumuseţe a fotografiei. In rolul principal apere marele actor sovietic Di feti, ,,AMIRALUL NAHIMOV", noul film prezentat de ''cinema Rite. este un film mare, dinamic, pasionant, care ţine pe spectatori intr’o continuă încordare. Platforma Uniunii Femeilor Democrate Un vibrant apel la unitatea tuturor femeilor de ţara noastră A- trecut numai doi ani şi jumătate dels, terminarea răzbelului şi iată că imperialismul internaţrmal, în frunte cu Statele Unite ale Americii a pornit la o acţiune din ce în ce mai agresivă împotriva păcii şi democraţiei El vrea să transforme victoria popoarelor, împotriva fascismului într’o victorie a sa asupra popoarelor, pentru a eu pufiu întreaga lume dominaţiei economice şi politice. In pag. II IBEDiiIMM somnu CEA MAS PROtiBEmn BîN LUME de 1. Chişinevschi membru al C. C. al PC R. şi secretar al secţiei Centrale de Educaţie Politica ad P C. R ori după amiază a avut loc la „Casa Prieteniei Soviieto-Române'', în faţa unui public extrem de numeros, conferinţa tovarăşului I. Chişinevschi despre videologia sovetică, cea mai progresistă dia huni". Publicăm azi prima parte a conferinţei, urmând în namerele viitoare să apară şi celelalte părţi, premiaţi un număr de 51 tova- ’ răţi. Imperialiştii amerikani şi develezi sprijina cu tonuri, tancuri îi dolari reacţiunea de pratutr.noeni, «i aţâţă la război împotriva U.R.S.S. şi a tinerelor demoa-apt populare. Astfel ei acneninţă omanirea cu o nouă bale le sting, şi mei groazioixi decât aceia din care abea am eşti. împotriva imperialismului internaţional şi pentru apărarea păcii şi a libertăţii popoarelor se ridici lupta botanifca forţelor democratice in frunte cu U.R.SIS. spre a asigura o pace trainică bazată pe colaborare paşnică In_ ■re popoare. In această situaţie, datoria sunrema a tuturor femeilor, este înărirea frontului păcii, încarnarea lor In marea luptă pentru ibertatea şi independenţa pomoanelor ş i găsirea ceror mai bune mijloace pentru a da aceste lupte forme organizatorice cât mai potrivite. De acolo Federaţia Internaţională a Femeilor Democrate în Cerinţa Comitetului Executiv din Septembrie a. c. a constatat cu drept cuvânt că pentru apărarea păcii şi libertăţii popoarelor se ■.răpune: întărirea colabon'«rii cu URSS., bastion ai politicii ant-fasciste Vi arvti-impersalipte, luptătorul e*t miai hotărât pentru o papî dreaptă și trainică. Mobilizarea maselor de femei in lupte activă taxpouriva instfiga torilor la război în frunte cu imperiu fcamus american, înfăptuirea unităţii organice torţe« a femeilor din fiecare, ţară în parte, chezăşia unităţii de acţiunile a femeilor din întreaga lume. In România, datorită acţiunii unite a clasei muncitoare şi a întregii democraţii, sev,pmns pentru prima dată ii istoria ţării, semețiile unui regim au adevărat democrat, care a înfăptuit depute egalitate de drepturi a femeii cu bărbatul in toate domeniile vieţii politice, toatele şi economice lluând parte activă la lupte pentru instaurarea şi consolidarea democraţiei populare, aducânsd aportul lor de muncă la refacereaaconomică a ţării, în lupte pentru mărirea producţiei precum şi activitatea generală , politică, culturală şi socială a ţărrii, feme''!« din România au devenit un factor important în viaţa Statului. Ele au găsit în F. D. F. R. înfiinţată în Martie 1946 şi care cuprinde toate organizaţiile denxvratice din ţara noastră, o ptima formă organizatoirică a luptei lor unite pentru aspiraţiile şi revendicările lor comune. Astăzi femeile din România trebue să păşească pe calea unităţii depline.Numai astfel ale vor da acţiunii lor întreaga putere, t rana, astfel ele vor putea să dea luptei dusă de democraţia românească ajutorul la care ea are dreptul să se aştepte din partea lor. Muncitoare, ţărănoi, Intelectuale şi gospodine, toate trebue să se unească, întrto singur® organizaţie spre a lupta cu