Scînteia, martie 1961 (Anul 30, nr. 5090-5120)

1961-03-01 / nr. 5090

Hr. £ 330 Ieri si Cu 10 ani in urmă Oneştiul era­­ o comună pierdută in anonimat,­­ săracă, cu case dărăpănate, cu oameni ce se zbăteau in sărăcie şi necazuri. Pe locul vechilor ma­gherniţe ale comunei s-a ridicat in numai ciţiva ani un oraş mo­dern. Azi, Oneştiul este oraş de subordonare regională. Pini acum în Oneşti s-au dat in folosinţă circa 3.000 apartamente. Alte peste 1000 sunt in plină con­strucţie In acest an se vor mai da in folosinţă un restaurant-cantină, un cinematograf, numeroase ma-­­gazine şi alte instituţii social­­culturale. -000- Tovarăşii Petre Borilă, Mihai Dafea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlădeanu s-au întîlnit cu alegătorii (Urmare din pag. I-a) 1938, producţia industrială globală a regiunii a crescut anul trecut de 7 ori. Progrese importante au fost obţi­nute în opera de transformare so­cialistă a agriculturii, în creşterea producţiei agricole, vegetale şi ani­male. A crescut necontenit puterea economică a gospodăriilor agricole colective şi, pe această cale, bună­starea colectiviştilor. Ilustrînd dezvoltarea pe care a cunoscut-o în ultimii ani regiunea Banat­, mai mulţi vorbitori, printre care ing. Iosif Opriş, directorul uzi­nelor mecanice Timişoara, muncito­rul tipograf Ion Dumitru, gospodina Ana Iliaş, au spus că în această parte a ţării au fost construite nu­meroase întreprinderi industriale, în oraşul Timişoara, de exemplu, au fost ridicate importante unităţi prin­tre care : „Bela Bremer“, „Derma­­tina“, „Electromotor“, „Tehnometal“, Uzinele mecanice, Fabrica de paste făinoase. Combinatul de la Reşiţa şi-a sporit mult capacitatea de produc­ţie prin intrarea în funcţie a turnă­toriilor de oţel, de fontă, de ne­feroase, a secţiei de motoare Diesel electrice, a cuptoarelor adînci pen­tru laminoare ; el se va dezvolta şi mai mult în urma construirii celor două furnale de cîte 700 mc. şi a al­tor obiective. Progrese importante au fost obţi­nute în agricultura regiunii. Pe o­­goare lucrează peste 5.500 tractoare şi numeroase maşini agricole ; nu­mărul gospodăriilor agricole colec­tive milionare trece de 200. Odată cu transformările din În­treaga ţară — a spus cocătorul Ni­­colae Ciocîrlan de la Fabrica de ci­ment „Victoria socialistă“ din Turda — o puternică dezvoltare cunoaşte şi oraşul Turda. Numai în ultimii ani s-au construit şi pus în funcţiune întreprinderea „9 Mai“, noua trăgă­­torie de baie şi fabrica de oxigen la Uzinele „Industria Sîrmii“ , au fost reconstruit® şi înzestrate cu utilaj de înaltă tehnicitate Uzinele Chi­mice, Fabrica de ciment, întreprin­derea „Electroceramica“ şi altele. Noile linii tehnologice ce se mon­tează la Fabrica de ciment vor face să se dubleze producţia acestei uni­tăţi ; tot la Turda se află în con­strucţie o fabrică de unt. Numeroşi alegători au vorbit­ cu multă recunoştinţă despre grija par­tidului şi guvernului pentru conti­nua înflorire a regiunii Dobrogea în Dobrogea, atît de săracă In trecut, a spus bătrînul muncitor portuar Gavrilă Urdaş, s-au ridi­cat 36 de noi construcţii indus­triale. Printre acestea se numără termocentrala Ovidiu, o fabrică de ciment şi o întreprindere metalur­gică de utilaj la Medgidia, o uzină de acid sulfuric şi superfosfaţi la Năvodari, un combinat agroalimen­­tar la Tulcea, o fabrică de semice­­luloză