Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)

1961-10-20 / nr. 5323

In aceste zile, în satele şi comu­nele regiunii Bucureşti muncile agricole de toamnă sînt în toi. Acum cîteva zile am trecut prin mai multe gospodării colective din raioanele Slobozia şi Feteşti. La Co­­sîmbeşti, raionul Slobozia, membrii gospodăriei colective „Timpuri Noi“ însămînţaseră 600 ha. cu grîu din cele 800 ha. planificate. Pe tarlalele acestei gospodării mecanizatorii din brigada condusă de Ion Cojocaru, de la S.M.T. Ciulnița, execută lu­crări de bună calitate, lată-l pe tînărul tractorist Ion Banu­ (foto­grafia de sus) trăgînd brazde adinei la 28—30 cm. Zilnic el îşi depăşeşte norma la arat cu cite o ■.'■jumătate de hectar. La fel de bine lucrează şi tractoriştii Ion Radu, Ilie Păţică, despre care colectiviştii din Cosim­­ireşti au numai cuvinte de laudă. Poposim în comuna Sudiţi, raio­nul Feteşti. Tractoarele şi mecani­zatorii din brigada condusă de Va­sile Mărăcine, de la S.M.T. Hagtent, sunt gata să înceapă din zori munca pe ogoarele gospodăriei colective „Ştefan Plavăţ“. Sunt gata dar, deşi soarele e sus, tractoriştii n-au pornit încă la lucru (fotografia din stînga jos). De ce? N-au unde aia. Degeaba au ve­nit tractoriştii Constantin Dănescu şi Ilie Marinache să înceapă arătu­rile pe tarlaua brigăzii a H-a de cimp condusă de Dragu Praho­­veanu. Colectiviştii din această brigadă au tăiat o parte din coceni, i-au făcut snopi, porumbul cules l-au aşezat în grămezi pe cîmp, în loc să-l transporte imediat (fo­tografia din dreapta jos). Mai e de mirare că în gospodărie semănatul griului întîrzie ? Comuna Sudiţi este aşezată cam departe de centrul raionului. Ace­sta însă nu-i un motiv care să-i îm­piedice pe activiştii Comitetului ra­­ional de partid Feteşti, ai sfatului popular raional să treacă pe aici, să-i ajute pe colectivişti să-şi orga­nizeze cît mai bine munca în ve­derea terminării în cel mai scurt timp a însămînţărilor: : Text N. PETRESCU Foto : M. CIOC =♦♦♦♦= Imagini­­ din două raioane­­în toiul muncilor agricole de toamnă PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul XXXI Nr. 5323 Vineri 20 octombrie 1961 8 PAGINI—40 BANI de foraj-extracţie Ploieşti Rezervele interne să fie mai bine folosite în perioada care a trecut din acest conducerile schelelor s-ar fi prep­­an, unităţile Trustului de foraj­ ex­­cupat de organizarea mai bună a fracţie Ploieşti au obţinut unele muncii brigăzilor de intervenţie de realizări în producţie. Au fost puse îmbunătăţirea calităţii lucrărilor în valoare noi zăcăminte petroliere în schela Băicoi, organizaţiile ude şi gazeifere, au crescut vitezele de bază au pus în discuţia comunişti­­i merţi la sondele de foraj, sarcinile lor problema efectuării de interven­­privind producţia de gaze şi gaza­­ţii într-un timp mai scurt şi la un lună au fost îndeplinite şi depăşite­ în alt nivel calitativ. Dar acest luc Cu toate acestea, principalii indi­catori de plan — producţia de ţi­ţei,­ sarcina de creştere a producti­vităţii muncii şi cea de reducere a preţului de cost — n-au fost înde­pliniţi, în primele 9 luni ale anu­lui trustul a rămas dator statului cantităţi însemnate de ţiţei şi şi-a depăşit cu mult preţul de cost. Se pune întrebarea: existau oare posibilităţi pentru îndeplinirea tu­turor sarcinilor de plan în unităţi­le Trustului de foraj-extracţie Ploieşti ? La începutul anului colectivul în­treprinderii de foraj a trustului îşi propusese să reducă cît mai mult timpul de oprire a sondelor pentru instrumentaţii, pentru reparaţia utilajului şi dato­rită unor cauze or­orii nu s-a făcut peste tot şi nu în mod sistematic. Se ridică necesita­tea ca, odată cu intensificarea mun­cii politice, să se ia măsuri pentru ridicarea calificării sondorilor de la intervenţie şi pentru dotarea bri­găzilor cu toate sculele şi dispozi­tivele