Scînteia, iulie 1962 (Anul 31, nr. 5576-5606)
1962-07-01 / nr. 5576
Nr. 5576 In aceste zile călduroase de vară, pe şoselele care ies din Capitală, maşinile, motocicletele, bicicletele se scurg în şiruri nesfîrşite. Unde merg bucureştenii în timpul lor liber? Să-i însoţim spre cîteva din locurile de recreare din jurul oraşului. Una din ţintele cele mai atrăgătoare e pădurea Pustnicul. Cum se poate ajunge acolo? De la capul liniei de tramvai 7 (Pantelimon), un autobuz I.R.T.A. pleacă din jumătate în jumătate de oră; în 35 de minute este la destinaţie. Cadrul natural e minunat : cîteva zeci de hectare de pădure, în mijlocul cărora se află un lac unde se poate înota, canota şi pescui. In zilele de sărbătoare, mii de bucureşteni şi colectivişti din comunele apropiate organizează aici petreceri cîmpeneşti sau vizionează spectacolele prezentate pe estrada special amenajată. „Cabana Pustnicul” le oferă nu numai un restaurant bine aprovizionat, ci şi loc de cazare unde pot rămîne peste noapte. Legătura cea mai bună între oraş şi pădurea Băneasa — un alt punct de atracţie pentru bucureşteni — o face autobuzul 48 (cap de linie la ştrandul tineretului, unde se poate ajunge cu tramvaiele 3 şi 4, cu autobuzul 31 sau cu troleibuzele 81 şi 82). Duminica, pe liniile tramvaielor 3 şi 4 circulă în plus 15 vagoane de mare capacitate, care fac o cursă specială între Podul Mihai Vodă şi Piaţa Scînteii. Şi numărul autobuzelor de pe linia 48 este, în aceste zile, mai mare. Poate fi vizitat colţul zoologic, aproape în întregime reamenajat şi îmbogăţit. Există aici de asemenea un restaurant şi un bufet. De la capătul liniilor de tramvai 6 şi 20 (B-dul Bucureştii Noi), maşina nr. 60 ajunge în mai puţin de o jumătate de oră în pădurea Mogoşoaia, întinsă pe o suprafaţă de 16 hectare, ea oferă un cadru plăcut pentru recreare. Se poate face plajă pe malul lacâini, se poate canota La aproximativ 20 de kilometri de Capitală, pe malul Argeşului, au fost amenajate două ştranduri mai puţin cunoscute bucureştenilor. E vorba de ştrandurile din Buda şi Copăceni, situate în mijlocul unor întinse parcuri naturale. Cel mai bun mijloc de deplasare spre aceste locuri este autobuzul nr. 59, care pleacă de la capătul liniilor de tramvai 12 şi 17 (gara Progresul). Plecînd din oraş cu troleibuzul 81 sau 82 şi luînd, la autostaţia Băneasa, unul din cele 12 autobuze I.R.T.A. care circulă pe această linie, se poate ajunge, în ceva mai mult de o oră, la alt loc de recreare căutat de bucureşteni: Snagovul. ...Băneasa, Mogoşoaia, Pustnicul, Snagov — iată doar cîteva din posibilităţile oferite locuitorilor Capitalei de a-şi petrece în mod plăcut timpul liber. Şirul lor este completat de alte locuri de recreare, nu mai puţin atrăgătoare: pădurile Cernica, Jilava, Comana, Andronache şi, fără îndoială, de numeroasele parcuri, grădini şi scuaruri cu care e împînzit oraşul. In această privinţă, o noutate: pînă acum au fost plantate, pe cele 750 ha de spaţii verzi din Bucureşti, 10 milioane de flori! Iar in curînd vor fi şi mai multe. G. GRAURE Vă informăm despre: Locurile de recreare Capitalei In parcul de cultură şi odihnă Mogoşoaia România are un minunat plan de dezvoltare economică şi realizări importante Sîmbătă dimineaţa, dr. B. R. J Sen, directorul general al Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură a O.N.U. (F.A.O.), şi experţii organizaţiei care l-au însoţit în vizita sa în ţara noastră, au părăsit Capitala. