Scînteia, august 1960 (Anul 29, nr. 4902-4926)
1960-08-02 / nr. 4902
PROLETARI DPI TOATE ȚĂRILE, MITIVAS Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4902 Mărfi 2 august 1960 4 PAGINI — 20 BANI COMUNICAT In ziua de 1 august 1960 a avut loc şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. La primul punct al ordinei de zi plenara a ascultat o informare prezentată de tovarăşul Al. Moghioroş cu privire la mersul lucrărilor agricole şi a stabilit măsuri în vederea pregătirii campaniei agricole de toamnă. La al 2-lea punct al ordinei de zi a plenarei, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a prezentat o dare de seamă cu privire la Consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, care a avut loc la Bucureşti în timpul Congresului al III-lea al P.M.R. Plenara a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care aprobă activitatea delegaţiei P.M.R. şi Comunicatul adoptat la Consfătuire. REZOLUŢIE Plenara C.C. al P M.R., ascultind darea de seama a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la Consfătuirea de la Bucureşti a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, aprobă în unanimitate activitatea delegaţiei Partidului Muncitoresc Român, precum şi Comunicatul Consfătuirii, care a constituit o nouă manifestare a unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a coeziunii lagărului socialist. Plenara împărtăşeşte în totul aprecierea Comunicatului că desfăşurarea evenimentelor internaţionale a confirmat pe deplin justeţea analizei problemelor fundamentale social-politice ale timpului nostru, cuprinsă în Declaraţia adoptată de Consfătuirea de la Moscova din noiembrie 1957 şi în Manifestul Păcii. Aceste documente îşi păstrează în întregime actualitatea şi reprezintă Carta mişcării comuniste şi muncitoreşti contemporane în lupta pentru pace, democraţie şi socialism. Plenara relevă marea însemnătate teoretică şi practică a tezelor Congreselor al XX-lea şi al XXI-lea ale P.C.U.S., ale Declaraţiei de la Moscova şi ale Manifestului Păcii cu privire la posibilitatea reală a preîntâmpinării războaielor, la necesitatea promovării consecvente a politicii leniniste de coexistenţă paşnică, precum şi cu privire la formele şi căile de trecere de la capitalism la socialism. Trăsătura esenţială a vieţii internaţionale contemporane este creşterea şi întărirea continuă a forţelor socialismului şi păcii. Aşa cum s-a arătat în Declaraţia de la Moscova, conţinutul principal al epocii noastre este trecerea de la capitalism la socialism, inaugurată de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, dezvoltarea mondială contemporană fiind determinată de mersul şi de rezultatele întrecerii dintre cele două sisteme sociale opuse. Datorită profundelor schimbări în raportul de forţe pe arena internaţională în favoarea socialismului şi păcii, in epoca noastră a devenit cu putinţă să se zădărnicească încercările cercurilor agresive imperialiste de a împinge omenirea în război. Politica de apărare a păcii, de coexistenţă paşnică între toate statele, dusă de Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări ale lagărului socialist, are un uriaş ecou în întreaga lume, a întărit prestigiul sistemului mondial socialist şi al ideilor socialismului în lumea întreagă, contribuie la demascarea politicii cercurilor imperialiste agresive care caută să împiedice destinderea internaţională şi să submineze pacea între popoare, la creşterea şi activizarea forţelor care luptă pentru pace, pentru progres social, pentru independenţă naţională a popoarelor, pentru interesele vitale ale celor ce muncesc. Chezăşia succesului în lupta împotriva imperialismului, pentru pace şi socialism constă în fidelitatea de nestrămutat faţă de marxism-leninism şi în capacitatea de