Scînteia, iulie 1960 (Anul 29, nr. 4875-4901)
1960-07-01 / nr. 4875
Pál. Un complex avicol modern • 1 milion de pui anual • Hrănitoare automate • 13.600.000 ouă pe an In apropiere de Bucureşti, la gospodăria de stat Crevedia, se construieşte un complex modern pentru creşterea păsărilor. Deocamdată sunt gata primele două hale. Noul complex avicol va ocupa o suprafaţă de 25 hectare. Această construcţie modernă face parte din obiectivele cuprinse în Raportul C.C. al P.M.R., prezentat la cel de-al lll-lea Congres al partidului, cu privire la organizarea, în preajma oraşelor, în anii viitori, a unor mari crescătorii mecanizate de păsări. Cum va arăta viitorul complex Mai să nu-ţi vină a crede că pînă acum fie găină, fie curcă sau alte soiuri de păsări trăiau într-un coteţ înjghebat din citeva scînduri, iar hrana, în afară de mina de grăunţe ce le-orunca gospodina dimineaţa, şi-o găau cum puteau prin bălăriile din sec sau grădina casei. Cumva anoul complex ? Un şir de clădiri dăposti instalaţiile fabricii de f combinate, cu o capacitate anuală aducţie de 12.500 tone, 8 silozuri vor păstra materia primă (furaje intrate, printre care porumb, ovăz, ure, făină de lucernă, soia etc.), silozuri, furajele transportate la fa vor fi amestecate în diferite propii şi împreună cu sărurile minerale, paratele vitaminice şi antibiotice alcătui aşa-zisele furaje combinabogate în vitamine şi substanţe initive. Acesta va fi meniul păsărilor. Complexul avicol propriu-zis va avea două sectoare principale. Primul, compus din 8 hale, va creşte puii pentru carne şi ouă. Al doilea sector va fi cel de reproducţie, alcătuit din 10 hale prevăzute cu incubatoare, plus alte 4 hale mici, destinate păsărilor de elită pentru selecţie. In fiecare an, in patru serii, pe aceeaşi suprafaţă se vor produce 1.250.000 pui de o zi. Pentru milioanele de ouă care se vor obţine aici, complexul va avea in permanenţă, prin reîmprospătări, un efectiv de 50.000 de găini ouătoare, plus 20.000 găini de prăsilă. In cadrul complexului se va construi un abator înzestrat cu utilaj modern şi camere frigorifere. Capacitatea : 500-600 păsări tăiate pe oră. Se va amenaja, de asemenea, o magazie de ouă. Aici, in condiţii igienice, se vor face sortarea, ambalarea şi expedierea ouălor către unităţile comerciale. Anual prin această magazie vor trece peste 13 milioane de ouă. Ziua pentru găini de 13 ore De la fabrica de furaje, hrana va circula pe un transportor aerian spre halele complexului. In dreptul fiecăreia se vor lua în buncăre, automat, cantităţile de furaje necesare. Din buncăre, ele vor ajunge la hrănitoarele automate. Procesul va fi acelaşi la fiecare etaj, in fiecare hală. Pînă și adăpătorile vor fi automate, se vor umple singure, pe măsură ce apa va fi consumată In camerele de ouat găinile vor pătrunde prin nişte crenele, încă un amănunt . Cu ajutorul becurilor electrice ziua va fi aici de... 13 ore. Prin prelungirea zilei, păsările se vor hrăni in permanenţă şi nu se vor culca „odată cu găinile“. In felul acesta se vor obţine cantităţi mai mari de carne şi ouă. In condiţiile create aici, o găină va produce pînă la 250 de ouă pe an. îngrijitori vor fi puţini. Prezenţa lor va fi necesară numai pentru colectarea ouălor şi controlul găinilor. Un om va putea îngriji la început 5000 de găini, iar apoi pînă la 10.000. In halele pentru pui - acelaşi proces automat. Din hrănitoarele cilindrice suspendate vor cădea în farfurioare