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost conduşi de Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, Eugen Alexe şi Nicolae Ştefan, vicepreşedinţi ai Consiliului Superior al Agriculturii, Ludovic Negrea, adjunct al ministrului economiei forestiere, Angelo Miculescu, vicepreşedinte al C.S.P., şi alte persoane oficiale. înainte de plecare, dr. B. R. Sen a avut o convorbire cu redactorul Agenţiei Române de Presă „Agerpres“, Emil Marinescu. împreună cu cîţiva colegi, am vizitat ţara dv. pentru a stabili contacte personale în scopul creării unei baze pentru lărgirea colaborării dintre F.A.O. şi Romînia, a spus oaspetele. Romînia are un minunat plan de dezvoltare economică şi realizări importante, ceea ce îi permite să aducă o contribuţie de seamă la activitatea F.A.O., la ridicarea nivelului de viaţă al ţărilor slab dezvoltate. Ţara dv. va putea, la rîndul ei, să folosească experienţa şi sprijinul organizaţiei noastre. Am văzut cîteva gospodării de stat: gospodării agricole colective, staţiuni de maşini şi tractoare, Uzinele de tractoare din Braşov, staţiuni de odihnă pe Valea Prahovei şi litoral, magazine. Pretutindeni am constatat încrederea oamenilor în viitor, în capacitatea lor de a-şi realiza planurile de dezvoltare şi scopul pe care şi l-au propus. Din contactele pe care le-am avut, am ajuns la concluzia că inginerii, tehnicienii, muncitorii participă activ, cu entuziasm, la rezolvarea tuturor problemelor ce se pun în această ţară. Am acum o vedere de ansamblu asupra agriculturii ţării dv. Romînia situează agricultura la un înalt nivel şi trebuie să mărturisesc că sunt profund impresionat de eficienţa măsurilor întreprinse în domeniul dezvoltării acestei ramuri. Agricultura României se află pe baze sănătoase şi face progrese foarte serioase, avînd obiective clar precizate în toate sectoarele ei de producţie. Am remarcat cu satisfacţie că la realizarea obiectivelor agriculturii lucrătorii din domeniile care au contingenţă cu această ramură îşi aduc o mare contribuţie. Este o dovadă a înţelegerii depline a activităţii complexe ce se depune pentru realizarea planurilor economice. înainte de a veni aici aveam unele cunoştinţe despre muzica şi folclorul Romîniei, îmi imaginam că romînii sunt foarte veseli, comunicativi. Cele constatate în timpul vizitei au depăşit imaginaţia mea. Veselia sănătoasă a poporului român se datoreşte vieţii lui noi. Există în Romînia o mare bucurie de a trăi, peste tot se pot vedea oameni mulţumiţi. în încheiere, dr. B. R. Sen a exprimat mulţumiri pentru ospitalitatea cu care a fost primit în ţara noastră şi dorinţa de a mai vizita Romînia. Declaraţiile directorului general al Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură a O.N.U. Finalele campionatelor republicane de box Aseară pe stadionul Republicii s-au desfășurat finalele campionatelor republicane de box. In ordinea categoriilor titlurile au revenit următorilor pugiliști : C. Ciucă, N. Mindreanu, A. Olteanu, I. Dinu, Iosif Mihalik, C. Anton, V. Neagu, I. Monea, M. Nicolau și V. Mariuţan. Deosebit de spectaculoasă a fost intîlnirea dintre Gheorghiu (Dinamo) și Olteanu (Metalul), victoria revenind metalurgistului. „Memorialul fraţilor Znamenski" Sîmbătă a început la Moscova pe stadionul de la Lujniki tradiţionalul concurs de atletism „Memorialul fraţilor Znamenski” la care iau parte 500 de sportivi din 20 de ţări ale lumii. Probele primei zile s-au desfăşurat pe ploaie şi vînt, astfel că rezultatele nu au fost cele aşteptate. Totuşi, atleta Sin Kin Dan din R.P.D. Coreeană a realizat o excepţională performanţă egalind propriul său record mondial la 400 m plat cu timpul de 53”. Iolanda Balaş a ctştigat proba de sărituri în înălţime cu rezultatul de 1,80 m, iar Valeri Brumei, In întrecerea masculină, a sărit 2,15 m. Turul ciclist al R. P. onoare Prima etapă a turului ciclist al R.P. Ungare desfăşurată pe ruta Budapesta — Gyor (150 km) a fost ciştigată la sprint de alergătorul maghiar Baracskai in 3 h 45’25”. In acelaşi timp cu învingătorul a trecut linia de sosire un pluton de 40 de concurenţi printre care se aflau şi tinerii ciclişti români I. Ardeleanu, C. Moiceanu şi