Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)

1962-06-01 / nr. 5546

Nr. 5546 Cu prilejul Idei internaţionale a copilului în cinstea Zilei internaţionale a copilului, comisiile de femei în colaborare cu comitetele de stradă din Capitală au iniţiat o serie de acţiuni. Astfel, în raionul 1 Mai s-au amenajat 4 spaţii verzi cu locuri de joacă pentru copii. Un frumos solar dotat cu balansoare şi cu alte dis­tracţii pentru copii au amenajat şi femeile din circumscripţia 192 (car­tierul Militari), iar în jurul străzii Do­­brogeanu Cherea din acelaşi cartier a fost creat un parc în suprafaţă de 2.500 mp. ★ Pe scena Casei de cultură a sin­dicatelor din Craiova a fost prezen­tat miercuri după-amiază un specta­col festiv pentru copii dat de cercu­rile de balet, vioară, acordeon şi pian ce funcţionează pe lîngă acea­stă instituţie. Interpreţii, tot copii, au prezentat dansuri populare, mu­zică instrumentală şi vocală. In cin-a­­stea Zilei internaţionale a copilului­ s-a deschis în incinta casei de cul­tură o expoziţie a cercului de artă plastică ce cuprinde 60 tablouri (grafică şi ulei) executate de şco­larii craioveni. În oraşul şi regiunea Ploieşti au avut loc în ultimele zile numeroase manifestări cultural-sportive pentru copii. Astfel, mii de copii între 4—14 ani s-au întrecut în con­cursuri de triciclete, biciclete şi tro­tinete. In oraşele Cîmpina şi Bu­zău au fost organizate bazate cu jucării şi produse pentru copii. La cinematograful Tineretului din Plo­ieşti şi la alte cinematografe din regiune s-au organizat cicluri de filme pentru copii.★ La Palatul Pionierilor din Braşov s-a deschis o expoziţie a micilor tehnicieni. Aci sunt prezentate circa 700 lucrări de radiofonie, sculptură în lemn, lăcătuşerie, traforaj, croi­torie, tîmplărie realizate de către pionierii şi şcolarii din Braşov, Si­biu, Rupea, Codlea şi din alte lo­calităţi. Exponatele au fost selec­tate din expoziţiile deschise în prin­cipalele oraşe ale regiunii. ★ O nouă promoţie de pionieri. Cu prilejul Zilei internaţionale a copilului, elevi fruntaşi la Învăţătură de la Şcoala nr. 5 din Capitală primesc cravatele roşii de pionieri. In fotografie , Instructoarea superioară Dumitrache Victoria în­­minează cravatele noilor pionieri. (Foto : M. Cioc) „ . .­­ltima repetiţie înaintea spectacolului pe care aceşti elevi — HI al colectiviştilor din comuna Urecheşti-Focşani — l-au pregătit pentru Ziua internaţională a copilului. (Foto : Avendres) zguduitoare imagini despre condi­ţiile de viaţă din trecut ale ţărănimii noastre : „Să nu uităm a spune că ţăranii nevoiaşi, peste iarnă, cinci nu au de lucru şi nu pot produce în genere nimica, avind nevoie de bani, fac împrumuturi, cu camătă, mai mult sau mai puţin infamă... Ade­sea ţăranii, după o muncă de peste opt luni, se văd rămaşi datori pe anul următor. Şi iar vine o iarnă aspră peste tristele şi umilele lor vetre, şi iar rugăminţi cu căciula in mină pentru un nou împrumut... Şi aşa mai departe...“. Aceste sentimente s-au concreti­zat şi în opera lui artistică în care niciodată nu vom întrlni accente de ironie la adresa omului simplu. In „Năpasta” şi în nuvelele sale. In „Arendaşul român" ne apare ima­ginea unei ţărănimi împilate, a unor oameni umiliţi, indurînd pedepse care le schilodesc trupul şi mintea. Caragiale are meritul de a fi înfă­­ţişat contrastul categoric dintre goli­ciunea sufletească a lumii „venera­bilului“ Zaharia Trahanache şi a coanei Joiţica, „damă bună”, şi din­tre integritatea morală a lumii lui Ion ocnaşul sau a Unei femei care luptă cu îndîrjire pentru aflarea ade­­vărului, ca Anca, eroina dramei „Năpasta". Ţăranul apare în opera lui ca un personaj caracterizat prin­­tr-o viaţă interioară bogată, capa­bil de mari sentimente şi pasiuni. Şi acesta