a aplica în mod creator această măreaţă Învăţătură în condiţiile dezvoltării sociale contemporane, în combaterea consecventă a revizionismului, ca şi a sectarismului şi dogmatismului stîngist care duce la subaprecierea forţelor păcii şi socialismului, la demobilizarea şi dezorientarea lor, la aprecierea greşită a sarcinilor ce stau în faţa partidelor comuniste şi muncitoreşti, în continua întărire a unităţii şi coeziunii indestructibile a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a unităţii frăţeşti a ţărilor lagărului socialist. Partidul Muncitoresc Român, mobilizînd întregul popor muncitor la lupta pentru realizarea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea în vederea desăvîrşirii construcţiei socialiste, va milita mai departe cu toate forţele, în strînsă unire cu marea Uniune Sovietică, cu celelalte ţări socialiste şi cu partidele frăţeşti din lumea întreagă, pentru a ţine trează vigilenţa popoarelor faţă de uneltirile cercurilor imperialiste agresive, pentru promovarea principiilor coexistentei pașnice, pentru triumful nobilei cauze a păcii și socialismului. „în fiecare secţie — un nivel Hillllll!llll!llll!ill!llllllllll!illl!llll!llll!lllllllllll!lllllll!llllil!llllll|||^ tehnic ridicat al producţiei“ La uzina în care s-a născut iniţiativa Poate rîrdurile unei cărţi, poate imaginile unui film, (dacă n-aţi fost cumva fericitul martor ocular al unei expediţii) v-au făcut să admiraţi munca pasionantă a exploratorilor , migalaţi interesul lor veşnic viu pentru ceea ce intilnesc in cale, căutarea febrilă, curajul, perseverenţa... Imaginea acestor căutători neobosiţi îţi vine in minte vizitind în aceste zile pe constructorii de tractoare. „Exploratorii“ de la poalele Timpei nu colindă niscaiva locuri necunoscute, in căutarea unor rarităţi geologice ; „expediţia“ lor se desfăşoară în propria uzină, pentru a descoperi şi creşte mlădiţele tehnicii noi. Sute şi sute de entuziaşti cercetează atent fiecare colţ al uzinei, fiecare maşină, fiecare unealtă, fiecare piesa. Ei pun „sub microscop“ tot ceea ce pină acum se socotea îndeobşte cunoscut şi răscunoscut. De curind ei au pornit o valoroasă iniţiativă : „In fiecare secţie — un nivel tehnic ridicat al producţiei". Imbold în această acţiune le-a fost recenta Hotărire a partidului şi guvernului privind ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Sub îndrumarea comitetului de partid al uzinei, in fiecare secţie Hotărîrea a fost studiată temeinic şi s-au purtat vii discuţii , s-au făcut apoi sute de propuneri preţioase pentru promovarea tehnicii noi. In toiul unor asemenea dezbateri s a ivit noua iniţiativă. Scînteia de la oţelărie ...Strînşi la sfat, oţelarii, turnătorii, formatorii şi ajustorii discutau aprins. Căutau împreună noi căi prin care să facă loc tehnicii înaintate. A luat cuvîntul şi comunistul Avram Bocuţa . După părerea mea trebuie să pornim o acţiune sistematică pentru ridicarea nivelului tehnic în fiecare secţie. Eu aş propune ca in cadrul colectivelor de descoperire a rezervelor interne să se formeze grupe din cei mai buni muncitori, tehnicieni şi ingineri care să pornească din om în om, de la un loc de muncă la altul şi să studieze cum se poate aplica orice propunere găsită bună. Cu acest prilej, mergind la faţa locului, se vor putea descoperi şi alte rezerve cărora nu le-am dat încă de urmă pînă acum... Curind s-a aflat in toată uzina ce a propus Avram Bocuța, fostul muncitor care a ajuns, la vîrsta primei brumi la tîmple, un destoinic inginer. Această „scînteie“ lumina un domeniu rămas neexplorat indeajuns. I itregul colectiv a întîmpinat propunerea cu bucurie. La îndemnul organizaţiilor de partid, in toate secţiile (la oţelărie în primul rind) s-au format „grupe de studiu“, aşa cum a propus oţelarul, în care au intrat oamenii pasionaţi de tehnica nouă. Fiecare dintre aceste grupe activează intr-un anumit sector din cadrul secţiei respective ; ea studiază propunerile privitoare la ridicarea nivelului tehnic al producţiei, prezentîndu-le apoi, însoţite de soluţiile respective, conducerii secţiei. 