Scînteia, iulie 1962 (Anul 31, nr. 5576-5606)
1962-07-10 / nr. 5585
PROLETARI DIN TOATE TARELE, UNITI-VArdigan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5585 Mărfi 10 iulie 1962 4 PAGINI - 20 BANI RAID-ANCHETA Cu toate forţele pentru grăbirea recoltatului! In toate regiunile ţării, şi îndeosebi în cele din sudul şi vestul ţării, se lucrează de zor la stringerea recoltei de păioase. Oamenii muncii de pe ogoare grăbesc această lucrare deoarece ştiu că numai aşa înlătură pierderile pricinuite de răscoacere, de ploi şi diferiţi dăunători. Zilele trecute, corespondenţii noştri din regiunile Bucureşti, Oltenia şi Argeş au întreprins un raid-anchetă spre a vedea cum se desfăşoară lucrările de strîngere a recoltei in aceste regiuni. Bund organizare ţi hărnicie Colectiviştii din Putineiu, raionul Giurgiu, au de recoltat anul acesta grîu de pe 1 450 ha. Gospodăria e deservită de două brigăzi de tractoare de la S.M.T. Drăgăneşti-Vlaşca. Consiliul de conducere şi inginerul agronom au organizat temeinic deservirea celor 9 combine şi 15 secerători-legători precum şi echipele de treieriş la cele trei arii. De asemenea în fiecare brigadă s-a organizat secerişul manual la care participă sute de colectivişti. Mecanizatorii şi-au organizat şi ei în aşa fel munca încît cinci sau şase tractoare sunt folosite la aratul între clăi. Planul de acţiune în campania de recoltare întocmit de organizaţia de bază şi consiliul de conducere al gospodăriei se realizează zi de zi. Toate acestea au făcut ca secerişul să se apropie de sfîrşit. Tot ca urmare a bunei organizări a muncii şi folosirii tuturor mijloacelor, colectiviştii din raionul Zimnicea au terminat, primii din regiunea Bucureşti, recoltatul cerealelor păioase. Recoltatul griului se apropie de sfîrşit şi în raioanele Drăgăneşti-Vlaşca, Alexandria şiUrziceni. Ritmul recoltării cerealelor păioase s-a intensificat şi pe ogoarele regiunilor Oltenia şi Argeş. Pînă în seara zilei de 5 iulie în raionul Segarcea s-a recoltat grîul de pe aproape 18 000 ha din cele peste 25 500 ha cît au cultivat gospodăriile colective. Gospodăriile colective din comunele Ostroveni, Dobroeşti şi Lişteava din acest raion au şi terminat recoltarea păioaselor. La gospodăria colectivă „23 August“ din comuna Obîrşia de Cîmp, raionul Calafat, zilnic, în loc de 52 ha cît s-a prevăzut viteza zilnică de recoltare, se realizează 65 ha. In afară de combine, aici sute de colectivişti ies la recoltat cu secerile. La gospodăriile colective din Băbiciu, Scărişoara şi altele din raionul Caracal se folosesc cu bune rezultate secerătorile simple şi secerătorile-legători, iar la gospodăria colectivă din Fărcaşele se recoltează zilnic cu secera cîte 150 ha. Se recoltează de zor nu numai în raiosinele din sudul regiunii. Orzul, secara şi grîul s-au pîrguit de-a binelea şi pe o bună parte din ogoarele de pe deal şi chiar din nordul regiunii, astfel că recoltarea acestor culturi începe să se intensifice şi în această parte a regiunii, îndrumaţi de consiliile agricole raionale şi de comitetele raionale de partid, colectiviştii din Drăgăneşti, Oporelu, Teslui, Coteana, Călineşti şi altele din regiunea Argeş şi-au întocmit planuri operative de campanie şi au delimitat porţiunile ce se vor recolta manual de cele ce se recoltează mecanic. Nu e timp de aşteptat Este firesc ca la strîngerea recoltei colectiviştii să prefere combinele, care