constituie unul din ele­mentele cele mai preţioase ale moş­tenirii sale literare. A fost în acelaşi timp o con­ştiinţă luminată prezentă în mo­mentele de răscruce ale istoriei po­porului său. Astfel se explică şi ati­tudinea sa în anul 1907. Fabulele sale ca şi pamfletul „1907 din pri­măvară pînă-n toamnă“, „această plachetă de bronz pusă la picioa­rele operei lui nemuritoare" cum pe bună dreptate o numea Gala Galac­­tion, mărturisesc atitudinea lui pro­fund patriotică. Alături de ceilalţi scriitori, artişti şi oameni de ştiinţă ai timpului său, ca Alexandru Vla­­huţă, Mihail Sadoveanu, Panait Cer­na, Ştefan Luchian, Octav Băncilă, Iser, Caragiale a acuzat necruţă­tor orînduirea de jaf care a repri­mat cu sălbăticie răscoala ţăranilor. Curajul de care a dat şi cu acest prilej dovadă Caragiale, ne defineş­te trăsătura esenţială a personali­tăţii sale — aceea de scriitor-cetă­­ţean. Nu odată, Caragiale a rostit vi­brante cuvinte de laudă despre a­­lesele însuşiri creatoare ale poporu­lui nostru. „Romînii — spunea el în 1910 — evit astăzi un neam în­treg... avind una şi aceeaşi lim­bă, (nu ca s-o lăudăm noi) extra­ordinar de frumoasă şi de... grea, avind un mod de gîndire deosebit al lui, o comoară nepreţuită de filo­zofie morală, de humor şi de poezie”. Caragiale afirma credinţa sa într-o vreme în care poporul nostru va avea rolul cuvenit în arena inter­naţională pe măsura aleselor sale însuşiri. El vedea poporul român „lucrând cu mintea", „aşteptînd (...) vremea cînd să dea şi el culturii şi civilizaţiei europene concursul lui specific“. Conştient de aceste înalte calităţi spirituale ale poporului nos­tru, Caragiale a înfierat ostilitatea faţă de cultură a orînduirii burghe­­zo-moşiereşti. „Artă, literatură, filo­zofie — exclama cu durere Cara­giale — astea sunt monumente pe care nici nu poate, nici n-ar avea de ce să le ridice o lume cum e cea de astăzi la noi". Caragiale este astăzi printre noi şi datorită pasiunii cu care a luptat pentru statornicirea şi triumful rea­lismului în literatura romînă. El a combătut cu intransigenţă şi fermita­te curentele moderniste, care du­ceau arta pe căile înfundate ale izolării de popor, a satirizat cu a­­ceeaşi vehemenţă literatura aşa­­zisă „tradiţională", cu iz semănăto­­rist. Poziţiile sale estetice sînt şi ră­­mîn mereu actuale : a ironizat iară menajamente literatura de slabă ca­litate artistică, lipsită de frumuseţe, a denunţat mediocritatea şi platitu­dinea. Alături de Eminescu şi Creangă, Caragiale are meritul de a fi dus literatura noastră pe culmile cele m­ai înalte ale măiestriei. Dacă tipu­rile sale literare au intrat în viaţă, definind — aşa cum am văzut — tră­sături de caracter specifice reprezen­tanţilor orînduirii burghezo-moşie­­reşti, multe din replicile teatrului său au rămas ca maxime satirice în vorbirea de fiecare zi, iar numele personajelor sale definesc o atitu­dine de viaţă. Era un mare meşter al cuvîntului pe care îl folosea cu economie, dîndu-i valorile cele mai proprii. Ne-a dat un exemplu stră­lucit de exigenţă profesională, de muncă fără preget asupra paginii. A fost caracterizat printr-o înaltă conştiinţă scriitoricească. Manuscri­sele sale vor rămîne o pildă mereu vie pentru ceea ce reprezintă nobi­la trudă de a afla cuvîntul „ce­­ ex­primă adevărul“. S-a situat şi din acest punct de vedere printre ma­rii creatori ai literaturii universale. Comemorarea celei de a 50-a ani­versări a morţii sale are o semnifi­caţie deosebită. Caragiale, artistul legat prin fibrele cele mai intime ale sufletului său de patria şi po­porul în mijlocul cărora s-a născut, este astăzi un scriitor de circulaţie mondială care a pătruns in tezau­rul de cultură al umanităţii. Piesele sale se reprezintă cu succes la Mos­cova, Paris, Tokio, Bruxelles, Bue­nos