70 de „porţi“ deschise tehnicii La oţelărie, conducerea celor trei „grupe de studiu“ , în care s-au oferit să lucreze voluntar toţi inginerii, maiştrii şi tehnicienii — a fost încredinţată inginerilor, membri de partid, Tiberiu Vodănici, Nicolae Voicu şi Simion Moraru, susţinători pasionaţi ai noului. In decurs de două săptămini, aici s-au studiat aproape 70 de propuneri privind ridicarea nivelului tehnic al producţiei. — Cea mai mare satisfacţie o avem atunci cînd reuşim ca piesele turnate să plece direct la montaj.general - ne spune candidatul de partid Erwin Klein, de la turnătoria de precizie. Ştiţi ce înseamnă asta ? înlăturarea adaosurilor de prelucrare, adică : muncă ciştigată, metal şi scule economisite, produse mai multe şi de calitate... — Şi mai înseamnă încă ceva : tehnică înaintată ! adaugă Ion Savu, secretarul organizaţiei de partid de la oţelărie. Pentru ea ducem acum lupta. De aceea am hotărît să extindem turnarea cu modele uşor fuzibile la încă 20 de piese... Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la oţelărie au mai făcut încă multe „descoperiri“ şi şi-au propus să automatizeze sistemul de alimentare a silozurilor de la maşinile de formare, să mecanizeze complet încărcarea cuptoarelor electrice, să realizeze un sistem pneumatic de transportare a nisipului la formare... I. STAVARUS (Continuare in pag. IlI-a, col. 1—3) Problemele tehnicii noi — în dezbaterea colectivului Iniţiativa comună a constructorilor de tractoare şi de autocamioane din Oraşul Stalin — „In fiecare secţie un nivel tehnic ridicat al producţiei" — a găsit ecou şi in secţiile uzinei „Independenţa“ din Sibiu. Muncitorii şi tehnicienii din secţia condusă de ing. Mircea Florian au fost printre primii care şi-au însuşit iniţiativa. Aci s-au făcut pînă acum aproape 30 propuneri privitoare la ridicarea nivelului tehnic al producţiei. SIDONIU PIRVU coresp. voluntar Se extinde forajul cu turbina CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). Sondorii întreprinderii de foraj Craiova au reuşit să sape, în primele 7 luni ale acestui an, 5718 m. peste plan, lucrînd de ieri în contul lunii septembrie. La obţinerea acestui succes, un rol deosebit a avut extinderea forajului cu turbina. Aproape jumătate din totalul metrilor foraţi s-au săpat prin aplicarea acestui procedeu avansat de forare. Ca urmare a reducerii preţului de cost şi sporirii productivităţii muncii, pe întreaga întreprindere s a înregistrat în primul semestru o economie peste plan de 713.000 lei. -------0*0----- -------0*0------A început fabricarea zahărului din noua recoltă La fabrica de zahăr Chitila a început fabricarea zahărului din noua recoltă. Reparaţiile capitale ale utilajului au fost realizate într-un timp mult mai scurt ca în trecut. Pînă la sfîrşitul lunii august, toate fabricile vor începe să producă zahăr din noua recoltă de sfeclă. La fabrica din Tg. Mureş s-au instalat trei maşini noi de tăiat sfeclă, cu ajutorul cărora creşte capacitatea de producţie a întreprinderii. La fabricile de zahăr de la Bucecea şi Luduş, mentorii fac probele noilor maşini de tăiat sfeclă, a aparatelor de difuzie care extrag zahărul din sfeclă, a staţiei de purificare a zemurilor etc. Anul acesta este prevăzut să se prelucreze o cantitate mult mai mare de sfeclă decît în anii trecuţi. Biblioteci fruntaşe BACĂU (coresp. „Scînteii“). In prima jumătate a anului, în bibliotecile din regiunea Bacău numărul cititorilor a crescut cu 36.000 