furajele combinate. Pentru încălzirea puilor, halele vor fi împînzite cu elevenze - adică nişte umbreluţe de tablă în mijlocul cărora se vor afla focare de ardere. Aceste „cloşti artificiale“ vor menţine o temperatură de 30-38 grade, în funcţie de vîrsta puilor. Halele vor fi prevăzute cu ventilatoare şi ceasuri de control pentru iluminat. In complex este prevăzut să se construiască un dispensar veterinar, puncte de dezinfecţii etc. pentru asigurarea sănătăţii păsărilor. La realizarea cifrei de circa 4,5-5 miliarde bucăţi ouă, prevăzută în planul de 6 ani, vor contribui şi milioanele de ouă produse de complexul avicol Crevedia. De aceea constructorii s-au angajat să dea în funcţiune această mare fabrică de păsări in prima jumătate a anului viitor. V. VIŞINESCU pro- Conducte de apă în vîi TÎRNĂVENI (coresp. „Scînteii“). In plantaţiile de vii este nevoie de o mare cantitate de apă care se doseşte la prepararea soluţiei împotriva manei. In viile gospodăriei de stat Jidvei, regiunea Stalin, s-a instalat şi construit pe mai mult de 0 km. conducte de distribuire a apei, o motopompă și numeroase bazine de beton cu o capacitate de 70 vagoane în care se adună apa. Mare parte din lucrări s-au făcut prin muncă patriotică, realizîndu-se astfel peste 100.000 lei economii. Darea în exploatare a acestei lucrări va aduce după sine și alte economii prin scoaterea din circulaţie a 23 atelaje, tractoare rutiere şi reducerea braţelor de muncă care erau folosite la transportul apei. Lucrătorii din G.A.S. Jidvei au fost sprijiniţi în realizarea acestei lucrări de către echipa de sudori condusă de tov. Dumitru Moldovan de la combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni. ________ ALEXEI ARBUZOV ------------ „Poveste din Irkutsk66 ____________________________ la Teatrul National „I. L. Caragiale77 -------- Exprimînd împletirea tot mai armonioasă a intereselor individuale cu cele colective în societatea sovietică, „Poveste din Irkutsk“ de A. Arbuzov reuneşte perspectiva socială largă a şantierului unei mari hidrocentrale cu analiza fină a relaţiilor personale, a prieteniei, dragostei, vieţii de familie. Arbuzov se pricepe să meargă direct la sufletul spectatorului, să-i vorbească despre lucruri apropiate oricui, emoţionante. Şi de data aceasta, dramaturgul ne vorbeşte despre viaţa simplă a unor oameni obişnuiţi, care iubesc, suferă, caută fericirea, oameni pe care fiecare dintre noi îi înţelege cu uşurinţă. Asemenea povestiri te cuceresc, te fac să trăieşti citeva ceasuri alături de eroi, să simţi ceea ce simt ei şi să ţi-i aminteşti apoi, deseori, atunci cînd te gîndeşti la viaţa ta, ori la a celor din jurul tău. Aşadar, „Povestea din Irkutsk“ se desfăşoară, cum am mai spus, pe fondul bogat al vieţii unui mare şantier : muncă entuziastă, tinereţe, visuri, plimbări sub lună plină şi iar munca de zi cu zi, în care oamenii îşi găsesc împlinirea şi mulţumirea. Facem cunoştinţă cu flăcăii din echipa lui „taica“ Serdiuk, băieţi buni şi inimoşi, îndrăgostiţi de excavatorul lor, legaţi prin munca şi idealurile lor comune, împărţind laolaltă bucurii şi necazuri. Taica Serdiuk, cu asprimea sa părintească şi cu timiditatea faţă de femei, Rodik — studios, aşteptînd mereu scrisori de la mama şi surorile sale, maestru în a ridica o cutie de chibrituri cu lingura excavatorului, Denis, gata oricînd să povestească amintiri din armată şi să se giugiulească cu Zinka lui, în fine Serghei, şeful