Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)
1961-10-20 / nr. 5323
In aceste zile, în satele şi comunele regiunii Bucureşti muncile agricole de toamnă sînt în toi. Acum cîteva zile am trecut prin mai multe gospodării colective din raioanele Slobozia şi Feteşti. La Cosîmbeşti, raionul Slobozia, membrii gospodăriei colective „Timpuri Noi“ însămînţaseră 600 ha. cu grîu din cele 800 ha. planificate. Pe tarlalele acestei gospodării mecanizatorii din brigada condusă de Ion Cojocaru, de la S.M.T. Ciulnița, execută lucrări de bună calitate, lată-l pe tînărul tractorist Ion Banu (fotografia de sus) trăgînd brazde adinei la 28—30 cm. Zilnic el îşi depăşeşte norma la arat cu cite o ■.'■jumătate de hectar. La fel de bine lucrează şi tractoriştii Ion Radu, Ilie Păţică, despre care colectiviştii din Cosimireşti au numai cuvinte de laudă. Poposim în comuna Sudiţi, raionul Feteşti. Tractoarele şi mecanizatorii din brigada condusă de Vasile Mărăcine, de la S.M.T. Hagtent, sunt gata să înceapă din zori munca pe ogoarele gospodăriei colective „Ştefan Plavăţ“. Sunt gata dar, deşi soarele e sus, tractoriştii n-au pornit încă la lucru (fotografia din stînga jos). De ce? N-au unde aia. Degeaba au venit tractoriştii Constantin Dănescu şi Ilie Marinache să înceapă arăturile pe tarlaua brigăzii a H-a de cimp condusă de Dragu Prahoveanu. Colectiviştii din această brigadă au tăiat o parte din coceni, i-au făcut snopi, porumbul cules l-au aşezat în grămezi pe cîmp, în loc să-l transporte imediat (fotografia din dreapta jos). Mai e de mirare că în gospodărie semănatul griului întîrzie ? Comuna Sudiţi este aşezată cam departe de centrul raionului. Acesta însă nu-i un motiv care să-i împiedice pe activiştii Comitetului raional de partid Feteşti, ai sfatului popular raional să treacă pe aici, să-i ajute pe colectivişti să-şi organizeze cît mai bine munca în vederea terminării în cel mai scurt timp a însămînţărilor: : Text N. PETRESCU Foto : M. CIOC =♦♦♦♦= Imagini din două raioaneîn toiul muncilor agricole de toamnă PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul XXXI Nr. 5323 Vineri 20 octombrie 1961 8 PAGINI—40 BANI de foraj-extracţie Ploieşti Rezervele interne să fie mai bine folosite în perioada care a trecut din acest conducerile schelelor s-ar fi prepan, unităţile Trustului de foraj excupat de organizarea mai bună a fracţie Ploieşti au obţinut unele muncii brigăzilor de intervenţie de realizări în producţie. Au fost puse îmbunătăţirea calităţii lucrărilor în valoare noi zăcăminte petroliere în schela Băicoi, organizaţiile ude şi gazeifere, au crescut vitezele de bază au pus în discuţia comuniştii merţi la sondele de foraj, sarcinile lor problema efectuării de intervenprivind producţia de gaze şi gazaţii într-un timp mai scurt şi la un lună au fost îndeplinite şi depăşite în alt nivel calitativ. Dar acest luc Cu toate acestea, principalii indicatori de plan — producţia de ţiţei, sarcina de creştere a productivităţii muncii şi cea de reducere a preţului de cost — n-au fost îndepliniţi, în primele 9 luni ale anului trustul a rămas dator statului cantităţi însemnate de ţiţei şi şi-a depăşit cu mult preţul de cost. Se pune întrebarea: existau oare posibilităţi pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor de plan în unităţile Trustului de foraj-extracţie Ploieşti ? La începutul anului colectivul întreprinderii de foraj a trustului îşi propusese să reducă cît mai mult timpul de oprire a sondelor pentru instrumentaţii, pentru reparaţia utilajului şi datorită unor cauze ororii nu s-a făcut peste tot şi nu în mod sistematic. Se ridică necesitatea ca, odată cu intensificarea muncii politice, să se ia măsuri pentru ridicarea calificării sondorilor de la intervenţie şi pentru dotarea brigăzilor cu toate sculele