Aires, Atena, Budapesta, Roma, Viena, Milano, Lima, Bratislava şi în alte oraşe ale lumii. Culegeri din lucrările sale de teatru şi proză cir­culă în limbile rusă, germană, en­gleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză, ungară, indiană, italiană, mongolă etc. Cu fireiască mîndrie poporul nos­tru se pregăteşte să comemoreze pe unul din cei mai străluciţi reprezen­tanţi ai însuşirilor sale creatoare — marele I. L. Caragiale — a cărui operă, serveşte ideii de pace şi pro­gres social. VALERIU RÎPEANU Noi suprafeţe împădurite Folosind timpul prielnic din ultima săptămînă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul Direcţiilor regio­nale de economie forestieri au împă­durit noi suprafeţe de teren. Astfel,, planul de împăduriri al campaniei de primăvară din acest an a fost realizat în proporţie de 101 la sută. Pînă în prezent s-a împădurit o suprafaţă de aproape 60.000 ha. Cele mai bune re­zultate în această campanie le-au ob­ţinut D.R.E.F.-urile Cluj, Bacău, Mara­mureş, Oltenia ş.a. Din volumul total al împăduririlor, peste 7 500 ha au fost efectuate prin muncă patriotică, obținîndu-se econo­mii în valoare de aproape 10 milioa­ne lei. Linie aeriană pentru călători Bucureşti*Suceava şi retur Incepînd de la 1 iunie se deschide o nouă linie aeriană pentru traficul de că­lători pe distanta Bucureşti — Suceava şi retur. In zilele lucrătoare avionul pleacă de pe aeroportul Băneasa la ora 9,40, face o escală la 11,05 la Bacău şi soseşte la Suceava la ora 11,45. La întoarcere, a­­vionul decolează din Suceava la ora 12, cu escală la Bacău la ora 12,40, avind sosirea pe aeroportul Băneasa la ora 14,05. Cu noua linie Bucureşti — Suceava, 11 reşedinţe de regiuni sunt legate di­rect de Capitala ţării pe calea aerului. (Agerpres) INFORMAŢII • însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Polone la Bucureşti, Tadeusz Maty­­siak, a oferit joi după-amiază în saloa­nele ambasadei un cocteil cu prilejul vi­zitei în R.P. Romînă a delegaţiei între­prinderii „Film Polski”. Au luat parte reprezentanţi ai Mini­sterului învăţămîntului şi Culturii, ai Mi­nisterului Afacerilor Externe, regizori şi alţi oameni de cultură. (Agerpres) • IAŞI. — După strălucitul turneu în­treprins în ţara noastră, în cadrul căruia a prezentat spectacole la Bucureşti, Con­stanţa, Galaţi şi Iaşi, Ansamblul de stat de dansuri populare al Uniunii Sovietice, condus de Igor Moiseev, artist al poporu­lui al U.R.S.S., a părăsit joi dimineaţa R.P. Romînă, plecînd spre patrie. • La tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de persoane ADAS din 31 mai­­1962, au ieşit următoarele opt com­binaţii de litere : 1. U.U.F. ; 2. U.H.O. ; 3. T.S.A. ; 4. P.S.T. ; 5. V.K.T. { 6. G.X.W. ; 7. E.O.B. , 8. V.N.B. s C I N T E I A Adunarea studenţilor Institutului agronomic „N. Bălcescu“ din Capitală Intr-o atmosferă entuziastă s-a desfăşurat joi dimineaţa, în Sala Pa­latului R.P. Române, adunarea con­vocată de Consiliul Uniunii Asocia­ţiilor Studenţilor, Comitetul U.T.M. şi conducerea Institutului agronomic „N. Bălcescu“ din Bucureşti, pentru a dezbate sarcinile ce revin studen­ţilor din acest institut în lumina hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. şi ale sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. La lucrări, alături de numeroşi studenţi, au participat ca invitaţi cadre didactice din învăţămîntul su­perior, directori de G.A.S., preşe­dinţi de G.A.C., ingineri agronomi absolvenţi ai acestui institut. Adunarea a fost deschisă de Ni­­colae Stăncioiu, preşedintele Consi­liului U.A.S. din Institutul agro­nomic. A luat apoi cuvîntul tov. David Davidescu, rectorul institutului. După ce a amintit succesele obţinute în creşterea producţiei agricole, în înzestrarea agriculturii cu