la Palas şi altele. Portul Constanţa a fost modernizat şi do­tat cu noi instalaţii şi maşini, care uşurează munca lucrătorilor por­­tuari. Participanţii la discuţii au vorbit pe larg despre succesele obţinute în agricultura regiunii. Colectivizarea completă a agriculturii regiunii a contribuit la Schimbarea radicală a înfăţişării satului dobrogean, la îm­bunătăţirea traiului ţărănimii mun­citoare. Cu bucurie şi recunoştinţă au vor­bit la aceste adunări numeroşi ce­tăţeni despre grija pe care partidul şi guvernul o manifestă faţă de ne­voile materiale şi social-culturale ale oamenilor muncii. în toate lo­calităţile acestor regiuni, ca în în­treaga ţară, se desfăşoară în ritm rapid construcţia de locuinţe, în pe­rioada 1955—1960 în oraşele regiu­nii Braşov au fost construite pentru oamenii muncii aproape 6.000 de a­­partamente. Planul de sistematizare a oraşului Braşov prevede construi­rea a încă 10.000 de apartamente, până în anul 1965. In ultimii patru ani în regiunea Banat au fost ter­minate şi date în folosinţă 5.000 de apartamente, iar alte 2.000 se află în construcţie. în oraşul Turda în ultimii 4 ani au fost­ date în folo­sinţă 880 apartamente. La Con­stanţa, Tulcea, Medgidia, Man­galia, Năvodari, mai mult de 1.500 de familii s-au mutat în apar­tamente noi, confortabile. Peste 33.000 de colectivişti din regiunea Dobrogea şi-au ridicat case noi. La oraşe şi la sate au fost construite numeroase aşezăminte social-cultu­rale. A fost dezvoltată şi mo­dernizată în toate regiunile reţeaua comercială, cea de distribuţie a apei, noi progrese au fost înregistrate în domeniul îmbunătăţirii asistenţei sanitare, al transportului în comun etc. Alegătorii care au luat cuvântul la întîlnirile cu candidaţii lor, au fă­cut propuneri preţioase, referitoare la dezvoltarea pe mai departe a in­dustriei noastre socialiste, a agri­culturii şi culturii. Ei au arătat că în regiunile respective există posi­bilităţi pentru descoperirea şi mai buna punere în valoare a resurse­lor locale şi a rezervelor interne din întreprinderi, în scopul dezvol­tării economice şi cultural-sociale a regiunilor şi raioanelor. Mulţi vorbitori au făcut propu­neri cu privire la tot mai buna gos­podărire a oraşelor şi satelor, la îm­bunătăţirea continuă a gospodăriei comunale şi deservirii populaţiei, la îngrijirea şi păstrarea în condiţii cit mai bune a fondului de locuinţe. în cadrul acestor întîlniri alegă­torii şi candidaţii au analizat îm­preună cele mai bune mijloace de rezolvare a marilor sarcini cuprinse în Manifestul F.D.P., a propunerilor şi sugestiilor făcute de oamenii muncii, în numele tovarăşilor lor de muncă, vorbitorii s-au angajat să acorde şi în viitor un sprijin larg sfaturilor populare în rezolvarea treburilor obşteşti, să participe cu însufleţire la toate acţiunile care se vor iniţia pe plan local. Tovarăşii Petre Borilă, Mihai Da­­lea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlădeanu, întimpinaţi cu căldură de participanţi, au luat cuvîntul în încheierea întîlnirilor. Vorbitorii au subliniat marile succese pe care po­porul nostru le-a obţinut, sub con­ducerea partidului, în toate dome­niile de activitate şi sarcinile care stau în faţa oamenilor muncii în lupta pentru traducerea în viaţă a Directivelor celui de-al III-lea Con­gres al partidului, a planului de de­săvârşire a construcţiei socialiste în ţara