puteri unite pentru pace şi libertate, pentru liniştea căminelor lor, pentru zădărnioirea planarilor războinici ale Imperialismului internaţionei. Astfel vom creia o foaţă combativă, mult sporita faţă de for-Continuare în pag. III- col. 8-4-8 In prezenţa d-lui dr. Petru Groza, a tov. Ana Pauker, Vasile Luca, Lothar Radăceanu, a dlui prof. Traian Savulescu şi a numeroase personalităţi politice Tov. Aurel Vijoli a fost instalat în postul de guvernator al Bancii Naţionale a României „De acum înainte Banca Naţională trebue să-şi îndrepte toate eforturile spre sprijinirea producţiei, pentru că unificarea liniei polilice, economice şi financiare, care a fost înfăptuită la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Industriei şi Comerţului, este complectată astăzi prin instalarea siauei conduceri în fruntea Băncii Naţionale“ - a declarat tov. Vasile Luca, Ministrul Finanţelor „Intre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a intervenit o înţelegere potrivit căreia acest departament renunţă la avansurile institutului de Emisiune, înţelegerea este o dovadă evidentă că, spre deosebire de trecut, Banca Naţională a găsit în Ministerul Finanţelor un aliat, nu uit adversar“ - aspus tov. Aurel Vitoli, noul Guvernator al B. N. R. Eri a avut loc la Banca Naţională solemnitatea instalării tov. Aurel Vijoli ca guvernator şi a tov. Stroe Mihnea la postul de vice-guvernator. Festivitatea a avut loc sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de Maiştri, şi în prezenţa tov. Vasile Luca, ministrul Finanţelor, tov- Ana Pauker, minstrul Externelor, prof. Traian Săvulescu ministrul Agriculturii şi Domeniilor, tov. Lotar Radăceanu, ministrul Muncii, d. Stanci Stoian, ministrul Cultelor, tov. I. Gh. Maurer subsecretar de Stat la ministerul Industrie şi Comerţului, d. Vasile Modoran, subsecretar de stat la Finanţe, tov. Miron Constantinescu secretar general al Comisiei de Redresare Economică şi Stabilizare Monetară, precum şi alte personalităţi ale vieţii noastre politice D. dr. Petru Groza a dat mai încă cuvăntul d-lu Tiberiu Moşoiu, fostul guvernator al Bănci Naţionale, după care iau cuvântul Iov Brebemaru, din partea sndicatului B. N R., d N. Grigorescu d n partea asociaţiei pensionarilor B.N-R. şi d Mircea Durma din partea Asociaţiei Băncilor. Urmează apoi la cuvânt tov• ! " •'i V’ joli, guvernatorul Băncii Naţionale. CONFERINTA DE LA LONDRA -ITI-mi, ... DIPLOMATIA AMERICANA: _ Cred că sunt vizibile Intenţiile noastre paşnice,destul de Cuvântarea tovarăşuui Vasile Luca, a ministrul finanţelor Instalarea noului guvernator în fruntea Băncii Naţionale a României a căpătat azi un caracter de sărbătoare. Aceasta nu este întâmplător. Aplauzele şi bucuria Dvs. exprimă încrederea Dvs că oamenii noui ridicaţi din sânul poporului, din sânul celor ce muncesc, vor înfăptui năzuinţele tuturor, năzuinţele marei majorităţi a poporului, de a consolida regimul nostru democrat şi mai ales de a lucra pentru consolidarea stabilizării monetare, pentru refacerea şi reconstrucţia ţării în folosul celor ce muncesc, de la oraşe şi de la sate. (Aplauze). Pentru prima dată în ţara noastră, pe măsură ce se adânceşte democraţia noastră populară , încep să se ridice elementele, nu după origina lor socială, nu a ieşi din sânul micilor grupări exploatatoare, ci din câmpul muncii, din câmpul activităţii, oameni care s’au ridicat prin muncă şi înfăptuiri şi nu din privilegii. Desigur, aceasta nu este potouUirazre îu pag. m. col. 1-2-8 Instalarea tot. Aurel Ion Maican ca Director General al Teatrelor „Slujitor’ fidel al unui teatru ce treime să fie călăuză sinceră a marilor masse de spectatori, voi fi necruţător cu aceea a căror ţintă mai este îndrumarea teatrului românesc pecăi portochiate şi obscurantiste. În acest moment în care nai maik ca oricând teatrul trebue să devină o puternică rrmă