Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)
1962-06-01 / nr. 5546
Nr. 5546 Cu prilejul Idei internaţionale a copilului în cinstea Zilei internaţionale a copilului, comisiile de femei în colaborare cu comitetele de stradă din Capitală au iniţiat o serie de acţiuni. Astfel, în raionul 1 Mai s-au amenajat 4 spaţii verzi cu locuri de joacă pentru copii. Un frumos solar dotat cu balansoare şi cu alte distracţii pentru copii au amenajat şi femeile din circumscripţia 192 (cartierul Militari), iar în jurul străzii Dobrogeanu Cherea din acelaşi cartier a fost creat un parc în suprafaţă de 2.500 mp. ★ Pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Craiova a fost prezentat miercuri după-amiază un spectacol festiv pentru copii dat de cercurile de balet, vioară, acordeon şi pian ce funcţionează pe lîngă această instituţie. Interpreţii, tot copii, au prezentat dansuri populare, muzică instrumentală şi vocală. In cin-astea Zilei internaţionale a copilului s-a deschis în incinta casei de cultură o expoziţie a cercului de artă plastică ce cuprinde 60 tablouri (grafică şi ulei) executate de şcolarii craioveni. În oraşul şi regiunea Ploieşti au avut loc în ultimele zile numeroase manifestări cultural-sportive pentru copii. Astfel, mii de copii între 4—14 ani s-au întrecut în concursuri de triciclete, biciclete şi trotinete. In oraşele Cîmpina şi Buzău au fost organizate bazate cu jucării şi produse pentru copii. La cinematograful Tineretului din Ploieşti şi la alte cinematografe din regiune s-au organizat cicluri de filme pentru copii.★ La Palatul Pionierilor din Braşov s-a deschis o expoziţie a micilor tehnicieni. Aci sunt prezentate circa 700 lucrări de radiofonie, sculptură în lemn, lăcătuşerie, traforaj, croitorie, tîmplărie realizate de către pionierii şi şcolarii din Braşov, Sibiu, Rupea, Codlea şi din alte localităţi. Exponatele au fost selectate din expoziţiile deschise în principalele oraşe ale regiunii. ★ O nouă promoţie de pionieri. Cu prilejul Zilei internaţionale a copilului, elevi fruntaşi la Învăţătură de la Şcoala nr. 5 din Capitală primesc cravatele roşii de pionieri. In fotografie , Instructoarea superioară Dumitrache Victoria înminează cravatele noilor pionieri. (Foto : M. Cioc) „ . .ltima repetiţie înaintea spectacolului pe care aceşti elevi — HI al colectiviştilor din comuna Urecheşti-Focşani — l-au pregătit pentru Ziua internaţională a copilului. (Foto : Avendres) zguduitoare imagini despre condiţiile de viaţă din trecut ale ţărănimii noastre : „Să nu uităm a spune că ţăranii nevoiaşi, peste iarnă, cinci nu au de lucru şi nu pot produce în genere nimica, avind nevoie de bani, fac împrumuturi, cu camătă, mai mult sau mai puţin infamă... Adesea ţăranii, după o muncă de peste opt luni, se văd rămaşi datori pe anul următor. Şi iar vine o iarnă aspră peste tristele şi umilele lor vetre, şi iar rugăminţi cu căciula in mină pentru un nou împrumut... Şi aşa mai departe...“. Aceste sentimente s-au concretizat şi în opera lui artistică în care niciodată nu vom întrlni accente de ironie la adresa omului simplu. In „Năpasta” şi în nuvelele sale. In „Arendaşul român" ne apare imaginea unei ţărănimi împilate, a unor oameni umiliţi, indurînd pedepse care le schilodesc trupul şi mintea. Caragiale are meritul de a fi înfăţişat contrastul categoric dintre goliciunea sufletească a lumii „venerabilului“ Zaharia Trahanache şi a coanei Joiţica, „damă bună”, şi dintre integritatea morală a lumii lui Ion ocnaşul sau a Unei femei care luptă cu îndîrjire pentru aflarea adevărului, ca Anca, eroina dramei „Năpasta". Ţăranul apare în opera lui ca un personaj caracterizat printr-o viaţă interioară bogată, capabil de mari sentimente şi pasiuni. Şi