seceră şi treieră în acelaşi timp. Dar a aştepta să recoltezi numai cu combina înseamnă ca secerişul să dureze prea mult, griul să se răscoacă, să se producă pierderi de boabe. De aceea, este necesar ca în centrul atenţiei conducerilor de gospodării, a specialiştilor să stea buna organizare a muncii în aşa fel încît recoltatul să se facă şi cu secerătorilegători şi secerători simple, cu seceri şi coase. Din păcate în unele raioane nu se folosesc din plin toate mijloacele şi forţele pentru grăbirea recoltatului. De ce, de pildă, în raionul Giurgiu nu s-a popularizat experienţa gospodăriilor colective din Cacaleţi şi Putineiu unde alături de combine s-au folosit şi celelalte mijloace de lucru ? In acest caz nu e de mirare că în vreme ce la gospodăriile fruntaşe se terminase recoltatul, la cele din Gostinu, Stejarul, Crîngul, Drăghiceanu şi altele nu se recoltase nici jumătate din suprafaţa ocupată cu grîu. Raioanele Urziceni şi Slobozia sînt vecine. Dar raionul Urziceni este printre raioanele fruntaşe pe regiune, iar raionul Slobozia este rămas în urmă. Cauza ? In primul raion se folosesc toate mijloacele de recoltat, pe cînd în raionul Slobozia, echipele de cosaşi şi secerători există doar pe hîrtie, în planurile consiliilor de conducere. Acelaşi lucru se poate spune şi despre unele gospodării colective din raioanele Găieşti, Drăgăşani, Costeşti, Piteşti, din regiunea Argeş, Băileşti, Vînju Mare din regiunea Oltenia. Nu este timp de aşteptat. Pentru evitarea pierderilor de recoltă este necesar să se folosească toate forţele de care dispun gospodăriile colective. Cînd nu se da atenţie „mărunţişurilor11 Pentru buna desfăşurare a campaniei de strîngere a recoltei se cere ca toate maşinile să fie bine pregătite, să se ia măsuri pentru înlăturarea rapidă a micilor defecţiuni ce se pot ivi la ele în timpul lucrului. Unele S.M.T.-uri şi conduceri de gospodării colective nu au acordat atenţia cuvenită acestor lucruri „mărunte“. Colectiviştii din comuna Gvardeniţa, raionul Vînju Mare, au terminat recoltarea orzului şi au început strîngerea recoltei de grîu manual, cu coasele şi secerile. Dar pentru cele 6 combine repartizate să lucreze aici abia în timpul recoltatului au început să se confecţioneze colectoarele de paie, iar batoza n-a fost instalată din vreme la arie. Consiliul de conducere al gospodăriei a prevăzut în planul de muncă pentru campanie terminarea reparaţiilor la căruţe şi pregătirea mijloacelor de strîns paiele în urma combinelor abia la 10 iulie. Se înţelege că această tărăgănare împiedică buna desfăşurare a recoltatului. De asemenea nu s-au asigurat sacii necesari iar unul dintre cele două autocamioane n-a fost reparat, deşi acum e mare nevoie de mijloace de transport. La gospodăria colectivă din Cornăţel, combinele nu numai că nu au colectoare de paie, dar au intrat în lan fără să se taie mai întîi cu coasele drumuri de acces din care cauză multe spice au fost călcate de roţile tractoarelor, însăşi repartizarea combinelor în cadrul acestei gospodării nu s-a făcut judicios, ele lucrînd pe tarlale unde terenul nu este uniform şi unde paiul griului este mic şi deci nu pot fi prinse de masa de tăiere a combinei, în timp ce colectiviştii recoltează manual pe tarlale unde grîul este mai înalt. S.M.T. Vînju Mare nu s-a pregătit cu grijă pentru campanie. Este suficient să amintim că în raion peste 20 combine stau