Scȃnteia, noiembrie 1949 (Anul 18, nr. 1570-1594)

1949-11-02 / nr. 1570

Sâptâmâna prietenier româno-sovietice Nu există în istorie o sărbătoare mai măreaţă, mai înălţătoa­re, mai scum­pă oamenilor muncii din lu­mea întrea­gă, ca aceea pe care, laolal­tă cu eroicele popoare so­vietice, ne pregătim să o cinstim cum se cuvine : ani­versarea Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie­­ 33 ani se împlinesc anul acesta de când Partidul lui Lenin şi Stalin a înălţat steagul revoluţiei proletare, conducând pe muncitorii şi ţăranii din Rusia la luptă pentru scuturarea definitivă a lanţurilor exploatării, pen­tru doborîrea puterii moşie­rilor şi capitaliştilor, pentru triumful socialismului pe a şasea parte a pământului. Ga soarele, care alungă besna, Revoluţia victorioasă din Oc­tombrie a adus primăvara o­­menirii. Ea a deschis o nouă epocă în istoria omenirii, e­­poca revoluţiilor proletare şi coloniale. Datorită victoriei Revoluţiei din Octombrie, se­colul nostru este secolul în care toate drumurile duc spre comunism. Pe drumul glorios al lui Octombrie înaintează cu suc­ces popoarele din ţările de democraţie populară elibera­te de către Armata Sovie­tică. Revoluţia din Octom­brie a fost far călăuzitor pentru cele peste patru sute de milioane de chinezi care, lovind cu tărie imperialismul american şi agentura sa din rândurile Kuomintangului, au făurit Republica­­ Populară Chineză. Forţele păcii, demo­craţiei şi socialismului, sunt stăpâne acum nu numai pe a şasea, ci pe A PATRA PARTE A LUMII. Ideile Revoluţiei din Oc­tombrie au triumfat în ţări locuite de aproape 700 mi­lioane oameni! Poporul român întâmpină cu nestăvilită bucurie a 32-a aniversare a lui 7 Noembrie! O tradiţie intrată adânc în conştiinţa oamenilor muncii de la noi este aceea ca sărbă­torirea celui mai măreţ eve­niment din istorie să fie în­tâmpinată de „Săptămâna prieteniei româno-sovietice“. Prietenia dintre poporul nostru şi popoarele vecine dela Răsărit are rădăcini a­­dânci. Ea s’a închegat în fo­cul luptelor pentru consti­tuirea şi existenţa noastră ca stat naţional. Pentru eli­berarea ţării de sub jugul turcesc, ostaşii ruşi şi-au vărsat sângele în 1877 lup­tând cot la cot cu ostaşii ro­mâni. In anii teroarei bur­­ghezo-moşiereşti, cei mai buni fii ai poporului nostru, comuniştii, muncitorii con­ştienţi, intelectualii progre­sişti, cu riscul libertăţii şi chiar al vieţii ridicau drape­lul prieteniei cu Uniunea So­vietică, centrul viguros şi reazimul de nădejde al miş­cării revoluţionare interna­ţionale. In ciuda bestialei propagande antisovietice, a criminalei politici a „cordo­nului sanitar“, sfidând te­roarea regimurilor burghe­­zo-moşiereşti, revoluţionarii şi patrioţii români au răs­pândit cu energie adevărul despre Uniunea Sovietică, şi au luptat ca el să devină bun al unor masse cât mai largi. Marele capitol al priete­niei veşnice, de nesdruncinat, cu Uniunea Sovietică, s’a deschis însă odată cu elibe­rarea ţării noastre de către glorioasele Armate Sovieti­ce eliberatoare, odată cu transformarea revoluţionară a societăţii noastre. Nici­odată nu va uita poporul nostru că numai datorită sprijinului multilateral al Uniunii Sovietice, am do-­­bândit pentru prima oară în sbuciumata noastră istorie, o adevărată libertate şi in­dependenţă naţională, ceea ce ne-a deschis porţi largi spre o viaţă nouă, înfloritoare, de bunăstare şi progres. Poporul nostru ţine bine minte ce a însemnat aşa zisa „prietenie” care exista, chipurile, între statele im­perialiste din Apus şi Româ­nia. Relaţiile dintre tânăra noastră democraţie populară şi puternicul Stat Socialist sunt de cu totul altă natură! La temelia lor stă învăţă­tura stalinistă, care ne arată că pot exista relaţii