acesta constituie unul din elementele cele mai preţioase ale moştenirii sale literare. A fost în acelaşi timp o conştiinţă luminată prezentă în momentele de răscruce ale istoriei poporului său. Astfel se explică şi atitudinea sa în anul 1907. Fabulele sale ca şi pamfletul „1907 din primăvară pînă-n toamnă“, „această plachetă de bronz pusă la picioarele operei lui nemuritoare" cum pe bună dreptate o numea Gala Galaction, mărturisesc atitudinea lui profund patriotică. Alături de ceilalţi scriitori, artişti şi oameni de ştiinţă ai timpului său, ca Alexandru Vlahuţă, Mihail Sadoveanu, Panait Cerna, Ştefan Luchian, Octav Băncilă, Iser, Caragiale a acuzat necruţător orînduirea de jaf care a reprimat cu sălbăticie răscoala ţăranilor. Curajul de care a dat şi cu acest prilej dovadă Caragiale, ne defineşte trăsătura esenţială a personalităţii sale — aceea de scriitor-cetăţean. Nu odată, Caragiale a rostit vibrante cuvinte de laudă despre alesele însuşiri creatoare ale poporului nostru. „Romînii — spunea el în 1910 — evit astăzi un neam întreg... avind una şi aceeaşi limbă, (nu ca s-o lăudăm noi) extraordinar de frumoasă şi de... grea, avind un mod de gîndire deosebit al lui, o comoară nepreţuită de filozofie morală, de humor şi de poezie”. Caragiale afirma credinţa sa într-o vreme în care poporul nostru va avea rolul cuvenit în arena internaţională pe măsura aleselor sale însuşiri. El vedea poporul român „lucrând cu mintea", „aşteptînd (...) vremea cînd să dea şi el culturii şi civilizaţiei europene concursul lui specific“. Conştient de aceste înalte calităţi spirituale ale poporului nostru, Caragiale a înfierat ostilitatea faţă de cultură a orînduirii burghezo-moşiereşti. „Artă, literatură, filozofie — exclama cu durere Caragiale — astea sunt monumente pe care nici nu poate, nici n-ar avea de ce să le ridice o lume cum e cea de astăzi la noi". Caragiale este astăzi printre noi şi datorită pasiunii cu care a luptat pentru statornicirea şi triumful realismului în literatura romînă. El a combătut cu intransigenţă şi fermitate curentele moderniste, care duceau arta pe căile înfundate ale izolării de popor, a satirizat cu aceeaşi vehemenţă literatura aşazisă „tradiţională", cu iz semănătorist. Poziţiile sale estetice sînt şi rămîn mereu actuale : a ironizat iară menajamente literatura de slabă calitate artistică, lipsită de frumuseţe, a denunţat mediocritatea şi platitudinea. Alături de Eminescu şi Creangă, Caragiale are meritul de a fi dus literatura noastră pe culmile cele mai înalte ale măiestriei. Dacă tipurile sale literare au intrat în viaţă, definind — aşa cum am văzut — trăsături de caracter specifice reprezentanţilor orînduirii burghezo-moşiereşti, multe din replicile teatrului său au rămas ca maxime satirice în vorbirea de fiecare zi, iar numele personajelor sale definesc o atitudine de viaţă. Era un mare meşter al cuvîntului pe care îl folosea cu economie, dîndu-i valorile cele mai proprii. Ne-a dat un exemplu strălucit de exigenţă profesională, de muncă fără preget asupra paginii. A fost caracterizat printr-o înaltă conştiinţă scriitoricească. Manuscrisele sale vor rămîne o pildă mereu vie pentru ceea ce reprezintă nobila trudă de a afla cuvîntul „ce exprimă adevărul“. S-a situat şi din acest punct de vedere printre marii creatori ai literaturii universale. Comemorarea celei de a 50-a aniversări a morţii sale are o semnificaţie deosebită. Caragiale, artistul legat prin fibrele cele mai intime ale sufletului său de patria şi poporul în mijlocul cărora s-a născut, este astăzi un scriitor de circulaţie mondială care a pătruns in tezaurul de cultură al umanităţii. Piesele sale se reprezintă cu succes la Moscova, Paris, Tokio, Bruxelles, Buenos