şi dispozitivele de care au nevoie. Reducerea timpului de oprire a sondelor pentru intervenţii constituie o rezervă importantă pentru creşterea producţiei de ţiţei. Şi schelele au toate condiţiile să o valorifice din plin. , Una dintre sarcinile importate care se pun azi în faţa petroliştilor este intensificarea extracţiei din sondele vechi pentru îmbunătăţirea factorului de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte, realizarea acestei ganizatorice. An. sarcini depinde în gajamentul luat JjI/J UCtlVltatea TrUStiliul foarte mare măcu această ocazie prevedea reducerea timpului neproductiv sub 10 la sută din totalul timpului calendaristic. A fost oare respectat acest angajament ? Din păcate nu. Mult timp s-a pierdut la sonde datorită deselor reparaţii la agregate şi aprovizionării neritmice cu materiale. La baza tubulară de la Boldeşti nu se efectuează întotdeauna un control riguros la prăjini, reducţii şi dribolare, ceea ce duce de obicei la avarii. Timpul neproductiv ridicat şi avariile au constituit principalele cauze ale nerealizării planului la întreprinderea de foraj. Dacă stai de vorbă cu tov. Constantin Duţă, directorul schelei Cîmpina, ai impresia că aici s-a făcut totul pentru realizarea sarcinilor de plan. S-au executat la sonde diferite operaţii geologice şi tehnologice — retrageri, adiţionări, tratări cu diferite substanţe. Desigur, este pozitiv faptul că se caută să se folosesacă la maximum potenţialul fiecărei sonde. Dar asemenea măsuri se cer luate cu mult discernămînt. Unele măsuri geologo-tehnice luate în schela Cîmpina nu au avut rezultate corespunzătoare. Să ne referim numai la operaţiile de adiţionare. Acestea se fac cu scopul de a mări producţia sondelor, acolo unde condiţiile de zăcămînt permit. în primele 9 luni ale anului s-au efectuat la Cîmpina nu mai puţin de 56 asemenea operaţii, dar la o parte dintre ele rezultatele n-au fost cele scontate. în schela Băicoi nu s-au ales întotdeauna pentru reparaţii capitale sondele cu cele mai bune perspective, în schelele Boldeşti, Cîmpina şi Băicoi este prea mare durata de oprire a sondelor pentru înlocuiri de pompe, deparafinări şi alte operaţii. Din această cauză s-au înregistrat la sonde timpi neproductivi mari, au crescut pierderile de producţie. Tov. Petre Enache, directorul trustului, motivează că aceste pierderi de producţie s-ar datora unor cauze „obiective“. Este adevărat că uneori condiţiile de exploatare a sondelor sunt mai anevoioase. Totuşi, se puteau face multe economii dacă conducerea trustului şi sură de aplicarea şi extinderea noilor metode de extracţie a ţiţeiului. în unităţile trustului s-au făcut lucruri bune în ce priveşte aplicarea unor metode înaintate de extracţie. Se execută acidizări şi tratări cu diferite substanţe pentru mărirea afluxului de ţiţei în sonde, se folosesc filtre pentru combaterea viiturilor de nisip şi alte metode avansate. Dar se putea face mult mai mult. Sarcinile privind extinderea recuperării secundare a ţiţeiului nu au fost realizate. Pentru aceasta trebuiau forate mai multe sonde de injecţie, înţelegînd greşit importanţa extinderii recuperării secundare, trustul a amînat forajul acestor sonde, n-a ţinut seama că şi de la sondele vechi se pot obţine producţii suplimentare de ţiţei dacă se introduc metodele avansate de extracţie. Institutul nostru care are sarcina să execute proiectele necesare în vederea extinderii metodelor de recuperare secundară, ne spunea tovarăşul Gh. Aldea, directorul Institutului de cercetări pentru foraj şi extracţie Cîmpina se vede de multe ori în situaţia că nu poate duce la capăt în termenul stabilit proiectele necesare, datorită faptului că în unele schele se tergiversează pregătirea condiţiilor ce trebuie create în acest scop. Din această cauză