Scȃnteia, aprilie 1948 (Anul 17, nr. 1087-1108)

1948-04-02 / nr. 1087

ŞI ACUM, CU PUTERI SPORITE LA MUNCA! Din uzine, din centrele industriale şi de la sate ne vin veşti din cele mai îm­bucurătoare. Pretutindeni poporul muncitor sărbăto­reşte victoria în alegeri prin noui angajamente de muncă, prin organizarea de noui întreceri în producţie, prin stabilirea de noui ţeluri care trebuesc atinse. Muncitorii din zeci de întreprinderi metalurgice în frunte cu I. M. S.-Hune­­doara, Malaxa, Astra-Bra­­şov, Titan-Nadrag-Calan, Voina, Wolff, Franco-Ro­­mâna şi altele primesc cu entuziasm chemarea la în­trecere a metalurgiştilor iugoslavi şi îşi iau angaja­mentul de a munci zi şi noapte fără ostenire, de a realiza şi depăşi programele de producţie, pentru a se prezenta cu cinste în acea­stă întrecere. Muncitorii de la atelierele Griviţa îşi iau angajamente noui de ridicare a produc­ţiei, pentru a aduce contri­buţia lor la reducerea iari­­fel°r..pe calea ferată. Mun­citorii de la Mociorniţa îşi pun ca sarcină îmbunătăţi­rea calităţii încălţămintei pe care o scot, iar muncitorii de la Vulcan vor să reducă pe cât posibil preţul de cost, după ce în vederea alegeri­lor ei au izbutit să termine un cazan în 9.000 de ore de lucru, de unde primul cazan din aceeaşi comandă ceruse 15.000 de ore de muncă. Da, în alegeri oamenii mu­n c,— alături de ei majoritatea sdrobitoare a poporului — şi-au spus cu­vântul. Un cuvânt răspicat, hotărît, care nu lasă loc în­­doelilor. Poporul s’a pronunţat pentru Republica Populară şi împotriva reacţiunii şî imperialismului. El s’a pro­nunţat pentru o structură nouă a Statului în care — cum glăsueşte proectul de Constituţie — „întreaga putere de Stat emană dela popor şi aparţine poporului”. El s’a pronunţat pentru pace, bunăstare şî progres. Pentru toate acestea, ma­joritatea covârşitoare a poporului în frunte cu clasa muncitoare şi ţărănimea s’a pronunţat însă nu numai în ziua alegerilor, nu numai în cabinele de vot, ci şi în fie­care zi, pe câmpul de munca, în uzine, fabrici şi pe ogoare, prin eforturi ne­întrerupte de ridicare a producţiei, prin întreceri în producţie. Lupta pentru victoria In alegeri s’a împletit strâns cu lupta pentru cuceriri cât mai mari în câmpul muncii. A fost o întrecere între muncitori şi întreprinderi, fiecare străduindu-se să se prezinte în alegeri cu reali­zări concrete. Aşa au ajuns muncitorii de la I.M.S.­Hune­­doara să împlinească progra­mul de producţie cu 12 zile înainte de termen, cei de la Reşiţa cu 9 zile şi tot astfel în numeroase întreprinderi muncitorii şi tehnicienii au făcut eforturi deosebite, pen­tru ca 28 Martie să însemne şi o victorie în muncă. Oamenii muncii ştiau că fiecare tonă de fier în plus, fiecare baiat de ţesătură, fie­care brazdă trasă, înseamnă un vot în plus pentru Frontul Democraţiei Populare, o cărămidă în plus la temelia Republicii noastre Populare. Fiindcă întărirea Republicii Populare este strâns legată de întărirea economică a ţării, de ridicarea nivelului de via­ţa materială şi culturală a poporului. Acum, când alegerile s’au încheiat prin victoria depli­nă a forţelor democratice, continuă cu şi mai mare a­­vânt lupta pentru întărirea economică a ţării, pentru ri­dicarea nivelului de trai. Fiindcă oamenii muncii ştiu că prin întărirea economică a ţării se consolidează vic­toria în alegeri, se consoli­dează democraţia noastră populară. Sarcini măreţe stau acum în faţa poporului. Iar sarci­na principală, sarcina de baza, este sporirea mai de­parte a producţiei, atinge­rea şi depăşirea nivelului producţiei din 1938, pentru a se putea trece