noastră. Ei au arătat că alege­rile de la 5 martie constituie un mi­nunat prilej de mobilizare a între­gului popor la lupta pentru noi suc­cese în înflorirea continuă a patriei noastre. întîlnirile s-au transformat în ma­nifestări entuziaste ale dragostei şi ataşamentului întregului nostru popor faţă de încercatul său condu­cător, Partidul Muncitoresc Român, faţă de Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Agerpres) Cu paşi mari mai departe... (Urmare din pag. I-a) — In cartierul Crîngaşi s-a înfiinţat o amărită de şcoală abia în anul 1936. Funcţiona in nişte magherniţe, foste pe vremuri cîrciumi, avea un singur învă­ţător, iar copiii aduceau cite o bucată de lemn de acasă, să nu ingheţe de frig, iarna. Mulţi dintre cei ce sunteţi acum în sală, aţi trecut poate prin băn­cile acestei şcoli. Astăzi, copiii dumneavoastră învaţă într o şcoală modernă, luminoasă, o adevărată mindrie a raionului. Sunt peste 1000 de elevi iar numărul ca­drelor didactice pentru această şcoa­lă de 11 ani este de peste 40. In fie­care an, mai bine de 200 copii din car­tier pleacă la­­munte sau la­­mare, tri­mişi de stat să-şi refacă forţele iar în toamna trecută toţi copiii din closete I—VII au primit gratuit manuale şco­lare. Pe noi toţi, ne însufleţesc cuvin­tele scrise in Manifestul Consiliului Central al Frontului Democraţiei Popu­lare, cuvinte care exprimă propriile noastre gînduri şi simţăminte : ,,Am a­­tuns pe o culme de unde se înfăţişează limpede priveliştea viitorului minunat al patriei noastre". Vasile Matei a lucrat vreme înde­lungată ca tinichigiu la „Griviţa Ro­şie". Acum e pensionar. - Sînt fericit că am o bătrîneţe, li­niştită, senină — spunea el. Şi ca mine sînt sute şi sute de mii de oameni ai muncii. De multe ori, citesc prin ziare ştiri despre viaţa grea a muncitorilor din ţările capitaliste, văd fotografii de şomeri, căutind zadarnic de lucru. Aşa era cindva şi la noi. Dar totul a trecut ca un vis urît. Prin lupta partidului nos­tru, s-au schimbat vechile rinduieli şi alta nu­ e acum viaţa. In încheierea adunării a vorbit can­didatul circumscripţiei electorale Giu­ Ieşti pentru Marea Adunare Na­ţională, cazangiul ■ Tudor Berbecaru. Prezentlnd în faţa cetăţenilor tabloul vast, însufleţitor, al minunatelor reali­zări înfăptuite de poporul nostru sub conducerea partidului, vorbind apoi de perspectivele luminoase ce se des­chid in faţa ţării, el a arătat că Re­publica Populară Română şi-a câştigat un justificat prestigiu pe arena inter­naţională. Promovarea principiilor coexistenţei paşnice, contribuţia activă a ţării noastre în viaţa politică inter­naţională, propunerile sale constructive menite să statornicească pacea în lume, simbolizează dragostea fierbinte de pace a întregului nostru popor. Cuvintele vorbitorilor prezenţi la a­­dunarea cetăţenească, aplauzele lor entuziaste, lozincile scandate in cinstea partidului nostru iubit, au demonstrat adeziunea lor totală la politica parti­dului şi guvernului, hotârirea lor de a fi participanţi activi la înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de cel deal III-lea Congres al partidului. BROŞURA DESPRE ECONOMIA REGIUNII DEVA (coresp „Scîn­­teii").