de schimb care ţine conferinţe despre situaţia internaţională şi bunul lui prieten Viktor, mare dansator dar şi electrician de nădejde — fiecare îşi are caracterul său, obiceiurile şi gîndurile sale. Fiecare simte alături cotul tovarăşilor săi. Viaţa lor, a tuturor, are un sens şi un rost. Doar casieriţa Valia se simte singură, tot mai singură. Dansează şi se distrează, merge la cinema, ia viaţa uşor. Dar este aceasta fericirea ? Băieţii îi spun — şi nu fără temei — Valia fîşneaţa. Chiar şi Viktor, care părea că ţine la ea, o jigneşte, o ia în rîs cînd aude de însurătoare. Şi sînt seri cînd se simte atît de părăsită, în cămăruţa ei pustie, frumoasa şi zglobia Valia — fîşneaţa... In viaţa ei apare Serghei. Cu zîmbetul lui bun, cu preocupările PE SCENELE TEATRELOR lui serioase, cu dragostea lui sinceră. O va schimba oare dragostea pe Valia ? O va face fericită ? Oamenii trebuie să fie fericiţi — această convingere străbate piesa. Dar viaţa nu este nici simplă, nici uşoară. In piesa lui Arbuzov, ca în realitate, se împletesc momentele de bucurie cu cele de tristeţe. Scurta fericire a lui Serghei şi a Valiei este curmată de moartea lui Serghei într-un accident tragic. Cei doi gemeni ai lui Serghei cresc sub privirile îndurerate şi obosite ale mamei. Viaţa îşi urmează cursul — dar fericirea mai este oare posibilă pentru Valia ? Viktor a fost superficial, n-a ştiut să preţuiască dragostea Valiei, a pierdut-o. Dar el n-o poate uita pe fata veselă cu care se plimba pe malul Angarei, şi zilele lui s-au întunecat. Mai are viaţa sens pentru el ? Da, viaţa are sens. Viktor va lucra ca şef de schimb pe „excavatorul lui Serghei“. Trebuie s-o facă, pentru echipă, pentru munca şi prietenia lor. Valia a devenit, pe nesimţite, un alt om. Traiul mărunt, nefolositor, n-o mai mulţumeşte. I s-au întipărit în suflet cuvintele lui Serghei: „Ce-i trebuie omului ca să fie fericit ? Ca munca pe care o face să-l depăşească şi să-l înalţe cît de cit...“. Şi iată, în zilele grele de după moartea lui Serghei iese la iveală tot ce este mai frumos în aceşti oameni sovietici — solidaritatea echipei, care este alături de Valia cu toată căldura unor rude apropiate, puterea tot mai largă de înţelegere a Valiei, care în cele din urmă se decide să devină muncitoare la excavator, dragostea adevărată a lui Viktor, care o ajută să păşească pe acest drum. Viaţa triumfă. Cînd ai un rost pe lume, poţi privi viitorul cu încredere, cu speranţă, întocmai aşa se despart Valia şi Viktor în scena finală : ea, strîngînd la piept primul ei salariu de om întreg, de muncitor, o ia la fugă, fericită, cu ochii scăldaţi în lacrimi. Iar Viktor o urmăreşte cu privirea, fericit el însuşi de bucuria ei. Care e forţa acestor oameni — o forţă mai puternică decît amărăciunea, decît moartea chiar ? In romanul Carinei Nikolaeva „Secerişul“ există o comparaţie foarte frumoasă. Intr-un moment de mare cumpănă, Avdotia Bortnikova îşi aminteşte din copilărie, cînd la îndemnul unei mătuşi a făcut baie în lacul sărat şi a observat cu uimire că apa o ţinea la suprafață, deşi ea nu ştia să înoate. — E sărat şi greu lacul nostru cel cald... i-a spus atunci mătuşa Grunea. Valul lui nu te îneacă, chiar dacă ţi-ai lega pietre de picioare! Nu te lasă să te îneci. îndată te scoate deasupra apei... Un asemenea val cald îi poartă înainte pe eroii frămîntaţi ai „Poveştii din Irkutsk“. E valul relaţiilor socialiste dintre oameni. Piesa lui Arbuzov