apoi — aşa cum a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — la „lichidarea înapoierii noastre economice, transformarea României într’o ţară Indus­­trial-agrară înaintată şi asi­gurarea unui nivel de trai ridicat maselor munci­toare”­Guvernul va lua o serie de măsuri — pe care tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej le-a anunţat în cuvântarea rosti­tă la Giuleşti înaintea ale­gerilor şi care au fost ex­puse în Manifestul-Program al F.D.P. Aceste măsuri — din care unele au si fost aplicate iar altele sunt in curs de elaborare— duc la o ridicare a nivelului de trai Tudor Savin (Continuare în no. VI col. 1-2) Intre bancherii din Apus - Cu românii ne-am an. , acum să ne concentrăm asupra Italiei... REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea­sa 8 Centrala telefonică: 3.26.20 ___________Cont cec poştal Nr. 1381__________ ABONAMENTE: Lunar 120 lei Pe trei luni 350 lei Pentru ţărani, muncitori şi învăţători lunar: 100 lei Taxa post, plătită In numerar conf.­­prob. Ph­, Gen, l’0­ H8.578/944 Mişcări populare de mare amploare în India Ţărănimea din 2000 sate, a împărţit pământul marilor proprietari- 1.000.000 de muncitori au declarat grevă la Bombay eliberarea Indiei. BOMBAY, 30 (Rador).­­ Gu­­vernul din Bengalul Occiden­tal a luat o hotărâre prin care Interzică activitatea Partidului Comunist din a­­ceastă regiune Se află că guvernul din Bengal a adop­tat aceste ultime măsuri In urma ordinului magnaţilor financiari ai întreprinderilor de otel şi iută­ Aceste măsuri ca şi altele luate in scopul de a inăbuşi Partidul Comunist sunt simp­­tomele grelei situaţii in care se găsesc sefii partidului Congresului Indian in fata rezistentei crescânde a mun­citorilor, ţăranilor si clasei mijlocii fată de politica lor antidemocrată si colabora­ţionistă. Astăzi întreaga tară se gă­seşte in fata unei crize agri­cole acute. La 21 Martie, 25.000 de ţărani au manifestat la Parna cerând stabilirea ade­văratei democraţii a munci­­torilor şi ţăranilor. In prin­­cipatul Haiderabad, ţăranii au scuturat jugul Wixamului din Talengen. In peste 2.000 de sate cu (Continuare în pag. IV col. 7-8) Pe feţele acestor femei indiene care asistă la un meeting din Bombay, se poate citi ura împotriva cotropitorilor brita­nici și hotărîrea de a lupta im­potriva imperialismului pentru Citiți în pag. VI Cronica externă GREVA MUNCITORILOR MINP’ AMERICANI de Mircea Bălănescu Repartiţia mandatelor în Marea Adunare Naţională Frontul Democraţiei Populare a obţinut 405 mandate din 414 — Judeţele în care au luat câte un loc partidele din opoziţie — Pe baza rezultatelor provizorii sosite la Ministerul de Justiţie din întreaga ţără, cele 414 mandate pentru Marea Adunare Naţiona­lă urmează a fi repartizate astfel: FRONTUL DEMOCRAŢIEI POPULARE 405 mandate P. N. L. (Bejan) 7 mandate P. T. D. (Lupii) 2 mandate Listele Frontului Democraţiei Populare au fost alese în întregime, cu excepţia a 7 judeţe (Constanţa, Argeş, Tecuci, Dolj, Vâlcea, Bra­şov şi Arad) unde opoziţia a luat câte un mandat şi a Capitalei, unde opoziţia a luat două mandate. P. N. L. (Bejan) a obţinut câte un loc în judeţele Constanţa, Argeş, Tecuci, Dolj, Vâl­cea, Arad şi în oraşul bucureşti, iar P. Ţ. D. (Lupu) a obţinut două locuri, unul în jud. Braşov şi al doilea în Bucureşti. Lista deputaţilor F.D.P. aleşi în Capitală Gheorghe Gheorghiu-Dej Teclu Iacob—General Chişinevschi Iosif Borilă Petre Dr. Dimitriu Constantin Florescu Gh. Vijou­ Aurel Doncea Constantin Braester Aron Teodorescu Emanail Dum­itrescu Gheorghe Sidorovici Alexandra Tănase M. Adam-Sergent Sârbu Ion Giurgea