de care au nevoie. Reducerea timpului de oprire a sondelor pentru intervenţii consti­tuie o rezervă importantă pentru creşterea producţiei de ţiţei. Şi schelele au toate condiţiile să o va­lorifice din plin. , Una dintre sarcinile importa­­te care se pun azi în faţa petroliştilor este intensificarea extracţiei din sondele vechi pentru îmbunătăţirea factorului de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte, r­ealizarea acestei ganizatorice. An­­. sarcini depinde în gajamentul luat JjI/J UCtlVltatea TrUStiliul foarte mare mă­cu această ocazie prevedea reduce­rea timpului ne­productiv sub 10 la sută din totalul timpului calenda­ristic. A fost oare respectat acest angajament ? Din păcate nu. Mult timp s-a pierdut la sonde datorită deselor reparaţii la agre­gate şi aprovizionării neritmice cu materiale. La baza tubulară de la Boldeşti nu se efectuează întotdea­una un control riguros la prăjini, reducţii şi drib­olare, ceea ce duce de obicei la avarii. Timpul ne­productiv ridicat şi avariile au constituit principalele cauze ale nerealizării planului la întreprinde­rea de foraj. Dacă stai de vorbă cu tov. Cons­tantin Duţă, directorul schelei Cîm­­pina, ai impresia că aici s-a făcut totul pentru realizarea sarcinilor de plan. S-au executat la sonde di­ferite operaţii geologice şi tehnolo­gice — retrageri, adiţionări, tratări cu diferite substanţe. Desigur, este pozitiv faptul că se caută să se folosesacă la maximum poten­ţialul fiecărei sonde. Dar asemenea măsuri se cer luate cu mult discer­­nămînt. Unele măsuri geologo-teh­­nice luate în schela Cîmpina nu au avut rezultate corespunzătoare. Să ne referim numai la operaţiile de adiţionare. Acestea se fac cu scopul de a mări producţia sondelor, a­­colo unde condiţiile de zăcămînt permit. în primele 9 luni ale anului s-au efectuat la Cîmpina nu mai puţin de 56 asemenea operaţii, dar la o parte dintre ele rezultatele n-au fost cele scontate. în schela Băicoi nu s-au ales întotdeauna pentru reparaţii capitale sondele cu cele mai bune perspective, în schelele Boldeşti, Cîmpina şi Băicoi este prea mare durata de o­­prire a sondelor pentru înlocuiri de pompe, deparafinări şi alte ope­raţii. Din această cauză s-au înre­gistrat la sonde timpi neproductivi mari, au crescut pierderile de pro­ducţie. Tov. Petre Enache, directorul trustului, motivează că aceste pier­deri de producţie s-ar datora unor cauze „obiective“. Este adevărat că uneori condiţiile de exploatare a sondelor sunt mai anevoioase. To­tuşi, se puteau face multe econo­mii dacă conducerea trustului şi sură de aplicarea şi extinderea noi­lor metode de ex­tracţie a ţiţeiului. în unităţile trus­tului s-au făcut lucruri bune în ce priveşte aplica­rea unor metode înaintate de ex­tracţie. Se execută acidizări şi tra­tări cu diferite substanţe pentru mărirea afluxului de ţiţei în sonde, se folosesc filtre pentru combate­rea viiturilor de nisip şi alte meto­de avansate. Dar se putea face mult mai mult. Sarcinile privind extin­derea recuperării secundare a ţi­ţeiului nu au fost realizate. Pentru aceasta trebuiau forate mai multe sonde de injecţie, înţelegînd greşit importanţa extinderii recuperării secundare, trustul a amînat forajul acestor sonde, n-a ţinut seama că şi de la sondele vechi se pot obţine producţii suplimentare de ţiţei dacă se introduc metodele avansate de extracţie. Institutul nostru care are sarci­na să execute proiectele necesare în vederea extinderii metodelor de recuperare secundară, ne spunea tovarăşul Gh. Aldea, directorul In­stitutului de cercetări pentru foraj şi extracţie Cîmpina se vede de multe ori în situaţia că nu poate duce la capăt în termenul stabilit proiectele necesare, datorită faptu­lui că în unele schele se tergiver­sează pregătirea condiţiilor ce tre­buie create în acest scop. Din a­­ceastă cauză nu cunoaştem caracte­risticile