Aires, Atena, Budapesta, Roma, Viena, Milano, Lima, Bratislava şi în alte oraşe ale lumii. Culegeri din lucrările sale de teatru şi proză circulă în limbile rusă, germană, engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză, ungară, indiană, italiană, mongolă etc. Cu fireiască mîndrie poporul nostru se pregăteşte să comemoreze pe unul din cei mai străluciţi reprezentanţi ai însuşirilor sale creatoare — marele I. L. Caragiale — a cărui operă, serveşte ideii de pace şi progres social. VALERIU RÎPEANU Noi suprafeţe împădurite Folosind timpul prielnic din ultima săptămînă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul Direcţiilor regionale de economie forestieri au împădurit noi suprafeţe de teren. Astfel,, planul de împăduriri al campaniei de primăvară din acest an a fost realizat în proporţie de 101 la sută. Pînă în prezent s-a împădurit o suprafaţă de aproape 60.000 ha. Cele mai bune rezultate în această campanie le-au obţinut D.R.E.F.-urile Cluj, Bacău, Maramureş, Oltenia ş.a. Din volumul total al împăduririlor, peste 7 500 ha au fost efectuate prin muncă patriotică, obținîndu-se economii în valoare de aproape 10 milioane lei. Linie aeriană pentru călători Bucureşti*Suceava şi retur Incepînd de la 1 iunie se deschide o nouă linie aeriană pentru traficul de călători pe distanta Bucureşti — Suceava şi retur. In zilele lucrătoare avionul pleacă de pe aeroportul Băneasa la ora 9,40, face o escală la 11,05 la Bacău şi soseşte la Suceava la ora 11,45. La întoarcere, avionul decolează din Suceava la ora 12, cu escală la Bacău la ora 12,40, avind sosirea pe aeroportul Băneasa la ora 14,05. Cu noua linie Bucureşti — Suceava, 11 reşedinţe de regiuni sunt legate direct de Capitala ţării pe calea aerului. (Agerpres) INFORMAŢII • însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Polone la Bucureşti, Tadeusz Matysiak, a oferit joi după-amiază în saloanele ambasadei un cocteil cu prilejul vizitei în R.P. Romînă a delegaţiei întreprinderii „Film Polski”. Au luat parte reprezentanţi ai Ministerului învăţămîntului şi Culturii, ai Ministerului Afacerilor Externe, regizori şi alţi oameni de cultură. (Agerpres) • IAŞI. — După strălucitul turneu întreprins în ţara noastră, în cadrul căruia a prezentat spectacole la Bucureşti, Constanţa, Galaţi şi Iaşi, Ansamblul de stat de dansuri populare al Uniunii Sovietice, condus de Igor Moiseev, artist al poporului al U.R.S.S., a părăsit joi dimineaţa R.P. Romînă, plecînd spre patrie. • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 31 mai1962, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1. U.U.F. ; 2. U.H.O. ; 3. T.S.A. ; 4. P.S.T. ; 5. V.K.T. { 6. G.X.W. ; 7. E.O.B. , 8. V.N.B. s C I N T E I A Adunarea studenţilor Institutului agronomic „N. Bălcescu“ din Capitală Intr-o atmosferă entuziastă s-a desfăşurat joi dimineaţa, în Sala Palatului R.P. Române, adunarea convocată de Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor, Comitetul U.T.M. şi conducerea Institutului agronomic „N. Bălcescu“ din Bucureşti, pentru a dezbate sarcinile ce revin studenţilor din acest institut în lumina hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. şi ale sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. La lucrări, alături de numeroşi studenţi, au participat ca invitaţi cadre didactice din învăţămîntul superior, directori de G.A.S., preşedinţi de G.A.C., ingineri agronomi absolvenţi ai acestui institut. Adunarea a fost deschisă de Nicolae Stăncioiu, preşedintele Consiliului U.A.S. din Institutul agronomic. A luat apoi cuvîntul tov. David Davidescu, rectorul institutului. După ce a amintit succesele obţinute în creşterea producţiei agricole, în înzestrarea agriculturii cu maşini