Elena Stanescu Virgi Rădan Isache Tocuţ Dumitru Citiţi în pag. III LISTA INTEGRALA A DEPUTAŢILOR ALEŞI IN MAREA ADUNARE NAŢIONALA Constantin Ion Popper Maxim­ian-Prof. Dobre Maria. Grama Iordache Coman Stoia Niculescu Petre Paraschivescu Ion Nichy Athanasiu Georgescu Gheorghe Lerbovici Șerban H. Preda Niculina Comisiunea Ministerială pentru Re­dresarea Economică a aprobat NOUL BUGET GENERAL AL STATULUI Alcătuit pe baze democratice, el însumează milinvrfz. dS") milinana Ic! In ziua de 30 Martie 1948, a avut loc şedinţa Comisiunei Ministeriale pentru Redresa­rea Economică şi Stabilizare Monetară, sub preşedinţia to­varăşului Gh. Gheorghiu-Dej. Au participat: Vasile Luca, ministru de Finanţe; Tra­­ian Săvulescu, ministrul Agri­­culturii şi Domeniilor; Tudor Ionescu, ministrul Minelor şi Petrolului; Ion Gheorghe Mau­rer, subsecretar de Stat la Mi­nisterul Industriei şi Comer­ţului ; Miron Constamtinescu, secretarul general al Comisiu­nei ; Vasile Modoran, subse­cretar de Stat la Ministerul Finanţelor; Aurel Vijoli, gu­vernatorul Băncii Naţionale a României; Bucur Schiopu, subsecretar de Stat la Minis­terul Industriei şi Comerţului; Simion Zeigher, secretar ge­­neral la Ministerul Industriei şi Comerţului; Mihai Maiev­­schi şi Ion Craiu secretari generali la Ministerul Finanţe­­lor şi Marin Gasten, consilier superior. Comisiunea a ascultat ex­punerea făcută de tov. Vasile Luca, Ministrul Finanţelor, privitor la întocmirea bugetu­lui general al Statului, pe exerciţiul 1948—1949 Tov. Vasile Luca a arătat că bugetele In trecut, pre­vedeau impozite care con­stituiau e greu apăsat*« a­­supra maselor muncitoare. Aceste bugete nefiind ba­zate pe realităţi, nu se e­­chilibrau niciodată. Primul buget, nu numai e­­chilibrat, dar și substantial excedentar este cel pe e­­xercițiul 1947/1948. Aceasta datorită reformei monetare, măsurilor luate de Comisiu­nea Ministerială și de Mini­sterul de Finanțe, începând cu luna Noembrie 1947. Noul buget, pe exercițiul 1948/1949, însumează 108 mi­liarde 682 milioane lei. Veniturile aces­tui buget, vor pro­veni in întregime din resursele ordinare definitive, bazate p­e impozite, producţie şi excedentele regii­lor. Veniturile din impozite sunt strâns legate de condiţiile o­­biective financiare ale ţării şi bazate pe impozabilitatea pro­gresivă proporţională cu veni­tul. Veniturile din impozitele in­directe reprezintă în nou­ bu­get o descreştere faţă de 1938. Această descreştere este pro­venită din noua aşezare a im­pozitelor directe, degrevarea taxelor vamale, a cifrei de afaceri, a impozitului excepţio­nal prin contopirea acestuia cu impozitul de timbru, etc. Principiul conducă­­tor, al noului buget, este realizarea de e­­conomii cât mai mari, în scopul măririi fon­dului de investiţii prevăzut cu suma de 16.000.000.000 lei. La discutarea proectului de buget au participat : Ion Gh. Maurer, Miron Constantinescu, Bucur Şchiopu, S. Zeigher, Marin Gaston. In încheere, preşedintele Co­misiei Ministeriale pentru Re­dresarea Economică şi Stabi­lizare Monetară, tov. Gh. Gheorghiu Dej constată că proectul de buget prezentat de tov. Vasile Luca, ministrul Finanţelor a fost alcătuit pe baze democratice şi reale. Comisiunea a aprobat proec­tul de buget începe mmm zahărului — Se vor distribui raţiile pe trei luni — In afară de raţii, consumatorii vor putea cumpăra zahăr şi fără cartelă Peste câteva zile va Începe distribuirea zahărului. Se vor distribui raţiile pe 3 luni, adică pe Aprilie-Iunie a. c. Zahărul se va distribui pe nouile cartele de alimente, la vechiul preţ. După cum suntem informaţi, dată fiind