­­ Zilele acestea a ieşit de sub tipar bro­şura „Regiunea Hune­doara“, care cuprinde o descriere a economiei regiunii, cifre şi fapte despre dezvoltarea şti­inţei şi culturii, ocroti­rea sănătăţii oamenilor muncii etc. CONFERINŢE LA CASA ALEGATORULUI La casele alegătorului din oraşele şi satele re­giunii Bucureşti au loc în aceste zile numeroa­se manifestări politice şi cultural-artistice le­gate de alegerile de la 5 martie. In oraşul Giurgiu s-au ţinut conferinţele „Giur­giu ieri, şi azi“. ,.Reali­zările regimului demo­crat-popular în dome­niul sanitar" etc. Locui­torii comunei Seaca au ascultat conferinţa ,,Să ne cunoaştem patria“, iar cei din comuna Tă­­mădău au participat la o expunere în care s-a vorbit despre grija sta­tului nostru faţă de om. Deosebit de interesantă a fost expunerea în faţa hărţii intitulată „Cum va arăta R.P. Romînă în 1965“ ţinută în faţa ale­gătorilor din comuna Gh. Lazăr. DIAFILME ŞI DISCURI Peste 800 diafilme, realizate din iniţiativa Consiliului regional Bucureşti al F.D .„ sunt prezentate in aceste zile în satele şi oraşele regiunii. Ele înfăţişează succesele obţinute în anii puterii populare în dezvoltarea economică şi social-culturală a re­giunii. De asemenea, staţiile de radioficare şi cara­vanele cinematografice au primit pină acum citeva sute de discuri cu conţinut legat de ale­geri. INTHNIRI cu tinerii La Casa alegătorului nr. 3, raionul N. Bălces­­cu, din Capitală, are loc in fiecare zi un program bogat, atractiv. Zeci de cetăţeni vin aici la in­­tîlniri cu alegători virst­­nici, care povestesc des­pre mascarada votărilor din trecut, ascultă con­ferinţe despre realiză­rile regimului de demo­craţie populară, despre profundul caracter de­mocratic al alegerilor de azi etc. Recent, un mare număr de tineri din raion au ascultat o conferinţă în care s-a vorbit despre dreptul la învăţătură şi despre viaţa plină de bucurii a tineretului patriei noas­tre.­ ­❖ ro-CARNET ELECTORAL S­C­I­N­T­E­I­A : : : • Sfe ; i î s5 Ljjw • ■ • • —— ■•»••-« — m ’SSmm I Succesele muncitorilor din Delta j Datorită măsurilor luate, In ac­­t­­uala campanie de recoltare a stu­­­­fului din Delta Dunării, muncitorii f stuficoli au realizat pină la sfîrşi- I tul lunii ianuarie o producție egală f cu întreaga producţie de stuf din­­ campania anului 1959—1960. f Pentru sporirea randamentului de­­ recoltare a stufului, in Deltă func- | ţionează un număr sporit de agre­­­­gate. Transportul stufului de la f punctele de recoltare la depozit şi f debarcadere se face cu remorci j,tractate de tractoare uşoare. [Noi magazine în Capitală | Peste citeva zile reţeaua com­er­­­­ciala a Capitalei se va îmbogăţi cu­­ noi unităţi. Pe strada Aristide Briand­a nr. 20, se va deschide un magazin­­ specializat de încălţăminte, iar pe­­ B-dul Magheru nr. 1­3 un maga­­­­zin care va desface produsele fa­­­­bricii de pălării din Timişoara. Un­­ magazin de nasturi şi dantele va fi f deschis pe Calea Victoriei nr. 1 77-79. | Al 5-lea cinemascop [ Constructorii din cadrul grupului­­ de şantiere nr. 1 Botoşani au dat , in folosinţă, in cinstea alegerilor de 1 la 5 martie, cu o lună de zile ina­­­­inte de termen, clădirea noului ci­­­­nematograf din Dorohoi. Cinemato-­­ graful are o capacitate de 300­­locuri, ecran,lat și instalație pentru­­ sunet stereofonic. Acesta este cel­­ de-al 5-lea cinemascop din regiu­­­­nea Suceava. Modificări pe traseele unor autobuze I. T. B. Cu începere de la 1 martie 1961, în traseele unor linii de autobuze I.T.B. intervin următoarele modifi­cări: Linia de autobuze