bazate pe egalitate în drepturi în­tre o naţiune mare şi una mică. Tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej arată : „Ajutorul” american a­­cordat ţărilor marshalli­­zate din Europa Occiden­tală care inoculează otra-­­ va cosmopolitismului şi să­deşte putreda ideologie imperialistă, înseamnă rui­narea economiei naţio­nale şi pierderea indepen­denţei naţionale a ace­stor ţări. Dimpotrivă, ajutorul pe care ni-l dă Uniunea Sovietică este pentru noi ca un izvor de energie nouă, de încredere în forţele noa­stre naţionale, în dome­niul construcţiei politice, economice, în domeniul culturii, artei şi ştiinţei”. Şi într’adevăr, cine nu ştie că fiecare rod ce pâr­­guieşte astăzi pe pământul Patriei noastre prin munca plină de avânt creator a muncitorilor noştri, poartă în el sămânţa generosului ajutor frăţesc al popoarelor sovietice. Ţara noastră găseşte în Uniunea Sovietică un reazim puternic şi sigur împotriva tentativelor imperialiste de intervenţie neruşinată în treburile interne ale ţării noastre. O usturătoare ri­postă a dat guvernul sovie­tic la O.N.U. încercărilor de tot felul ale imperialiştilor, în frunte cu cei americani, de a folosi tratatul de pace în scopul subminării regimu­lui nostru democrat şi al încurajării agenţilor dinăun­tru ai imperialiştilor cărora puterea populară le-a dat lo­vituri nimicitoare. Demascarea consecventă şi necruţătoare a clicii fasciste a lui Tito de către Partidul Bolşevic şi Guvernul Uniunii Sovietice a însemnat un ajutor efectiv dat Parti­dului­ nostru ca şi întregii mişcări mondiale revoluţio­nare. Procesul de la Buda­­pesta a desvăluit complo­tul urzit de cercurile impe­rialiste, cu ajutorul spionu­lui înveterat Iuda­ Tito, îm­potriva ţărilor de democraţie, populară, cu scopul de a reinstaura regimurile reac­ţionare şi a reaprinde „bu­toiul cu pulbere” din Balcani. Din atitudinea fermă, princi­pială şi consecventă a Par­tidului lui Lenin şi Stalin şi a Uniunii Sovietice, com­u­­niştii şi toţi oamenii muncii din ţara noastră trag bogate învăţăminte de perspicaci­tate­ şi vigilenţă revoluţio­nară în apărarea până la sacrificiu a cuceririlor cla­sei muncitoare. In gradul de monstruoasă decădere mo­rală, în situaţia jalnică a Iu­goslaviei marshallizate, noi vedem rezultatele catastro­fale la care duce trădarea socialismului şi trecerea pe o poziţie duşmănoasă faţă de Uniunea Sovietică. In scrisoarea tovarăşului Stalin, adresată lui Pieck şi Grotewohl, poporul român întrevede perspectiva dispa­riţiei pentru totdeauna a unui agresor imperialist care, de două ori în ultimele dece­nii, a cotropit ţara noastră. Faptele arată că garanţia zădărnicirii tuturor planuri­lor imperialiste agresive stă în: unitatea şi hotărîrea de luptă a lagărului mondial al păcii şi democraţiei, a cărui principală forţă este marea şi invincibila Uniune Sovie­tică. In lupta­­ noastră pentru pace, luptă de care este strâns legată îndeplinirea sarcinilor măreţe de con­struire a socialismului în R.P.R., oamenii sovietici, făuritorii victoriei asupra fascismului, ne sunt exemplu de combativitate, de elan, de intransigenţă faţă de duş­mani şi faţă de trădători. însuşirea experienţei so­vietice în toate domeniile are o mare însemnătate pen­tru fiecare activist de partid şi cadru al aparatului de Stat, pentru fiecare muncitor şi ţăran înaintat, pentru fiecare tehnician, om de artă sau savant. Pace, bunăstare, progres, fericire — iată ce culegem de pe urma prieteniei cu Uniunea Sovietică. Massele de oameni ai muncii din ţara noastră devin tot mai con­ştiente de acest lucru. Dragostea pentru Uniunea Sovietică şi pentru marele ei conducător o dovedeşte amploarea nemaicunoscută pe care a luat-o întrecerea socialistă în cinstea lui 7 Noembrie