Scȃnteia, aprilie 1949 (Anul 18, nr. 1389-1413)

1949-04-01 / nr. 1389

4 Oamenii muncii manuale şi intelectuale din R. P. R. aderă cu însufleţire la Congresul Mondial pentru Pace Din toate colţurile ţării con­tinuă să sosească telegrame şi moţiuni prin care oamenii mun­cii manuale şi intelectuale îşi exprimă adeziunea lor la Con­gresul Mondial al Partizanilor Păcii care se va tine la Paris in cursul lunii Aprilie. Astfel, membrii corpului didac­tic din învăţământul elementar şi mediu de la liceul de fete, şcoala pedagogică de fete Nr. 1 şi liceul de băeţi No. 2 din Iaşi, au trimis Comitetul de organizare al Con­gresului Mondial al Partizanilor Păcii următoarea telegramă: „Avem sub ochii noştri, în oraşul în care trăim, imaginea sinistră a distrugerilor pe care războiul trecut le-a provocat, a mizeriilor şi a suferinţelor pe care el Ie-a adus. Noi ştim că acei care instigă la un nou răz­boi, cercurile monopoliste anglo­­americane şi lacheii lor, mânaţi de dorinţa criminală de domina­ţie şi îmbogăţire caută să­­ră­Exprimându-şi adeziunea la Congresul Mondial al Partizanilor Păcii, colectivul teatrului român de Stat din Arad a trimis o te­legramă din care redăm: „Colectivul teatrului român de Stat din Arad, salută Iniţiati­va convocării Congresului Mon­­dial al Partizanilor Păcii şi işi ia angajamentul să lupte cu toată dârzenia şi cu toată energia pen­tru ducerea la îndeplinire a ho­In telegrama adresată Comite­tului de organizare al Congre­sului Mondial al Partizanilor Păcii, intelectualii din oraşul şi jud. Constanţa spun: . Conştienţi de marea răspun­dere ce revine intelectualităţii în acţiunea pentru apărarea păcii, noi ne alăturăm oamenilor mun­cii din lumea întreagă care, în frunte cu Marea Ţară a Socia­lismului opun instigatorilor la război uriaşa şi Invincibila for­ţă a frontului democraţiei şi păcii. Ne luăm angajamentul să nu precupeţim niciun efort în lupta pentru apărarea păcii şi progre­sului, împotriva forţelor negre ale imperialismului şi de a ne da contribuţia noastră la crea­prin telegrame, moţiuni şi scrisori, muncitorii, ţăranii şi intelectualii legaţi de popor îşi exprimă voinţa lor nezdrunci­nată de a lupta pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou război. Ruşească lumea în mizerie şi în­­tuneric, pentru a o putea stă­pâni şi exploata. De aceea declarăm că ne ală­turăm cu tot entuziasmul la lup­ta pentru pace a intelectualităţii progresiste din lumea întreagă, care are în frunte pe creatorii celei mai înalte culturi, intelec­tualii sovietici însufleţiţi de patriotism şi de internaţionalismul proletar şi având ca exempli lupta neobo­sită pentru pace a U.R.S.S. ne luăm angajamentul să devenim factori activi în lupta pentru pace şi să demascăm cu hotărîre pe aţâţătorii la război şi scopu­rile urmărite de ei h­­tărîrilor care vor fi luate la acest Congres. Suntem ferm hotărlţi ca, ală­turi de toate forţele , iubitoare de pace, având în frunte Marea Uniune Sovietică, să ducem o luptă necruţătoare împotriva de­mentelor duşmănoase care în­cearcă prin mijloacele c­e mai ticăloase să zădărnicească rea­lizările popoarelor iubitoare de pace“, rea unei adevărate culturi, pusă în slujba poporului“. ★ De asemenea, profesorii şi per­sonalul ad­tiv al Şcolii Tehnice de Administraţie Economică din Câmpulung-Muscel, declară: „Suntem alături de toate for­ţele care luptă pentru pace, împotriva aţâţătorilor la no­­i războaie şi ne exprimăm convin­gerea că Congresul Mondial al Partizanilor Păcii ce se va ţine în Aprilie la Paris va reprezenta o contribuţie importantă la In­­tărirea solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc, chezăşie