nefolosite din lipsa de cardane , la gospodăria colectivă Cornăţel încă nu s-a trimis batoza de treier deşi colectiviştii au nevoie de ea întrucît au terminat de multe zile recoltatul orzului. De asemenea, S.M.T. a trimis un cîntar fără greutăţi. La gospodăria colectivă din comuna Leu, raionul Craiova, abia în cîmp, cînd combinele erau gata să intre în lan, s-a văzut că sacii sînt rupţi. Lipsind o bună organizare a muncii, zilele trecute 7 combine de la această gospodărie lucrau una după alta. Şi atunci cînd se defecta una din ele trebuia să se oprească toate. In comuna Leu s-au amenajat două arii. Dar consiliul de conducere al gospodăriei colective n-a organizat bine transportul snopilor la aici. De aceea, batoza funcţionează cu întrerupere. Arăturile — în pat cu recoltatul ! Dacă străbaţi în aceste zile ogoarele regiunilor Bucureşti, Oltenia şi Argeş întîlneşti suprafeţe însemnate secerate şi foarte puţin arate şi însămînţate cu culturi furajere. „Am întîrziat cu arătura, din cauză că am folosit toate forţele la seceriş“ — acesta este răspunsul multor conducători de unităţi agricole. Dacă exista însă o bună organizare a muncii se putea lucra şi la seceriş şi la arături. Asta o dovedesc realizările multor gospodării colective din aceste regiuni. Gospodăria colectivă din Jegălia, raionul Feteşti, face arături aproape în acelaşi ritm cu secerişul. Aici au fost organizate echipe de colectivişti care au strîns imediat paiele de pe cîmp pentru a face loc tractoarelor. Ziua se lucrează la recoltat iar noaptea la arat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre gospodăria colectivă din Suhaia, raionul Zimnicea. Cu toate că s-a terminat secerişul de cîteva zile, nu s-au făcut arături decît pe o suprafaţă mică. Aici nu s-a organizat schimbul doi la tractoare, nu s-a eliberat terenul de paie, iar conducerea S.M.T. Ulmuleţ nu se îngrijeşte ca tractoarele să fie folosite cu chibzuială, cu întreaga capacitate de lucru. Zilele trecute, trei tractoare repartizate acestei gospodării erau în staţiune pentru mici reparaţii. Se ştie că întîrzierea arăturilor duce la pierderea apei din sol, la înmulţirea buruienilor şi efectuarea arăturilor cu eforturi mai mari şi cu consumuri ridicate de carburanţi şi lubrifianţi din cauza întăririi solului. Iată de ce se cere eliberarea imediată a terenurilor şi organizarea schimbului doi la un număr cît mai mare de tractoare pentru ca ziua să se lucreze la recoltat, iar noaptea la arat, la G.A.C. „23 August“ din comuna Ceptura, raionul Mizil, se lucrează de zor la recoltatul griului. Folosind din plin capacitatea de lucru a celor 4 combine și 3 secerători-legători şi organizind bine munca echipelor de cosaşi, colectiviştii şi-au propus să termine secerişul in mai puţin de 7 zile. In fotografie , combina inaintind în lanul de griu. (Foto : R. Costin) Preocupări de oameni gospodari Colectivul Uzinei de tablă subţire din Galaţi acordă, în cadrul întrecerii socialiste, o atenţie deosebită punerii în valoare a rezervelor interne ale producţiei. In acest scop, muncitorii şi tehnicienii au făcut, pe baza posibilităţilor care există la locurile lor de muncă, numeroase propuneri de măsuri tehnico-organizatorice, menite să ducă la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost al produselor. O caracteristică a acestor propuneri o constituie preocuparea colectivului uzinei pentru modernizarea