şi a celei de a 70-a aniversări a tovarăşului Stalin. In acest însufleţit a­­vânt de muncă, poporul mun­citor împleteşte — aşa cum îl îndrumă Partidul — dra­gostea pentru progresul şi înflorirea Patriei cu nobila ideologie a internaţionalis­mului proletar , a cărui piatră de încercare este ata­şamentul faţă de Uniunea Sovietică. Oamenii muncii vor folosi prilejul „Săptămânii priete­niei româno-sovietice“ pen­tru a lărgi şi mai mult baza de granit a acestei prietenii, conştienţi că astfel servesc cele mai vitale năzuinţi şi in­terese ale lor şi cauza no­bilă a păcii. Organizaţiile de Partid, sindicatele şi cele­lalte organizaţii de massă au datoria să-şi intensifice în aceste zile acţiunea de popu­larizare a măreţelor reali­zări sovietice şi activitatea educativă, astfel încât să pătrundă adânc în massa ce­lor ce muncesc cunoştinţele despre Uniunea Sovietică, experienţa gloriosului Partid Bolşevic şi genialele învă­ţături ale lui Lenin şi Stalin. Să fie pătruns fiecare om al muncii că pentru viitorul său şi al copiilor săi este da­tor să contribuie neprecupe­ţit la întărirea prieteniei ro­mâno-sovietice şi să desvolte necontenit dragostea şi ata­şamentul pentru tovarăşul Stalin, prietenul şi eliberato­rul poporului nostru. * SERIA IN­ ANUL XVIII No. 1570 Pe şantierele Construcţiei Ca­nalul Dunărea-Marea Neagră continuă să se desvolte lupta pentru introducerea noului ritm şi a nouii atitudini faţă de muncă. Cu toate că începerea pen­tru prima dată în Republica noastră Populară a unor lu­crări de asemenea proporţii ri­dică probleme grele şi com­plexe, sub conducerea Comite­tului Central al Partidului Mun­citoresc Român, şi folosindu-se de comoara excepţionalei ex­perienţe sovietice în domeniul marilor construcţii, — astăzi cunoscute în întreaga omenire ca fiind expresia ştiinţei şi teh­nicii celei mai înaintate , constructorii Canalului Dunărea- Marea Neagră au reuşit să-şi organizeze munca, pornind în acelaş timp lucrările propriu zise. Comitetul de Partid al Cana­lului Dunărea-Marea Neagră îndrumând munca Sindicatului şi ajutând eforturile tehnicie­nilor, a izbutit, printr'o­­ justă politică de lămurire, ca în ca­drul pregătirilor de întreceri, între șantiere, angajamentele muncitorilor şi tehnicienilor să vorbească despre posibilitatea de a realiza programul de lu­crări nu numai în cadrul strict al planului financiar, DAR ŞI CU ECONOMII, combătându-se tendinţele de risipă. ★ Chenarea muncitorilor de la Atelierele Griviţa-Locomotive către toţi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din R. P. R. a fost primită de construc­torii Canalului cu mare en­tuziasm. Planurile prevedeau terminarea programului pe 1949 la sfârşitul lui Decembrie. Dar constructorii Canalului ştiau că este posibil un şi mai mare e­­fort de organizare. ,,Să terminăm programul de lucrări pe 1949 ÎNAINTE DE TERMEN, să-l terminăm în cins­tea marelui Stalin, până la 21 Decembrie 1949". Pentru acest fel înălţător nimic nu a mai părut cu neputinţă constructo­rilor Canalului. Muncitorii şi tehnicienii Canalului Dunărea — Marea Neagră care se află în întrecere socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie au organi­zat meetinguri pe toate şan­tierele în care s'a hotărît ca întrecerea în cinstea zilei de 7 Noembrie să fie continuată, lăr­gită şi îmbogăţită cu noi obiec­tive în cinstea zilei de 21 De­cembrie, aniversarea tovarăşu­lui Stalin. Programele de pro­ducţie pe echipe şi individuale au fost din nou revăzute. „IN CINSTEA CELEI DE A 70-A ANIVERSARI A MARELUI STALIN SE POATE ÎMPLINI PROGRAMUL PE 1949 ÎNAIN­TE DE TERMEN". Aceasta a fost concluzia muncitorilor şi tehnicienilor-Ei au hotărît să trimită mun­citorilor de la Atelierele Griviţa- Locomotive, următorul