si­gură a păcii şi progresului“. ★ Salutând Congresul Intelectuali­lor din R.P.R. pentru pace şi culturi, oameni muncii manuale şi intelectuale îşi afirmă hotărî­­rea lor dârză de a lupta din toa­­te puterile Împotriva imperialis­mului, pentru pace, sprijinind cu tot entuziasmul iniţiativa convo­cării Congresului Mondial al Par­tizanilor Păcii. Astfel au sosit telegrame şi moţiuni în acest sens de la teh­­nicienii şi funcţionarii de la Socie­­tatea Regională de Electricitate din Braşov; ţăranii muncitori din comuna Poeni, jud. Iaşi; ţărănimea muncitoare şi intelectualii progre­sişti din comuna Isvorul de Sus, jud. Argeş; muncitorii de la fabri­ca „1 Mai“, Oradea, tinerii mun­citori din Capitală, întruniţi în meetingul din sala ,,Filimon Sâr­­bu“, Căminul Cultural ,,Fântânele“ Bacău, corpul contabililor din Si­biu, elevii şi profesorii şcoalei teh­nice mixte Nr. 4 din Bucureşti, ţărănimea muncitoare şi intelectu­alii progresişti din comuna Obidiţi şi Maxineni jud. R. Sărat, perso­nalul şi elevii şcoalei tehnice me­talurgice din Roman, corpul di­dactic din plasa Bă­ceşti Roman, Căminul Cultural din Telega-Pra­­hova, Cataloiu jud. Tulcea, Cala­fat, Hăseşti-Roman, Surdina Greci- Brăila, Ad­ana-Odorhei, Sein Satu- Mare, membrii corpului didactic din Tg. Ocna, membrii corpului didactic din jud. Hunedoara, pro­fesorii şi învăţătorii din judeţul R. Sărat, profesorii şi elevii li­ceului de fete din Giurgiu, mem­brii corpului didactic de la şcoala elementară din comuna Moraviţa jud. Timiş-Torontal. Căminul Cul­tural din comuna Fereşti, Bahnari, Căzăneşti, Ghergheleu, Laza-Va­­lea Rea, Buhăeşti, Valea Siliştei, Valea Târgului, Trohan, Scheia, Mărăşeni, Negreşti, Cuza-Vodă, Portari, Deleni, Dobrovăţ, Slobozia, Bâcu, Telejna, Tungujei şi Bro­­doc, jud. Vaslui; Căminul Cultu­ral din Becigherecul, Pustiniş, Gă­­taia, Sânadrei, Hodori, Covaci, Pe­­riam, Iecea Mică, Stamora Ger­mană, Răuţi, Lovrin, Soşdea, Bă­­răteaz, Jimbolia şi Butin, jud. Ti­­miş-Torontal; Căminul Cultural din Şerbăneştii de Jos, Deleni, Tu­rla, Crâmpoaia, Stejarul, Scorni­­ceşti, Sineşti şi Curtişoara, jud. Olt; Căminul Cultural din Castrele­ Traian şi Sărata, jud. Dolj, Mat­ca, Răchitoasa, Bodineşti, Iveşti, Slobozia, jud. Tecuci, etc. [Telegrama membrilor corpului didactic din Iaşi Adeziunea colectivului teatrului român de Stat din Arad Telegrama intelectualilor din Constanta Manifestaţiile de protest împotriva pactului agresiv al Atlanticului continuă în numeroase ţări Declaraţiile lui Henry Wallace NEW YORK 30 (Radar). — TASS transmite: In ziua de 27 Martie Henry Wallace a ţinut un discurs, ra­­diodifuzat în legătură cu pac­tul Atlanticului de Nord. Diplomaţii militari, care au creat padiul, a spus Wallace, caută să-l justifice, numindu-l un acord re­­gional încheiat în conformitate cu Charta Naţiunilor Unite. Dar ce fel de regiune este aceasta, care cuprinde totul — de la insulele Aleutine, din Nordul Oceanului Pacific şi până în Africa? Vorbind de bazele militare ame­ricane, care împânzesc­ globul, Wallace a spus: „Să presupunem că Uniunea Sovietică ar avea baze militare lângă frontierele cu Me­xicul, Canada şi în Cuba. Am pu­­tea noi oare numi aceasta un act de pace? Concentrarea de oameni înarmaţi a dus vreodată la alt­ceva decât la război? A numi pactul Atlanticului un instrument al păcii, este o ade­vărată ipocrizie. Există totuşi numeroşi oameni cinstiţi care declară că noi trebue să acceptăm riscul îngrozitor al războiului din cauza pericolului unei agresiuni din partea Uniunii Sovietice. Există oare acest pericol în rea­litate ? Chiar John Foster Dulles, purtătorul