procesului de producţie. Oricine trece acum prin secţiile uzinei poate vedea la diferite maşini şi agregate dispozitive şi aparate noi care fac munca oamenilor mult mai spornică. Acestea sunt rodul priceperii cu care muncitorii și tehnicienii au găsit cele mai potrivite soluții de mărire a randamentelor utilajelor, de punere în valoare a unor noi rezerve interne. ...Laminorul nr. 2. Un dispozitiv contribuie la automatizarea casei nr. 4. Dispozitivul s-a născut după îndelungi căutări creatoare, în mintea inginerului Alexandru David şi a electricienilor Gheorghe Turcu şi Ion Vasilache. Prin folosirea lui, Propuneri de măsuri tehnico-organizatorice puse în aplicare la Uzina de tablă subţire — Galaţi producţia carei, pe unitate de timp, a crescut cu 15—20 la sută. Dispozitive noi, ingenioase, funcţionează şi pe lingă alte maşini şi agregate. La laminoarele nr. 1 şi nr. 3 s-a mecanizat alimentarea foarfecilor de tăiat platina; în prezent se face acest lucru şi la laminorul nr. 2. Prin mecanizarea alimentării acestor agregate, producţia lor va fi aproape de două ori mai mare. Paralel cu introducerea unor dispozitive de mecanizare şi automatizare, s-au instalat, printre altele, două poduri rulante (unul de 5 tone şi altul de 10 tone); în prezent se lucrează la instalarea unor poduri rulante în hala de recoacere. Mai bine de jumătate din propunerile făcute de colectivul uzinei şi cuprinse în planul de măsuri tehnico-organizatorice au ca scop îmbunătăţirea calităţii produselor. Dintre ele se remarcă dispozitivul cu ajutorul căruia se obţin suprafeţe netede şi plane. La prima vedere, acest lucru pare de puţină importanţă. Trebuie însă arătat că în urmă cu cîteva luni uzina primea unele reclamaţii de la beneficiari pentru că tablele livrate aveau uneori suprafaţa ondulată. Studiind această problemă, maistrul Constantin Dumitrescu, împreună cu un colectiv de muncitori, a găsit o soluţie, pe cît de simplă, pe atît de ingenioasă. A adus îmbunătăţiri maşinii hidraulice de întins tabla. De două luni uzina nu mai primeşte nici un fel de reclamaţii de la beneficiari — calitatea tablei corespunzînd pe deplin cerinţelor. Pornindu-se de la rezultatele obţinute, astfel de bacuri au fost adaptate la încă o maşină. Tot atît de important pentru calitatea produselor fabricate este şi dispozitivul creat de lăcătuşul Nicolae Moise, adaptat la cele două dublătoare semiautomate. Prin folosirea acestuia, dublarea şi ajustarea pachetelor de tablă se face la dimensiunea prevăzută. Preocuparea colectivului uzinei pentru îmbunătăţirea calităţii produselor se manifestă nu numai în crearea de noi dispozitive. Aici, crearea GH. coresp. BALTA „Scînteii” (Continuare in pag. II-a) Frezorul Dumitru Gheorghe de la uzinele „Timpuri Noi“ din Capitală conduce o brigadă fruntaşă. El îşi depăşeşte sistematic sarcinile de producţie constitutind un bun exemplu pentru tovarăşii lui de muncă; piesele pe care le confecţionează sunt de cea mai bună calitate. (Foto : M. Andreescu) In interiorul ziarului: • M. Corcaci — Dealurile Totoeștilor devin mai roditoare — Însemnări de la G.A.C. Totoești din raionul Hîrlău (pag. 2-a) • V. Tincu — Stagiune prelungită (pag. 2-a) • Impresii de călătorie din Grecia — De vorbă cu George Georgescu, Mihai Beniuc și Radu Beligan (pag. 3-a) DESCHIDEREA CONGRESULUI MONDIAL PENTRU DEZARMARE GENERAIĂ ŞI PACE Dimineaţa zilei de 9 iulie... Pe