maşini şi utilaje, vorbitorul a analizat acti­vitatea institutului, scoţînd în evi­denţă lipsurile care mai persistă şi a subliniat sarcinile care stau în faţa studenţilor şi profesorilor pen­tru ridicarea continuă a nivelului de pregătire a viitorilor specialişti. In continuare, rectorul D. Davides­cu a amintit principalele îmbunătă­ţiri aduse prin Hotărîrea partidului şi guvernului în planurile şi progra­mele de învăţămînt agricol, în orga­nizarea practicii de producţie a stu­denţilor. La discuţii pe marginea raportu­lui au luat cuvîntul : prof. Alexan­dru Furtunescu, studenţii Tănase Pitu, Nicolae Vameşu, Sultana Bi­­riş, Angela Constantînescu, Toma Coman, Ion Teodorescu, Anton Pena şi Rodica Butoi, Mihai Safta, secre­tarul comitetului U.T.M., şi Aurel Olteanu, secretarul Comitetului de partid al institutului. Ei şi-au ex­primat bucuria şi mîndria pentru victoria definitivă a socialismului în ţara noastră şi şi-au manifestat ho­tărârea de a valorifica cit mai bine, in unităţile productive, cunoştinţele dobîndite în anii de studenţie. Vor­bitorii au făcut propuneri concre­te pentru îmbunătăţirea procesului de învăţămînt în cadrul institutului. Cu deosebit interes au fost ascul­tate cuvintele rostite de Eroii Mun­cii Socialiste Andrei Nicolae, pre­şedintele G.A.C. din comuna Gh. La­­zăr, şi Dumitru Dumitru, directorul G.A.S. Pietroiu, regiunea Bucureşti, care au înfăţişat succesele mari ob­ţinute de unităţile pe care le con­duc, perspectivele de dezvoltare a acestora, preţuirea pe care lucrăto­rii din G.A.S. şi colectiviştii o acor­dă activităţii inginerilor şi tehni­cienilor care lucrează alături de ei. In încheiere au luat cuvîntul to­varăşii Ştefan Bălan, adjunct al mi­nistrului învăţămîntului şi culturii, şi Virgil Trofin, prim-secretar al C.C. al U.T.M. Participanţii au adoptat prin vii aplauze o telegramă adresată C. C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în care îşi reafirmă hotărîrea de a răspunde grijii cu care partidul şi guvernul, întregul nostru popor îi înconjoară, prin noi succese în însuşirea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii agricole pen­tru a fi cit mai folositori în uni­tăţile agricole în care vor lucra după absolvirea institutului. In repetate rînduri ei au ovaţionat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej. (Agerpres) ....­­OIO............. „M­ondialele“ de fotbal Echipele U. R. S. S., R. S. Cehoslovace şi R. P. Ungare, învingătoare în meciurile de ieri res, meciul dintre echipele U.R.S.S. şi SANTIAGO DE CHILE 31 (Ager­pres). Joi au conti­nuat întîlnirile din cadrul turneului final al campio­natului mondial de fotbal. Aştep­tat cu mult inte­Iugoslaviei, disputat la Arica (grupa I) s-a încheiat cu scorul de 2-0 în fa­voarea fotbaliştilor sovietici. Echipa U.R.S.S. a preluat iniţiativa în cea de-a doua parte a întîlnirii, înscriind două goluri prin Ivanov şi Ponedelnik. La Vina del Mar, (grupa a lll-a), echi­pa R. S. Cehoslovace a învins Spania cu 1—0 (0—0) prin punctul înscris de Stibrany în minutul 79, în întîlnirea de la Rancagua (grupa a IV-a) Ungaria a întrecut Anglia cu 2—1 (1—0). Echi­pele R. F. Germane și Italiei (Santiago, grupa ll-a) au terminat cu un scor alb : 0—0. Campionatul se reia sîmbătă cu ur­mătoarele jocuri: Uruguay — Iugo­slavia (grupa I); Italia — Chile (grupa II- a); Brazilia — Cehoslovacia (grupa III- a); Argentina — Anglia (grupa IV-a). ★ Meciurile de miercuri, (ale căror rezultate le-am publicat in ziarul nos­tru de ieri) s-au terminat cu victoria echipelor favorite, dar în cîteva parti­de scorurile au fost strînse şi puţin a lipsit să se inregistreze surprize. Con­dusă cu 1—0 la pauză, prin golul în­scris de Zuluaga dintr-o lovitură de la ti m, echipa Uruguayului, de două ori campioană