Scînteia, iulie 1962 (Anul 31, nr. 5576-5606)

1962-07-10 / nr. 5585

PROLETARI DIN TOATE TARELE, UNITI-VA­­­rdigan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5585 Mărfi 10 iulie 1962 4 PAGINI - 20 BANI RAID-ANCHETA Cu toate forţele pentru grăbirea recoltatului! In toate regiunile ţării, şi îndeosebi în cele din sudul şi vestul ţă­rii, se lucrează de zor la stringerea recoltei de păioase. Oamenii muncii de pe ogoare grăbesc această lucrare deoarece ştiu că numai aşa în­lătură pierderile pricinuite de răscoacere, de ploi şi diferiţi dăunători. Zilele trecute, corespondenţii noştri din regiunile Bucureşti, Oltenia şi Argeş au întreprins un raid-anchetă spre a vedea cum se desfăşoară lucrările de strîngere a recoltei in aceste regiuni. Bund organizare ţi hărnicie Colectiviştii din Putineiu, raio­nul Giurgiu, au de recoltat anul acesta grîu de pe 1 450 ha. Gospo­dăria e deservită de două brigăzi de tractoare de la S.M.T. Drăgă­­neşti-Vlaşca. Consiliul de conduce­re şi inginerul agronom au orga­nizat temeinic deservirea celor 9 combine şi 15 secerători-legători precum şi echipele de treieriş la cele trei arii. De asemenea în fie­care brigadă s-a organizat seceri­şul manual la care participă sute de colectivişti. Mecanizatorii şi-au organizat şi ei în aşa fel munca încît cinci sau şase tractoare sunt folosite la aratul între clăi. Planul de acţiu­ne în campania de recoltare în­tocmit de organizaţia de bază şi consiliul de conducere al gospodă­riei se realizează zi de zi. Toate acestea au făcut ca secerişul să se apropie de sfîrşit. Tot ca urmare a bunei organi­zări a muncii şi folosirii tuturor mijloacelor, colectiviştii din raionul Zimnicea au terminat, primii din regiunea Bucureşti, recoltatul ce­realelor păioase. Recoltatul griului se apropie de sfîrşit şi în raioanele Drăgăneşti-Vlaşca, Alexandria şi­­Urziceni. Ritmul recoltării cerealelor pă­ioase s-a intensificat şi pe ogoa­rele regiunilor Oltenia şi Argeş. Pînă în seara zilei de 5 iulie în raionul Segarcea s-a recoltat grîul de pe aproape 18 000 ha din cele peste 25 500 ha cît au cultivat gos­podăriile colective. Gospodăriile colective din comunele Ostroveni, Dobroeşti şi Lişteava din acest ra­ion au şi terminat recoltarea pă­­ioaselor. La gospodăria colectivă „23 Au­gust“ din comuna Obîrşia de Cîmp, raionul Calafat, zilnic, în loc de 52 ha cît s-a prevăzut viteza zilnică de recoltare, se realizează 65 ha. In afară de combine, aici sute de colectivişti ies la recoltat cu sece­­rile. La gospodăriile colective din Bă­­biciu, Scărişoara şi altele din raio­nul Caracal se folosesc cu bune rezultate secerătorile simple şi se­­cerătorile-legători, iar la gospodă­ria colectivă din Fărcaşele se re­coltează zilnic cu secera cîte 150 ha. Se recoltează de zor nu numai în raiosinele din sudul regiunii. Or­zul, secara şi grîul s-au pîrguit de-a binelea şi pe o bună parte din ogoarele de pe deal şi chiar din nordul regiunii, astfel că recolta­rea acestor culturi începe să se intensifice şi în această parte a re­giunii, îndrumaţi de consiliile agricole raionale şi de comitetele raionale de partid, colectiviştii din Drăgă­­neşti, Oporelu, Teslui, Coteana, Că­­lineşti şi altele din regiunea Ar­geş şi-au întocmit planuri opera­tive de campanie şi au delimitat porţiunile ce se vor recolta manual de cele ce se recoltează mecanic. Nu e timp de aşteptat Este firesc ca la strîngerea re­coltei colectiviştii să prefere com­binele, care seceră şi treieră în acelaşi timp. Dar a aştepta să recoltezi numai cu combina în­seamnă ca secerişul să dureze prea mult, griul să se răscoacă, să se producă pierderi de boabe. De a­­ceea, este necesar ca în centrul a­­tenţiei conducerilor de gospodării, a specialiştilor să stea buna orga­nizare a muncii în aşa fel încît re­coltatul să se facă şi cu secerători­­legători şi secerători