şi utilaje, vorbitorul a analizat activitatea institutului, scoţînd în evidenţă lipsurile care mai persistă şi a subliniat sarcinile care stau în faţa studenţilor şi profesorilor pentru ridicarea continuă a nivelului de pregătire a viitorilor specialişti. In continuare, rectorul D. Davidescu a amintit principalele îmbunătăţiri aduse prin Hotărîrea partidului şi guvernului în planurile şi programele de învăţămînt agricol, în organizarea practicii de producţie a studenţilor. La discuţii pe marginea raportului au luat cuvîntul : prof. Alexandru Furtunescu, studenţii Tănase Pitu, Nicolae Vameşu, Sultana Biriş, Angela Constantînescu, Toma Coman, Ion Teodorescu, Anton Pena şi Rodica Butoi, Mihai Safta, secretarul comitetului U.T.M., şi Aurel Olteanu, secretarul Comitetului de partid al institutului. Ei şi-au exprimat bucuria şi mîndria pentru victoria definitivă a socialismului în ţara noastră şi şi-au manifestat hotărârea de a valorifica cit mai bine, in unităţile productive, cunoştinţele dobîndite în anii de studenţie. Vorbitorii au făcut propuneri concrete pentru îmbunătăţirea procesului de învăţămînt în cadrul institutului. Cu deosebit interes au fost ascultate cuvintele rostite de Eroii Muncii Socialiste Andrei Nicolae, preşedintele G.A.C. din comuna Gh. Lazăr, şi Dumitru Dumitru, directorul G.A.S. Pietroiu, regiunea Bucureşti, care au înfăţişat succesele mari obţinute de unităţile pe care le conduc, perspectivele de dezvoltare a acestora, preţuirea pe care lucrătorii din G.A.S. şi colectiviştii o acordă activităţii inginerilor şi tehnicienilor care lucrează alături de ei. In încheiere au luat cuvîntul tovarăşii Ştefan Bălan, adjunct al ministrului învăţămîntului şi culturii, şi Virgil Trofin, prim-secretar al C.C. al U.T.M. Participanţii au adoptat prin vii aplauze o telegramă adresată C. C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în care îşi reafirmă hotărîrea de a răspunde grijii cu care partidul şi guvernul, întregul nostru popor îi înconjoară, prin noi succese în însuşirea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii agricole pentru a fi cit mai folositori în unităţile agricole în care vor lucra după absolvirea institutului. In repetate rînduri ei au ovaţionat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej. (Agerpres) ....OIO............. „Mondialele“ de fotbal Echipele U. R. S. S., R. S. Cehoslovace şi R. P. Ungare, învingătoare în meciurile de ieri res, meciul dintre echipele U.R.S.S. şi SANTIAGO DE CHILE 31 (Agerpres). Joi au continuat întîlnirile din cadrul turneului final al campionatului mondial de fotbal. Aşteptat cu mult inteIugoslaviei, disputat la Arica (grupa I) s-a încheiat cu scorul de 2-0 în favoarea fotbaliştilor sovietici. Echipa U.R.S.S. a preluat iniţiativa în cea de-a doua parte a întîlnirii, înscriind două goluri prin Ivanov şi Ponedelnik. La Vina del Mar, (grupa a lll-a), echipa R. S. Cehoslovace a învins Spania cu 1—0 (0—0) prin punctul înscris de Stibrany în minutul 79, în întîlnirea de la Rancagua (grupa a IV-a) Ungaria a întrecut Anglia cu 2—1 (1—0). Echipele R. F. Germane și Italiei (Santiago, grupa ll-a) au terminat cu un scor alb : 0—0. Campionatul se reia sîmbătă cu următoarele jocuri: Uruguay — Iugoslavia (grupa I); Italia — Chile (grupa II- a); Brazilia — Cehoslovacia (grupa III- a); Argentina — Anglia (grupa IV-a). ★ Meciurile de miercuri, (ale căror rezultate le-am publicat in ziarul nostru de ieri) s-au terminat cu victoria echipelor favorite, dar în cîteva partide scorurile au fost strînse şi puţin a lipsit să se inregistreze surprize. Condusă cu 1—0 la pauză, prin golul înscris de Zuluaga dintr-o lovitură de la ti m, echipa Uruguayului, de două ori campioană mondială, a