nr. 35, care cir­culă între Piaţa N. Bâlcescu şi cartie­rul Floreasca, îşi va continua tra­seul prin străzile : Glinka, Barbu Vă­­cărescu, Ceaikovski, iar Întoarcerea pe traseul cunoscut. De asemenea, linia de autobuze nr. 39, cu traseul între C.F.R. Răzoare şi şoseaua Ale­xandriei, va trece şi prin str. Amur­gului, şoseaua Măgurele, str. Cilii­­baba, Racus, prelungirea Ferentari până la drumul Ferentari. Linia de autobuze nr. 41, au traseul normal din Prelungirea Ferentari pină la Piaţa Ferentari, se va prelungi prin bd. Pieptănari pînă la cimitirul Şer­­ban-Vodă. Autobuzele cu nr. 59 îşi vor scurta traseul circulînd între sta­ţia C.F.R. Jilava şi comuna Adunaţii- Copăceni, iar spre Călugăreni vor circula autobuzele I.R.T.A. Expoziţie în uzină Membrii cercului de artă plastică de la uzinele „23 August“ din Bucu­reşti desfăşoară o bogată activitate. In cinstea alegerilor ei au pregătit o expoziţie de artă plastică pe care au deschis-o în incinta întreprinde­rii. Aici sunt expuse un număr de 60 lucrări de pictură şi grafică, re­­prezentînd portrete de deputaţi, muncitori fruntaşi, peisaje indus­triale din raion, aspecte de muncă de la turnătorie etc. -0*0- Semnarea tratatului privind regimul de frontieră romîno-sovietică La 27 februarie a.c. s-a semnat la București Tratatul privind re­gimul frontierei de stat romîno­­sovietice, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de fron­tieră înlocuind acordurile înche­iate în 1949, a căror valabilitate a expirat. Tratatul a fost semnat din partea guvernului R.P. Romíné de către A. Mălnășan, adjunct al mi­nistrului Afacerilor Externe al R. P. Romíné, iar din partea gu­vernului U.R.S.S. de către I. K. Jegalin, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Uniunii Sovie­tice în R.P. Romînă. TELEGRAME EXTERNE N. S. Hruşciov a sosit la Sverdlovsk SVERDLOVSK 28 (Agerpres). — TASS transmite : La 28 februarie Nikita Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a sosit la Sverdlovsk pentru a participa la lucrările Con­sfătuirii fruntaşilor din agricultură din regiunile şi republicile autono­me ale Uralului, în acelaşi timp la Sverdlovsk au sosit pentru a participa la Consfă­tuire Ghennadi Voronov, vicepre­şedinte al Biroului C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R., şi Dmitri Polean­­ski, preşedintele Consiliului de Mi­niștri al R.S.F.S.R ----------------0*0 După tratativele De Gaulle-Burghiba PARIS 28 (Agerpres). După în­cheierea tratativelor dintre genera­lul De Gaulle şi preşedintele Repu­blicii Tunisia, Burghiba, a fost dat publicităţii un comunicat comun, în legătură cu problema algeriană care, după cum s-a subliniat în declaraţii oficioase şi în comenta­riile ziarelor, a stat în centrul tra­tativelor dintre cei doi oameni de stat, în comunicat se spune că ea „a fost discutată pe larg în lumina recentelor evenimente şi în perspec­tiva viitorului Africii de nord“. In comunicat se afirmă că cei doi in­terlocutori „au constatat că în pre­zent există posibilităţi şi speranţe pentru o evoluţie pozitivă şi rapidă“. Observatorii politici subliniază însă că din comunicat lipsesc orice precizări şi orice indicaţii privind căile practice de realizare a unei asemenea evoluţii, în comentariul consacrat comuni­catului franco-tunisian, ziarul L’Hu­­manité, subliniază în legătură cu pasajul privind problema algeriană că „intr-adevăr