mondială, a cîştigat destul de greu, la 1 punct diferenţă, în faţa Columbiei. La fel şi Argentina in meciul cu R. P. Bulgaria. Fotbaliştii bulgari au dominat teritorial, dar au fost ineficace în faţa porţii. Argenti­nienii au înscris golul victoriei prin Fecundo, extrema dreaptă, în min. 4, Brazilia, deţinătoarea titlului mondial, nu a putut să înscrie Mexicului nici un gol în prima repriză. Portarul mexican Carbajal a apărat formidabil. Selecţio­nata Chile a produs o impresie bună în meciul cu Elveţia, obţinînd o vic­torie relativ uşoară. Elveţienii, deşi au condus cu 1-0 pînă în min. 44, au decepţionat mai ales prin jocul din repriza a II-a. Timpul a fost frumos, dar numărul spectatorilor mult mai redus decît se aştepta. La meciul Argentina-Bulgaria, de pildă, au fost prezenţi numai 5.000 de spectatori, iar la Santiago un sfert din stadion a fost gol. LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiuni cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 MAI 1962 Talon nr. 9 (1963) întreg. Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 Lei şi 25 Iei, primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus, in care este cuprinsă și valoarea nominală a obliga­țiunii cîștigătoare. g . Oblig Valoarea­­ S ^ ctjtigătoare cîștigurilor gs2-------------------------------------------­gf­ C Seria Nr. Parțială Total* 1 20.623 31 75.000 75.000 1 01.869 10 50.000 50.000 1 16.046 48 35.000 25.000 1 32.288 35 10.000 10.000 1 03.165 07 5.000 1 05.260 39 5.000 1 26.447 33 5.000 1 37.532 08 5.000 1 49.321 40 5.000 1 51.851 31 5.000 1 53.752 42 5.000 1 57.126 26 5.000 40.000 Termi­nația seriei 60 051 39 2.000 60 390 46 2.000 60 641 25 2.000 360.000 600 06 18 800 600 20 02 300 600________77 13_______800 1.440.000 1.992 [ TOTAL. :__________________2.000.000 xfBM TELEGRAME EXTERNE Sesiunea Comitetului Executiv al F.S.M. BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ La 31 mai la Budapesta şi-a început lucrările cea de-a 25-a sesiune a Co­mitetului Executiv al Federaţiei Sin­dicale Mondiale. Comitetul Executiv al F.S.M. va analiza situaţia inter­naţională şi îndeplinirea programu­lui de acţiuni şi rezoluţii adoptate de cel de-al V-lea Congres mondial al sindicatelor. Louis Saillant, secretar general al F.S.M., a prezentat un ra­port la această problemă. Participanţii, la sesiune vor dis­cuta, de asemenea, raportul prezen­tat de Elena Teodorescu, secretar al F.S.M., cu privire la pregătirile ce­lei de-a doua Conferinţe internaţio­nale a femeilor muncitoare, pro­punerile cu privire la modificarea componenţei Secretariatului, precum şi alte probleme. Delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Română care participă la sesiune este condusă de Isac Martin, președintele C.C.S. , ------------0*0-----------­ Vizita la Moscova a grupului de vechi membri ai P. M. R MOSCOVA 31. — Corespondentul Agerpres transmite : Ambasadorul R.P. Româno la Moscova, Nicolae Guină, a organizat o întilnire prie­tenească in saloanele ambasadei cu prilejul vizitei in Uniunea Sovietică a grupului de vechi membri ai Par­tidului Muncitoresc Român condus de tov. Gheorghe Stoica. La întîlnire au participat P. Posperov, directorul Institutului de marxism-leninism de pe lingă C.C. al P.C.U.S., S. Astavin, şeful secţiei a V-a pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., A.G. Tuhanova, vicepre­şedinte al Asociaţiei de prietenie sovieto-romină, V. Pavlov, secretar al A.P.S.R., activişti cu munci de răspundere din aparatul C.C. al P.C.U.S. şi funcţionari superiori al Ministerului Afacerilor Externe. întilnirea a decurs într-o atmos­feră de caldă prietenie. ­....