de cuvânt al partidului republican, a declarat recent ur­mătoarele: „Nu cunosc nici o înaltă personalitate cu răspundere militară sau civilă din actualul gu­vern, sau din oricare alt guvern al Statelor Unite în stare să crea­dă că Statul Sovietic elaborează în momentul de faţă planuri pen­tru o agresiune militară“. Ce va aduce acest pact Statelor Unite? Hanson Baldwin, observa­torul ziarului NEW YORK TI­MES, scrie că noul program mi­litar va costa pe contribuabilii americani intre 3 şi 4 miliarde de dolari pe an, în decurs de patru sau cinci ani. Aceasta în­seamnă că nu vom mai construi case, spitale şi şcoli în America. Forres­tal a exprimat toate aces­tea în Decembrie anul trecut, când a spus că poporul ameri­can va fi nevoit să-şi mai strângă cureaua şi să-şi coboare nivelul său de viaţă pentru a reînarma lumea. Congresul s-a şi declarat gata să voteze acordarea unor fonduri considerabile în vederea înarmării şi în acelaş timp el respinge pro­iectul de lege cu privire la drep­­turile cetăţeneşti, reduce contro­lul asupra arendei şi a chiriilor, re­fuză să abroge legea Taft-Hartley sau să acorde subvenţii şomerilor noştri, al căror număr este din ce în ce mai mare. Ambele partide din Congres au votat pentru spo­rirea forţelor militare aeriene, re­ducând în schimb fondurile pen­tru construirea de locuinţe ef­tine. In momentul de faţă mă ascul­tă milioane de oameni care ştiri că numai Organizaţia Naţiunilor Unite şi o înţelegere cu Uniunea Sovietică duc© la pace. Vă chem să ridicaţi glasul vostru de pro­test ca să fie auzit la Washing­ton, a Încheiat Henry Wallace. ★ WASHINGTON, 30 (Rador). — FRANCE PRESSE anunţă că In LONDRA, 30 (Rador). — TELEPRESS transmite: Membrii sindicatului mecani­cilor din districtul Paisk­zy a adoptat o rezoluţie de condam­nare a pactului Atlantic. „Acest pact declară rezoluţia, este îndreptat în mod clar îm­potriva Uniunii Sovietice şi noi cerem guvernului britanic să-şi retragă adeziunea“. „Trebue să a­­ătăm aţâţători- Ilor la război, spune mai departe rezoluţia, că NU VOM PRO­DUCE NICI UN ŞURUB PEN­TRU UN RĂZBOI ÎMPOTRIVA UNIUNII SOVIETICE. Ener­­giile şi mâna de lucru brita­nică trebue să servească sco­purilor de reconstrucţie paş­nică şi între Marea Britanie şi Uniunea Sovietică trebuesc sta­bilite relaţii de prietenie“. O rezoluţie asemănătoare impo­triva pactului Atlantic a fost adoptată de muncitorii de la fabrică Rolls Royce din Hiding­­ton, din apropiere de Glasgow. ★ OSLO, 30 (Rador). — FRANCE PRESSE transmite că în cursul şedinţei Parlamentului norvegian, cursul desbaterilor furtunoase ce au avut loc Luni seara în Senatul american, cu privire la prelungi­rea perioadei de acţiune a „pla­nului Marshall“ senatorul republi­can William Jenner a criticat aspru planul Marshall şi pactul Atlantic. El a arătat că în urma aşa nu­mitului plan de ajutorare a Europei nu beneficiază decât marile trus­turi şi carteluri americane. ,.Aş dori să ştiu câţi cetăţeni ameri­cani mijlocii au profitat de pe urma acestui plan“. In care s’a desbătut pactul At­lanticului, un grup de tineri, care se aflau în tribuna rezervată pu­blicului, au împărţit afişe pe care era scris: „Tineretul este împo­triva pactului Atlantic. Pactul Atlantic înseamnă repetarea zilei de 9 Aprilie“ (data agresiunii germane împotriva Norvegiei). Patru tineri au fost arestaţi. ★ BRUXELLES. 