ideologică iri mâinile cinei muncitoare și un bun al întrepidui popor, baricadă de apărare a păcii împotriva imperialismului războinic — a declarat tov. AUREL ION MAIBAN. Reportaj în pag. V Prină Duminică la ora 7 seara Locuitorii »«salariaţi din Capital» işi mai pot preschimba cartelele pe luna Decembrie Oficiul de Control al Pâinii, din Prefectura Capitalei, comunică: Locuitorii nesalariaţi din Capitală cari tiu s’au prezentat la timp pentru preschimbarea cartelelor pe luna Decembrie le mai pot preschimba şi în zilele de Sâmbătă 29 şi Duminică 30 Noembrie, la circumscripţiile mai jos notate, pe sectoare, intre orele 7—19. Pentru Sect. 1 Galben, se vor preschimba la circ. I; pentru Sect. 11 Negru, la circ. 15; pentru Sect. IIII Albastru, la circ. 22 și pen- tru Sect. IV Roșu, la circ. 35. După această data nu se va mai face nici o preschimbare. | Nu vom precupaţii nici un efort pentru a ne respecta angajamentul Răspunsul voluntarilor de pe şantierul Agnita* Boioroa, la felicitările tov. Gh. Gheorghiu-Bej • v 1*.IvA-V.'.V.ViV. ....... ..cv.v .. . !• * Conducta este ridicată pentru a fi băgată in şanț Tov. Gheorghe Gheorghiu~Dej, secretar general al P. C. R., ministru al Industriei şi Comerţului, preşedinte al Comisiei Ministeriale pentru Redresarea economică şi Stabilizarea Monetară, a primit următoarea telegramă de la brigăzile, de voluntari cari lucrează la instalarea conductei Agnita- Botorca. „Brigăzile de tineri voluntari de pe şantierul Gheorghe Gheorghiu-Dej „Agnita-Botorca” au primit cu entuziasm telegrama prin care Dvs. felicitaţi călduros de acei care depun eforturi eroice pentru terminarea conductei de gaz metan înainte de termenul stabilit. Vă asigurăm, tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne respecta angajamentul luat faţă de popor şi faţă de Dvs., întărind prin aceasta încrederea oamenilor muncii în forţele creatoare ale tineretului”. COMANDAMENTUL GENERAL AL BRIGĂZILOR TINERETULUI DE PE ŞANTIERUL „GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ” AGNITA-BOTORCA Ultimele ştiri de pe şantierul - prin telefon de la corespondentul nostru - Agnita Botorca ŞANTIERUL AOWTA-BOTORCA. 27 Noembrie. — b (tmineasa rite«, şanţuri?« au fost terminate pe întreg parcursul; transportul tuburilor „Maneeman" torvnlnot tatai, sudura tu burilor S7°y'e. «oboriras tuburilor |n şanţ 3 5*astuptetul santJtAui 35*/«. Brigada tinenRei voluntari db Mediaş ti SfgMşoa* ra, 180 de tineri, eu lucrat încontinuu la noaptea de B—li M» iubito, ziua do U Noambno pi noaptea de 21—V Noembde. UnJUtfile tinerilor dm Bucureşti fi Sibiu au lucrat pa terenuri** In anMlal M1* iTiurtaowB gw «p*] lucrară« continua atât de M» pM, încât, in ciuda proSor, ea reafirmă că întreaga conductă va fi termiteotl înainte de data fixată da guvern (15 Decembrie), adică la 5 Decembrie. ISimATIAINTERWâTIDHAlAl MUNCITORIMEA FRANCEZA răspunde primilor acţiuni antimuncioreşti ale guvernului Schuman ITANA • In fata presiunii crescânde a mişcării populare, de Gasperi recurge la noni diversiuni. lA/CftARÎUS CONSILIULUI MINISTRILOR DE EXTERNE au ». cut un prim pas înainte prin întocmirea ordinii de zi a sesiunii din Londra. Cei patru miniştri de externe au hotărît ca tratatul pentru înfiinţarea Austriei libere să fie trecut primul pe ordinea de zi, dar să fie deferit adjuncţilor. Intre timp miniştrii vor aborda al doilea punct al ordinei de zi: pregătirea tratatului de pace cu Germania. In acest fel, a fost implicit acceptată teza susţinută de Molotov care a cerut să se acorde prioritate acestui tratat de pace, ca fiind mai important. IN FRANŢA se adânceşte conflictul dintre clasa muncitoare şi guvernul de diversiune al lui Schuman. Noul prim ministru, în spatele căruia se află imperialiştii americani ,şi-a inaugurat activitatea înfăţişând reprezentanţii muncitorimii, anumite propuneri, în legătură cu