FI. Cristescu. Sosirea ministrului Austriei în R. P. Român. La 30 iunie a.c. a sosit la Bucureşti Dr. Paul Wetzler, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austriei în Republica Populară Romînă. La sosire, Dr. Paul Wetzler a fost salutat de Gheorghe Luca, directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe. Tragerea la sorţi a libretelor de economii C. E. C. cu cîştiguri La 30 iunie a.c. a avut loc în oraşul Timişoara tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La această tragere la sorţi au ieşit ciştigătoare toate libretele de economii C.E.C. cu cîştiguri ale căror terminaţii au următoarele numere: 964 cu 250%; 577 cu 200%; 262 cu 100%; 436 cu 50% şi 079, 156, 180, 209, 334, 403, 546, 668, 759, 785, 898 cu 25%. Cîştigurile ce revin acestor librete se calculează în raport cu soldul mediu pe care l-au avut libretele respective în trimestrul 11/1962. INFORMAŢII • începind cu ziua de 1 iulie a.c. TAROM organizează din nou, in fiecare duminică, zboruri de agrement la aerodroamele Băneasa, Arad, Oradea, Baia Mare, Iaşi, Cluj şi Deva. Cei interesaţi pot afla informaţii amănunţite în Bucureşti la tel. 17.75.16, iar în provincie la agenţiile TAROM. • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 30 iunie 1962, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 4) D.R.U. 8) H.T.T. * • 1) H.N.P. 5) C.V.V. 2) V.N.S. 6) G.E.I. 3) Z.U.A. 7) R.H.X. Azi, pe aeroportul Băneasa Concurs internaţional de paraşutism După cum s-a mai anunţat, astăzi de la ora 10, va avea loc pe aeroportul Băneasa un mare concurs internaţional de paraşutism. La întreceri participă sportivi fruntaşi din R. P. Polonă, R. P. Ungară şi R. P. Romînă. In program sunt cuprinse probe de paraşutism, (salturi individuale şi salturi în grup), demonstraţii de aeromodelism, planorism, precum şi sboruri acrobatice, vînătoare de baloane etc. Cu începere de luni, întrecerile vor continua pe aeroportul Clinceni, pînă sîmbătă inclusiv. In cîteva rînduri • Pe stadionul „1 Mai" din Constanta s-a desfăşurat sîmbătă întilnirea internaţională de fotbal dintre reprezentativa Indoneziei şi selecţionata regiunii Dobrogea. Au cîştigat fotbaliştii romîni cu scorul de 1—0 (1—0) prin golul marcat de Moroianu in minutul 34. • Şase din cele şapte meciuri ale ultimei etape a campionatului categoriei A de fotbal se dispută astăzi. In Capitală, pe stadionul „23 August”, Steaua intilneşte, cu începere de la ora 18, pe Dinamo Bacău. Repriza a doua a acestui meci va fi transmisă la radio, începind de la ora 19, pe programul I. In ţară au loc următoarele meciuri : Timişoara : Ştiinţa—Dinamo Bucureşti ; Cluj : Ştiinţa—Dinamo Piteşti ; Arad : U.T.A.—Minerul Lupeni Petroşeni : Jiul—Metalul Tîrgovişte Braşov : Steagul roşu—Progresul Bucureşti. Ultimul meci al etapei, Rapid—Petrolul, este programat mîine, pe stadionul Republicii, în nocturnă, de la ora 20,30 • In Capitală, pe stadionul din şoseaua Olteniţei, de la ora 8,30, se dispută meciul de rugbi Unirea—C.S.M.S. Iaşi, iar după-amiază, de la ora 18, pe terenul din str. Dr. Staicovici. Progresul primeşte replica formaţiei Ştiinţa Cluj. • Desfăşurată pe teren neutru, la Geneva, finala „Cupei campionilor europeni” la baschet masculin a opus echipele Dinamo Tbilisi şi Real Madrid. După un meci foarte spectaculos, victoria a revenit baschetbaliştilor sovietici cu scorul de 90—83 (38—36). • In meciul dintre echipele de şah ale U.R.S.S. şi Iugoslaviei scorul, după 4 ture, este de 26—14 în favoarea echipei sovietice. In turul 4, Polugaevski i-a învins pe Gligorici şi Holmov pe Matanovici. • La Viena s-a desfăşurat ieri o cursă ciclistă internaţională pe circuit, organizată de ziarul „Volksstimme". Locul I a revenit cunoscutului campion Gustav Schur din R. D. Germană. Cicliştii români Ion Cosma şi Gabriel Moiceanu au abandonat împreună