există posibilitatea unei evoluţii pozitive şi rapide. Dar, scrie ziarul, ar fi necesar să se ex­plice cum s-a ajuns la această po­sibilitate, şi — ceea ce este esenţial — cum ar putea ea deveni o reali­tate. Guvernul provizoriu al Repu­blicii Algeria, arată „L'Humanité“ în continuare, a afirmat din nou la 16 ianuarie că este gata să înceapă negocieri asupra încetării focului şi garanţiilor autodeterminării. Nu de­pinde decit de guvernul francez să accepte această propunere şi „pro­cesul păcii“ va începe astfel în mod real“. PARIS 28 (Agerpres). — Cercurile opiniei publice franceze sunt sur­prinse de interviul acordat de Couve de Murville revistei ameri­cane „U. S. News and World Re­port“ în care ministrul de Externe francez declară că discutarea con­diţiilor autodeterminării Algeriei, poate avea loc numai „după ce osti­lităţile vor înceta în mod efectiv“. De asemenea, sublinierea lui Couve de Murville că „guvernul francez nu poate să accepte să pună viitorul Algeriei în mîinile unui grup, chiar dacă este vorba de cei care luptă împotriva noastră (adică guvernul provizoriu al Republicii Algeria — n.r.) este considerată la Paris ca un indiciu că autorităţile franceze continuă să ignore pe ade­văraţii reprezentanţi ai poporului algerian. Cu atît mai surprinzătoare apare această subliniere a ministru­lui de Externe francez, cu cit ea survine în acelaşi timp cu comuni­catul De Gaulle — Burghiba care întrevede „o evoluţie pozitivă şi rapidă în soluţionarea problemei algeriene“. 0*0----------­R­­F­G : Activitatea partidului Uniunea germană a păcii BONN 28 (Agerpres). — Ia laen­­derele din Germania occidentală se înfiinţează­ organizaţii ale noului partid Uniunea germană a păcii care intenţionează să ia parte ac­tivă la campania pentru alegerile în Bundestagul de la Bonn. După cum scrie ziarul „Frankfur­ter Rundschau“, la Frankfurt pe Main a avut loc o conferinţă de con­stituire în cadrul căreia a fost crea­tă organizaţia de partid din landul­­Hessen a Uniunii germane a păcii. Luînd cuvîntul la conferinţă, Lo­renz Knorr, membru al conducerii partidului, a subliniat că Uniunea germană a păcii cere să se pună imediat capăt militarizării Germa­niei occidentale, se pronunţă pentru dezarmare controlată, pentru inter­zicerea stocării de arme atomice pe teritoriul Germaniei, cere „neutra­litate garantată“ pentru cele două state germane şi încetarea „războ­iului rece". Knorr a criticat cu as­prime politica guvernului vest-ger­­man, declarînd că această politică împiedică tot mai mult destinderea încordării internaţionale El a cri­ticat poziţia conducerii de dreapta a P.S.D.G., care a capitulat, faţă de Uniunea creştin-democrată. - ------p»­o-----­ o-----------­ Demonstraţi* d* protest in ţaţa ambasadei americane din Rangoon Împotriva furnizării de arme fl muniţii purtind inscripţia „Made in U.S.A.“ trupelor d­ankalfiste ad­ulai d in nordul Birmaniei. Pag. 3 Ziarul atenian „A­rtitos Tipos" desp­e rezultatele aderă­ii G­eciei la N.A.T.O. ATENA 28 (Agerpres).