străzile ce duc spre Palatul Congreselor din Kremlin, domneşte o animaţie neobişnuită. Mii de delegaţi şi invitaţi veniţi din toate colţurile lumii se îndreaptă spre sala unde aveau să se deschidă lucrările Congresului mondial pentru dezarmare generală şi pace. Deasupra străzilor, ca nişte arcuri solemne, strălucesc imense panouri transversale scrise in culorile albastru şi alb. Ele simbolizează pacea şi cuprind cuvinte de salut adresate solilor popoarelor. In curtea Kremlinului, un public numeros îi întîmpină pe oaspeţi cu zîmbete de prietenie, cu aplauze puternice — se simte sufletul cald, ospitalier al oamenilor sovietici. Cu mai mult de o oră înainte de începerea lucrărilor Congresului, imensa sală a palatului din Kremlin s-a umplut de solii popoarelor lumii. Pe fundalul scenei se înalţă un panou enorm care reproduce desenul lui Pablo Picasso , un uriaş porumbel al păcii deasupra unei grămezi de arme sfărîmate, înconjurat de inscripţii în diferite limbi, simbolizînd solidaritatea popoarelor în lupta pentru pace. De la tribuna presei privim la tabloul de neuitat pe care ni-l oferă astăzi sala. In primele rînduri un grup masiv de indieni în costume multicolore. Alături, un preot budist în togă galbenă. Mai încolo un grup de africani care se îmbrăţişează cu reprezentanţii poporului cuban. Cîţiva francezi felicită pe solii poporului algerian care şi-a dobîndit independenţa. Printre cei din sală recunoaştem numeroşi militanţi de seamă ai mişcării mondiale pentru pace, ca John Bernal, Eugenie Cotton, Kaoru Yasuf, Isabelle Blume, Emmanuel Corespondentă telefonică din Moscova d’Astier de la Vigerie, Yvor Montagu, Maria Rosa Oliver, Alexandr Korneiciuk, Ilya Ehrenburg şi mulţi alţii. Iar alături de ei — ca o demonstraţie vie a deplasărilor continue care au loc in opinia publică mondială în sensul lărgirii forţelor păcii — numeroase figuri noi în rîndurile militanţilor pentru pace pe care gazetarii participanţi la multe întîlniri internaţionale asemănătoare le văd pentru prima oară. Cităm dintre aceştia pe Kingsley Martin, redactor şef al influentei publicaţii săptămînale londoneze „New Statesman"; el este conducătorul unui grup de 12 observatori din partea Mişcării britanice pentru dezarmarea nucleară. La Congres participă şi Christopher Farley, secretarul „Comitetului celor 100“, o altă mişcare britanică de luptă pentru dezarmarea nucleară. El aduce un mesaj adresat Congresului de lordul Bertrand Russell, preşedintele Comitetului care, neputind face deplasarea la Moscova din cauza vîrstei sale înaintate, a ţinut totuşi să-şi înregistreze mesajul pe bandă de magnetofon. Din delegaţia franceză fac parte, în afară de vechi şi cunoscuţi fruntaşi ai luptei pentru pace, Paul Anxionnaz, fost ministru, avocatul R. W. Thorpe, Pierre Bloch, fost ministru, Debu Bridel, fost senator, Marcel Deville, comerciant din Nancy. In delegaţia italină se află Ettore Tiboldi, vicepreşedinte al senatului, F. Targetti, vice-preşedinte al Camerei deputaţilor, cineaştii Zavattini şi De Santis, scriitorul Alberto Moravia. Printre membrii delegaţiei braziliene se numără personalităţi ca ambasadorul Alvaro Lins, arhitectul Lucio Costa, autorul planului capitalei Brasilia, generalul Henrique Oest, Ermiro de Lima, profesor la Facultatea de medicină din Rio de Janeiro. Adunarea a fost convocată pe baze care permit ca la ea să participe toate organizaţiile şi persoanele ce se pronunţă pentru pace, chiar acelea care pînă acum au considerat colaborarea cu mișcarea partizanilor păcii ca fiind dificilă sau imposibi A. MUNTEANU A. CÎMFEANU (Continuare în pag. IV-a) Realizările ceferiştilor orădeni ORADEA (coresp. „Scînteii"). Mecanicii şi fochiştii de la Depoul C.F.R.