-OlO 1 —— Cu privire la Congresul al XII-lea al P. G din Cehoslovacia PRAGA 31 (Agerpres). — Comi­tetul Central al Partidului Comu­nist din Cehoslovacia a făcut cunos­cut că a fost adoptată hotărîrea de a amina Congresul al XII-lea al Partidului Comunist din Cehoslova­cia, care urma să aibă loc în octom­brie 1962, pentru începutul lunii de­cembrie 1962. Această hotărîre a fost adoptată de C.C. al P.C. din Ceho­slovacia pentru că în prezent se mai desfăşoară lucrările de întocmire a documentului de bază al congresu­lui. „Despre perspectivele dezvoltării continue a societății socialiste ceho­slovace", care trebuie să devină baza unei largi discuții a tuturor oame­nilor muncii. La sărbătoarea primei vîrste (Urmare din pag. I-a) Cine nu s-a înduioşat în acele „o­­răşele ale copiilor“ devenite tra­diţie în anii noştri liberi ? Copiii noştri au la dispoziţie incompara­bil mai multe şi mai frumoase cărţi decît generaţiile trecutului. Societatea noastră, părinţii, şcoa­la de azi, îi cresc în spiritul înal­telor idealuri ale omenirii, în spi­ritul dragostei faţă de patria so­cialistă, al cutezanţei în lupta pen­tru progres, al prieteniei adevărate, al cinstei şi adevărului, al muncii nobile care slujeşte colectivităţii şi contribuie la buna înţelegere în­tre popoare. Da, copiii noştri trăiesc in bucu­rie şi în frumuseţe. Şi nu mai pu­ţin important este faptul că în condiţiile societăţii noastre, prin grija părintească a partidului, a statului nostru, copiilor li se des­chid în faţă perspective largi, creatoare, viitorul le este asigurat. In contrast cu aceste realităţi, în S.U.A., după cum constată în­suşi preşedintele Kennedy, peste 500 000 elevi nu pot asista decît la cursuri incomplete din cauza, lipsei de localuri şcolare, iar 400 000 elevi de liceu nu au pu­tut urma cursurile din pricina ta­xelor şcolare foarte mari. Desigur, aceste oficialităţi au trecut sub tăcere o simplă comparaţie la în­­demîna oricărui om care judecă : cheltuielile militare ale S.U.A. pe exerciţiul bugetar 1962—‘1963 în­sumează uriaşa cifră de 72,8 mi­liarde dolari, în timp ce la capi­tolul învăţămînt se prevăd abia 1,47 miliarde... Ce să mai vorbim des­pre depărtata Africă de Sud, în care oamenii muncii de culoare sunt lipsiţi total de drepturi şi nu care chiar copiii de 7 ani trudesc pe plantaţii, ca „mun­citori“, pentru 10—15 cenţi pe zi. In „raiul“ domnului Adenauer, numai în cursul anului trecut, pes­te 30 000 copii au fugit de acasă îngroşînd numărul mare al vaga­bonzilor. Iar revista „Carrefour“ scrie astfel, referindu-se la unele aspecte din Franţa : „De ani de zile nu s-a făcut nimic serios pen­­tru a favoriza educaţia sână­oasă a copiilor... Morala, instrucţia ci­vilă, toate acestea sună ca ceva învechit. Lipsa educaţiei cetăţe­neşti şi sportive a tineretului a fost­ înlocuită cu whisky-ul, filme­le cu gangsteri şi jocurile de no­roc“. Oare mai e nevoie de exemple ? Lumea capitalistă le oferă cu o risipă cinică. Iar concluzia o pu­tem trage din ziarul „Baltimore Sun”, care precizează : „Tineretul nu poate trăi fără idealuri, iar so­cietatea noastră de azi nu-i ofe­ră nimic altceva decît egoism ra­pace şi goana sălbatică după e­­xistenţă“. Intr-adevăr, aşa e acolo, în lu­mea care schilodeşte sufletele, şi unde nici copilăria nu e scutită de lacrimile silniciei. Să creşteţi mari şi sănătoşi, co­pii ai patriei mele ! Să străbateţi în alai multicolor basmul parfu­mat al primei vîrste ! Pregătiţi-vă pentru zborul de mîine. Vă aşteap­tă saltul măreţ de pe culmile de azi in piscul viitorului. Nouă, ce­lor mari, ne sînteţi Îndemn In muncă şi în cîntul de argint al inimii. O#­O Conferinţă teoretică in problemele principale ale luptei împotriva ideologiei şi politicii anticomuniste PRAGA 31. — Corespondentul A­­gerpres transmite : La 31 mai s-au încheiat lucrările conferinţei teore­tice în problemele principale ale luptei împotriva ideologiei şi politicii