oglindeşte puternic viaţa de azi, probleme actuale ale constructorilor comunismului. Incluzînd cu operativitate „Povestea din Irkutsk“ pe afişul său, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ dă şi altor teatre un bun exemplu în ceea ce priveşte împrospătarea promptă a repertoriului contemporan. Era firesc ca o piesă atît de umană şi, totodată, cu un atît de dens substrat de idei şi cu o construcţie dramatică originală, să pa-sioneze pe un artist de formaţia lui Radu Beligan. Păşind, ca regizor, pe un drum înnoitor şi îndrăzneţ, Beligan a realizat cu această piesă un spectacol profund, bogat în semnificaţii şi modern, unind interiorizarea şi reliefarea caracterelor cu o formă scenică atrăgătoare, care solicită din plin participarea afectivă a spectatorilor. Să începem cu viziunea plastică. Ideea scenografică a lui Perahim e nu numai extrem de ingenioasă, dar cu adevărat inspirată, întru totul potrivită textului dramatic : două turnante concentrice se învîrtesc în sens invers una faţă de cealaltă. Mişcarea lor, schimbarea planurilor de la un tablou la altul sugerează spaţiul larg al şantierului, cadrul vast în care se integrează acţiunea — iar în pereţii turnantelor în „cutele“, în „porii lor“ parcă, sunt situate camerele brigadierilor, camera Valiei, părticele dintr-un întreg mult mai amplu. Fantezia regizorului şi a scenografului creează în spectacol imagini deosebit de sugestive. lată-i, de pildă, pe Serghei şi Valia plecînd să se căsătorească, însoţiţi de grupul de prieteni. Afară plouă, cîţiva au deschis umbrelele, şi acest mic cortegiu nupţial improvizat se profilează pe turnanta ascendentă, într-o originală pantomimă, plină de umor şi duioşie. Urmează petrecerea de nuntă. Masa nuntaşilor e aşezată în fundul scenei. Prin îmbinarea turnantelor, în faţa mesei se întinde o largă arenă pe care se desfăşoară dansul — realizat într-o atmosferă autentic rusească — şi astfel sărbătoarea, în cerc intim, a acestor cîţiva oameni dobîndeşte proporţii simbolice, cuprinde, ca între două braţe deschise, întreaga scenă şi întreaga sală. Dar frumosul nu poate fi descris pe deplin, el trebuie văzut, simţit... Mergeţi să vedeţi „Poveste din Irkutsk“ ! Textul piesei este bogat în nuanţe, şi pentru a-i pune în valoare actorii trebuie să practice la rîndul lor un joc nuanţat, să parcurgă o gamă variată de stări sufleteşti. De această sarcină grea, interpreţii s-au achitat în genere, cu mult succes. Marcela Rusu (Valia) are o creaţie plină de adîncime psihologică. Cu excepţia unor scene din primele tablouri, în care Valia„fîşneaţa“ mi s-a părut nu îndeajuns de spontană, actriţa a fost apoi mereu la hotarul unde durerea şi speranţa, slăbiciunea şi stăpînirea de sine, sentimentele şi gîndurile cele mai contradictorii se îmbină într-un adevăr omenesc complex. In prima parte a spectacolului, în nepăsarea Valiei, în zburdălnicia ei, apar momente de îngîndurare, de mîhnire. Foarte convingător este redat zbuciumul Valiei — să se căsătorească oare cu Serghei ! în partea a doua, cînd povesteşte moartea iubitului, momentele — evocate — ale veseliei exuberante din acea dimineaţă însorită, alternează cu durerea zguduitoare a celei care îşi aminteşte. Apoi, scena în care, aşezată lîngă portretul lui Serghei, îi vorbeşte despre întîmplările de peste zi. Sînt fraze pe care le rosteşte aproape vesel, de parcă el ar fi fost de faţă. Dar la un moment dat, în glasul Valiei tremură lacrimi de disperare : „Mi-e greu fără tine, Seriojenka, iubitul meu, mi-e tare greu !