­­ Ziarul atenian „Anexartitos Tipos“, tre­­cind în revistă rezultatele aderării Greciei la N.A T.O., constată că ,d in locul ridicării nivelului de trai, are loc pauperizarea poporului împovă­rat de greutatea apăsătoare a chel­tuielilor militare care reprezintă cea mai mare parte din venitul naţio­nal“... Aceste poveri militare, scrie ziarul, nu au ca scop „apărarea securităţii naţionale a Greciei“ ci decurg din „obligaţiile asumate faţă de alte state“. In cadrul N.A.T.O. „Grecia nu es­te tratată ca un aliat egal şi nici mă­car ca o tară prietenă“. In concluzie, ziarul Îşi exprimă pă­rerea că ţinînd seama „mai ales de noile condiţii internaţionale“, Gre­cia ar trebui să adopte o politică de neutralitate. Alegeri în condiţii de şantaj şi corupţie Corupţia şi teroarea care au în­soţit alegerile parlamentare desfă­şurate de curînd în Iran constituie tema unui articol publicat de săp­­tăminalul american „Time". In oraşul Kerman, unde sunt fa­bricate covoarele persane — scrie reviste­i candidatul anti­guvernamental Mozzafer Baghai, care a ciştigat cu o largă majori­tate de trei ori în alegerile ante­rioare, a obţinut de data aceasta numai 27 de voturi faţă de 2.000 ale candidatului guvernamental. Baghai a expediat prompt o tele­gramă O.N.U., în care se plinge că guvernul „a suprimat toate dreptu­rile şi libertăţile". Baghai a fost aruncat in închisoare. In oraşul Borazjan, muncitorii au organizat o grevă in semn de pro­test împotriva neregulilor electorale. Pe străzile Teheranului — sublinia­ză revista — au avut loc bătăi intre poliţie şi demonstranţi antiguverna­mentali. Ele s-au soldat cu 18 răniţi şi 80 persoane arestate. Poliţiştii au aruncat grenade cu gaze lacri­mogene intr-un grup care staţiona la un colţ de stradă şi abia mai tir­­ziu au aflat că oamenii... aşteptau autobuzul. A fost clar — scrie „Time“ - că noile alegeri s-au desfăşurat in aceleaşi condiţii de şantaj şi co­rupţie ca şi cele din august anul trecut. Un partid s-a arătat insă puternic, deşi nu a obţinut nici un mandat. Frontul Naţional a ordonat ca ele să fie boicotate. Din cei 600.000 de alegători din capitala ţării, Teheran, numai 65.000 s-au prezentat la urne. ___ DISPUTA TRUSTURILOR DE PRESĂ DIN ANGLIA „Ziarele şi revistele reprezintă In primul rind o afacere" — a scris nu de mult ziarul „Financial Times“, organul marii finanţe din Anglia. Bătălia îndîrjită ce se dă de o lună de zile Intre potentaţii presei britanice confirmă cu priso­sinţă această tristă realitate a lumii capitaliste. Despre ce este vorba ? La 25 ianuarie, marile trusturi de presă „Thomson news­papers" şi „Odhams Press“ au anunţat inten­ţia contopirii lor. Cum­­pănind grupul de ziare „Odhams", trustul Thom­son ar fi devenit stăpinul unei societăţi cu un ca­pital evaluat la aproxima­tiv 67 milioane lire sterline şi ar fi dispus de publica­rea a 200 de ziare şi re­viste. Vestea acestei afaceri i-a pus în mişcare pe pa­tronii altui trust — „Daily Mirror newspapers“. La numai 48 de ore după ce s-a aflat despre înţelege­rea intervenită intre Od­hams şi Thomson, „Daily Mirror" s-a oferit să cum­pere el acţiunile „Od­hams" cu 32.500.000 lire sterline (a­­dică cu 25% mai mult decit cursul lor pe piaţă), iar un reprezentant al său a declarat că este gata să se folosească de orice mijloace pentru a-şi ajunge ţelul. După cit se pare, zecile de milioane de lire sterline puse în joc de patronii lui „Daily Mirror“, in frunte cu Cecil King, au făcut ca Thomson newspa­pers" să piardă bătălia. Zilele aces­tea s-a anunțat că „Odhams Press" a încăput pe mina stăpânilor lui „Daily Mirror newspapers“, mărind astfel imperiul acestui trust de presă la aproximativ 500 reviste şi peste 300 alte publicaţii. „Pe plan strict