-Oradea au încheiat primul semestru al anului cu un bilanţ rodnic. în această perioadă ei au remorcat 108 737 tone mărfuri cu supratonaj. Folosind raţional combustibilul, feroviarii orădeni au realizat de la începutul anului o economie de combustibil conventional cu care se pot remorca 811 trenuri de marfă pe distanta Oradea-Arad. O contribuţie importantă la obtinerea acestor realizări au adus echipele conduse de mecanicii Cornel Sere, Paul Bodea, Aurel Dulcă, Iosif Pop şi Moş Florian. Un nou laborator metrologic GALAŢI (coresp. „Scînteii“). La Galaţi a fost inaugurat un nou şi modern laborator metrologic destinat să acorde sprijin de specialitate industriei şi agriculturii regiunii. Noul laborator este dotat cu etaloane şi utilaje capabile să asigure verificarea aparatelor de măsurat temperaturi pînă la 1 600 grade Celsius, aparate de măsurat cu precizie de 1/1000 mm (şublere, micrometre, comparatoare), balanţe şi greutăţi analitice, manometre etalon, ampermetre şi volimetre industriale. Expoziție de pictură şi grafică PITEŞTI (coresp. „Scînteii"). — La Palatul de cultură din Piteşti a fost deschisă expoziţia de pictură şi grafică a şcolii populare de artă din localitate. Sunt expuse peste 200 de lucrări inspirate din viata nouă a patriei — picturi in ulei, acuarelă, creion si cărbune, precum si sculpturi in lemn si piatră. Prima promoţie CRAIOVA (coresp. „Scînteii"], în amfiteatrul Institutului pedagogic de 3 ani din Craiova a avut loc ieri adunarea festivă a primei promoţii de absolvenţi ai Institutului — viitori profesori pentru şcolile de 8 ani. Cu acest prilej, au luat cuvintul tineri absolvenţi şi cadre didactice ale institutului, iar fruntaşii la învăţătură au fost premiaţi. Festivalul filmului românesc pe litoral De la 2 la 7 iulie s-a desfăşurat în stagiunile de pe litoralul Mării Negre festivalul filmului romînesc, organizat pentru oamenii muncii veniţi la odihnă şi tratament şi pentru vizitatorii de peste hotare. Numărul spectatorilor s-a ridicat în aceste zile la peste 20 000. Au fost prezentate noile filme romîneşti „Celebrul 702" şi „Omul de lungă fine". La prezentare au participat şi unii din realizatori — actorii Silvia Popovici, Ion Dichiseanu şi Irina Petrescu, regizorul Horia Popescu. Festivalul filmului romînesc continuă să se desfăşoare în cursul acestei luni în staţiunile de pe Valea Prahovei şiValea Oltului. Livrarea alimentelor la domiciliu BRAŞOV (coresp. „Scînteii"). — In magazinele Braşovului şi Sibiului sînt folosite pe scară largă noi forme înaintate de deservire a populaţiei cu produse alimentare. In fiecare dimineaţă, noile cartiere muncitoreşti sînt vizitate de vînzători, de la care pot cumpăra lapte, pîine, chifle şi alte alimente. Trei magazine din Braşov şi două din Sibiu au organizat, la rîndul lor, livrarea alimentelor la domiciliu pe bază de comandă, iar alte unităţi deservesc cumpărătorii la domiciliu cu diferite produse de cofetărie. Distribuitorii, avînd la dispoziţie furgonete, sunt tot mai mult solicitaţi. Noua formăde deservire contribuie