cu alţi 27 de concurenţi din cei 43 care au luat startul. • In turul trei al probei de simplu feminin din cadrul turneului internaţional de tenis de la Wimbledon, jucătoarea cehoslovacă Sukova a dispus cu 8—6i 6—3 de australianca Jan Lehane si s-a calificat pentru sferturile de finală, urmind a se întîlni cu Mortimer (Anglia). In proba de dublu mixt Lihaciov—Dmitrieva (U.R.S.S.) a învins cu 6—21 6—4 pa Arilla—Templer (Spania). SC ÎNTÂiA Constituirea unor comitete pentru unificarea administraţiei militare ţi civile in Laos HANOI 30 (Agerpres). — TASS : Potrivit ştirilor primite din Laos, guvernul provizoriu de coaliţie al Laosului a constituit un comitet de armistiţiu, din care fac parte reprezentanţi ai tuturor celor trei grupuri politice reprezentate în cabinet. Potrivit principiului sus-amintit, guvernul a creat de asemenea două alte comitete care urmează să studieze căile pentru unificarea administraţiei militare şi a celei civile. Una din sarcinile cele mai urgente care stau în faţa lor este stabilirea legăturilor telegrafice şi poştale, precum şi a comunicaţiilor aeriene între regiunile controlate de cele trei grupuri: MOSCOVA 30 (Agerpres), TASS. La 30 iunie ziarul „Pravda“ a publicat textul cuvîntării rostite de N. S. Hruşciov la Consfătuirea lucrătorilor din direcţiile teritoriale de producţie agricolă din regiunile centrale ale R.S.F.S.R. Textul cuvîntării ocupă peste trei pagini de ziar. N. S. Hruşciov a declarat că, potrivit previziunilor preliminare, dacă nu se va înregistra o înrăutăţire a condiţiilor de maturizare a cerealelor, în acest an în Uniunea Sovietică vor exista posibilităţi reale pentru a se recolta aproximativ 9—10 miliarde poduri de cereale. „Nu am recoltat niciodată o asemenea cantitate de cereale“, a adăugat el. N. S. Hruşciov a subliniat că „în momentul de faţă starea semănăturilor este satisfăcătoare“. El a precizat că în acest an planul însămînţărilor de primăvară a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută, în total colhozurile şi sovhozurile au semănat culturi de primăvară pe o suprafaţă de 148 081 000 ha, adică cu 14 728 000 ha mai mare ca anul trecut. După cum a arătat N. S. Hruşciov, semănăturile de grîu s-au lărgit cu 3 500 000 ha. Porumbul a fost semănat pe o suprafaţă de 34 926 000 ha, adică cu 11 milioane ha mai mare ca anul trecut. Au fost lărgite semănăturile de mazăre, hrişcă, mei, fasole, soia. S-au extins semănăturile de sfeclă de zahăr pentru furajarea vitelor. Această cultură a fost semănată pe o suprafaţă de 2 660 000 ha, cu 1 460 000 ha mai mare ca anul trecut. Nikita Hruşciov a arătat de asemenea că achiziţiile de carne şi lapte au crescut întrucîtva în comparaţie cu anul trecut. La data de 1 iunie a.c. efectivul vitelor cornute mari a crescut cu 5 600 000 capete în comparaţie cu 1961 (vaci — cu 1 918 000 capete), porcine — cu 4 370 000 capete, ovine — cu 2 218 000 capete. N. S. Hruşciov a scos în evidenţă marea însemnătate a aplicării principiului cointeresării materiale ca pîrghie puternică a avintului creşterii animalelor. In această ordine de idei el a subliniat că majorarea preţurilor de achiziţie la carne a contribuit la cointeresarea materială a lucrătorilor din agricultură în avîntul creşterii animalelor. „Este necesar să se înţeleagă în mod profund că dacă astăzi noi am majorat preţurile de achiziţie şi preţurile cu amănuntul la carne şi unt, acest lucru urmăreşte sporirea considerabilă a producţiei de produse animaliere. Implicit s-a făcut un pas important spre rezolvarea problemei satisfacerii depline a nevoilor crescînde ale oamenilor sovietici în produse alimentare. Prin urmare, această măsură necesară şi importantă corespunde intereselor întregului popor”, a spus N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov a analizat sarcinile direcţiilor