răspuns : TOVARĂŞI, Vă mulţumim pentru chemarea pe care aţi adresat-o către toţi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din R.P.R., pentru continuarea întrecerilor şi luarea de noi angajamente în cinstea zilei de 21 Decembrie, a 70-a aniver­sare a tovarăşului Stalin, marele geniu al omenirii muncitoare, conducătorul oamenilor muncii din lumea întreagă, eliberatorul şi prietenul poporului nostru. Chemarea voastră închinată cinstirii to­varăşului Stalin ne-a ajutat să descoperim posibilităţi noi de a ne organiza munca mai bine, astfel încât să ne îndeplinim progra­mul nostru de lucru înainte de termen, şi să realizăm în acelaş timp însemnate economii. Hotărîndu-ne să lărgim şi să desvoltăm cu obiective noi întrecerile pe şantierele Cana­lului Dunăre-Marea Neagră, în aşa fel încât ele să ţintească în ansamblul lor, la îndepli­nirea programului­ de lucru pe 1949 înainte de termen, noi muncitorii, tehnicienii şi func­ţionarii Construcţiei Canalul Dunăre-Marea Neagră, ne luăm următoarele angajamente : In cinstea zilei de 21 Decembrie, aniversa­rea naşterii tovarăşului Stalin: 1. să îndeplinim înainte de termen, în­tregul program de lucrări pe anul 1949; 2. să depăşim programul de construcţii la portul fluvial, cu 7°/#; 3. să depăşim programul de construcţii la portul maritim, cu 5V»; 4. să depăşim programul de săpături la Desvoltând întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie Constructorii Canalului Dunărea-Marea Neagră au hotărît să termine programul de lucrări pe 1949 înainte de termen,­­ în cinstea celei de a 70-a aniversări a marelui Stalin ecluză cu 2V«, la săpăturile pe Canal şi la construcţiile auxiliare cu l”/o; 5. să realizăm următoarele economii : — 15®/o la săpăturile ecluzei; — 12% la săpăturile pe Canal; — 5% la construcţiile portului maritim; — 2*/­ la construcţiile portului fluvial; 6. In vederea formării şi ridicării de noi cadre necesare lucrărilor viitoare ale cons­trucţiei Canalului, să dublăm numărul şco­lilor de calificare şi recalificare profesio­nală a elevilor; 7. Să desvoltăm mai larg întrecerea so­cialistă, mărind numărul muncitorilor an­gajaţi în întreceri individuale cu încă 1000; 8. Să popularizăm mai mult şi să lărgim folosirea metodelor superioare de muncă, antrenând încă 10 echipe de zidari care să aplice metoda sovietică; 9. Să mărim productivitatea muncii pe echipe şi să ridicăm calitatea muncii prin­­tr-o mai justă şi controlată repartizare a braţelor de muncă, potrivit cu gradul de calificare. In cinstea celei de a 70-a aniversări a ma­relui Stalin, noi, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Construcţiei Canalul Dunăre- Marea­ Neagră ne luăm angajamentul să lup­tăm fără răgaz pentru introducerea ritmu­lui nou, socialist, şi al atitudinii noi, socia­liste, faţă de muncă, în ramura construcţiei, deosebit de importante pentru Patria noastră. Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central, care ne conduce, ne învaţă şi ne ajută să ne ducem cu cinste sarcina de o­­noare ce ne-a fost dată ! Trăiască Republica Populară Română, Patria noastră iubită ! Trăiască Confederaţia Generală a Muncii! Trăiască gloriosul Partid Comunist (b) al Uniunii Sovietice, din a cărui glorioasă experienţă învă­ţăm în fiecare zi! Trăiască I. V. Stalin, marele geniu al omenirii muncitoare, condu­cătorul oamenilor muncii din întreaga lume, eliberatorul şi prietenul poporului nostru. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 6 PAGINI 4 LEI Miercuri 2 Noembrie 1349 Hotărîrea primei conferinţe pe ţară a inovatorilor şi raţionalizatorilor din industria carboniferă Muncitorii şi tehnicienii ino­­vatori şi raţionalizatori din in­dustria carboniferă, întruniţi la Petroşani în zilele de 8 şi 9 octombrie, în prima lor con­ferinţă pe ţară, salută cu bu­curie iniţiativa de a se orga­niza această conferinţă, care ne-a dat putinţa să analizăm in mod critic munca noastră de până acum, in lumina mă­reţelor sarcini trasate de to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în cuvântarea ţinută cu prilejul aniversării zilei de 23 August. MUNCITORII ŞI TEHNICIE­NII DIN INDUSTRIA CARBO­NIFERA CONSIDERA SARCI­NA DE A SE AJUNGE IN UL­TIMUL AN AL PLANULUI DE PERSPECTIVA LA O PRO­DUCŢIE ANUALA DE 8 MILI­OANE TONE CĂRBUNE, CA O ÎNDATORIRE DE CEA MAI MARE CINSTE ŞI RĂSPUN­DERE, DE ÎNDEPLINIREA CAREIA DEPINDE IN MARE MĂSURĂ INDUSTRIALIZA­REA ŢARII NOASTRE — CONDIŢIE DE BAZA A CON­STRUIRII SOCIALISMULUI. Pentru îndeplinirea aces­tei sarcini, fiecare miner trebue să-şi sporească efor­turile pentru ca, punând în aplicare metode noui de muncă, prin inovaţii şi in­venţii să contribue în mă­sură tot mai mare la reali­zarea Planului, la ridicarea productivităţii muncii, la extinderea unor metode a­­vansate de muncă, inspirate din experienţa minerilor so­vietici. Lucrările conferinţei au scos în evidenţă că în cursul ani­lor 1948—1949, cei mai buni dintre muncitorii şi tehnicie­nii mineri, educaţi de Partid în spiritul luptei pentru con­­struirea socialismului, învă­ţând din bogata experienţă sovietică, s-au preocupat să folosească mijloace noi de ri­dicare a productivităţii mun­cii, de mecanizare a lucrului în mină, obţinând în această privinţă o seamă de succese însemnate. Astfel, trebue amintite ino­vaţiile tehnicienilor Dan Ion, inginer Molfeta Foţi şi subin­­giner Benea Ioan, care au in­trodus banda de rachete pe lângă frontul de cărbune, cea a tehnicienilor Zieppenpfenig Samoilă, subing. Bacu Anton şi maistrul Moldovean Traian de la mina Petrila care au con­struit scocul blindat; iniţiati­va inginerului Echizli Eugen care a perfecţionat acest scoc blindat, făcând o legătură in „L”, astfel încât cărbunele puşcat să cadă deadreptul in scoc, etc. Deasemenea, inovaţiile tov. Galoch Petre, Schimdt Got­­fried, Noviţchi Carol, Vasiliu Alexandru şi Tescan Aurel au contribuit la creşterea produc­tivităţii muncii, la realizarea unor însemnate economii. In cadrul conferinţei noa­stre, fruntaşii în producţie ca Alexandru Poboreni din Lu­­peni, Pop Ludovic din Petrila, Săcăluş Petre din Aninoasa, Ulrich Ştefan de la Lonea, Munteanu Ion din Comăneşti şi alţii au expus inovaţiile pe care le-au realizat, au arătat metodele lor de lucru care se bazează pe o diviziune mai bună a muncii, pe întărirea simţului de răspundere per­sonală a fiecărui om din echi­pă şi grupă în parte. Ei au subliniat sprijinul permanent pe care îl primesc din partea Partidului şi sindicatului, în lupta pentru sporirea pro­ducţiei şi productivităţii mun­cii. Eforturile muncitorilor şi tehnicienilor fruntaşi, care au conceput şi pus în aplicare metode noui de lucru, au con­tribuit la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la înlăturarea timpilor morţi. Străduinţele şi realizările muncitorilor şi tehnicienilor fruntaşi, pe terenul inovaţiilor şi raţionalizării muncii s-au lovit uneori de neînţelegere şi chiar de rezistenţă din partea unor cadre din aparatul teh­nic şi administrativ care nu au reuşit încă să lichideze ră­măşiţele vechii mentalităţi. Cu­­ sprijinul Partidului şi al sindicatului, aceste rezistenţe au fost înlăturate. CONFERINŢA SOCOTEŞTE CA ESTE DE DATORIA FIE­CĂRUI MUNCITOR ŞI TEH­NICIAN CONŞTIENT SA FIE PREOCUPAT DE DORINŢA DE A-ŞI ÎMBUNĂTĂŢI MUN­CA, PRIN ADOPTAREA UNOR METODE AVANSATE DE LU­CRU. Trebue dusă o luptă hotă­­rîtă pentru perfecţionarea procesului de producţie, prin folosirea la maximum a in­stalaţiilor existente şi utili­zarea raţională a