la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse alimentare. Vedere parţială a Instalaţiei de cracare catalitică nr. 1 de la rafinăria Oneşti. (Foto : Gh. Vintilă] ÎN MARE ŞI ÎN MIC Cînd te uiţi la progresele pe care le-a făcut viaţa gospodărească a Hunedoarei, rămîi impresionat. S-a depus un efort considerabil, ca rezultate extrem de rapide. Numai in iunie a apărut deodată un ansamblu unitar cu 11 magazine noi, moderne, care înconjoară Piaţa Teatrului Nou. Străzile prin care altădată siderurgiştii străbăteau pe jos drumul spre OM (oraşul nou muncitoresc) sunt acum asfaltate şi străbătute de autobuze, iar în cîteva locuri e afişat vizibil orarul transporturilor. Praful industrial nu avantajează deloc verdeaţa, dar munca oamenilor se dovedeşte mai tare; şi uneori, seara, mergînd pe o alee Înmiresmată, ai impresia că te afli intr-un parc. .Verdeaţa are apărători voluntari, şi se întîmplă uneori să vezi cite un cetăţean ca oricare altul cum se opreşte deodată şi apostrofează un imprudent care a călcat pe iarbă. Cu ani Înainte, existau hunedoreni care mergeau numai la restaurantul „Metalul", celălalt, „Corvinul", părindu-lise prea puţin „popular", acum însă, in serile de vară, terasa „Corvinului" se dovedeşte neîncăpătoare. In linii mari, se simte deci la tot pasul efortul făcut. In linii mici insă, adică acolo unde lucrurile depind de modul cum îşi face datoria cite un responsabil de unitate, de gradul lui de conştiinciozitate și pregătire, se observă cîteodată „probleme" care ar putea fi evitate. La restaurante, cofetării, bufele, ni s-a prins un prim-topitor bolnav de stomac, e greu să găseşti ceva de mîncare potrivit cu regulile / Instantanee/ dietetice. Lingă „Metalul", de pildă, o cofetărie îşi face reclamă că ar servi dimineaţa ouă moi, ceaiuri cu gustări uşoare, dar reclama nu corespunde cu realitatea. Berea, îngheţata şi răcoritoarele — de care hunedorenii, încinşi la căldura marilor agregate, sunt mari amatori — se termină uneori, la ore timpurii ale zilei. S-au făcut eforturi pentru dotarea cofetăriilor cu instalaţii frumoase, nichelate, strălucitoare pentru cafea-expres dar acest produs are o soartă încă vitregă: ba lucrătoarea nu ştie să manevreze instalaţia, ba intervine vreo defecţiune. Dacă orarul autobuzelor e afişat, in schimb I.G.O. din Hunedoara nu controlează suficient respectarea lui şi mai ales nu apelează la ajutorul cetăţenilor, ar trebui să existe puncte unde călătorii să-şi poată depune sugestiile şi reclamaţiile. Exprimîndu-ne admiraţia pentru felul sistematic în care a început să se dezvolte oraşul, nu înţelegem, totuşi de ce se amină atîta amenajare a unui ştrand, care să dea posibilitate siderurgiştilor să se răcorească in lunile de vară. La unele produse — tutun, pline, ziare, răcoritoare, adică la acele produse unde problema se poate rezolva repede prin chioşcuri bine amplasate — dorinţa, lăudabilă in sine, de a satisface nevoile populaţiei numai prin construcţii mari şi definitive, duce la neglijarea aspectului practic, imediat, obligind uneori cumpărătorii să parcurgă distanţe mai mari, pînă în punctele mai aglomerate ale oraşului. Dacă la efortul gospodăresc „un mare", sfatul popular ar adăuga şi un efort pe problemele, la prima impresie „mici", cerind ajutorul masei cetăţenilor, activizînd şi instruind echipele da control obştesc, s-ar vedea că multe din acestea sunt lesne rezolvabile. SERGIU FĂRCĂŞAN