teritoriale de producţie — organe principial noi de conducere a agriculturii. „Deosebirea radicală între noile organe agricole şi cele vechi constă în faptul că noile organe au fost înfiinţate exclusiv pentru conducerea producţiei din colhozuri şi sovhozuri”. Totodată, el a subliniat că „dacă ar fi să facem o comparaţie cu industria, direcţia de producţie trebuie să constituie un consiliu economic sui-generis — Consiliul economic pentru un anumit grup de gospodării”. N. S. Hruşciov a declarat că în U.R.S.S. s-au ivit posibilităţi reale de a se comasa raioanele. El a spus: „După cît se pare tocmai direcţiile de producţie vor deveni baza noii diviziuni administrative a regiunii, ţinutului, republicii”. După ce a arătat că, sub forma în care s-au menţinut astăzi, raioanele sînt un fenomen al perioadei de tranziţie, Nikita Hruşciov a spus că „raionarea existentă este deja perimată”. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a vorbit despre necesitatea de a se ridica spiritul de răspundere pentru aplicarea în producţie a realizărilor ştiinţei şi a experienţei înaintate. „Astăzi direcţiile de producţie sunt datoare să treacă cu seriozitate la studierea metodelor avansate de conducere a agriculturii, la aplicarea realizărilor ştiinţei şi a experienţei înaintate în producţia colhoznică şi sovhoznică”. N. S. Hruşciov a declarat că în lupta pentru sporirea producţiei de produse agricole rolul hotăritor revine creşterii productivităţii muncii în colhozuri şi sovhozuri. Cu acest prilej el a subliniat că în multe întreprinderi fruntaşe dintr-o serie de ramuri ale industriei productivitatea muncii întrece cele mai înalte realizări din ţările capitaliste dezvoltate. „In ansamblu însă avem încă mult de făcut atît în industrie, cît şi, mai ales, în agricultură, pentru a întrece cele mai dezvoltate ţări capitaliste sub raportul productivităţii muncii“, a spus N. S. Hruşciov. Numai prin munca dîrză, prin organizarea pricepută a lucrărilor se poate învinge în întrecerea cu capitalismul. A munci cu dirzenie aceasta nu înseamnă a azvîrli pămîntul dintr-un loc într-altul, ci a învăţa cu perseverenţă cele mai bune procedee, metodele noi, mai avansate de conducere a economiei“, a declarat N. S. Hruşciov. Vorbitorul a subliniat: „A livra mai multe produse de bună calitate cu o cheltuire mai mică de muncă şi mijloace — iată ce este esenţial în conducerea producţiei colhoznice şi sovhoznice“. Nikita Hruşciov a subliniat că este extrem de important să se facă totul pentru ca în viitorul cel mai apropiat să se cucerească prima redută din sectorul zootehnic , să se producă 7 500 kg de carne la 100 ha de teren arabil și 1 600 kg la 100 ha de alte terenuri. „După cucerirea acestor redute, este necesar să se meargă mai departe, să se pregătească asaltarea unor redute și mai greu de cucerit. Dispunem de toate posibilităţile pentru aceasta“. TELEGRAME EXTERNE Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la Consfătuirea lucrătorilor din direcţiile de producţie agricolă ale R.S.F.S.R. ■--------p»o ■■ — Infringerile suferite de trupele lui Ngo Dinit Diem SAIGON 30 (Agerpres). Potrivit ultimelor ştiri transmise de corespondenţii agenţiilor de presă, trupele ngodinhdiemiste au suferit în ultimele zile serioase înfrîngeri în cursul operaţiunilor „de curăţire“ pe care le-au întreprins cu sprijinul şi sub directa conducere a ofiţerilor americani. Agenţiile americane de presă relatează că în perioada 24—27 iunie 2000 de soldaţi ngodinhdiemişti au întreprins o operaţiune împotriva forţelor patriotice din provincia Kien Hoa, situată în sudul Saigonului. In ciuda celor peste 50 de consilieri americani care au condus ofensiva masivă de patru zile, forţele patriotice din provincia amintită nu au putut fi înfrînte. Deşi pierderile suferite nu au fost date publicităţii, trupele ngodinhdiemiste au suferit serioase pierderi în oameni şi armament. Corespondentul agenţiei Associated Press a transmis un amplu reportaj în care a arătat că în operaţiunile din provincia Kien Hoa au fost folosiţi ofiţeri americani care au participat în războiul din Coreea şi în al doilea război mondial (consideraţi deci ca avînd o bună pregătire de luptă), precum şi numeroase avioane americane care au bombardat cu sălbăticie întreaga regiune. ...........