revizuirea sătenilor, oara nu au putut fi acceptate. In aceteş timp d. Schuman a făcut aluzii de intenţia guvernului de a restrânge exercitarea dreptului de grevă al muncitorilor. Ministrul de Interne Jalea Moeh, socialist de dreapta, a şi venit ieri cu precizări în acest sens. Nu a fost nevoie deci de mult timp pentru ca guvernul Schuman să-şi arate adevărata lui faţă antimuncitorească şi antidemocratică. Dar nici răspunsul muncitorilor la provocările agenţilor francezi al Imperialismului american nu se lasă aşteptat. Ziua de ieri a adus o nouă extindere a grevelor. Muncitorii transporturilor pariziene, inginerii şi conductorii tehnici, salariaţii agenţiilor de presă au intrat ieri în grevă. Astăzi începe greva funcţionarilor publici. Aceasta denotă căotorirea muncitorimii de a lupta pentru democraţie şi o soartă mai beat, este nestrămutată. .Dacă Dr Gaulle va îndrăzni şi ataca institutiunile democratice franceze — a declarat Maurice Thorez, secretarul general al Partidului Comunist Francez — clasa muncitoare va răspunde". IN ITALIA față de valul urlat de greve prin care clasa muncitoare își manifestă indignarea Împotriva politicei economice a guvernului, de Gasperi încearcă o manevră de diversiune. Este vorba despre o asa zită remaniere a guvernului a cărui bază va fi „lărgită“ cu socialişti de dreapta şi republicani. Clasa muncitoare nu se lasă însă indusă în eroare de asemenea manevre. Ultimele telegrame semnalează o și mai mare extindere a mișcărilor greviste. Marele meeting de la C.F. R. Griviţa Prezenţa judecătorilor populari înseamnă un nou sistem de a împarte dreptatea — a arătat tov. Lucreţiu Patraşcanu In faţa miilor de ceferişti . In două săptămâni încep alegerile pentru judecătorii populari în cadrul sindicatelor In jurul orei 5 se aflau în Hala-Vagoane peste 12.000 ceferişti. Şi continuu să sosească mereu — grupuri, grupuri, Ib aşteptare — oamenii stăteau de vorbă. — ,,lţi creşte înîma în piept, tovarăşe, să vezi cum de fiecare dată când e vorba să se ia o hotărire importantă miniştrii vin In mijlocul poporului pentru a da lămuriri şi a asculta părerile celor mulţi!”. La Griviţa, ca şi în alte uzine di locuri importante de muncă, lucrul nu e nou. De aceea muncitorii îl găsesc acum firesc: — „Păi nu sunt ei miniştrii noştri ai poporului muncitor , . Natural, nu vorbeşte mult despre Reforma Justiţiei. Automându-i pe muncitori înţelegi cât de dorită şi de aşteptată a fost această reformă adusă de Partidul Cominitat Român. Cineva relatează un caz. Unul din multele naturi petrecute în ultimul timp : un speculant care a jecmănit un cartier întreg şi pe care muncitorii l-au tocolit pe când încerca să vândă 50 kg. ultiu cu SW lei kg. a fost scoc basma curată de Judecător. ..Dar aste nu mai este Judecată, tovarășe, ci curată bâtele de loc!” O femeie ce face auzită: — „Nu ce putem să nu-i pul* capăt!” Dinspre intrare izbucnesc aplauze. O secundă mai târziu răsare din mulţime fgura tov. Lucreţiu Patraşcanu- S’a suit Pe tribuna improvzată. De aici, spectacolul este impresionant. O mare de capete. Tov. Miron Dumitru, secretarul Uniunii tt»preciază raăsieriţii la 15.000 «** Continuare în pag 00T, cel. 8-7-8 Azi la Ciuleşti vorbeşte I. Profirogneacs Co aducător al mişcării de rezistenţă din Grecia Astăzi, la «*»«1« 1* 89 va; •me too în «alo. Giuu!n*ti o mdunar« a defepatrior •litslieale iericsiă de tov. Gh Apostol, rvestărnteto Confederaţiei Generate a Muncii. Cu această ocazie ! I. Poribosletios, fost mî.| nistru în guvernul de eîl.J berar« naţionali a Greciei pleomtMobitor de front« al nsîspării de rezistentă va fac« un expozeu nsv. pra sIHistlfl In care s» păşeşte lupta poporului elen, Iar seara la orei« 21 d.as va tine * corfe rinţă Io ponturile noastre de radio asupra luptei po. I porutul elen pertru libertatea sa, in mp u nerea in Batem! *« ««»—*» ?n. treagă.