nu cunoaştem caracteristicile stratului petrolier şi nu putem preciza noi locaţii pentru sonde de injecţie în vederea extinderii recuperării secundare. Pînă la sfîrşitul anului mai sînt doar cîteva luni. Trăgînd învăţăminte din lipsurile care s-au manifestat pînă acum, conducerea trustului împreună cu conducerile schelelor trebuie să ia măsuri care să asigure îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi să se creeze condiţiile necesare realizării în mod ritmic şi la toţi indicii a planului pe anul 1962. Există toate posibilităţile ca, în scurt timp, lucrurile să se îmbunătăţească în schelele aparţinînd acestui trust. ing. N. PANTILIE coresp. „Scînteii“ In interiorul ziarului. • R. Atanasescu, C. Linte: Condiţii asemănătoare — recolte diferite (pag. 2-a). • Din presa locală — Forme şi metode eficace ale muncii politice pentru colectivizarea agriculturii (pag. 2-a). • De la corespondentul nostru la Moscova: Vorbesc făuritorii construcției comuniste (pag. 8-a). Lucrările Congresului al a P. C. N. S. Şedinţa din dimineaţa de 19 octombrie MOSCOVA 19 (Agerpres). —■ TASS transmite : La 19 octombrie, ora 10 dimineaţa, ora Moscovei, Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi-a reluat lucrările. în cadrul şedinţei de dimineaţă au început dezbaterile pe marginea Raportului de activitate al Comitetului Central al P.C.U.S. la cel de-al XXII-lea Congres şi a Raportului cu privire la proiectul de Program al partidului, care au fost prezentate de Nikita Hruşciov în primele două zile ale lucrărilor Congresului, precum şi pe marginea Raportului de activitate al Comisiei centrale de revizie. Luînd primul cuvîntul P. N. Demirev, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S., a declarat că noul Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice constituie un cod al înţelepciunii marxism-leninismului creator. El se distinge prin profunzime ştiinţifică, prin indicarea concretă a căilor de construire a comunismului. După Congresul al XX-lea al P.C.U.S., a arătat vorbitorul, Uniunea Sovietică a parcurs un drum greu, dar glorios. A crescut prestigiul ei pe arena internaţională. Umăr la umăr cu Uniunea Sovietică păşeşte puternica familie a ţărilor socialiste. Referindu-se la progresul tehnic al industriei din Moscova, Demirev a arătat că pînă la sfîrşitul septenalului (1965) în capitala Uniunii Sovietice vor fi complet automatizate 75 de uzine şi fabrici, peste 700 de secţii de producţie. Anul acesta, industria Moscovei va atinge, în ce priveşte producţia globală şi productivitatea muncii, nivelul prevăzut pentru cel de-al patrulea an al septenalului. Primul secretar al organizaţiei de partid din Moscova a comunicat că datorită creării unei puternice industrii de construcţii a devenit posibilă accelerarea ritmului de construire a locuinţelor la Moscova. In ultimii 10 ani volumul construcţiei de locuinţe a sporit de 7 ori. In anul în curs la Moscova se vor construi locuinţe cu o suprafaţă de peste 3 milioane m.p. „Nici un oraş din lume nu cunoaşte un ritm similar de construcţii de locuinţe“. Piotr Demirev a declarat că colectivele întreprinderilor din Moscova propun iniţierea unei întreceri comuniste unionale. Această întrecere ar corespunde actualei etape a construcţiei comuniste. Delegaţii la Congres au primit cu aplauze propunerea moscoviţilor. Luînd in continuare cuvîntul, Nicolai Podgornîi, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina, a declarat că Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., congresul constructorilor comunismului, va ocupa un loc remarcabil iv, istoria întregii mişcări comuniste. Întregul popor ucrainean aprobă fierbinte activitatea C.C. al P.C.U.S., în frunte cu Nikita Hruşciov, eminent activist de partid şi de stat. Poporul ucrainean nu-şi va