-090 ------ Declaraţia radiodifuzată a preşedintelui Guvernului Provizoriu al Republicii Algeria ALGER 30 (Agerpres). — Preşedintele Guvernului Provizoriu al Republicii Algeria, Ben Yussef Ben Khedda, a vorbit vineri seara la posturile radiodifuziunii din Alger. Perioada tranzitorie, a spus el, este pe punctul de a se termina in condiţii care dezmint toate previziunile sumbre ale adepţilor colonialismului şi fascismului scontînd o aşa-zisă diviziune în sinul poporului algerian. In ultimul timp, masele populare algeriene, militanţii Frontului de Eliberare Naţională şi ai Armatei Naţionale de Eliberare au făcut faţă unor grele încercări. În acest timp s-au obţinut rezultate măreţe pe planul organizării maselor, al aplicării încetării focului şi al respectării acordurilor de la Evian. La baza succesului poporului algerian se află sprijinul entuziast şi conştient acordat de poporul algerian politicii noastre care a dus la acordurile de la Evian. După ce a anunţat că peste cîteva zile G.P.R.A va părăsi exilul şi se va instala în Algeria, Ben Khedda a continuat : Guvernul Provizoriu al Republicii Algeria este exponentul suveranităţii naţionale, de la crearea sa şi pînă în momentul cind va remite puterile sale reprezentanţilor aleşi ai poporului. Noi ne vom continua activitatea pînă cind misiunea noastră istorică va fi îndeplinită, fiind demni de încrederea ce şi-o pun în noi poporul, Frontul de Eliberare Naţională şi Armata de Eliberare Naţională. Odată cu dobândirea independenţei vom continua să respectăm acordurile de la Evian şi să arătăm capacitatea noastră de a construi şi conduce ţara. Ordinea şi securitatea, a subliniat în continuare Ben Khedda, vor fi asigurate şi garantate tuturor celor care locuiesc în Algeria, fără deosebire de rasă sau confesiuni religioase. Atît bunurile cît şi integritatea personală vor fi respectate. Sub conducerea G.P.R.A., a continuat Ben Khedda, organele administrative vor avea o răspundere şi mai grea, îndeosebi pe planul menţinerii ordinii şi al întăririi unităţii naţiunii. Ele vor trebui să pregătească Armata de Eliberare Naţională pentru noile sarcini, dintre care cea mai imediată şi vitală este apărarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale. Potenţialul nostru militar va fi întărit pe întreg teritoriul naţional prin aportul unităţilor care se găsesc în prezent de-a lungul frontierelor. Soldaţii şi ofiţerii acestor unităţi se vor întoarce în Algeria în cadrul planurilor şi directivelor elaborate de Guvernul Provizoriu al Republicii Algeria. Ben Khedda a invitat pe algerieni să se unească în jurul G.P.R.A., precizind că primele zile ale independenţei vor fi hotărîtoare în ce priveşte viitorul Algeriei şi această unitate va permite naţiunii algeriene să meargă cu pași repezi spre realizarea tuturor obiectivelor revoluției algeriene, care de-abia începe. Criminalul de război Lammerding trebuie să dea socoteală ! PARIS. In cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Paris, delegaţii oraşelor Oradour şi Tulle au vorbit celor prezenţi despre memorandumul pe care l-au trimis cancelariei preşedintelui Franţei, Ministerului de Justiţie şi Ministerului Afacerilor Externe. In memorandum sunt expuse pe scurt crimele monstruoase ale SS-iştilor din divizia „Das Reich“ comandată de Lammerding. „Cerem ca guvernul