cîştigat destul de greu, la 1 punct diferenţă, în faţa Columbiei. La fel şi Argentina in meciul cu R. P. Bulgaria. Fotbaliştii bulgari au dominat teritorial, dar au fost ineficace în faţa porţii. Argentinienii au înscris golul victoriei prin Fecundo, extrema dreaptă, în min. 4, Brazilia, deţinătoarea titlului mondial, nu a putut să înscrie Mexicului nici un gol în prima repriză. Portarul mexican Carbajal a apărat formidabil. Selecţionata Chile a produs o impresie bună în meciul cu Elveţia, obţinînd o victorie relativ uşoară. Elveţienii, deşi au condus cu 1-0 pînă în min. 44, au decepţionat mai ales prin jocul din repriza a II-a. Timpul a fost frumos, dar numărul spectatorilor mult mai redus decît se aştepta. La meciul Argentina-Bulgaria, de pildă, au fost prezenţi numai 5.000 de spectatori, iar la Santiago un sfert din stadion a fost gol. LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiuni cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 MAI 1962 Talon nr. 9 (1963) întreg. Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 Lei şi 25 Iei, primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus, in care este cuprinsă și valoarea nominală a obligațiunii cîștigătoare. g . Oblig Valoarea S ^ ctjtigătoare cîștigurilor gs2-------------------------------------------gf C Seria Nr. Parțială Total* 1 20.623 31 75.000 75.000 1 01.869 10 50.000 50.000 1 16.046 48 35.000 25.000 1 32.288 35 10.000 10.000 1 03.165 07 5.000 1 05.260 39 5.000 1 26.447 33 5.000 1 37.532 08 5.000 1 49.321 40 5.000 1 51.851 31 5.000 1 53.752 42 5.000 1 57.126 26 5.000 40.000 Terminația seriei 60 051 39 2.000 60 390 46 2.000 60 641 25 2.000 360.000 600 06 18 800 600 20 02 300 600________77 13_______800 1.440.000 1.992 [ TOTAL. :__________________2.000.000 xfBM TELEGRAME EXTERNE Sesiunea Comitetului Executiv al F.S.M. BUDAPESTA 31 (Agerpres). La 31 mai la Budapesta şi-a început lucrările cea de-a 25-a sesiune a Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale. Comitetul Executiv al F.S.M. va analiza situaţia internaţională şi îndeplinirea programului de acţiuni şi rezoluţii adoptate de cel de-al V-lea Congres mondial al sindicatelor. Louis Saillant, secretar general al F.S.M., a prezentat un raport la această problemă. Participanţii, la sesiune vor discuta, de asemenea, raportul prezentat de Elena Teodorescu, secretar al F.S.M., cu privire la pregătirile celei de-a doua Conferinţe internaţionale a femeilor muncitoare, propunerile cu privire la modificarea componenţei Secretariatului, precum şi alte probleme. Delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Română care participă la sesiune este condusă de Isac Martin, președintele C.C.S. , ------------0*0----------- Vizita la Moscova a grupului de vechi membri ai P. M. R MOSCOVA 31. — Corespondentul Agerpres transmite : Ambasadorul R.P. Româno la Moscova, Nicolae Guină, a organizat o întilnire prietenească in saloanele ambasadei cu prilejul vizitei in Uniunea Sovietică a grupului de vechi membri ai Partidului Muncitoresc Român condus de tov. Gheorghe Stoica. La întîlnire au participat P. Posperov, directorul Institutului de marxism-leninism de pe lingă C.C. al P.C.U.S., S. Astavin, şeful secţiei a V-a pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., A.G. Tuhanova, vicepreşedinte al Asociaţiei de prietenie sovieto-romină, V. Pavlov, secretar al A.P.S.R., activişti cu munci de răspundere din aparatul C.C. al P.C.U.S. şi funcţionari superiori al Ministerului Afacerilor Externe. întilnirea a decurs într-o atmosferă de caldă prietenie. ....