fiecărui om, în fiecare grupă, echi­pă şi abataj în parte. Tot mai mulţi mineri trebue să-şi însuşească metodele înaintate de lucru, căci în felul acesta vor contribui direct la creşterea produc­ţiei şi productivităţii mun­cii, sporindu-şi totodată şi câştigul lor propriu. Experienţa minerilor înain­taţi, care au adus inovaţii şi îmbunătăţiri procesului de producţie, trebueşte larg po­pularizata. In mod cu totul deosebit, trebue popularizată experienţa minunată a mine­rilor din U.R.S.S., care au rea­lizat o productivitate a mun­cii nemaiîntâlnită nicăeri în lume. De asemenea, trebue acor­dată toată atenţia bunei în­grijiri a uneltelor şi utilajului tehnic, aplicării şi perfecţio­nării standardelor de Stat, respectării regulamentului ge­neral de siguranţă minieră şi protecţia muncii. O grijă deosebită trebue a­­cordată ridicării necontenite a nivelului tehnic, profesional, cultural şi politic al muncito­rilor şi tehnicienilor mineri. Cu cât nivelul general al muncitorilor şi tehnicienilor este mai ridicat, cu atât ei pot introduce şi pune în aplicare cu succes mereu crescând me­tode de lucru perfecţionate, care să asigure creşterea ne­întreruptă a producţiei şi pro­ductivităţii muncii. Conferinţa consideră că este necesar ca sindicatele să popularizeze larg meto­dele ele muică ale inovato­rilor, astfel ca ele să fie cu­noscute de marea massă a muncitorilor. Conferința recomandă or­ganelor Ministerului Mine­(Continuare in pag. 4-a col. 6-7-8). In numărul de azi: « LENIN SI STALIN — INSPIRATORII SI ORGANI­ZATORII MĂRII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OC­TOMBRIE. de S. TITARENKO (Pag. 3-a) • SA ÎNDEPLINIM PLANUL DE STAT ÎNAINTE DE TERMEN 1 „ , (Pag. 3-c­) • CONSTATĂRILE RAIDULUI-ANCHETA ORGANIZAT DE .SCÂNTEIA" LA CATEVA CLUBURI SINDICALE SI COLTURI ROȘII DIN ÎNTREPRINDERILE CAPITALEI. (Pag. 5-a) • LUCRĂRILE COMITETULUI POLITIC AL ADUNARE GENERALE A O. N. U. (Pag- 6-a) • Foileton: CLASA SBURATOARE (Pag. 2-a) Sosirea delegaţiei sovietice care va participa la festivităţile din Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice Duminică seara a sosit în Capitală delegaţia sovietică ce va­­lua parte la festivită­ţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice. Delegaţia este compusă din: N. N. Anicikov, preşedintele Academiei de Medicină din U. R.S.S., laureat al Premiului Stalin, profesor T. S. Gorbu­nov, vicepreşedintele Asociaţi­ei Unionale,pentru răspândi­rea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice, academicianul A. I. Oparin, director al Institutu­lui de Biochimie al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S., scriitorul V. V. Ivanov, membru în Se­cretariatul Uniunii Scriitori­lor Sovietici, stahanovistul N. A. Rossiiski, maistru şef la uzina „Calibr” din Moscova, distins cu Premiul Stalin şi A. M. Butioghin. Solii marii Ţări a Socialis­mului, reprezentanţi de frun­te ai celei mai înaintate ştiin­ţe şi culturi din lume,­­ai oa­menilor muncii care făuresc societatea comunistă, au fost întâmpinaţi la sosirea in Ca­pitală cu un entuziasm de ne­­descris. Intrarea trenului special în gara Băneasa a fost salutată cu urale şi aclamaţii prelun­gite, care traduceau dragostea şi recunoştinţa nemărginită a poporului român faţă de ma­rea sa prietenă, eliberatoare şi sprijinitoare, Uniunea So­vietică. Primirea oficială a fost o adevărată manifestaţie spontană de caldă priete­nie şi cordialitate, care do­vedea odată mai mult cât de adâncă și de indestructibilă este apropiera dintre cele două popoare. Strigătele de „Tră­iască Uniunea Sovietică eli­beratoare”, „Trăiască marele Stalin”, „Trăiască în veci prie­tenia româno-sovietică”, ră­sunau din toate piepturile, a­­mestecându-se cu ropotul ne­sfârşit