precupeţi forţele pentru traducerea în viaţă a măreţelor planuri ale partidului. N. Podgornîi a făcut cunoscut că Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist din Ucraina a aprobat în unanimitate proiectul de Program al P.C.U.S. Sarcinile septenalului sunt îndeplinite de poporul ucrainean cu un (Continuare in pag. VIII-a) ÎN PAGINILE 3-7 Cu privire la Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Raportul prezentat de tovarășul. N. S. Hrușciov la cel de-al XXII-lea Conres al Partidului Curau,ist al Uniunii Sovietice Utilaje noi în fabrică Zilele acestea, la fabrica „Celuloidul“ din Capitală au fost terminate lucrările de montare a noi utilaje. Printre acestea se numără maşini de injectat şi suflat, cu ajutorul cărora se vor fabrica o gamă bogată de articole de uz casnic şi jucării din mase plastice. De asemenea, au mai intrat în producţie matriţe pentru o serie de jucării executate din mase plastice şi a început producţia unor noi articole de menaj, într-o mare varietate de culori. TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Româno Gheorghe Gheorghiu-Dej a trimis lui Muhammed Zahir Şah, regele Afganistanului, cu ocazia aniversării zilei sale de naştere, următoarea telegramă: Cu ocazia aniversării zilei de naştere a Majestăţii Voastre, exprim sincerele mele felicitări şi calde urări de bine pentru majestatea voastră şi pentru prosperitatea poporului afgan-prieten. La această telegramă regele Afganistanului Muhammed Zahir Şah a trimis următorul răspuns: Mulţumind Excelenţei Voastre pentru amabila telegramă de felicitare pe care aţi binevoit să mi-o adresaţi cu ocazia aniversării zilei mele de naştere, vă exprim urările cele mai sincere pentru fericirea dv. personală şi pentru prosperitatea poporului român. Din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri al R.P.R. exprimă durerea lor profundă cu prilejul încetării din viaţă a lui Mihail Sadoveanu. Strălucit om de cultură, marele scriitor al poporului român a creat în literatura noastră opere de valoare universală. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Patriot luminat şi democrat convins, el a activat pe tărâm obştesc şi în viaţa noastră de stat. Mihail Sadoveanu a fost un militant de seamă în lupta pentru marea cauză a păcii, socialismului şi a prieteniei între popoare. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMINE CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMINE ★ * * Populare cu adîncă durere că în ziua de 19 micianul Mihail Sadoveanu, luptă-octombrie 1961, ora 9, a încetat din tot neobosit pentru înflorirea paviaţă, în urma unei boli îndelungatriei noastre socialiste, pentru pacete şi grele, marele scriitor, acade şi înţelegere între popoare. Academia Republicii Române, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Uniunea Scriitorilor şi Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă anunţă A încetat din viaţă cel mai mare artist al prozei romîneşti, scriitorul cetăţean, legat prin toată fiinţa sa de idealurile cele mai înalte ale poporului nostru, maestrul iubit şi venerat, Mihail Sadoveanu. S-a născut în ziua de 5 noiembrie 1880 intr-o familie modestă la Paşcani, tîrg de oameni umili şi necăjiţi, de atîtea ori evocat în scrierile sale. Vădeşte din fragedă tinereţe o dragoste nemărginită pentru lumea celor obidiţi, ale căror suferinţe îndurate sub orînduirea burgheziei şi a moşierimii, constituie principalul său izvor de inspiraţie. Debutează la începutul acestui veac afirmîndu-se ca un scriitor de o excepţională forţă. Cunoscător al vieţii poporului, însufleţit de o concepţie democratică, străbate neobosit satele şi tîrgurile, ascultă păsurile şi suferinţele oamenilor simpli pe care le repovesteşte apoi ce o neegalată artă. Iubitor al literaturii clasice