-OlO 1 —— Cu privire la Congresul al XII-lea al P. G din Cehoslovacia PRAGA 31 (Agerpres). — Comitetul Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia a făcut cunoscut că a fost adoptată hotărîrea de a amina Congresul al XII-lea al Partidului Comunist din Cehoslovacia, care urma să aibă loc în octombrie 1962, pentru începutul lunii decembrie 1962. Această hotărîre a fost adoptată de C.C. al P.C. din Cehoslovacia pentru că în prezent se mai desfăşoară lucrările de întocmire a documentului de bază al congresului. „Despre perspectivele dezvoltării continue a societății socialiste cehoslovace", care trebuie să devină baza unei largi discuții a tuturor oamenilor muncii. La sărbătoarea primei vîrste (Urmare din pag. I-a) Cine nu s-a înduioşat în acele „orăşele ale copiilor“ devenite tradiţie în anii noştri liberi ? Copiii noştri au la dispoziţie incomparabil mai multe şi mai frumoase cărţi decît generaţiile trecutului. Societatea noastră, părinţii, şcoala de azi, îi cresc în spiritul înaltelor idealuri ale omenirii, în spiritul dragostei faţă de patria socialistă, al cutezanţei în lupta pentru progres, al prieteniei adevărate, al cinstei şi adevărului, al muncii nobile care slujeşte colectivităţii şi contribuie la buna înţelegere între popoare. Da, copiii noştri trăiesc in bucurie şi în frumuseţe. Şi nu mai puţin important este faptul că în condiţiile societăţii noastre, prin grija părintească a partidului, a statului nostru, copiilor li se deschid în faţă perspective largi, creatoare, viitorul le este asigurat. In contrast cu aceste realităţi, în S.U.A., după cum constată însuşi preşedintele Kennedy, peste 500 000 elevi nu pot asista decît la cursuri incomplete din cauza, lipsei de localuri şcolare, iar 400 000 elevi de liceu nu au putut urma cursurile din pricina taxelor şcolare foarte mari. Desigur, aceste oficialităţi au trecut sub tăcere o simplă comparaţie la îndemîna oricărui om care judecă : cheltuielile militare ale S.U.A. pe exerciţiul bugetar 1962—‘1963 însumează uriaşa cifră de 72,8 miliarde dolari, în timp ce la capitolul învăţămînt se prevăd abia 1,47 miliarde... Ce să mai vorbim despre depărtata Africă de Sud, în care oamenii muncii de culoare sunt lipsiţi total de drepturi şi nu care chiar copiii de 7 ani trudesc pe plantaţii, ca „muncitori“, pentru 10—15 cenţi pe zi. In „raiul“ domnului Adenauer, numai în cursul anului trecut, peste 30 000 copii au fugit de acasă îngroşînd numărul mare al vagabonzilor. Iar revista „Carrefour“ scrie astfel, referindu-se la unele aspecte din Franţa : „De ani de zile nu s-a făcut nimic serios pentru a favoriza educaţia sânăoasă a copiilor... Morala, instrucţia civilă, toate acestea sună ca ceva învechit. Lipsa educaţiei cetăţeneşti şi sportive a tineretului a fost înlocuită cu whisky-ul, filmele cu gangsteri şi jocurile de noroc“. Oare mai e nevoie de exemple ? Lumea capitalistă le oferă cu o risipă cinică. Iar concluzia o putem trage din ziarul „Baltimore Sun”, care precizează : „Tineretul nu poate trăi fără idealuri, iar societatea noastră de azi nu-i oferă nimic altceva decît egoism rapace şi goana sălbatică după existenţă“. Intr-adevăr, aşa e acolo, în lumea care schilodeşte sufletele, şi unde nici copilăria nu e scutită de lacrimile silniciei. Să creşteţi mari şi sănătoşi, copii ai patriei mele ! Să străbateţi în alai multicolor basmul parfumat al primei vîrste ! Pregătiţi-vă pentru zborul de mîine. Vă aşteaptă saltul măreţ de pe culmile de azi in piscul viitorului. Nouă, celor mari, ne sînteţi Îndemn In muncă şi în cîntul de argint al inimii. O#O Conferinţă teoretică in problemele principale ale luptei împotriva ideologiei şi politicii anticomuniste PRAGA 31. — Corespondentul Agerpres transmite : La 31 mai s-au încheiat lucrările conferinţei teoretice în problemele principale ale luptei împotriva ideologiei şi politicii