stratului petrolier şi nu pu­tem preciza noi locaţii pentru son­de de injecţie în vederea extinderii recuperării secundare. Pînă la sfîrşitul anului mai sînt doar cîteva luni. Trăgînd învăţă­minte din lipsurile care s-au mani­festat pînă acum, conducerea trus­tului împreună cu conducerile sche­lelor trebuie să ia măsuri care să asigure îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi să se creeze condiţiile necesare realizării în mod ritmic şi la toţi indicii a planului pe anul 1962. Există toate posibili­tăţile ca, în scurt timp, lucrurile să se îmbunătăţească în schelele apar­­ţinînd acestui trust. ing. N. PANTILIE coresp. „Scînteii“ In interiorul ziarului. • R. Atanasescu, C. Linte: Condiţii asemănătoare — re­colte diferite (pag. 2-a). • Din presa locală — Forme şi metode eficace ale muncii politice pentru colectivizarea a­­griculturii (pag. 2-a). • De la corespondentul nostru la Moscova: Vorbesc făuritorii construcției comuniste (pag. 8-a). Lucrările Congresului al a­ P. C. N­. S. Şedinţa din dimineaţa de 19 octombrie MOSCOVA 19 (Agerpres). —■ TASS transmite : La 19 octombrie, ora 10 dimineaţa, ora Moscovei, Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi-a reluat lucrările. în cadrul şedinţei de dimineaţă au început dezbaterile pe marginea Raportului de activitate al Comi­tetului Central al P.C.U.S. la cel de-al XXII-lea Congres şi a Rapor­tului cu privire la proiectul de Pro­gram al partidului, care au fost prezentate de Nikita Hruşciov în primele două zile ale lucrărilor Congresului, precum şi pe marginea Raportului de activitate al Comisiei centrale de revizie. Luînd primul cuvîntul P. N. De­­mirev, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S., a declarat că noul Program al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovie­tice constituie un cod al înţelep­ciunii marxism-leninismului crea­tor. El se distinge prin profunzime ştiinţifică, prin indicarea concretă a căilor de construire a comunis­mului. După Congresul al XX-lea al P.C.U.S., a arătat vorbitorul, Uniu­nea­­ Sovietică a parcurs un drum greu, dar glorios. A crescut presti­giul ei pe arena internaţională. Umăr la umăr cu Uniunea Sovietică păşeşte puternica familie a ţărilor socialiste. Referindu-se la progresul tehnic al industriei din Moscova, Demirev a arătat că pînă la sfîrşitul septe­­nalului (1965) în capitala Uniunii Sovietice vor fi complet automa­tizate 75 de uzine şi fabrici, peste 700 de secţii de producţie. Anul acesta, industria Moscovei va atinge, în ce priveşte producţia globală şi productivitatea muncii, nivelul prevăzut pentru cel de-al patrulea an al septenalului. Primul secretar al organizaţiei de partid din Moscova a comunicat că datorită creării unei puternice in­dustrii de construcţii a devenit po­sibilă accelerarea ritmului de con­struire a locuinţelor la Moscova. In ultimii 10 ani volumul construc­ţiei de locuinţe a sporit de 7 ori. In anul în curs la Moscova se vor construi locuinţe cu o supra­faţă de peste 3 milioane m.p. „Nici un oraş din lume nu cunoaşte un ritm similar de construcţii de lo­cuinţe“. Piotr Demirev a declarat că co­lectivele întreprinderilor din Mos­cova propun iniţierea unei între­ceri comuniste unionale. Această întrecere ar corespunde actualei etape a construcţiei comuniste. Delegaţii la Congres au primit cu aplauze propunerea moscoviţilor. Luînd in continuare cuvîntul, Nicolai Podgornîi, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina, a declarat că Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., congresul constructorilor comunis­mului, va ocupa un loc remarcabil iv, istoria întregii mişcări comu­niste. Întregul popor ucrainean aprobă fierbinte activitatea C.C. al P.C.U.S., în frunte cu Nikita Hruşciov, emi­nent activist de partid şi de stat. Poporul ucrainean nu-şi va precu­peţi forţele pentru