faţă de primul semestru al anului trecut, iar al cărţilor citite cu 200.000. Un număr de 17 biblioteci comunale au fiecare peste 1000 cititori. Bibliotecile raionale din Buhuşi, Roman, Piatra Neamţ şi bibliotecile comunale din Dărmăneşti, raionul Moineşti, Săbăoani, raionul Roman, Vinători, raionul Piatra Neamţ, Rîpile, raionul Tg. Ocna, sunt biblioteci fruntaşe. Un bilanţ rodnic TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). Ieri laminatorii de la „Oţelul Roşu“ au încheiat bilanţul primei luni din cel de al doilea semestru al anului. In luna iulie, secţiile de laminare din uzină au dat peste plan 600 tone laminate de bună calitate, realizind şi economii la preţul de cost pe 7 luni in valoare de peste 1.000.000 lei. Numai la linia de laminare la rece s-au realizat peste plan 50 tone, atingîndu-se cel mai înalt virf de producţie realizat aci. S-au pus în vînzare manualele şcolare pentru clasele VIII—XI Ieri a început, la un număr de librării din Capitală şi din ţară, vînzarea manualelor şcolare pentru clasele VIII-XI. Un centru pentru vînzarea acestor manuale funcţionează şi la şcoala medie nr. 4 „Aurel Vlaicu" din raionul „Griviţa Roşie". Manualele şcolare pentru clasele V I—VII se vor distribui gratuit prin şcoli. Noua promoţie a început producea La „Ţesătoriile Reunite“ din Capitală şi-a început ieri activitatea în producţie o nouă promoţie de tinere muncitoare care au terminat anul a cesta şcoala profesională de textile. Noile muncitoare au fost repartizate să lucreze la războaiele din secţia Vll-a ţesătorie şi în secţia de preparaţie la maşinile de urzit şi depănat. Tovarăşele mai vechi în meserie ajută pe noile colege să aplice în practică cunoştinţele dobîndite in şcoala profesională. Magazin alimentar cu autodeservire CONSTANŢA, (coresp. „Scînteii“). Ieri s-a deschis la Constanța primul magazin alimentar cu autodeservire. Noul magazin este înzestrat cu utilaj modern — vitrine frigorifice, tonete, mașini automate de tăiat preparate de carne, etc. încă în prima zi, noul magazin a fost vizitat de sute de cumpărători. Al 60-lea spectacol Duminică, la Casa de cultură din parcul „I. V. Stalin“ din Capitală, a avut loc un spectacol dat de brigada artistică de agitaţie, soliştii vocali şi orchestra de muzică populară şi uşoară a fabricii „Pavel Tcacenco“. Spectacolul al 60-lea prezentat anul acesta de către artiștii amatori ai întreprinderii — a cuprins aspecte din activitatea întreprinderii. Să grăbim lucrările agricole! In gospodăriile de stat Arături pe suprafeţe mai mari Gospodăriile agricole de stat trebuie să facă arături de vară pe circa 520.000 ha, suprafaţă mai mare decit cea din anul trecut. Experienţa a arătat şi anul acesta că arătura făcută vara cît mai adine, la 28—30 cm., are o însemnătate deosebită pentru obţinerea unei recolte mari. In vederea terminării grabnice a arăturilor adinei, gospodăriile agricole de stat au luat acum noi măsuri tehnico-organizatorice. După recoltare, terenurile sînt cît mai repede eliberate, de paie. In regiunile Bucureşti şi Timişoara sunt folosite dispozitive de strîns paie, confecţionate pe plan local ; multe unităţi au organizat lucrul cu tractoarele în două schimburi. In acest fel, în ultimele trei zile ritmul arăturilor adinei a fost intensificat. In regiunile Bucureşti, Ploeşti, Oradea şi Hunedoara au fost arate adînc 40—50 la sută din terenuri. In alte regiuni, printre, care Constanţa şi Galaţi, gospodăriile agricole de stat au rămas în urmă. Condiţiile climatice sînt foarte prielnice executării arăturilor adînci. Este ştiut că fiecare zi de întîrziere a acestei lucrări poate determina diminuarea recoltei viitoare. De aceea trebuie luate măsuri pentru lichidarea rămînerii în urmă în toate unităţile, folosindu-se integral forţele