“. In sfîrşit finalul, cînd o undă de bucurie şi încredere o cuprinde, cînd sufletul ei răvăşit se deschide ca o floare şi un „Vai !...“ cristalin („Mi s-a prelins o picătură de ploaie pe spinare“) ţi-o aminteşte, deodată, tulburător, pe Valia, cea voioasă de odinioară... Emanoil Petruţ a fost foarte expresiv în rolul lui Viktor. In tăcerile, în privirea sa se simte neîncetat o sinceră frămîntare. Trecerea de la atitudinea la început nepăsătoare, la o nouă înţelegere a dragostei, a prieteniei, a fost realizată de interpret cu autenticitate. De reală virtuozitate e şi dansul său din tabloul nunţii — un dans chinuit, îndîrjit, plin de deznădejde, care redă perfect starea sufletească a eroului. Matei Alexandru, actor înzestrat cu capacitatea de a face simpatic, de la prima privire, personajul pe care-l interpretează, a fost afectuos şi sincer, mai ales în dezvăluirea dragostei sale pentru Valia (admirabilă intrarea în baraca băieţilor, cărora, transportat de fericire, le anunţă apropiata sa căsătorie), dar în discuţiile privitoare la muncă sau în care-şi împărtăşeşte concepţiile despre viaţă, a rămas — cel puţin la premieră — cam crispat. Draga Mihai (Larisa) cu naturaleţea pe care i-o cunoaştem şi din alte spectacole, şi-a dovedit încă odată calităţile pe linia unui gen actoricesc foarte dificil şi foarte apreciat de public. N. Gr. Bălănescu a compus, firesc şi cu prestanţă, chipul lui Serdiuk. S-a remarcat interpretarea comică, de bună calitate, a lui Dem. Rădulescu (Lapcenko), calmul imperturbabil cu care-şi notează în carneţel sfaturile bune pe care le primeşte. Trebuie să reproşăm, totuşi, regiei, insuficientul relief al echipei de excavatorişti, al atmosferei şi relaţiilor din acest colectiv muncitoresc, sudat printr-o prietenie de nedistrus. Discuţiile lor - aşa cum au fost redate pe scenă - au prea mult aerul unor şedinţe, nu sunt destul de degajate, nu pun deajuns în lumină legăturile personale ale membrilor echipei. Socotim, judecind după alte roluri în care l-am văzut pe N. Gr. Bălănescu, că rezervele sale de umor şi căldură nu sunt folosite pe deplin în Interpretarea taicăi Serdiuk. Tinerii actori Mircea Cojan, C. Stănescu, Coca Andronescu au jucat cu talent, dar puteau fi ajutaţi să individualizeze mai mult personajele respective. Concentrîndu-se asupra dramei Valiei, regizorul a lăsat prea în umbră — după părerea mea - imaginea de ansamblu a şantierului, cadrul plin de viaţă, de optimism, pe fondul căruia, cum spuneam şi mai sus, povestea lui Arbuzov îşi dobîndeşte întreaga semnificaţie. La aceasta a contribuit, poate, şi un oarecare exces de mişcare a turnantei care, în prima parte a spectacolului, întrerupe acţiunea mai des decît era necesar, atrăgînd atenţia publicului asupra manevrelor tehnice. Nu putem încheia fără să subliniem meritul şi curajul regiei de a fi realizat un spectacol atît de greu, numai cu interpreţi tineri. Se remarcă grupul reuşit al celor cinci actori care alcătuiesc corul: Emil Liptac, Victor Moldovan, Liviu Crăciun, Eliza Plopeanu, Tina Ionescu. Ei au declamat comentariul poetic al corului frumos şi cu emoţie, justificînd ideea autorului de a aduce în scenă, după modelul tragediei antice, vocea colectivă a contemporanilor. In acest spectacol, tinereţea este prezentă nu doar prin vîrstă, ci prin Inventivitate, însufleţire, prin receptivitate faţă de ceea ce este