al aplauzelor Reprezen­tanţii oamenilor muncii au în­conjurat din toate părţile, cu dragoste şi admiraţie, pe membrii delegaţiei sovietice, oferindu-le buchete de flori, urându-le bun venit. Pe­ peronul gării Băneasa, se aflau în întâmpinarea distin­şilor oaspeţi sovietici, tovară­şii : Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei de Stat a Planifică­rii, Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica, membru suple­ant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei; Liuba Chişinevschi, membră a C.C. al P.M.R. şi vicepreşe­dinte al Confederaţiei Gene­rale a Muncii, L. Răutu şi Al. Drăghici, membri ai C.C. al P.M.R.; D. Petrescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Public, vice­preşedinte al ARLUS-ului. Sa mai aflau: un mare număr de academicieni, în frunte cu prof. ing. Gh. Nicolau secre­tar general al Academiei R.P.R., Barbu Lăzăreanu, S. Stoilov, dr. E. Macovschi,, dr. St. Nicolau, Mihail Roller, dr. N. Gh. Lupu, dr. D. Danielopo­­lu, Gh. Călinescu, M. Ralea şi alţii; general maior Mihail Florescu, şeful Direcţiei Supe­rioare Politice a Armatei, la­(Continuare In pag. 2-a, col. 3-4-5) De la stânga la dreapta: Prof. T. S. Gorbunov, vicepreşedintele Societăţii Unionale pentru Răs­­păndirea Cunoştinţelor Politice şi Ştiinţifice, deputat al Sovietului Suprem al U.R.S.S., acad. Al. I. Oparin, directorul Institutului de Biochimie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., N. A. Rossiiski, laureat al premiului „Stalin", ma­istru-şef la uzina „Calibr" din Moscova, acad■ N. N. Anicikov, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S­ S., deputat al Sovietului Suprem al U.R­ S.S. şi scriitorul V. V. Ivanov. Construiţi cu curaj viaţa cea nouă de E. F. LISCUN Academician, laureat al Premiului Stalin Scrisoare trimisa de la Moscova Cu foarte mult interes şi cu o deosebită atenţie urmă­resc marile transformări isto­rice ce se întâmplă în Repu­blica Populară Română. Fie­care succes al poporului ro­mân, care-şi construeşte viaţa nouă fără moşieri şi fără ca­pitalişti, care munceşte as­tăzi pentru sine, pentru binele patriei sale şi al statului său popular şi liber, bucură pe toţi oamenii sovietici­ Sunt mândru de faptul că marea noastră patrie — Uniu­nea Sovietică — şi puternica Armată Sovietică au putut ajuta poporul român să arunce jugul imperialismului, să cu­cerească libertatea şi inde­pendenţa. Suntem mândri de faptul că poporul român, ca­re se bucură de prietenia şi tot ajutorul Uniunii Sovietice, păşeşte cu încredere pe calea socialismului, întăreşte forţele democraţiei şi luptă cu hotă­­rîre pentru pace. Anul acesta delegaţi ai ţă­ranilor români au vizitat U­­niunea Sovietică. Ei au stu­diat cu atenţie şi interes ex­perienţa şi realizările agricul­turii U.R.S­S. Delegaţii au vă­zut cu ochii lor cum se des­­voltă şi înfloresc toate ramu­rile agriculturii sovietice, in­clusiv creşterea vitelor. Mă opresc mai amănunţit asupra ei, pentru că de ea este lega­tă îndelungata mea activitate ştiinţifică. Colhozurile şi sovhozurile U.R.S.S. au obţinut în dome­niul creşterii vitelor un ritm de desvoltare pe care nu-l cunoaşte şi nu-l poate cu­noaşte nici o ţară capitalistă. De la 1 Octombrie 1948 până la 1 Octombrie 1949, numă­rul vitelor mari cornute din colhozuri a crescut cu 20 la sută, al porcilor cu 76 la sută, al oilor şi caprelor cu 13 la sută. Productivitatea creşterii vitelor creşte neînce­tat. Nenumărate mulgătoare obţin câte 4000 — 5000 kg. lapte, anual, de fiecare vacă. Datorită acestor măsuri, in U.R.S-S., s-a îmbunătăţit în mod simţitor aprovizionarea populaţiei. In toate oraşele, pe piaţă şi în magazine se găsesc din abundenţă carne, lapte, ouă, unt, etc. Preţurile la aceste produse sunt