producţia mulţumitoare de za­hăr şi mai ales dat fiind faptul că programul de producţie a fost depăşit, s'a hotărît ca, in afară de zahărul ce se va distribui pe cartele, să se lase liberă o anumită cantitate, care va f pusă in vânzare la prețul de 200 lei kgr. Consumatorii vor putea cumpăra zahăr din cota liberă fără cartelă. A început distribuirea nouilor cartele pe puncte CARTELELE VECHI RĂMÂN VALABILE PÂNĂ LA 1 IULIE A.C. In provincie, cartelele vechi pe puncte simt va­labile şi pentru ţesături de bumbac Societatea comercială de Stat pentru distribuirea produselor raţionate pe puncte, aduce la cunoştinţă următoarele : Pe data de 30 Martie a c. s’a început distribuirea cartele­lor pe puncte de către Societa­tea Comercială Municipală pen­tru Aprovizionarea Capitalei Odată cu intrarea in vi­­goare a nouilor cartele pen­tru Aprilie 1948 — Aprilie 1949, vechile cartele nee­­pui­zate până la data SO Martie 1948 răm­ăn în vi­goare pe încă 6 luni de zile, adică până la data da 1 Iulie 1948. Posesorii cartelelor vechi vor putea să-şi procure până la da­ta de 1 Iulie 1948: stofe, mătă­suri, încălţăminte (bocanci, pantofi, talpă pentru reparaţii) tricotaje (ciorapi, aţă, etc. şi pe baza vechilor cartele. (Continuare în par. V col. 4-5) MUNCĂ EXT|­A CARTELĂ DE ÎMBRĂCĂMINTE! Aşa arată nouile cartele de îmbrăcăminte şi încălţăminte Barsuri separate pentru ţesăturile de bumbac. — Cu nouile cartele te pot cumpăra mai multe mărfuri. Reportajul in pai. V-a ruja «y­ w* v N­ rul buletinufi^ MINISTRUL UNIwKJi COMERȚULUI • Mw« tntr.priafcrlc &ir«c|iun»aâ^f^^g Consumului \ V ' p / Ui HI 1 m. stofă lăt/tig» i \ C0crf»e8«iwf­ ăHa WA« div«fs» 1 jo .. 1 m. stofă! MntsS . . . • 24 .. UM*Strtis «arWte» 72-1 m. mătigfa* 1 m. lat 4 .. " 1 Ut• . 8 „ 1 combinezon mitts* .»'•».**," 1 costum copil i • ■ '• 24 .. 1 chilot damă . *................6 .. X palton topit­ . .... . 30 „ 1 cămăși milanezi................12 .. 1 pardesiu copil....... 20". „ Confectiufdl din t*suturi"d. bumbo. V înainte, pentru deven­untului de test. — Muncitorii de la Griviţa C. F. R. contribuie prin munca lor la posibilitatea scăderii preţului transporturilor — Vrem să facem ca şi filatura noastră să stea în rând cu celelalte filaturi, este cuvântul de ordine al muncitoarelor de la „DACIA“. In reportajul de mai, jos arătăm elanul cu care muncitorii dela .Griviţa“ şi ..Dacia" por­nesc cu hotărire la muncă pentru noui şi noui realizări. Insufletiţi de acela? elan şi de strălucita victorie în alegeri a F D. P., muncitorii dela Le­­maitre, ca şi tovarăşii lor din celelalte fabrici și uzine pornesc cu avânt sporit spre noui înfăp­tuiri în muncă. Clișeele reprezintă: 1) Muncitori de la „Lemaitre" lucrând de zor la una din cele 6 locomotive, pe care vor să le livreze până la 1 Mai, împreună cu 4 cazane de presiune. 4 pompe „Duplex" 120 de piese pentru semănătorile LA. R. 2) Nouă benzi de urzeală in­­ ore de muncă, aceasta e norm­a tovarăşei Apostol Leocardia de la Safir. In cinstea alegerilor, ea a reuşit să pregătească 17 benzi pe zi. — Şi acum? — Acum trebue să fac şi mai multe, ne spune ea. Pânza noastră se vinde pe puncte şi trebue să ţesem cât mai multă ca să putem obţine pânză mai multă pe puncte cât mai puţine. Din nou vueşte u­inta ne tor,­fota muncii. Din nou zvâcnesc strungurile, bat ciocanele, frea­mătă halele. Dimineaţa până la începerea lucrului, oamenii au tot vorbit despre sărbătoarea din ajun. Fiecare a adunat atâtea impresii, atâta bucurie, încât ar tot sta să povestească. Dar sire­­n»­vesteşte începerea lucrului şi repede muncitorii se împrăştie la treabă. Acum, după