anticomuniste, conferinţă organizată de redacţia revistei „Probleme ale păcii şi socialismului" în colaborare cU­O cu Institutul de filozofie de pe lingă Academia cehoslovacă de Ştiinţe. La conferinţă au participat un mare număr de oameni de ştiinţă şi lu­crători politici din diferite țări. Pag. 3 în luptă pentru democraţie şi pace PARIS 31 (Agerpres). — TASS : La Paris a avut loc o discuţie asu­pra programului restabilirii şi înnoi­rii democraţiei, organizată de Parti­dul Comunist Francez. La discuţie au participat numeroşi oameni poliţiei şi fruntaşi ai vieţii publice. Waldeck Rochet, secretar general adjunct al Partidului Comu­nist Francez, a expus programul minim care urmează să fie examinat de toate partidele care se consideră democratice. „Trebuie dusă o luptă serioasă pentru lichidarea regimului puterii personale“ , a declarat Waldeck Rochet. Puterea personală a contri­buit la intensificarea primejdiei fas­cismului, iar sentinţa revoltător de blîndă împotriva lui Salan este o urmare a acestei stări de lucruri. Waldeck Rochet a adăugat că pro­­punînd programul restabilirii şi în­noirii democraţiei, comuniştii nu re­nunţă la ţelul lor de a crea o socie­tate socialistă. In prezent însă,, tre­buie să se ajungă la unificarea tutu­ror republicanilor pe baza unui program mai restrîns. Waldeck Rochet a explicat progra­mul minim al partidului comunist, care prevede organizarea alegerilor pentru Adunarea Constituantă pe calea votului universal, potrivit sis­temului reprezentării proporţionale ; răspunderea guvernului în faţa Adu­nării Naţionale unice ; introducerea sistemului­ serviciului militar de scurtă durată ; eligibilitatea judecă­torilor ; transferarea puterii prefec­ţilor către consiliile generale ; mă­suri sociale şi economice ca naţiona­lizarea monopolurilor în domeniul energiei atomice şi extracţiei petro­lului ; democratizarea întreprinderi­lor de stat şi naţionalizate ; reforma învăţămîntului; o politică externă bazată pe coexistență pașnică , de­zarmarea generală și controlată. ­­TIE AT1RIE • (Sam® mo® ) TEATRUL, DE STAT DE OPERETA : VINZATORUL DE PASĂRI — (orele 19.30) . TEATRUL NATIONAL „I. L. CARA­GIALE" (Sala Comedia) : ORFEU IN IN­FERN — (orele 19,30). (Sala Studio) : VI­CLENIILE LUI SCAPIN — (orele 19,30). TEATRUL „C. I. NOTTARA" (Sala Ma­­gheru) : FRATII KARAMAZOV — (orele 19,30) . (Sala Studio) ; BĂIEŢII VESELI — (orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BU­­LANDRA“ : AL PATRULEA — (orele 16,00) ; CUM VA PLACE — (orele 19,30). (Sala Studio) ; CRED IN TINE — (orele 19,30) . TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.­­GIULEŞTI : MĂRIA SA BĂRBATUL (orele 19,30). TEATRUL DE COMEDIE : SVEJK IN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL — (o­­rele 19,30). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TA­­NASE“ (Sala Savoy) : VORBA REVISTEI — (orele 20). (Sala Dalles) . ȘAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). CINEMATOGRAFE. POMPIERUL A­­TOMIC : Patria (9; 11; 13; 15; 17; 19;15; 21,15), București (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Gh. Doja (10; 12; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30), Alex. Sahia (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21 — grădină 20,15), Grădina Progresul (20,30), Stadionul Giulești (20,30), Stadionul Di­namo (20,15), Stadionul Republicii (20,15), AGRAFA ALBĂ : Magheru (10,15; 12; 15; 17; 19, 21), I. C. Frimu (10; 11,45; 13,30; 15,15; 17; 19; 21 — grădină 20,30), CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER : Repu­blica (10; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21 — grădină 20,45), înfrăţirea între popoare (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30 — grădină 20), Gră­dina 13 Septembrie (20,15). INTOAR­­CE-TE : Mioriţa (10; 12; 16,30; 18,30; 20,30). CHEMAREA MARII DE GHEATĂ : V. Alecsandri (15;­ 17; 19, 21), Lumina (ru­lează în continuare de la orele 10 pînă la orele 14, după-amiază 16; 18,30; 20,30), Unirea (16, 18). OMUL AMFIBIE rulează la cinematografele Maxim Gorki (9,30; 11,40; 13,50; 16; 20,30), Arta (16; 18,15; 20,30), 16 Februarie (16; 18, 20). ŞOFERII IA­DULUI : Central (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), 1 Mai (10; 12,30; 15,30; 18; 20,30), C-tin David (15,30; 18; 20,30), DRA­GOSTEA ŞI PILOTUL SECUND : Victo­ria (10; 12; 15; 17; 19, 21). FILME DOCU­MENTARE rulează la cinematograful Timpuri Noi în continuare de la orele 10 pînă la orele 21. PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 13 Septembrie (orele 10 și orele 11). EL HAKIM : 13 Septem­brie (12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). PACE NOULUI VENIT ; Tineretului (16- 18,15; 20,30). BĂTĂLIE IN MARȘ — ambele serii : Cultural (16; 19,15). CINE-I DE VINA 7 rulează la cinematograful Alex. Popov In continuare de la orele 9,30 pînă la orele 21. LUNGA NOAPTE A LUI ’43 , 8 Martie (15; 17,05; 19,10 — gră­dină 20,30), N. Bălcescu (16; 18,15; 20,30), CINTECUL ÎNTRERUPT : Griviţa (16; 18, 20). POVESTE SENTIMENTALA ru­lează la cinematografele V. Roaită (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21 — grădină 20,30), 23 August (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19 — grădină 20,30), Volga (15; 17; 19, 21), G. Coşbuc (10; 12;15; 16; 18;15; 20,30). ANII FECIORIEI : Flacăra (15; 17; 19; 21), Donca Simo (16; 18; 20­), Floreasca (19; 21), 30 Decembrie (15; 17; 19; 21). ÎNOTĂTORII : T. Vladimirescu (16; 18; 20). INTRE DOUA IUBIRI : Munca (16; 18;15; 20,30). CAVALERII TEUTONI am­bele serii : Popular (16; 19,30) POST­RESTANT : Moșilor (16; 18;15; 20,30). A­­PARTAMENTUL — cinemascop : M. Eminescu (15; 17;15; 19,30; 21,30). MAI TARE CA URAGANUL : Iile Pintilie (15; 17; 19, 21), Luceafărul (15; 17; 19 — gră­dină 20,30), Drumul serii (16; 18; 20). CURSA DE 100 KILOMETRI : 8 Mai (15; 17; 19; 21). CARMEN DE LA RONDA : Grădina Ilie Pintilie (20). CASA SUR­PRIZELOR : G. Baco­via (16; 18; 20). EX­PRESUL DE SEARA : Olga Bancic (15;30; 18). EXPERIENTA PRIMEJDIOASA : B. Delavrancea (16; 18; 20). ULTIMUL MEU TANGO : Grădina Moşilor (20;15), Flo­reasca (10; 14; 17). ENRICO CARUSO , Grădina Unirea (orele 20,30). RADIO. • Ansambluri de copii din toată lumea — orele 8,30 — I * Fragmente din opera „Capra cu trei Iezi“ de Alex. Zirra — orele 9,20 — I • Lucrări inspirate din viața copiilor — orele 10,30 — I • Duete din operete — orele 11,30 — I • Melodii populare — o­­rele 12,40 — I • Limba noastră — orele 13,15 — II • Suita simfonică „Zile de vacanţă“ de Laurenţiu Profeta — orele 14,30 — II • Solişti de muzică uşoară din R. D. Germană — orele 15,20 — I • Actualitatea în ţările socialiste — orele 15,35 — II • Cîntece pioniereşti — orele 16,45 — I • In slujba patriei — orele 17,30 — I • Cronica economică — orele 18,30 —■ I • ciclul „George Enescu com­pozitor“ — orele 18,30 — II • Seară Ca­ragiale — prezentată de actori amatori — orele 19,00 — I • Teatru „Năpasta“ de I. L. Caragiale — orele 19,30 — II • Con­cert ghicitoare — orele 20,40 — I • Cin­­tece de pace şi prietenie — orele 21,45 — II • Moment poetic — orele 23,30 — II • Fragmente din opera „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss — orele 23,15 — II. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iunie . Vreme schimbătoare, cu cer temporar noros, mai ales în sudul ţării. Vor cădea ploi sub formă de averse în­soţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit, predominind din sec­torul vestic. Temperatura uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar maximele între 18 şi 28 de grade.

Next