universale, cititor pasionat al clasicilor ruşi, despre ale căror opere a scris pagini minunate, Mihail Sadoveanu se manifestă ca un adept al realismului în literatură, îrtreaga sa operă scrisă pînă la eliberarea ţării de sub jugul fascist, este o cronică vie şi emoţionantă, plină de dragoste pentru lumea celor exploataţi şi de ură înverşunată împotriva exploatatorilor. Cîntăreţ inspirat al plaiurilor ţării, Mihail Sadoveanu a evocat cu nesfîrşită dragoste şi măiestrie natura patriei, izvor de viaţă şi pavăză a omului asuprit de orînduirea burghezo-moşierească. ACADEMIA UNIUNEA SCRIITORILOR REPUBLICII POPULARE ROMINE COMITETUL NAŢIONAL MINISTERUL PENTRU APĂRAREA PĂCII INVĂŢĂMÎNTULUI ŞI CULTURII DIN R. P. ROMINA boieri, încredinţat că poporul este făuritorul istoriei. Povestirile sale din trecut sînt o pledoarie înflăcărată despre superioritatea poporului asupra moşierimii, o pledoarie convingătoare pentru drepturile ţărănimii asupra pămîntului acaparat de boieri şi arendaşi. Viaţa umilă şi mizeră a micilor funcţionari, vegetînd în tîrguri uitate („Locul unde nu s-a întîmplat nimic“), oameni osîndiţi la o viade o înaltă conştiinţă cetăţenească, democratică, au făcut ca opera sa să fie îndrăgită de popor, dar să şi întîmpine duşmănia înverşunată a fasciştilor, care nu odată i-au ars scrierile în pieţe publice. Imediat după 23 August 1944, Mihail Sadoveanu a intrat în primele rînduri ale luptătorilor pentru cauza poporului, pentru socialism, pentru pace, împletind în mod exemplar activitatea literară cu a omului de stat. La o vîrstă înaintată, bucurîndu-se de respectul întregului popor, avînd în urma sa o operă uriașă, Mihail Sadoveanu a urcat încă o treaptă în arta sa, pe calea realismului socialist, avîntîndu-se cu îndrăzneală creatoare pe drumul literaturii noi, devenind, prin scrierile şi îndemnurile lui, un sfetnic înţelept al scriitorilor, un militant neobosit pentru literatura zilelor noastre. „Păuna Mică“, „Mitrea Cocor“, „Nada Florilor", „Aventură în lunca Dunării“ sînt opere ale unui artist necontenit însufleţit de idealurile cele mai înaintate ale epocii sale. în „Mitrea Cocor“ cititorul reîntîlneşte ţăranul revoltat din pera anterioară a lu Mihail Sadoveanu. Dar spre deosebire de acest ţăran răzvrătit doar, Mitrea, ajutat de partid şi prin experienţa căpătată în Uniunea Sovietică, ajunge la înţelegerea superioară a realităţii şi ia parte la lupta maselor conduse de partid. Mitrea Cocor este primul erou de tip nou al literaturii noastre realist-socialiste. La aceeaşi vîrstă înaintată, Mihail Sado-Pătrunsă de un profund caracter ţă lipsită de perspective, i-au inspi reanu a dat dovada unei inepuizabi )era sa e mărturia unei rat pagini pline de compasiune şi le exigenţe artistice, rescriindu-şi patriotic, opera simpatii calde pentru toţi asupriţii, indiferent de originea lor naţională. Mihail Sadoveanu este întemeietorul romanului istoric romînesc, pe care l-a dus la o mare strălucire, în „Şoimii“, „Neamul Şoimăreştilor“, „Zodia cancerului", „Fraţii Jderi”, a descris aspecte ale luptei înverşunate dintre răzeşi şi de mîhnire pentru destinele unor fiinţe urgisite să-şi mistuie energiile sub capitalism. Maestru al limbii literare, a folosit graiul viu al poporului, limba baladelor şi cronicilor. Stilul plastic, plin de sevă ca însăşi natura pe care a iubit-o, constituie o înaltă şcoală de măiestrie artistică. Aceste neasemuite daruri, slujite . . .povestirea de tinereţe „Şoimii“, care a devenit, sub titlul „Nicoară Potcoavă", o culme a creaţiei sale, mărturie a bătăliilor date de poporul nostru pentru libertate, a strînsei prietenii şi a înţelegerii dintre poporul nostru și popoarele vecine de la Răsărit. (Continuare în pag. II-a) Cu angajamentul anual îndeplinit CLUJ (coresp. „Scînteii”). Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din cadrul Direcţiei regionale C.F.R. Cluj au raportat la 1 octombrie îndeplinirea angajamentului luat la începutul anului de a obţine la preţul de cost economii peste plan în valoare de 4.660.000 lei. La baza succeselor ceferiştilor de aici au stat traducerea în fapte a măsurilor prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice privitoare la îmbunătăţirea circulaţiei şi exploatării parcului de material rulant, ca şi aplicarea unui regim mai raţional de folosire a combustibilului şi a celorlalte materiale. In cursul acestui an au fost mai bine organizate operaţiile de încărcare-descărcare a vagoanelor în vederea sporirii vitezei comerciale a trenurilor. Ceferiştii din cadrul direcţiei regionale au hotărît zilele acestea să mai realizeze pînă la sfîrşitul anului încă un milion lei economii peste plan. =♦♦♦= DIN TOATĂ ŢARA Descoperiri arheologice Specialişti ai Muzeului de Istorie a oraşului Bucureşti au descoperit, cu prilejul unor săpături efectuate în comuna Tînganu, din apropierea Capitalei, urme ale unei aşezări getodacice cuprinzind bordeie, gropi pentru depozitarea alimentelor ete. Tot în această comună s-au descoperit şi numeroase monede, vase şi unelte din epoca feudală. ION VREJU coresp. voluntar La Roşiori — o gară modernă în cadrul acţiunii dedezvoltare şi modernizare a transportului feroviar, recent s-a dat în folosinţă noua clădire a staţiei Roşiori-Nord, de pe linia ferată Bucureşti—Timişoara. Construcţia se încadrează în aspectul general al lucrărilor efectuate pe acest traseu feroviar. Ea este o clădire modernă, cu un aspect exterior şi interior foarte plăcut ; în interior este tapetată cu materiale plastice. Clădirea este dotată cu instalaţii centrale de încălzire şi ventilaţie, cu iluminat fluorescent. Pentru buna deservire a călătorilor au fost amenajate săli de aşteptare confortabile, camera „mamei şi copilului“, un restaurant încăpător, precum şi o autogara I.R.T.A. şi un oficiu P.T.T.R. (Agerpres) Noi unităţi comerciale In ultimul timp au fost deschise în oraşul Ploieşti 8 unităţi comerciale noi : un mare magazin de mobilă, bufetul expres „Bucureşti", cofetăria „Bulevard", un magazin cu produse lactate, unul de prezentare şi desfacere a încălţămin- tei etc. In cartierul muncitoresc al Combinatului „Karl Marx“ din Tirnăveni s-a dat in folosinţă de curînd un modern complex comercial. El este alcătuit din unităţi de desfacerea plinii,, cărnii şi altor produse alimentare, cuprinzind, totodată, magazine de produse industriale, o tutungerie şi o frizerie. II Intr-unui din noile blocuri construite recent la Tg. Mureş a fost amenajat un magazin model pentru desfacerea legumelor şi fructelor. Mobilierul, cu o linie elegantă, modernă, este realizat din revirie imbricată In masă plastică. Pregătiri pentru anul viitor PETROŞENI (red. ziarului „Steagul Roşu“). La minele din cadrul combinatului carbonifer din Valea Jiului au fost luate o serie de măsuri pentru mărirea capacităţilor de producţie în vederea îndeplinirii sarcinilor sporite de plan pe anul viitor. între altele, s-au construit 3 funiculare noi pentru şist, la minele Lupeni, Petrila şi Jieţ, puţuri noi la minele Lupeni, Aninoasa etc. Consfătuire cu activiştii culturali La casa raională de cultură „Petőfi Sándor“ din Bucureşti s-au adunat aproape 300 de bibliotecari, responsabili de cinematografe, directori de cămine culturale din oraş. Activişti ai secţiunii culturale a Sfatului popular al Capitalei au dat consultaţii de specialitate privind metodica şi conţinutul unor forme de activitate la căminele culturale, unele mijloace de îndrumare a lecturii cititorilor, felul cum poate contribui mai bine filmul la formarea conştiinţei socialiste a oamenilor etc. NICOLAE NAN coresp. voluntar