traducerea în viaţă a măreţelor planuri ale par­tidului. N. Podgornîi a făcut cunoscut că Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist din Ucraina a aprobat în unanimitate proiectul de Program al P.C.U.S. Sarcinile septenalului sunt înde­plinite de poporul ucrainean cu un (Continuare in pag. VIII-a) ÎN PAGINILE 3-7 Cu privire la Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Raportul prezentat de tovară­șul. N. S. Hrușciov la cel de-al XXII-lea Con­res al Partidu­lui Curau,ist al Uniunii Sovietice Utilaje noi în fabrică Zilele acestea, la fabrica „Celu­loidul“ din Capitală au fost termi­nate lucrările de montare a noi utilaje. Printre acestea se numără maşini de injectat şi suflat, cu aju­torul cărora se vor fabrica o gamă bogată de articole de uz casnic şi jucării din mase plastice. De asemenea, au mai intrat în producţie matriţe pentru o serie de jucării executate din mase plastice şi a început producţia unor noi articole de menaj, într-o mare va­rietate de culori. TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Româno Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej a trimis lui Muhammed Zahir Şah, regele Afganistanului, cu ocazia aniversării zilei sale de naştere, următoarea telegramă: Cu ocazia aniversării zilei de naştere a Majestăţii Voastre, exprim sincerele mele felicitări şi calde urări de bine pentru majestatea voas­tră şi pentru prosperitatea poporului afgan-prieten. La această telegramă regele Afganistanului Muhammed Zahir Şah a trimis următorul răspuns: Mulţumind Excelenţei Voastre pentru amabila telegramă de feli­citare pe care aţi binevoit să mi-o adresaţi cu ocazia aniversării zilei mele de naştere, vă exprim urările cele mai sincere pentru fericirea dv. personală şi pentru prosperitatea poporului român. Din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri al R.P.R. exprimă durerea lor profundă cu prilejul încetării din viaţă a lui Mihail Sadoveanu. Strălucit om de cultură, marele scriitor al poporului român a creat în literatura noastră opere de valoare universală. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Patriot luminat şi democrat convins, el a activat pe tărâm obştesc şi în viaţa noastră de stat. Mihail Sa­­doveanu a fost un militant de seamă în lupta pentru marea cauză a păcii, socialismului şi a prieteniei între popoare. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMINE CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMINE ★ * * Populare cu adîncă durere că în ziua de 19 micianul Mihail Sadoveanu, luptă-octombrie 1961, ora 9, a încetat din tot neobosit pentru înflorirea pa­­viaţă, în urma unei boli îndelunga­­triei noastre socialiste, pentru pace­te şi grele, marele scriitor, acade­ şi înţelegere între popoare. Academia Republicii Române, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Uniunea Scriitorilor şi Comitetul Naţional pentru Apăra­rea Păcii din R. P. Romînă anunţă A încetat din viaţă cel mai mare artist al prozei romîneşti, scriitorul cetăţean, legat prin toată fiinţa sa de idealurile cele mai înalte ale poporului nostru, maestrul iubit şi venerat, Mihail Sadoveanu. S-a născut în ziua de 5 noiem­brie 1880 intr-o familie modestă la Paşcani, tîrg de oameni umili şi ne­căjiţi, de atîtea ori evocat în scrie­rile sale. Vădeşte din fragedă tinereţe o dragoste nemărginită pentru lumea celor o­­bidiţi, ale căror sufe­rinţe îndurate sub orîn­­duirea burgheziei şi a moşierimii, constituie principalul său izvor de inspiraţie. Debutează la începu­tul acestui veac afir­­mîndu-se ca un scriitor de o excepţională forţă. Cunoscător al vieţii poporului, însufleţit de o concepţie democrati­că, străbate­­ neobosit satele şi tîrgurile, as­cultă păsurile şi sufe­rinţele oamenilor sim­pli pe care le repoves­teşte apoi c­e o neega­lată artă. Iubitor al li­teraturii clasice uni­versale, cititor