în con­tinuă scădere. Adoptând în Aprilie a- c. planul de trei ani pentru des­­voltarea creşterii vitelor din colhozuri, Statul Sovietic aju­tă colhozurile în îndeplinirea lui. Colhozurile au obţinut credite pentru a construi fer­me noi şi a cumpăra vite de rasă, încă în cursul acestui an ele au organizat peste 75.000 noi terme pentru creş­terea vitelor, iar la aceste terme, mecanizarea se aplică la tot mai multe procese de muncă, uşurează tot mai mult munca oamenilor. Institutele de cercetări ştiin­ţifice din U.R.S.S. joacă un rol important în desvoltarea creşterii vitelor. Având la baza activităţii ştiinţa mictu­rinistă, aceste institute elabo­rează metode şi procedee noi în ceea ce priveşte hrănirea, întreţinerea şi îngrijirea vite­lor. Biologii şi zootehnicienii sovietici au obţinut în ultimii ani 26 soiuri noi de animale, extrem de productive. Oa­menii de ştiinţă sovietici lu­crează în strânsă colaborare cu colhoznicii care se ocupă cu creşterea vitelor, studiază experienţa fruntaşilor, răspân­desc această experienţă in toate colhozurile şi sovhozu­rile. Doresc ţăranilor şi oameni­lor de ştiinţă din Republica Populară Română ca însuşin­­du-şi şi folosind experienţa so­vietică să lupte cu succes pentru a obţine noi şi noi succese in transformarea so­cialistă a agriculturii din R. P. R. Şi astăzi, cu ocazia Săptă­mânii Prieteniei Româno-So­­vietice, din toată inima urez prietenilor noştri romă­ni: — Construiţi cu curaj viaţa cea nouă, învingeţi cu perse­verenţă greutăţile întâmpina­te în lupta pentru construirea socialismului în Republica Populară Română 1 In cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice Se deschide astăzi Expoziţia „U. R. S. S. în fruntea luptei pentru pace“ Săptămâna Prieteniei Româ­­no-Sovietice se deschide azi în Capitală prin inaugurarea, în­­tr'un cadru festiv, a Expoziţiei „U.R.S.S. în fruntea luptei pen­tru pace". Expoziţia reprezintă o minu­nată realizare documentară, de proporţii grandioase, care va înfăţişa oamenilor muncii din ţara noastră, prin fotografii, picturi, desene, diagrame, filme, hărţi, etc., lupta eroică a po­poarelor sovietice pentru pace şi progres, începând de la Ma­rea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie şi până astăzi. Hala vastă a Expoziţiei este dominată de statuia înaltă de 8 metri, a tovarăşului Stalin. Vizitatorului i se înfăţişează in mod cronologic şi în imagini vii, de o execuţie artistică de­săvârşită, toată istoria Uniu­nii Sovietice, toată munca şi lupta ei glorioasă în cei 32 de ani de la Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie. Cu fiecare pas, ai în faţă noui realizări, noui victorii: mă­reţele planuri cincinale stali­­niste, creşterea vertiginoasă a producţiei industriale, colectivi­zarea şi mecanizarea agricul­turii. Fabrici, uzine noui, bara­je, linii electrice, etc­ Vizitatorul poate vedea pe panourile din stânga această nemaipomenită înflorire în toate domeniile, ilustrată în imagini din cele mai grăitoare; panourile din dreapta arată, prin contrast, ceea ce se petrece în lagărul capitalist: criză eco­nomică, haos politic. Intr-o altă secţie a Expoziţiei vedem cum forţele păcii şi ale socialismului cresc în întreaga lume. Ţările democraţiilor populare, eliberate de Uniunea Sovietică, smulg şi ele puterea din mâinile exploatatorilor şi pornesc la construirea socia­lismului. O secţie specială este consacrată construirii socialis­mului în ţara noastră­ Prin caracterul ei sugestiv şi mobilizator, Expoziţia „U.R.S.S. în fruntea luptei pentru pace”, constitue pen­­tru poporul nostru muncitor o armă în lupta dusă alături de popoarele din întreaga lume, în frunte cu glorioasa Uniune Sovietică, pentru apă­rarea și consolidarea păcii.­­

Next