francez să obţină de la autorităţile vest-germane predarea fostului general nazist Lammerding, cerem ca acest criminal de război să dea socoteală pentru fărădelegile lui“, au declarat participanţii la conferinţa de presă. ÎNCEPUT DE AN FINANCIAR ÎN S.U.A. De la un deficit la altul WASHINGTON 30 (Agerpres). — La 1 iulie, în S.U.A. începe un nou an financiar. In legătură cu aceasta, agenţia Associated Press a transmis un amplu comentariu în care subliniază că, în timp ce previziunile administraţiei Kennedy privind încheierea anului financiar 1961/ 1962 cu un excedent bugetar nu au fost realizate, se aşteaptă un nou mare deficit în anul viitor. Pentru anul financiar 1962 care ia sfîrşit, deficitul este prevăzut în mod oficial la suma de şapte miliarde dolari — cel de-al doilea ca mărime din istoria S.U.A. în timp de pace“. „Oficialităţile guvernamentale — scrie Associated Press nu văd în prezent nici o posibilitate de a se ajunge la un buget echilibrat în anul viitor”. — ---------------- 1 ■ ■ -------~ r: ---------------Astăzi referendumul în Algeria Azi, 1 iulie în întreaga Algerie are loc votul în baza acordu- j f rilor de la Evian, care prevăd că „crearea statului algerian in- j i dependent şi suveran va fi proclamată în urma unui referendum în j C rîndul populaţiei Algeriei". Referendumul cu privire la autodetermi- J narea Algeriei cere alegătorilor să răspundă prin „da“ sau „nu” la eI următoarea întrebare: „Vreţi ca Algeria să devină un stat indepen- j dent care să colaboreze cu Franţa în condiţiile definite prin declara- t | ţiile din 19 martie 1962?” (Este vorba de declaraţiile comune adop- [ tate de reprezentanţii guvernului provizoriu al Republicii Algeria şi ( guvernului francez, în urma tratativelor de la Evian). Referendumul se 1 f va desfăşura simultan în toate cele 15 departamente ale Algeriei. După u f referendum, organul executiv provizoriu va organiza alegeri pentru la Adunarea Naţională Algeriană căreia îi va transmite împuternici- t u rile sale. La puţine ore de momentul în care primele buletine de vot vor cădea în urne, este greu de descris bucuria care se citeşte pe feţele algerienilor. Este bucuria că jertfele atît de grele ale unui întreg popor, care acum va culege răsplata eroismului şi sacrificiului de care au dat dovadă fiii lui cei mai buni. Tocmai de aceea, ziua şi noaptea, de la ţărmul albastrei Mediterane la valurile mişcătoare de nisip ale Saharei, în oraşe şi sate, pe şosele şi drumuri de ţară, auzi mereu, repetate, exclamaţiile : „Trăiască pacea”, „Trăiască Republica Algeria”. Camioane gonesc dintr-un loc într-altul, deasupra lor flutură steagul verde-alb, zeci de glasuri pronunţă aceleaşi lozinci. Mai au de aşteptat puţine ceasuri, dar ştiu foarte bine că nimic nu mai poate schimba drumul istoriei : în curînd vor marca cu toţii începutul primului an de independenţă a Algeriei. In realitate toată lumea — alături de care numeroşi ziarişti veniţi din toate colţurile lumii — este de acord că la referendumul de autodeterminare de la 1 iulie, un masiv „Da" va consfinţi noul statut al fostei colonii. De altfel, votarea a şi început, avioane au adus de la Paris, Rabat şi Tunis voturile algerienilor ce domiciliază în străinătate. Aceştia au votat prin corespondenţă, depunînd buletinul lor într-un plic. Plicurile au fost trimise la centrul de la Reghaia, de unde au fost trimise in oraşele şi satele originare ale celor 350 000 de cetăţeni algerieni trăind acum in străinătate. Acolo, la 1 iulie, plicul conţinînd votul va fi depus in urnă. Deşi cifre exacte nu există, se crede că numărul total al celor care vor vota va fi în jurul a 6 milioane. In întreaga Algerie, la oraşe şi sate, au fost pregătite 6 500 de centre de vot. Votarea va începe la 8 dimineaţa şi va dura ptnă după-amiază la orele 18. Cu toate că atmosfera este în general calmă pe întregul teritoriu, mai ales de cînd bandele O.A.S.