disponibile. (Agerpres) In regiunea Suceava Toate mijloacele să fie folosite la recoltat in ultimele zile in regiunea Suceava timpul a fost favorabil executării lucrărilor agricole. In multe gospodării de stat, gospodării colective şi întovărăşiri agricole s-au obţinut succese însemnate la seceriş. In raionul Truşeşti, secerişul griului de pe cele 14.100 hectare s-a terminat. Acum lucrătorii din G.A.S., colectiviştii şi întovărăşiţii dau zor la treieriş şi la arăturile adinei de vară Dar cu toate succesele obţinute in regiunea Suceava, recoltatul griului se desfăşoară cu încetineală. Realizările la seceriş nu corespund vitezei zilnice de lucru a combinelor, secerătorilor-legători şi a celorlalte mijloace de recoltare. Din cauza insuficientei folosiri a maşinilor, a unor deficienţe în organizarea muncii, strînsul recoltei este mult întîrziat in unele gospodării de stat, care pină la sfîrşitul săptămînii trecute nu au recoltat decît 28 la sută din suprafaţa cultivată cu grîu. Ţinind seama de faptul că griul a trecut de faza optimă de coacere şi că fiecare zi de intîrziere produce pierderi prin scuturare, este necesar ca organele regionale şi raionale de partid, sfaturile populare, organele agricole, conducerile unităţilor agricole să ia măsuri urgente pentru folosirea la maximum a tuturor mijloacelor existente pentru recoltare, să nu aştepte ca strînsul recoltei să se facă numai cu combine. Anul acesta, la uzinele „1 Mai“-Ploeşti se produc — pentru industria petrolieră — cu circa 80 la sută mai multe sape cu role faţă de anul trecut. Colectivul de aici se preocupă în permanenţă de perfecţionarea tipurilor de sape cu role la nivelul tehnicii înaintate. Iată un grup de muncitori discutînd despre calitatea îmbunătăţită a noilor tipuri de sape cu role, executate recent. De la stingă la dreapta: frezorul Ilie Drăgunescu, strungarul Gh. Cursaru, tehnologul Ion Ungureanu, frezoarea Ecaterina Perju şi electricianul Alexandru Lazăr. (Foto M. Cioc) Alte raioane au terminat treieratul GALAŢI (red. ziarului „Viaţă Nouă). In ziua de 30 iulie colectiviştii din raioanele Filimon Sîrbu şi Călmăţui au terminat complet treieratul griului, însufleţiţi de succesele obţinute anul acesta în obţinerea de producţii mari la ha. colectiviştii, ajutaţi de mecanizatorii din S.M.T., pun bazele unei recolte bogate pentru anul viitor. Numai în raionul Călmăţui gospodăriile colective au făcut arături adînci pentru însămînţările de toamnă pe o suprafaţă de peste 3.000 ha. iar o altă suprafaţă de 3.000 ha. a fost însămînţată cu porumb furajer. De asemenea, aproape gata cu treierişul este şi raionul Galaţi, iar in raionul Focşani au terminat treieratul 29 gospodării colective şi 24 întovărăşiri agricole. La G.A.S. Ceptura, raionul Cricov, arăturile adînci de vară sînt aproape terminate. (Foto Agerpres) Mai multă atenţie pregătirilor pentru însilozarea porumbului IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ In acest an gospodăriile colective din raionul Iaşi cultivă cu porumb pentru siloz o suprafaţă cu mult mai mare faţă de anii trecuţi. Datorită aplicării regulilor agrotehnice se obţine o producţie mare la ha. Nu peste multă vreme porumbul de siloz va ajunge în faza de coacere lapte-ceară. Dar ca să se obţină un furaj de bună calitate, însilozarea trebuie să se facă în bune condiţii. Pregătirile pentru insilozare se desfăşoară însă anevoios în raion. Sunt puţine gospodăriile colective unde se pregătesc gropile pentru însilozare. De asemenea, cele două S.M.T.