pasio­nat al clasicilor ruşi, despre ale căror opere a scris pagini minuna­te, Mihail Sadoveanu se manifestă ca un adept al realismului în litera­­tură, îr­treaga sa operă scrisă pînă la elibera­­rea ţării de sub jugul fascist, este o cronică vie şi emoţionantă, plină de dragoste pentru lu­mea celor exploataţi şi de ură înverşunată îm­potriva exploatatorilor. Cîntăreţ inspirat al plaiurilor ţării, Mihail Sadoveanu a evocat cu nesfîrşită dragoste şi măiestrie natura pa­triei, izvor de viaţă şi pavăză a omului asu­prit de orînduirea bur­­ghezo-moşierească. ACADEMIA UNIUNEA SCRIITORILOR REPUBLICII POPULARE ROMINE COMITETUL NAŢIONAL MINISTERUL PENTRU APĂRAREA PĂCII INVĂŢĂMÎNTULUI ŞI CULTURII DIN R. P. ROMINA boieri, încredinţat că poporul este făuritorul istoriei. Povestirile sale din trecut sînt o pledoarie în­flăcărată despre superioritatea po­porului asupra moşierimii, o ple­doarie convingătoare pentru drep­turile ţărănimii asupra pămîntului acaparat de boieri şi arendaşi. Viaţa umilă şi mizeră a micilor funcţionari, vegetînd în tîrguri uita­te („Locul unde nu s-a întîmplat nimic“), oameni osîndiţi la o via­de o înaltă conştiinţă cetăţenească, democratică, au făcut ca opera sa să fie îndrăgită de popor, dar să şi întîmpine duşmănia înverşunată a fasciştilor, care nu odată i-au ars scrierile în pieţe publice. Imediat după 23 August 1944, Mihail Sadoveanu a intrat în pri­mele rînduri ale luptătorilor pen­tru cauza poporului, pentru socia­lism, pentru pace, împletind în mod exemplar activita­tea literară cu a omu­lui de stat. La o vîrstă înainta­tă, bucurîndu-se de respectul întregului po­por, avînd în urma sa o operă uriașă, Mihail Sadoveanu a urcat încă o treaptă în arta sa, pe calea realismului socia­list, avîntîndu-se cu în­drăzneală creatoare pe drumul literaturii noi, devenind, prin scrierile şi îndemnurile lui, un sfetnic înţelept al scrii­torilor, un militant neo­bosit pentru literatura zilelor noastre. „Păuna Mică“, „Mi­­trea Cocor“, „Nada Flo­rilor", „Aventură în lunca Dunării“ sînt o­­pere ale unui artist ne­contenit însufleţit de idealurile cele mai îna­intate ale epocii sale. în „Mitrea Cocor“ cititorul reîntîlneşte­­ ţăranul revoltat din pera anterioară a lu Mihail Sadoveanu. Dar spre deosebire de acest ţăran răzvrătit doar, Mi­trea, ajutat de partid şi prin experienţa căpătată în Uniunea Sovie­tică, ajunge la înţe­legerea superioară a realităţii şi ia parte la lupta maselor conduse de partid. Mitrea Cocor este primul erou de tip nou al literaturii noas­tre realist-socialiste. La aceeaşi vîrstă îna­intată, Mihail Sado-Pătrunsă de un profund caracter ţă lipsită de perspective, i-au inspi­ reanu a dat dovada unei inepuizabi )era sa e mărturia unei rat pagini pline de compasiune şi le exigenţe artistice, rescriindu-şi patriotic, opera simpatii calde pentru toţi asupri­ţii, indiferent de originea lor na­ţională. Mihail Sadoveanu este întemeie­torul romanului istoric romînesc, pe care l-a dus la o mare strălu­cire, în „Şoimii“, „Neamul Şoimă­­reştilor“, „Zodia cancerului", „Fra­ţii Jderi”, a descris aspecte ale luptei înverşunate dintre răzeşi şi de mîhnire pentru destinele unor fiinţe urgisite să-şi mistuie energii­le sub capitalism. Maestru al limbii literare, a folo­sit graiul viu al poporului, limba baladelor şi cronicilor. Stilul plas­tic, plin de sevă ca însăşi natura pe care a iubit-o, constituie o înal­tă şcoală de măiestrie artistică. Aceste neasemuite daruri, slujite . . .po­vestirea de tinereţe „Şoimii“, care a devenit, sub titlul „Nicoară Pot­coavă", o culme a creaţiei sale, mărturie a bătăliilor date de po­porul nostru pentru libertate, a strînsei prietenii şi a înţelegerii dintre poporul nostru și popoarele vecine de la Răsărit. (Continuare în pag. II-a) Cu angajamentul anual îndeplinit CLUJ (coresp. „Scînteii”).