marea victorie po­­­­litică, muncitorii sunt hotărîţi să­­ obţină o tot atât de însemnată victorie şi în sectorul producţiei. Până la sfârşitul lunii Mar­tie ei s’au vorbit să dea gata 36 locomotive, cu 3 mai mult decât în luna precedentă şi cu 4 peste plan. Noi, griviţeniii putem contribui la oftinirea traiului — Tovarăşul Chivu Stoica a­ indicat ca sarcină ceferiştilor — ne spune tov. Bratu Alexandru de la secţia IV montaj — reduce­rea în cel mai­­scurt timp a ta­­rifelor de transport. Acest lucu este posibil şi va avea rezultate binefăcătoare asupra oftinirii traiului. Trebue numai ca toţi ceferiştii să-şi facă cu dragoste datoria, să muncească din plin. In ceea ce ne priveşte pe noi, cei de la atelierele Griviţa, putem contribui într’o mare măsură la­­ aceasta, redând circulaţiei în fie­care lună mai multe locomotive, lucrând cu economie la materiale şi gri­pe de scule, pentru a nu Victor Russu (continuare în pag. IV col. 4-5-8) pentru ieftinirea traiului Cutremurul De câte ori o întâlnesc în drumul meu, mă feresc de madame Angelescu ca de foc. Nu de alta, dar mă ţine de vorbă câte-un ceas întreg. Ba că Gabriela a spus, că Bea­trice e de părere, că distinsa d-nă Bibescu a auzit... şi-mi deşartă o haraba întreagă de svonuri adunate pe la parti­dele de bridge sau la jour. Dar în seara din ajunul a­­legerilor, n‘am mai putut scăpa! Mi-a abținut c­alea, mi-a confiscat doi nasturi de la palton, ca să nu mă pot mişca și cu sufletul la gură. — „Ai auzit? — ,,Ce să aud, coană? în­treb eu resemnat. — „Cutremurul, dom’le! La noapte e cutremur mare. De gradul 23, cel puţin. Nu din alea ca la Carlton. Ala a fost un fleac. O floare la ureche O jucărie. Cu ăsta s’a ispră­vit. Ne dă gata pe toţi. S’a dus planeta. Nici prafu’ nu mai rămâne. Şi nu ştiu unde s'a dus Lucica­­fata dumisale să-i... spun şi ei. Of! — „Lasă coană îi zic eu, aşa eşti mata nevricoasă.. Dintr’un fleac, nu ştiu cum, ţi se năzare şi te pierzi cu firea... De unde ai mai scos-o şi cu cutremurul? Aşa mi-am spus, că au venit 13 transo­­ceanice la podul Elefterie şi că bombardează fix la ora. 3 după amiază Capitala şi când colo erau nişte pârliţe de raţe cam­ numai la bombardament nu se gândeau. — ,,Ce vorbeşti, dom’le, o ştiu dela Filipeasca care o ştie dela Yvonne, nevasta lui Robert ăla de l-a dat afară dela Finanţe, care a aflat de la Alice când s’a dus la jour fix la sora lui Raluca, ştii, aia cu părul platinat şi cu blană din 10 no­rci... zice că a fost pregătit de ameri­­cani prin televiziune special pentru ziua de 23 Martie. Și ca să mă dea gata cu un argument suprem: — O,ș­i dacă nu crezi, uite, îți spun numai dumitale. d. Topor care știe dinainte tot ce se întâmplă, a declarat el cu gura lui că la noapte e A­­pocalipsa.... In seara aceea, madam An­gelescu și-a îmbrăcat 10 ca­­poate să nu-i fie frig în e­­ternitate, și-a luat 5 cutii de chibrituri că nu voia să dea ortu’ popii pe întuneric și oftând din rărunchi după ce a aruncat o privire de adio la acareturile d-sale, a luat-o din loc in pribegie spre mai­danul cel mai apropiat. A­co. Io, o nopticică întreagă, dâr­dâind mai mult de spaimă decât de frig, a aşteptat cu ochii pironiţi în bagdadie ce­rului, să se despice pământul, să iasă limbi mari de flă­­cari, să înceapă valsul cel de pe urmă... aşa cum a spus Alice. A doua zi dimineaţă, ma­dame Angelescu violetă la faţă a făcut calea întoarsă şi s’a pus în patul său cu tă­blii, sgâlţăită de o febră pu­ternică. Şi, culmea, când a deschis ziarul de dimineaţă, a dat de articolul d-lui Topor care scria că cutremurele nu pot fi prevăzute V. Sebastian­­.

Next