-uri din raion — Holboca și Vlădeni — nu au început nici pînă acum să pregătească tocătoarele mecanice sau să adapteze batozele reformate pentru tocat. Conducătorii raionului Iași nu s-au sezisat de faptul că din cele 6.000 tone de furaje timpurii — lucerna, iarbă, buruieni etc. — ce trebuiau însilozate nu s-au realizat decît 1766 tone. Ei n-au luat măsuri nici pentru buna pregătire a însilozării porumbului — cea mai valoroasă plantă de siloz. Comitetul raional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular raional Iaşi au datoria să îndrume pe lucrătorii din G.A.S. şi S.M.T., precum şi pe colectivişti şi întovărăşiţi să termine la timp toate pregătirile necesare, astfel ca din întreaga cantitate de porumb de siloz să se obţină un nutreț de bună calitate. ei. Guvernul R. P. Romíné a recunoscut Republica Dahomey Cu prilejul proclamării independenţei Republicii Dahomey, tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, a trimis preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Dahomey, Hubert Maga, o telegramă de felicitare. Aducînd la cunoştinţă recunoaşterea de către guvernul român a Republicii Dahomey ca stat independent, în telegramă se exprimă convingerea că intre cele două ţări se vor stabili şi dezvolta relaţii prieteneşti. DE A IUUM’UL ANILOR — N-am avut curajul să mă cer la oţelărie, povesteşte Costici Enache. Eram de statură prea mică. Mă gîndeam : cum o să pot face faţă, atît de scund, la munca de oţelar, la cuptorul mare ? Enache e un om cam timid. Acum ciţiva ani, cind s-a îndrăgostit, a rămas la fel de temător ca in faţa cuptorului : făcuse un dans cu o fată, discutase cu ea, şi după aceea n-a mai ştiut cum să reintre în vorbă. O urmărea de la distanţă, săptămini întregi, cu o privire sfioasă, ferindu-se să nu fie văzut. Intr-o zi, cind fata se uita într-o vitrină, cineva a bătut-o uşor pe umăr. S-a întors : tînărul cu faţa roşie ca focul, care o urmărea tăcut de săptămini, i-a pus in mină un bileţel şi a dispărut. Era — în scris — declaraţia de dragoste a lui Enache. — Pe atunci — povesteşte soţia lui Enache — la Hunedoara erau destui golani care asvîrleau vorbe unite ; cind am văzut un băiat atit de sfios şi delicat am simţit o căldură la inimă, mi-a plăcut, ne-am căsătorit. Şi cuptorul cel mare s-a lăsat cucerit de Enache. Băiatul venise tocmai de la Drăgăşani, era urmărit de ani şi ani de dorinţa de-a fi muncitor: fusese ospătar şi ţîştiga bine, dar n-a cunoscut linişte pînă n-a devenit muncitor. A lucrat la furnale şi in multe părţi, dar abia după armată a avut „curajul“ — el, cel scund — să se ceară la oţelărie. S-a interesat cu grijă, săptămini întregi, de parcă ar fi mers un peţit, să afle cine se ocupă mai cu dragoste de tineri. A aflat că Traian Bîrlea, comunist, un om scund ca şi Enache, ştie să facă oameni unu’ şi unu' din tinerii echipei sale , şi, intr-adevăr, în clţi di ani Enache, din „omul 5“ şi „omul 4“, a devenit „omul 1“, prim topitor, şef de echipă. A uitat că „fusese“ cîndva scund. Nici nu e atit de scund pe cit i s-a părut. Cuptorul cel „mare“ a rămas mic, e din vechea oţelărie, unde continuă să lucreze Bîrlea, iar Enache lucrează ca şef de echipă in oţelăria a doua, la cuptoare mari, de 185 tone. A devenit membru de partid. S-a clasat luni in şir primul dintre toţi topitorii. L-am cunoscut luna trecută, văzînd un tinăr biciclist care mereu se agita parcă fără rost prin oțelărie. I-am cerut explicaţii şi a spus zîmbind cam sfios: — Sint în concediu, dar n-am plecat nicăieri, îmi mobilez apartamentul. Vin pe aici așa, in vizită, să văd cum merge treaba... Nu voisem concediu, dar ştiţi, trebuie să fiu odihnit : cuptoarele astea au rămas „mici", curind voi începe să lucrez la un cuptor din acelea care se construiesc acolo in fund — şi mi-a arătat primul dintre noile cuptoare de 400 de tone, adevăraţi uriaşi faţă de cuptoarele „micii" oţelării. Nu s-a mai gindit că ar fi prea înalte cuptoarele pentru el. După cum vedeţi, oamenii, în cursul anilor, cresc şi se înalţă. SERGIU FARCAŞAN