anticomuniste, conferinţă organizată de redacţia revistei „Probleme ale păcii şi socialismului" în colaborare cUO cu Institutul de filozofie de pe lingă Academia cehoslovacă de Ştiinţe. La conferinţă au participat un mare număr de oameni de ştiinţă şi lucrători politici din diferite țări. Pag. 3 în luptă pentru democraţie şi pace PARIS 31 (Agerpres). — TASS : La Paris a avut loc o discuţie asupra programului restabilirii şi înnoirii democraţiei, organizată de Partidul Comunist Francez. La discuţie au participat numeroşi oameni poliţiei şi fruntaşi ai vieţii publice. Waldeck Rochet, secretar general adjunct al Partidului Comunist Francez, a expus programul minim care urmează să fie examinat de toate partidele care se consideră democratice. „Trebuie dusă o luptă serioasă pentru lichidarea regimului puterii personale“ , a declarat Waldeck Rochet. Puterea personală a contribuit la intensificarea primejdiei fascismului, iar sentinţa revoltător de blîndă împotriva lui Salan este o urmare a acestei stări de lucruri. Waldeck Rochet a adăugat că propunînd programul restabilirii şi înnoirii democraţiei, comuniştii nu renunţă la ţelul lor de a crea o societate socialistă. In prezent însă,, trebuie să se ajungă la unificarea tuturor republicanilor pe baza unui program mai restrîns. Waldeck Rochet a explicat programul minim al partidului comunist, care prevede organizarea alegerilor pentru Adunarea Constituantă pe calea votului universal, potrivit sistemului reprezentării proporţionale ; răspunderea guvernului în faţa Adunării Naţionale unice ; introducerea sistemului serviciului militar de scurtă durată ; eligibilitatea judecătorilor ; transferarea puterii prefecţilor către consiliile generale ; măsuri sociale şi economice ca naţionalizarea monopolurilor în domeniul energiei atomice şi extracţiei petrolului ; democratizarea întreprinderilor de stat şi naţionalizate ; reforma învăţămîntului; o politică externă bazată pe coexistență pașnică , dezarmarea generală și controlată. TIE AT1RIE • (Sam® mo® ) TEATRUL, DE STAT DE OPERETA : VINZATORUL DE PASĂRI — (orele 19.30) . TEATRUL NATIONAL „I. L. CARAGIALE" (Sala Comedia) : ORFEU IN INFERN — (orele 19,30). (Sala Studio) : VICLENIILE LUI SCAPIN — (orele 19,30). TEATRUL „C. I. NOTTARA" (Sala Magheru) : FRATII KARAMAZOV — (orele 19,30) . (Sala Studio) ; BĂIEŢII VESELI — (orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA“ : AL PATRULEA — (orele 16,00) ; CUM VA PLACE — (orele 19,30). (Sala Studio) ; CRED IN TINE — (orele 19,30) . TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.GIULEŞTI : MĂRIA SA BĂRBATUL (orele 19,30). TEATRUL DE COMEDIE : SVEJK IN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL — (orele 19,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) : VORBA REVISTEI — (orele 20). (Sala Dalles) . ȘAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). CINEMATOGRAFE. POMPIERUL ATOMIC : Patria (9; 11; 13; 15; 17; 19;15; 21,15), București (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Gh. Doja (10; 12; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30), Alex. Sahia (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21 — grădină 20,15), Grădina Progresul (20,30), Stadionul Giulești (20,30), Stadionul Dinamo (20,15), Stadionul Republicii (20,15), AGRAFA ALBĂ : Magheru (10,15; 12; 15; 17; 19, 21), I. C. Frimu (10; 11,45; 13,30; 15,15; 17; 19; 21 — grădină 20,30), CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER : Republica (10; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21 — grădină 20,45), înfrăţirea între popoare (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30 — grădină 20), Grădina 13 Septembrie (20,15). INTOARCE-TE : Mioriţa (10; 12; 16,30; 