30 (Rador). — După cum transmite TASS, ziarul DRAPEAU ROUGE anunţă că muncitorii din portul Anvers con­tinuă greva cu toate ameninţă­rile şi provocările poliţiei. Luând cuvântul la un meeting al greviştilor, Van Den Braden membru în comitetul de grevă, a criticat planul Marshall care a dus Belgia pe marginea prăpas­tiei implicând-o în blocul agresiv american. Van Den Braden a demascat politica de agresiune dusă de gu­vernul Spaak și a cerut muncito­rilor din port să protesteze împo­triva semnării criminalului pact al Atlanticului de Nord. „...Nu vom produce nici un șurub pentru un război împotriva Uniunii Sovietice“ DE TEAMA UNEI­ CRIZE APROPIATE Capitalurile din Statele Unite sunt transferate in Elveţia GENEVA, SC (Rador). — După cum transmite agenţia TEIE­­PRESS, capitalurile elveţiene transferate in State­­ Unite, teá­im© şi după război, sunt acum readuse In Elveţia, deoarece capitaliştii se tem de izbucni­rea unei crize economice în Statele Unite. Cercurile bancare elveţiene declară deasemeni că toate capitalurile franceze, eng­eze şi scandinave din Statele Unite, precum şi însăşi capitalurile a­­mericane, sunt transferate în Elveţia, din aceeaşi cauză. SCÂNTEIA Nr. 1385 Deschiderea celui de al 11-lea Congres al Comsomolului leninist Tovarăşul STALIN ales preşedinte de onoare al Congresului MOSCOVA, 30. (Rador).­­TASS transmite: La 29 Martie s’a deschis in sala mare din Palatul Kremlinului cel de al 11-lea congres al Comsomolului le­ninist. La acest congres par­ticipă delegaţi reprezentând nouă milioane de comso­­molişti din toate republicile unionale. Printre delegaţi se află tineri mineri din Don­bas, constructori de maşini din Gorki, metalurgişti din Urali, petrolişti din Baku, cultivatori de bumbac din Uzbekistan, colhoznici­i din Siberia şi Urali şi reprezen­tanţii tinerei intelectuali­tăţi sovietice. Printre oas­peţi se află miniştri, depu­taţi, fruntaşi ai vieţii cul­turale şi ştiinţifice, gene­rali şi cei mai buni repre­zentanţi ai tineretului din Moscova. Lojile sunt ocu­pate de oaspeţii străini. Congresul a fost deschis de Nicolai Mihailov, secre­tar al Comitetului Central al Comsomolului. Asistenţa a ovaţionat entuziast atunci când el a declarat că dele­gaţii care au venit la con­gres din toate colţurile U­­niunii Sovietice au adus cu ei sentimentul de profund devotament şi dragoste ne­mărginită pentru patria so­vietică, pentru Partidul Bol­şevic şi pentru marele con­tinuator al operei lui Lenin, Stalin. Delegaţii şi oaspeţii au o­­vaţionat îndelung pe Stalin. Sălile palatului au răsunat de lozincile strigate in toa­te limbile Uniunii Sovieti­ce: „Pentru Marele Stalin, ura!”, „Slavă tovarăşului Stalin!” Mihailov a subliniat apoi că congresul are menirea să generalizeze experienţa bo­gată acumulată de Comso­­mol, să scoată la iveală slă­biciunile şi să schiţeze pro­gramul pentru participarea mai departe a Comsomolului leninist la lupta poporului sovietic pentru construirea societăţii comuniste. In încheere, Mihailov a a­­dus salutul tineretului glori­oasei patrii sovietice, Comso­molului leninist, partidului lui Lenin şi Stalin şi marelui conducător al comunismului, învăţătorului înţelept şi cel mai bun prieten al tineretu­lui sovietic, genialul Stalin. In sală au izbucnit din nou urale furtunoase, delegaţii la congres ovaţionând pe marele Stalin şi Comitetul Central al Partidului Bolşevic. La propunerea secretaru­lui organizaţiei regionale Moscova a Comsomolului, congresul a ales în unani­mitate prezidiul format din secretarii Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist (b) al U. R. S. S., Sus­­lov, Ponomarenko, Po­pov şi Skiriatov; secre­tarii Comitetului Central al Comsomolului, Mihailov, I­­vanov, Şelepin, Harlamov şi Erşova; preşedintele Consiliului Central al Sin­dicatelor Sovietice, Kuzne­­ţov; responsabilul cu pro­paganda şi agitaţia al Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist (b) al U.R.S.S., Şepilov; coman­dantul forţelor militare aeriene Vasili Stalin , Krejedub şi Pokrîşkin, de trei ori Eroi ai Uniunii So­vietice; colhoznica Begence­­va, eroină a muncii sociali­ste din colhozul „Comunist“ din R.S.S. Turcmenia; Koz­lova, inginer tehnolog de la uzina de ţevi laminate din Celiabinsk; Kerimdianova, colaboratoare ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S., Krumins, secreta­rul Comitetului Central al Comsomolului din Letonia, minerul Krivopisin şi alţii. Deasemeni, Congresul a ales în unanimitate prezi­diul de onoare format din Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Co­munist (b) al U. R. S. S., in frunte cu Stalin. MA­RELE STALIN A FOST ALES PREŞEDINTE DE ONOARE AL CELUI DE AL 11-LEA CONGRES AL COMSOMOLULUI. De­legaţii şi oaspeţii şi-au ex­primat din nou prin aplau­ze furtunoase dragostea lor fierbinte pentru marele conducător şi învăţător al poporului sovietic şi cel mai bun prieten al tineretului sovietic, Stalin. Congresul a ales apoi se­cretariatul compus din 11 persoane, comisia de rezo­luţii compusă din 21 per­soane şi comisia de validare compusă din 25 persoane. Apoi Congresul a aprobat următoarea ordine de zi: Raportul Comitetului Cen­tral­­al Comsomolului, ra­portul comisiei centrale de control, raportul asupra ac­tivităţii Comsomolului in școli, modificări in statutul Comsomolului, alegerea Co­mitetului Central al Comso­molului si alegerea comi­siei centrale de control. ,,Generaţia noastră va construi comunismul, generaţia noastră va trăi sub comunism !“ Raportul asupra activităţii Comitetului Central al Comsomolului leninist prezentat de Nicolai Mihailov, secretar al Comitetului Central MOSCOVA, 30 (Rador). — TASS transmite: In al 11-lea Congres al Com­­somolului leninist, care *'** des­chis la 29 Martie, secretarul Co­mitetului Central al Comsomo­lului, Nicolai Mihailov a făcut un raport asupra activităţii Comitetului Central al Comso­molului leninist. Mihailov a declarat că Con­gresul Comsomolului s’a întru­nit într-o perioadă extrem de importantă, o perioadă când poporul sovietic sub condu­cerea Partidului lui Lenin şi Stalin rezolvă cu succes sar­cinile în legătură cu desă­vârşirea construirii societăţii socialiste şi trecerea treptată de la socialism la comunism. Mihailov a subliniat că pe­rioada care a trecut după cel de al 10-lea Congres al Com­somolului a fost plină de eve­­nimernte de importanţă isto­rică mondială. A fost o pe­rioadă de uriaşe victorii ale so­cialismului repurtate de poporul sovietic, sub conducerea înţe­leaptă a genialului conducător şi învăţător, Stalin (aplauze fur­tunoase). Oratorul a arătat că răz­boiul deslănţuit de Germania hitleristă, s’a terminat prin victoria totală a poporului so­vietic. ACEASTA VICTORIE A DEMONSTRAT CA REGI­MUL SOVIETIC ESTE CEA MAI BUNA FORMA DE OR­GANIZARE A SOCIETĂȚII, CA STATUL SOCIALIST SO­VIETIC AŞA CUM L-AU CREAT PARTIDUL BOLŞE­VIC, LENIN ŞI STALIN, ESTE DE NEÎNFRÂNT, (aplauze fur­tunoase). Organizatorul şi inspi­ratorul tuturor victorii­lor ale poporului sovietic este continuatorul cre­dincios al cauzei nemu­ritorului Lenin, părintele nostru, marele conducă­tor şi învăţător, Stalin, (aplauze furtunoase) întreaga omenire pro­gresistă datorează lui Stalin, marii lui energii şi înţelepciunii lui nese­cate, salvarea ei de pe­ricolul robiei fasciste. In persoana lui Stalin, mişcarea revoluţionară internaţională are pe ajutorul lui credincios, constituind rezerva de luptă gata să îndepli­nească orice sarcini şi să învingă orice greutăţi pentru cauza măreaţă a comunismului, îndatoririle faţa de pa­trie. Oratorul a