nou. ANDREI BALEANU „ O scenă din actul II La practică... Pe cîmpurile experimentale ale Institutului hortiviticol de la Băneasa un grup de eleve de la diferite şcoli horticole din țară lucrînd la culesul fructelor de sezon. Noutăţi de la Institutul de cercetări pielărie, cauciuc, sticlă In acest an, specialiştii Institutului de cercetări pielărie, cauciuc, sticlă şi-au concentrat atenţia asupra găsirii unor procedee de folosire mai raţională a pieilor de porcine. Specialiştii au elaborat un procedeu nou pentru fabricarea pieilor cu faţa corectată. Ei au realizat o piele cu un tuşeu plăcut, uşor presat şi cu un desen adecvat pentru încălţămintea de femei şi copii. In cursul trimestrului IV, fabricile „Kirov“ din Capitală şi „Janoş Herbak“ din Cluj vor începe producţia industrială a acestor piei cu faţa corectată. A fost elaborat de asemenea procesul tehnologic pentru fabricarea velurului din piei porcine, din care se va confecţiona încălţăminte. La cursul acestei luni la întreprinderea „Kirov“ se vor face probele semiindustriale ale noului sortiment. A fost extinsă fabricarea boxului cu faţa corectată, din piei grele şi uscate sub tensiune, şi a tălpii velurate, rezistentă, pentru încălţămintea uşoară. In momentul de faţă continuă cercetările în vederea fabricării încălţămintei din mase plastice. Cercuri de pregătire pentru viitorii muncitori studenţi IAŞI (coresp. „Scînteii"). Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din centrul universitar Iaşi a luat iniţiativa organizării unor cursuri de pregătire a tinerilor muncitori, care vor da examen de admitere în învăţămîntul superior. Cadre didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza" şi de la Institutul politehnic „Gheorghi Asachi“ dau consultaţii viitorilor studenţi. La cursuri participă tineri muncitori de la atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie", de la Fabrica de antibiotice, de la Fabrica „Ţesătura", precum şi tineri de la alte întreprinderi şi instituţii din oraş. SOIKTRJA ===♦♦♦=-----------—........ - ----------------cossif&win warn -■-r—yte ..............=** ECONOMII PRIN APUCAREA INOVAŢIILOR La cabinetul tehnic de la rafinăria nr. 4 din Cîmpina, tehnicienii Grigore Mogoş şi Vasile Dan au înaintat două inovaţii, prin aplicarea cărora se economisesc însemnate cantităţi de chimicale faţă de normativele fixate. Inovaţiile celor doi tehnicieni aduc rafinăriei economii de peste 177.000 lei. (De la CONSTANTIN GORAN, tehnician). ÎNGRIJIREA PĂŞUNILOR Ţăranii muncitori din comuna Lunca Bradului, raionul Topliţa, au executat, prin muncă patriotică lucrări de îngrijire a păşunilor (defrişări, desecări) pe o suprafaţă de peste 750 ha. şi au extras, transportat şi aşternut pietriş pe şoseaua naţională şi drumurile comunale. De asemenea, au curăţat 2000 m. şanţuri, au împrejmuit pe o distanţă de peste 1000 m, staţiunea de montă şi lotul zootehnic şi au plantat puieţi de molid pe o suprafaţă de 6 ha. Valoarea lucrărilor efectuate depăşeşte suma de 200.000 lei. (De la PETER DIONISIE, ţăran întovărăşit). FARA REBUTURI Îmbunătăţirea calităţii produselor este una din problemele care stau în centrul preocupărilor colectivului întreprinderii de prefabricate din Roman. De la începutul anului şi pînă acum, rebuturile sunt în continuă scădere faţă de procentul admis. Prin mai buna organizare a muncii, prin repartizarea muncitorilor pe faze de lucru şi printr-un control mai exigent al calităţii