­­ Colectivele de munci­tori, ingineri şi tehnicieni din cadrul Direcţiei regio­nale C.F.R. Cluj au raportat la 1 octombrie îndepli­nirea angajamentului luat la începutul anului de a obţine la preţul de cost economii peste plan în va­loare de 4.660.000 lei. La baza succeselor ceferiştilor de aici au stat traducerea în fapte a măsurilor pre­văzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice privitoare la îmbunătăţirea circulaţiei şi exploatării parcului de material rulant, ca şi aplicarea unui regim mai raţional de folosire a combustibilului şi a celorlalte materiale. In cursul acestui an au fost mai bine organizate operaţiile de încărcare-descărcare a vagoanelor în vederea sporirii vitezei comerciale a trenurilor. Ceferiştii din cadrul direcţiei regionale au hotărît zilele acestea să mai realize­ze pînă la sfîr­şitul anului încă un milion lei e­­conomii peste plan. =♦♦♦= DIN TOATĂ ŢARA Descoperiri arheologice Specialişti ai Mu­zeului de Istorie a oraşului Bucureşti au descoperit, cu prilejul unor săpă­turi efectuate în comuna Tînganu, din apropierea Ca­pitalei, urme ale unei aşezări geto­­dacice cuprinzind bordeie, gropi pen­tru depozitarea a­­limentelor ete. Tot în această comu­nă s-au descoperit şi numeroase mo­nede, vase şi u­­nelte din epoca feudală. ION VREJU coresp. voluntar La Roşiori — o gară modernă în cadrul acţiunii de­­dezvoltare şi modernizare a transportului fe­roviar, recent s-a dat în folosinţă noua clădire a staţiei Roşiori-Nord, de pe linia ferată Bucureşti—Timi­şoara. Construcţia se încadrează în aspectul general al lucrărilor efec­tuate pe acest traseu feroviar. Ea este o clădire modernă, cu un as­pect exterior şi interior foarte plă­cut ; în interior este tapetată cu materiale plastice. Clădirea este dotată cu instalaţii centrale de în­călzire şi ventilaţie, cu iluminat fluorescent. Pentru buna deservire a călăto­rilor au fost amenajate săli de aş­teptare confortabile, camera „ma­mei şi copilului“, un restaurant în­căpător, precum şi o autogara I.R.T.A. şi un oficiu P.T.T.R. (Agerpres) Noi unităţi comerciale In ultimul timp au fost deschise în oraşul Ploieşti 8 unităţi comerciale noi : un mare magazin de mobilă, bufetul ex­pres „Bucureşti", cofetăria „Bulevard", un magazin cu produse lactate, unul de prezentare şi desfacere a încălţămin- tei etc.­­ In cartierul muncitoresc al Combina­tului „Karl Marx“ din Tirnăveni s-a dat in folosinţă de curînd un modern com­plex comercial. El este alcătuit din uni­tăţi de desfacere­­a plinii,, cărnii şi altor produse alimentare, cuprinzind, totodată, magazine de produse industriale, o tu­tungerie şi o frizerie. II Intr-unui din noile blocuri construite recent la Tg. Mureş a fost amenajat un magazin model pentru desfacerea legu­melor şi fructelor. Mobilierul, cu o linie elegantă, modernă, este realizat din re­­virie imbricată In masă plastică. Pregătiri pentru anul viitor PETROŞENI (red. ziarului „Stea­gul Roşu“). La minele din cadrul combinatului carbonifer din Valea Jiului au fost luate o serie de mă­suri pentru mărirea capacităţilor de producţie în vederea îndeplinirii sarcinilor sporite de plan pe anul viitor. între altele, s-au construit 3 funiculare noi pentru şist, la mi­nele Lupeni, Petrila şi Jieţ, puţuri noi la minele Lupeni, Aninoasa etc. Consfătuire cu activiştii culturali La casa raională de cultură „Pe­tőfi Sándor“ din Bucureşti s-au a­­dunat aproape 300 de bibliotecari, responsabili de cinematografe, di­rectori de cămine culturale din oraş. Activişti ai secţiunii culturale a Sfatului popular al Capitalei au dat consultaţii de specialitate pri­vind metodica şi conţinutul unor forme de activitate la căminele cul­turale, unele mijloace de îndru­mare a lecturii cititorilor, felul cum poate contribui mai bine fil­mul la formarea conştiinţei socia­liste a oamenilor etc. NICOLAE NAN coresp. voluntar

Next