vorbit apoi despre educaţia ideolo­gică a tineretului, despre studierea de către acesta a marxism-leninismului. In organizaţiile com­somoliste funcţionează 237.125 cercuri şi şcoli politice în care urmează cursurile peste patru mi­lioane de comsomolişti şi tineri sovietici. Mihai­lov a vorbit mai departe despre presa comsomo­­listă care este o armă puternică de educaţie a tineretului. Oprindu-se asupra problemelor li­teraturii şi artei, el a condamnat activitatea anti-patriotică a unui grup de critici literari şi de artă care reprezintă o manifestare a influen­ţelor burgheze străine. Mihailov a amintit re­zoluţiile istorice ale Co­mitetului Central al Par­tidului Comunist (b) al Trecând în revistă drumul glo­rios al Comsomolului din anii tre­cuţi, Mihailov a arătat că com­­somoliştii au depus toate efortu­rile pentru construirea socialis­mului. Atunci când situaţia in­ternaţională devenea din ce în ce mai complicată şi agresorii fas­cişti au reuşit să deslănţue al doilea război mondial, la chemarea Partidului şi a lui Stalin, întreg Comsomolul, întregul tineret s-a ridicat împreună cu întregul popor pentru apărarea patriei socialiste, înscriind multe pagini eroice în istoria luptei împotriva cotropito­rilor fascişti germană şi a impe­rialiştilor japonezi. In această luptă s’au călit şi şi-au primit educaţia mii şi mii de eroi, ale căror nume sunt cu­noscute întregii ţări. Oratorul a vorbit despre tine­retul comsomolist din oraşele eroice Moscova, Leningrad, Stalin­grad, Sevastopol, Odesa, unde ti­nerii patrioţi activând şi luptând sub conducerea organizaţiilor de partid, au dat dovadă de o dâr­zenie şi de un eroism măreţ în lupta împotriva duşmanului, înlo­cuind în fabrici pe părinţii şi fra­ţii plecaţi pe front, sutele şi miile de tineri şi tinere au muncit cu perseverenţă pentru cauza victo­riei. Tineretul sovietic şi Comsomo­­lu­l este adânc recunoscutor mare­lui conducător, învăţătorul înţelept şi prieten al tineretului, Stalin, pentru salvarea patriei de bar­barii fascişti, pentru salvarea ti­nerei generaţii a Ţării Sovietelor de ameninţarea robiei şi distrugerii, IN NUMELE ÎN­TREGULUI TINE­RET SOVIET LG, CONGRESUL JURA LUI STALIN, SA FIE TOTDEAUNA Şl IN­TRU TOTUL CRE­DINCIOS CAUZEI LENINISMULUI, SA URMEZE ÎNTOT­DEAUNA Şl INTRU TOTUL PARTIDUL LUI LENIN ŞI STA­LIN. (Aplauze fur­tunoase). Mihailov a vorbit apoi despre planul cincinal stalinist de după război, pentru îndeplinirea căruia comsomoliştii şi tineretul luptă cu însufleţire şi abnegaţie împreună cu întregul popor sovietic, în ve­derea realizării de noul succese în opera de construcţie socia­listă. Oratorul sa referit la noul a­­gent care caracterizează industria Mihailov a subliniat că Comso­molul leninist are sarcina de a des­­volta mai departe întrecerea so­cialistă, de a sprijini cu dragoste toate manifestările variate ale ini­ţiativei creatoare a tineretului, şi de a îmbunătăţi învăţământul teh­nic al tineretului muncitor. Oratorul a subliniat apoi rolul organizaţiilor comsomoliste în lup­ta pentru acumulări peste plan, pentru economisirea resurselor statului. După ce a amintit cele spuse de Lenin şi anume că Com­somolul trebue să fie o brigadă de şoc care să-şi manifeste în orice domeniu iniţiativa, oratorul a ară­tat că, în perioada de după răz­boi, Comsomolul a considerat drept Referindu-se la agricul­tura socialistă, oratorul a atras atenţia asupra parti­cipării active a tineretului la lupta pentru desvoltarea continuă a agriculturii socialiste, pentru îndeplini­rea marelui plan stalinist de transformare a naturii. Comsomolul luptă dease­meni cu hotărîre pentru o­­pera de educare