produselor, de citeva luni brigăzile conduse de Ion Aruxander şi Gheorghe Ciobanu n-au mai dat nici un rebut. Printre cei ce luptă cu succes împotriva rebuturilor sunt şi tovarăşii Mihai Nistor, Vasile Cernat, Constantin Moraru şi alţii. (De la IOAN ENESCU, secretar al organizaţiei de partid). CONSTRUCŢII DIN RESURSE LOCALE Membrii gospodăriei colective „23 August“ din comuna Bragadiru, raionul Zimnicea, au construit, prin muncă voluntară şi cu materiale din resurse locale, o maternitate pentru 50 de scroafe. Faţă de prevederile iniţiale, la această construcţie s-au economisit circa 8000 lei, sumă cu care se vor cumpăra animale. Şi la gospodăria colectivă „9 Mai" din comuna Găuriciu s-a amenajat, prin muncă voluntară, un eleşteu pentru peşte pe o suprafaţă de peste 7 ha. Alte echipe ridică două grajduri cu materiale din resurse locale. La aceste lucrări s-au economisit peste 50.000 lei. (De la IONEL T. TRIFU, profesor). Cărţi ştiinţifice noi Viaţa lui Albert Einstein de aduncul ^°\coT ____i________z_______I_____,____ 7 m vnt/ito ♦muriIa «a r Cartea lui Vladimir Lvov este dedicată vieţii şi descoperirilor ştiinţifice ale lui Albert Einstein, unul dintre cei mai mari fizicieni, creatorul teoriei relativităţii. Povestind viaţa complexă şi plină de contradicţii a acestui savant, autorul prezintă totodată, intr-o formă accesibilă, conţinutul marilor sale descoperiri. Volumul a apărut in Editura Ştiinţifică. Cu Magellan în jurul lumii Antonio Pigafetta, care l-a însoţit pe celebrul navigator portughez Magellan in vestita sa călătorie in jurul lumii, începută la 20 septembrie 1519, a întocmit în timpul drumului un fel de jurnal de bord. Datorită însemnărilor acestui martor ocular, se poate urmări drumul corăbiilor lui Magellan de-a lungul coastelor Braziliei, prin pustietăţile îngheţate ale Patagoniei, pe nesfîrşita întindere a Pacificului, prin puzderia de insule din arhipelagul Malteziei şi, în sfîrşit, în jurul ţărmurilor Africii. Volumul „Cu Magellan in jurul lumii", publicat în Editura Ştiinţifică, mai cuprinde şi alte relatări contemporane lui Magellan. Istoricul navei Sub acest titlu, Editura Ştiinţifică a tradus lucrarea lui B. Kozlowski, dedicată dezvoltării construcţiilor navale de-a lungul secolelor. Astfel, sunt prezentate tipurile de nave din antichitate şi evul mediu, sunt înfăţişate numeroase date despre navele din secolul nostru. Volumul este complectat cu desene şi fotografii. Spaţiul şi timpul Editura Ştiinţifică a tradus, recent, din limba rusă lucrarea lui V. I. Sviderski intitulată „Spaţiul şi timpul” care prezintă aceste forme esenţiale ale existenţei materiei în mişcare. Autorul prezintă tezele fundamentale ale materialismului dialectic cu privire la esenţa şi însuşirile spaţiului şi timpului. Figuri de naturalişti Apărut în Editura Ştiinţifică, volumul „Figuri de naturalişti" reuneşte citeva studii despre viaţa unor cunoscuţi naturalişti, elaborate de prof. C. Motaş. Astfel sunt prezentaţi : naturalistul suedez Ch. Linné, naturaliştii francezi G. Buffon, J.