financiar — men­ţionează săptămînalul „France Ob­­servateur“ — miza luptei dintre trusturile engleze de presă este proprietatea revistelor de mare ti­raj şi tehnice, dar nu putem să nu ne gîndim înainte de toate la viitorul lui „Daily Herald“, unul dintre cele două mari ziare laburiste, care se află din nefericire în centrul aces­tor tocmeli“. Intr-adevăr, cazul oficiosului la­burist „Daily Herald“ este tipic pentru consecinţele pe care le are pe plan politic concentrarea ziare­lor in mîinile cîtorva mari monopo­­lişti. Tirajul acestui ziar atin­sese prin 1930, cifra de 2.000.000 exemplare. Era vremea cind ziarul exprima poziţia orientării de stingă în mişcarea laburistă, ceea ce l-a­­ făcut să aibă popularitate in rîn­­durile oamenilor muncii. Marile monopoluri au socotit că este cazul­­ să folosească firma lui „Daily He­­­­rald“ in propriile lor scopuri. Cu bunăvoinţa liderilor de dreapta ai­­ partidului laburist, trustul „Odhams“­­ a cumpărat mai de mult ziarul „Daily Herald". Ce mai răminea­­ din influenţa mişcării sindicale asu- r pre acestui ziar in urma acestui­­ tîrg ? Evident în urma noilor tran­zacţii ale magnaţilor presei, linia acestui ziar va putea fi dictată şi mai făţiş de marii capitalişti ai presei. Noua afacere a potentaţilor pre­sei engleze vine la puţină vreme după încetarea apariţiei ziarelor „News Chronicle" (ziar liberal în­ghiţit de publicaţia reacţionară „Daily Mail“), „Star“ şi­­Empire News“, precedată in ultimii ani de suspendarea a numeroa­­se ziare de dimineaţă şi de seară din prov­icie, ca „Birmingham Ga­zette”, „Bulletin", „News“ (Glasgow), „Express“ (Li­verpool). Toate acestea arată cit de larg este fe­nomenul concentrării in presă, cu consecinţa lui directă : acapararea ziarelor de un număr tot mai mic de magnaţi ai presei, care imprimă zia­relor, costurilor de radio voinţa monopolurilor Ca răspuns la interpe­lările din parlament în legătură cu discuta dintre marii patroni al pr*«e', primul ministru britanic a promit cu generozitate că va face in viitor o.. declar­ţie, dar cind a fă­cut declaraţia a anunţat că „Gu­­vernul nu are nici o putere pentru a interveni In tranzacţiile finan­ciare", Puterea, intr-adevăr o au mono­polurile - după cum o dovedeşte si recenta afacere din domeniul presei din Anglia. Se confirmă me­reu $i mereu că mult trimbi­ata „libertate a presei“ se reduce in capitalism - după cum arăta incă cu 40 de ani In urmă V. I. Lenin — la libertatea de a cumpăra zia­rele şi pe publicişti, de a transfor­­ma D­esa Intr un instrument de­­în­şelare a maselor de oameni ai muncii, de influenţare a opiniei pu­blice in direcţia cerută de intere­sele antipopulare ale monopolurilor. P STANCESCU New Odhaitis-Thomson merger plans now probable Bli KEVMiTH FtM.'i > The “ ftiSy Wrrai " yyatHay ««(ipod w it* Dm. fur fhShs«!« T)y iflcrnv. live of <L> mvr> «hait* -uri. h» ;» rash for every if« ordiawy su.-.k uc.t m frihawts.. :He “ftaiiy' riirrwz*' is iehtjsifbg Odtianit s'iw-ktokSers with * hair wurth R& far harti unit <jf stock (tm? 6<»H ' j-This is rooihly Hvii * Use oris* steil-i hi-Mriv rtio'.-ti?;'* -if a K&AííVeí' r.>rt „Mirror“ își sporește oferta la 38,5 milioane lire sterline — astfel marchează, într-un titlu pe prima pagină, ziarul „Guardian“ ultimele episoade ale bă­tăliei dintre monopolurile presei engleze. “MIRROR’’ INCREASES BID TO 13&5M.

Next