la sate, aju­tând la electrificarea și me­canizarea agriculturii, la in­stalarea de aparate de ra­dio, la construirea de aşe­zăminte culturale la sate, etc. In legătură cu educaţia comunistă a tineretului, Mihailov a subliniat că a­­ceasta a constituit obiecti­vul principal al Comsomo­lului. In munca sa de edu­caţie, Partidul pleacă de la premiza că tânăra genera­ţie va trebui să întărească forţa regimului sovietic, să ştie să folosească integral forţele active ale societăţii sovietice, pentru construi­rea comunismului. Comso­molul trebue să ajute Par­tidului la educarea unei ti­nere generaţii demnă de aceste mari sarcini. Comsomolul este che­mat să sprijine, să întă­rească şi să cultive în mod activ tinerele mlă­­diţe ale comunismului. Sarcina Comsomolului este de a educa întregul tineret sovietic în senti­mentul sfânt al patrio­tismului sovietic şi de a-i inspira o atitudine conştientă în ce priveşte una din sarcinile sale principale mo­bilizarea iniţiativei şi a forţelor ti­neretului pentru a aduce un aju­tor practic în diferitele ramuri ale economiei naţionale. Mihailov a insistat asupra sar­cinilor Comsomolului în domeniul învăţământului tehnic al tineretului, subliniind că Comsomolul poartă în mare măsură răspunderea în ce priveşte şcolile de meserii şi de calificare profesională. Oratorul a subliniat că Partidul Bolşevic şi Guvernul Sovietic au grijă de ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi deci şi de al tineretului, o dovadă a acestui lucru fiind scăderea recentă a preţurilor la mărfurile de mare consum. Comsomolul, a spus Mihailov, a considerat întotdeauna activitatea în şcoli ca un sector de mare im­portanţă al activităţii sale. El mo­bilizează cu succes tineretul stu­dios în vederea însuşirii cunoştin­ţelor de bază şi ajută la întărirea disciplinei în şcoli. Oratorul s-a referit apoi la sar­cinile Comsomolului în domeniul conducerii activităţii organizaţiilor de pioneri. El a insistat deasemeni asupra activităţii Comsomolului în rândurile tineretului universitar, subliniind că Comsomolul are da­toria să-şi intensifice activitatea printre tinerii intelectuali, ajutân­­du-l să ducă mai departe progre­sul ştiinţific, şi agricultura sovietică, la creşte­­rea bunei stări materiale şi cul­turale a oamenilor muncii. In a­­plauzele furtunoase ale asistentei, el a declarat: „GENERAŢIA no­a­­STRA VA CONSTRUI COMUNISMUL. GE­NERAŢIA NOASTRA VA TRAI SUB CO­MUNISM”. Tineretul sovietic a realizat noul succese în cinstea Congresului. Două milioane de tineri muncitori au terminat cu succes îndeplini­rea programelor lor trimestriale în cadrul planului de producţie. Peste 100.000 tineri au îndeplinit normele pe cinci ani. U.R.S.S. in problemele muncii ideologice, care constitue program de acţiune pentru toate or­ganizaţiile comsomoliste. Mihailov a subliniat că Comso­molul a acumulat o bogată expe­rienţă în ce priveşte munca orga­nizatorică, reorganizându şi acti­vitatea în legătură cu trecerea la condiţiile de pace. Din rândurile Comsomolului s’au evidenţiat mulţi activişti de partid, militari şi funcţionari de stat, fruntaşi ai ştiinţei şi tehnicii, literaturii şi artei. Tineretul desfăşoară o intensă activitate în Soviete. Este de ajuns să amintim că peste 190.000 tineri, dintre care jumătate sunt membri ai Comsomolului, sunt deputaţi în Sovietele locale. In perioada dintre congresul al 10-lea şi al 11-lea al Comsomolu­lui. Partidul a primit în rândul său aproape patru milioane de comsomolişti Munca pentru se­lecţionarea, repartizarea şi educa­rea cadrelor de comsomolişti s-a îmbunătăţit. O muncă intensă se desfăşoară pentru pregătirea