-ului din Oran şi-au încetat şi ele acţiunile criminale, şeful lor refugiîndu-se cu arme şi bagaje în străinătate — măsuri de securitate sînt luate tocmai ca să fie evitate provocările şi incidentele. Dificultăţi mai există în cartierele europene ale oraşelor, unde organizarea comisiilor de votare s-a dovedit a fi di-Corespondenţa telefonica de la Rocheraoirficilă. Dar se crede în general că ziua de 1 iulie va fi calmă, că majoritatea celor care au drept de vot se vor prezenta în faţa urnelor. In tot cursul zilei de sîmbătă, ajunul referendumului, atmosfera a fost calmă la Alger, Oran, Bone, ca de altfel în toate celelalte localităţi. După şapte ani şi jumătate de război, de interdicţii de circulaţie, de baraje, de oprelişti de tot felul, Algeria începe să renască. Restabilirea liniştei în Algeria a fost primită de populaţia algeriană cu multă bucurie. Flori, covoare, steaguri împodobesc balcoanele şi ferestrele caselor. Mitinguri şi adunări organizate până în satele cele mai îndepărtate şi chiar în pustiurile Saharei, la umbra minaretelor şi a caselor de pămînt din Ghardaiă, toate acestea exprimă entuziasmul și bucuria cu care întîmpină poporul algerian referendumul de autodeterminare de la 1 iulie. La sate, 1 iulie corespunde cu strîngerea recoltei. Ultimele întruniri organizate în diferite puncte ale ţării s-au desfăşurat cu acelaşi entuziasm ca şi pînă acum, mulţi cetăţeni de origină europeană alăturindu-se populaţiei arabe. Populaţia arabă a început să coboare în cartierele în care locuiesc europenii, iar în seara zilei de vineri, Comitetul mixt de reconciliere format din cîte 14 membri reprezentînd cele două comunităţi s-a întrunit pentru prima oară. La această întrunire au fost prezente şi 1 500 de persoane atît arabi cît şi europeni. Elementele cele mai înverşunate ale C.A.S.-ului părăsesc în grabă oraşele, cele mai multe îmbarcindu-se pentru Spania. In întreaga Algerie, începind de sîmbătă după-amiază vor fi ridicate toate restricţiile de circulaţie. Legăturile telefonice şi telegrafice au fost în parte restabilite. In Casbah, un cartier musulman al Algerului, am întîlnit-o pe tînăra Djamila Boupacha, una din figurile legendare ale revoluţiei algeriene, de curînd eliberată din închisoarea de la Rennes din Franţa. Ea mi-a vorbit îndelung de acţiunea ce se duce actualmente pentru ca în această Algerie unde mai persistă încă atîtea rămăşiţe ale trecutului (multe femei poartă încă vălul pe faţă) şi femeile să ia parte la activităţile sociale şi politice. Este semnificativ — a adăugat Djamila Boupacha — că la toate adunările organizate pînă acum, surorile noastre, purtînd sau nu văl, au venit în număr foarte mare. Probabil că exemplul celor care au luat parte la acţiunile duse în timpul războiului — multe dintre tinerele noastre fete îmbrăcînd chiar uniforma militară — nu va fi fost zadarnic şi că mai tîrziu această emancipare îşi va exercita influenţa pe un plan mai larg. Vom avea de rezolvat — ne spune Djamila — multe probleme ; prima dintre ele este aceea a reformei agrare. In ţara aceasta oamenii trebuie să ajungă cit mai repede să se poată hrăni într-un mod satisfăcător. Nivelul de trai al majorităţii populaţiei este actualmente foarte scăzut, deşi se poate spune că Algeria are resurse naturale suficiente, înlăturarea colonialismului trebuie să ducă la o schimbare radicală... In ajunul cuceririi independenţei, în mijlocul entuziasmului şi bucuriei dar şi al problemelor ce stau în faţa viitorului stat, milioane de bărbaţi şi femei care îşi vor depune duminică votul în urnă se vor gîndi la drumul greu şi dureros, de sacrificii, parcurs pînă aci, dar în acelaşi timp la cel nou, al speranţelor Algeriei noi, libere şi suverane. T. VORNICU Pag. 3