18,30; 20,30). CHEMAREA MARII DE GHEATĂ : V. Alecsandri (15; 17; 19, 21), Lumina (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 14, după-amiază 16; 18,30; 20,30), Unirea (16, 18). OMUL AMFIBIE rulează la cinematografele Maxim Gorki (9,30; 11,40; 13,50; 16; 20,30), Arta (16; 18,15; 20,30), 16 Februarie (16; 18, 20). ŞOFERII IADULUI : Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), 1 Mai (10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), C-tin David (15,30; 18; 20,30), DRAGOSTEA ŞI PILOTUL SECUND : Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21). FILME DOCUMENTARE rulează la cinematograful Timpuri Noi în continuare de la orele 10 pînă la orele 21. PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 13 Septembrie (orele 10 și orele 11). EL HAKIM : 13 Septembrie (12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). PACE NOULUI VENIT ; Tineretului (16- 18,15; 20,30). BĂTĂLIE IN MARȘ — ambele serii : Cultural (16; 19,15). CINE-I DE VINA 7 rulează la cinematograful Alex. Popov In continuare de la orele 9,30 pînă la orele 21. LUNGA NOAPTE A LUI ’43 , 8 Martie (15; 17,05; 19,10 — grădină 20,30), N. Bălcescu (16; 18,15; 20,30), CINTECUL ÎNTRERUPT : Griviţa (16; 18, 20). POVESTE SENTIMENTALA rulează la cinematografele V. Roaită (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21 — grădină 20,30), 23 August (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19 — grădină 20,30), Volga (15; 17; 19, 21), G. Coşbuc (10; 12;15; 16; 18;15; 20,30). ANII FECIORIEI : Flacăra (15; 17; 19; 21), Donca Simo (16; 18; 20), Floreasca (19; 21), 30 Decembrie (15; 17; 19; 21). ÎNOTĂTORII : T. Vladimirescu (16; 18; 20). INTRE DOUA IUBIRI : Munca (16; 18;15; 20,30). CAVALERII TEUTONI ambele serii : Popular (16; 19,30) POSTRESTANT : Moșilor (16; 18;15; 20,30). APARTAMENTUL — cinemascop : M. Eminescu (15; 17;15; 19,30; 21,30). MAI TARE CA URAGANUL : Iile Pintilie (15; 17; 19, 21), Luceafărul (15; 17; 19 — grădină 20,30), Drumul serii (16; 18; 20). CURSA DE 100 KILOMETRI : 8 Mai (15; 17; 19; 21). CARMEN DE LA RONDA : Grădina Ilie Pintilie (20). CASA SURPRIZELOR : G. Bacovia (16; 18; 20). EXPRESUL DE SEARA : Olga Bancic (15;30; 18). EXPERIENTA PRIMEJDIOASA : B. Delavrancea (16; 18; 20). ULTIMUL MEU TANGO : Grădina Moşilor (20;15), Floreasca (10; 14; 17). ENRICO CARUSO , Grădina Unirea (orele 20,30). RADIO. • Ansambluri de copii din toată lumea — orele 8,30 — I * Fragmente din opera „Capra cu trei Iezi“ de Alex. Zirra — orele 9,20 — I • Lucrări inspirate din viața copiilor — orele 10,30 — I • Duete din operete — orele 11,30 — I • Melodii populare — orele 12,40 — I • Limba noastră — orele 13,15 — II • Suita simfonică „Zile de vacanţă“ de Laurenţiu Profeta — orele 14,30 — II • Solişti de muzică uşoară din R. D. Germană — orele 15,20 — I • Actualitatea în ţările socialiste — orele 15,35 — II • Cîntece pioniereşti — orele 16,45 — I • In slujba patriei — orele 17,30 — I • Cronica economică — orele 18,30 —■ I • ciclul „George Enescu compozitor“ — orele 18,30 — II • Seară Caragiale — prezentată de actori amatori — orele 19,00 — I • Teatru „Năpasta“ de I. L. Caragiale — orele 19,30 — II • Concert ghicitoare — orele 20,40 — I • Cintece de pace şi prietenie — orele 21,45 — II • Moment poetic — orele 23,30 — II • Fragmente din opera „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss — orele 23,15 — II. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iunie . Vreme schimbătoare, cu cer temporar noros, mai ales în sudul ţării. Vor cădea ploi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit, predominind din sectorul vestic. Temperatura uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar maximele între 18 şi 28 de grade.