şi educarea ac­tiviştilor comsomolişti. In perioa­da dintre cel de al 10-lea şi cel de al 11-lea congres al Comsomolului, numărul comsomoliştilor s-a du­blat In încheere. Mihailov a vorbit despre situaţia internaţională, su­bliniind că tineretul sovietic luptă pentru întărirea unităţii tineretului democrat din întreaga lume, des­­voltând legăturile şi colaborarea cu tineretul din celelalte ţări. Mi­lioanele de tineri sovietici sprijină politica stalinistă de pace şi prie­tenie între popoare. Sarcina Com­somolului este de a educa mai de­parte tineretul sovietic în spiritul Internaţionalismului, în spiritul prieteniei şi solidarităţii cu tine­retul democratic din întreaga lume. Tineretul sovietic crescut de Lenin şi Stalin va îndeplini cu cinste misiunea sa istorică, va justifica titlul de avantgarda, de detaşament înaintat al tineretului democratic din lumea întreagă. Mihailov a declarat că Comso­molul datorează succesele sale Partidului Bolşevic şi lui I. V. Stalin. Aceste cuvinte au fost pri­mite de delegaţi şi invitaţi cu o­­vaţii. Mihailov şi-a încheiat rapor­tul omagiind puternica patrie sovietică tineretul sovietic şi Comsomolui leninist, gloriosul Partid Comunist (b) al UR­S.S. şi pe marele conducător şi în­văţător Stalin. Sala a isbucnit in aplauze furtunoase in cinstea conducă­torului şi învăţătorului poporu­lui sovietic, Iosif Vissarionovici Stalin. . Participanţii la congres se ridică in picioare şi intonează Internaţionala conducătorul ei genial şi recunoscut de toţi. Feri­cirea noastră este că în fruntea poporului sovie­tic se află Stalin. (ovaţii îndelungate) Mihailov a mai subli­niat că Comsomolul, creat şi educat de Lenin şi Stalin, urmează cu ho­tărîre Partidul Comunist (b) al U.R.S.S. şi a fost şi va rămâne permanent Congresul jură lui Stalin sâ fie totdeauna credincios cauzei leninismului, sâ urmeze întodeauna Partidul lui Lenin şi Stalin Sarcinile ce stau In faţa Comsom­olului Participarea activă a tineretului la lupta pentru desvoltarea necontenită a agriculturii socialiste Educaţia comunistă a tineretului oraluil SoRo ovi numit nostul pri-aijwi la vistoni Forţelor Armate ai II. i­­­s. MOSCOVA 30 (Rador). — TASS transnn de : Consiliul de M­aiştri al Uniunii Sovietice, a numit pe mareşalul Un­unii Sov­e­tice, Sokolovski, în postul de prim­ adjunct la Ministerul Forţelor Armate al Uniunii Sov­etice, elflbetrându-l dn sarcinile sale de comandant­­şef al forţelor d­e ocupaţie sovietice din Germania şi şef al administraţiei uiit­are so­­vietice din Germania. Cons­liul de Miniştri al Uniunii Sovietice a numi pe generalul de armată Ciuikov in postul de comandant-şef al forţelor de ocupaţie sovie­tice din Germani­a şi şef al­ admnistraţiei militare so­vie­­tice d­in Germania. Eminentul savant rus Nikolai Gamaleia a încetat din viaţă MOSCOVA. 30 (Rador) - TASS transmite : Consiliul de Miniştri al Uniunii Sovietice aduce la cunoştinţă cu adâncă durere moartea lui Nikolai Gamaleia eminentul savant rus micro­biolog, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a U. R . S. şi membru al A­­cademiei de Ştiinţe Medicale din Uniunea Sovietică, care s'a stins din viaţă la 29 Martie, in vârstă de 91 ani REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA. Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5. Geniala telefonică: 3.26.20. Cont cec poştal­ Nr. 1381.­­ Tiparul: Imprimeriile „SCRISUL LIBER Str Dobrogeanu Gh­erea Nr . Bucureşti ABONAMENTE: Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, ţărani şi intelectuali) lunar iei 80. Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. 118.578­ 941 și 250.408 948 .

Next