-H. Fahre, biologul rus I. Mecinikov. Autorul consacră două studii biologilor români Grigore Antipa, creatorul Muzeului de istorie naturală din Bucureşti, care-i poartă numele, întemeietorul hidrobiologiei romîneşti şi Emil Racoviţa, creatorul biospeologiei, întemeietorul primului institut de speologie din lume. -0*0- Patria (9; 11,30; 14; 16,30, 19; 21,30): Cocoşatul; Bucureşti (15; 17; 19, 21): Furtuna; Republica (8,15- 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30): Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 sală). (20,30 — gradină): Veneţia, luna şi tu; Magheru (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21,15). Rătăcirile dragostei; V. Alecsandri (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), înfrăţirea între pogoare (10,30; 16; 18; 20). Legea.i lege; I. C. Frimu (10; 12; 15; 17; 19; 21 sală), (20,30 — grădină), Al. Sahia (10; 12; 15; 17, 19 sală), (20,30 — grădină), 23 August (15; 17; 19 sală), (20,30 - grădină), Volga (15, 17; 19, 21), Balada soldatului; Lumina (10,30; în continuare 14,30; 16,30; 18,45; 21), Al. Popov (rulează în continuare de la 10—21), Pudriera vorbitoare; Central (9,45; 12; 14,15; 1 6,30; 18,45; 21), Olga Bancic (15; 17,15; 19,30 sală), (20,30 — grădină), Libertăţii (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 sală), (20,30 — grădină), Răzbunarea; Victoria (10,15; 12,30; 16, 18,15; 20,30), Griviţa (15, 17; 19, 21), Donca Simo (15, 17; 19 sală), (20,30 — grădină), Secretul militar; Maxim Gorki (10; 12,05; 14,10; 16,15; 18,30; 21), Unirea (15,30; 18; 20,30): De sîmbătă pina luni; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21): Un ciclu de filme documentare; 13 Septembrie (rulează în continuare de la 10—13 pentru copii): Program special; pentru adulţi (15; 17; 19; 21), Melodii de pe Neva; Tineretului (11; 16; 18,30; 21), Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21): Intrigă şi iubire; Gh. Doja (10; 12; 14,30; 18,45; 21), Floreasca (17; 19): Comandantul detaşamentului; Cultural (15; 17; 19, 21): Cei mari şi cei mici; 8 Martie (15,15; 18; 20,30): Generalul Della Rovere; C. David (15,30; 18; 20,30): în pragul vieţii; V. Roaită (10; 12; 15; 17; 19; 21 sală), (20,30 — grădină), Mioriţa (10; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21,15), 1 Mai (10- 12; 15; 17; 19; 21 sala), (20,30 - grădină), N. Bălcescu (10; 12; 15; 17; 19 sala), (20,30 — grădină), Lanţul; Flacăra (15; 17; 19; 21), G. Coşbuc (15; 17; 19; 21): Melodii de Pe Neva; Arta (15; 17; 19 sală), (20,30 — grădină): Mamelucul; T. Vladimirescu (15; 19 sală), (21 - grădină): Bravul soldat Svejk — ambele serii; Munca (15; 17; 19; 21): Băieţii noştri; Moşilor (16; 19,30 sală), (20,30 — grădină): Primăvara şi Nu aştepta luna mai; Popular (16; 18,15; 20,30): Erupţia; 16 Februarie (15,30; 18; 20,30): Salariul groazei; M. Eminescu (16; 18;15; 20,30): Barbara; Ilie Pintilie (16; 18,15; 20,30): Pe jos spre rai; 8 Mai (15 ;17; 19, 21): Cercul; Drumul serii (15,30; 18; 20,30): Valurile Dunării; G. Bacovia (15, 17; 19,15; 21,30): Război şi pace seria I.a; B. Delavrancea (16, 18; 20): Război şi pace seria II.a; Boleslaw Bierut (16,30; 20): Cîntăreţul mexican. STADIOANE $1 GRĂDINI DE VARĂ : Stadionul Dinamo (20,30), Stadionul Giuleşti (21): Legea-i lege; Stadionul Republicii (20,30) : Lanţul; Grădina 13 Septembrie (20.30) : Furtuna; Grădina T. Vladimirescu (21): Bravul soldat Svejk — ambele serii. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru următoarele trei zile , vremea se va menţine instabilă şi relativrăcoroasă. Cerul va fi schimbător. Ploi locale, sub formă de averse, vor continua să cadă în toate regiunile ţării, mai frecvente vor fi în Transilvania şi regiunea muntoasă. Vînt potrivit, temporar pînă la tare, din sectorul nordic. Temperatura aerului staţionară la început, apoi în creştere uşoară. Kft 48Y3