simple, cu se­ceri şi coase. Din păcate în unele raioane nu se folosesc din plin toate mijloa­cele şi forţele pentru grăbirea re­coltatului. De ce, de pildă, în ra­ionul Giurgiu nu s-a popularizat experienţa gospodăriilor colective din Cacaleţi şi Putineiu unde ală­turi de combine s-au folosit şi ce­lelalte mijloace de lucru ? In acest caz nu e de mirare că în vreme ce la gospodăriile fruntaşe se termi­nase recoltatul, la cele din Gosti­­nu, Stejarul, Crîngul, Drăghiceanu şi altele nu se recoltase nici jumă­tate din suprafaţa ocupată cu grîu. Raioanele Urziceni şi Slobozia sînt vecine. Dar raionul Urziceni este printre raioanele fruntaşe pe re­giune, iar raionul Slobozia este ră­mas în urmă. Cauza ? In primul raion se folosesc toate mijloacele de recoltat, pe cînd în raionul Slo­bozia, echipele de cosaşi şi seceră­tori există doar pe hîrtie, în pla­nurile consiliilor de conducere. Acelaşi lucru se poate spune şi despre unele gospodării colective din raioanele Găieşti, Drăgăşani, Costeşti, Piteşti, din regiunea Ar­geş, Băileşti, Vînju Mare din re­giunea Oltenia. Nu este timp de aşteptat. Pen­tru evitarea pierderilor de recoltă este necesar să se folosească toate forţele de care dispun gospodăriile colective. Cînd nu se da atenţie „mărunţişurilor11 Pentru buna desfăşurare a cam­paniei de strîngere a recoltei se cere ca toate maşinile să fie bine pregătite, să se ia măsuri pentru înlăturarea rapidă a micilor defec­ţiuni ce se pot ivi la ele în timpul lucrului. Unele S.M.T.-uri şi con­duceri de gospodării colective nu au acordat atenţia cuvenită aces­tor lucruri „mărunte“. Colectiviştii din comuna Gvar­­deniţa, raionul Vînju Mare, au ter­minat recoltarea orzului şi au în­ceput strîngerea recoltei de grîu manual, cu coasele şi secerile. Dar pentru cele 6 combine repartizate să lucreze aici abia în timpul re­coltatului au început să se confec­ţioneze colectoarele de paie, iar ba­toza n-a fost instalată din vreme la arie. Consiliul de conducere al gospodăriei a prevăzut în planul de muncă pentru campanie termina­rea reparaţiilor la căruţe şi pre­gătirea mijloacelor de strîns pa­iele în urma combinelor abia la 10 iulie. Se înţelege că această tără­gănare împiedică buna desfăşurare a recoltatului. De asemenea nu s-au asigurat sacii necesari iar unul dintre cele două autocamioa­ne n-a fost reparat, deşi acum e mare nevoie de mijloace de trans­port. La gospodăria colectivă din Cor­­năţel, combinele nu numai că nu au colectoare de paie, dar au in­trat în lan fără să se taie mai în­­tîi cu coasele drumuri de acces din care cauză multe spice au fost călcate de roţile tractoarelor, în­săşi repartizarea combinelor în cadrul acestei gospodării nu s-a făcut judicios, ele lucrînd pe tar­lale unde terenul nu este uniform şi unde paiul griului este mic şi deci nu pot fi prinse de masa de tăiere a combinei, în timp ce co­lectiviştii recoltează manual pe tarlale unde grîul este mai înalt. S.M.T. Vînju Mare nu s-a pregă­tit cu grijă pentru campanie. Este suficient să amintim că în raion peste 20 combine stau nefolosite din lipsa de card­ane , la gospodă­ria colectivă Cornăţel încă nu s-a trimis batoza de treier deşi colec­tiviştii au nevoie de ea întrucît au terminat de multe zile recoltatul orzului. De asemenea, S.M.T. a trimis un cîntar fără greutăţi. La gospodăria colectivă din co­muna Leu, raionul Craiova, abia în cîmp, cînd combinele erau gata să intre în lan, s-a văzut că sacii sînt rupţi. Lipsind o bună organizare a muncii, zilele trecute 7 combine de la această gospodărie lucrau una după alta. Şi atunci cînd se de­fecta una din ele trebuia să se oprească toate. In comuna Leu s-au amenajat două arii. Dar con­siliul de conducere al gospodăriei colective n-a organizat bine trans­portul snopilor la aici. De aceea, batoza funcţionează cu întrerupere. Arăturile — în pat cu recoltatul ! Dacă străbaţi în aceste zile o­­goarele regiunilor Bucureşti, Olte­nia şi Argeş întîlneşti suprafeţe în­semnate secerate şi foarte puţin­ arate şi însămînţate cu culturi fu­rajere. „Am întîrziat cu arătura, din cauză că am folosit toate for­ţele la seceriş“ — acesta este răspunsul multor conducători de unităţi agricole. Dacă exista însă o bună organizare a mun­cii se putea lucra şi la se­ceriş şi la arături. Asta o do­vedesc realizările multor gospo­dării colective din aceste regiuni. Gospodăria colectivă din Jegălia, raionul Feteşti, face arături aproa­pe în acelaşi ritm cu secerişul. Aici au fost organizate echipe de colec­tivişti care au strîns imediat paiele de pe cîmp pentru a face loc trac­toarelor. Ziua se lucrează la recol­tat iar noaptea la arat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre gospodăria colectivă din Suhaia, raionul Zimnicea. Cu toate că s-a terminat secerişul de cîte­­va zile, nu s-au făcut arături decît pe o suprafaţă mică. Aici nu s-a organizat schimbul doi la trac­­toare, nu s-a eliberat terenul de paie, iar conducerea S.M.T. Ulmu­­leţ nu se îngrijeşte ca tractoarele să fie folosite cu chibzuială, cu în­treaga capacitate de lucru. Zilele trecute, trei tractoare repartizate acestei gospodării erau în staţiune pentru mici reparaţii. Se ştie că întîrzierea arăturilor duce la pierderea apei din sol, la înmulţirea buruienilor şi efectuarea arăturilor cu eforturi mai mari şi cu consumuri ridicate de carbu­ranţi şi lubrifianţi din cauza întă­ririi solului. Iată de ce se cere e­­liberarea imediată a terenurilor şi organizarea schimbului doi la un număr cît mai mare de tractoare pentru ca ziua să se lucreze la re­coltat, iar noaptea la arat, la G.A.C. „23 August“ din comuna Ceptura, raionul Mizil, se lucrează de zor la recoltatul griului. Folosind din plin capacitatea de lucru a celor 4 combine și 3 secerători-legători şi organizind bine munca echipelor de cosaşi, colectiviştii şi-au propus să termine sece­rişul in mai puţin de 7 zile. In fotografie , combina inaintind în lanul de griu. (Foto : R. Costin) Preocupări de oameni gospodari Colectivul Uzinei de tablă sub­ţire din Galaţi acordă, în cadrul întrecerii socialiste, o atenţie deo­sebită punerii în valoare a rezerve­lor interne ale producţiei. In acest scop, muncitorii şi tehnicienii au făcut, pe baza posibilităţilor care există la locurile lor de muncă, numeroase propuneri de măsuri tehnico-organizatorice, menite să ducă la creşterea producţiei şi pro­ductivităţii muncii, la îmbunătăţi­rea calităţii şi reducerea preţului de cost al produselor. O caracteris­tică a acestor propuneri o consti­tuie preocuparea colectivului uzi­nei pentru modernizarea procesu­lui de producţie. Oricine trece acum prin secţiile uzinei poate vedea la diferite ma­şini şi agregate dispozitive şi apa­rate noi care fac munca oameni­lor mult mai spornică. Acestea sunt rodul priceperii cu care muncitorii și tehnicienii au găsit cele mai potrivite soluții de mărire a randa­mentelor utilajelor, de punere în valoare a unor noi rezerve interne. ...Laminorul nr. 2. Un dispozitiv contribuie la automatizarea casei nr. 4. Dispozitivul s-a născut după îndelungi căutări creatoare, în min­tea inginerului Alexandru David şi a electricienilor Gheorghe Turcu şi Ion Vasilache. Prin folosirea lui, Propuneri de măsuri tehnico-orga­­nizatorice puse în aplicare la Uzina de tablă subţire — Galaţi producţia carei, pe unitate de timp, a crescut cu 15—20 la sută. Dispozitive noi, ingenioase, func­ţionează şi pe lingă alte maşini şi agregate. La laminoarele nr. 1 şi nr. 3 s-a mecanizat alimentarea foarfe­cilor de tăiat platina; în prezent se face acest lucru şi la laminorul nr. 2. Prin mecanizarea alimentării acestor agregate, producţia lor va fi aproape de două ori mai mare. Paralel cu introducerea unor dis­pozitive de mecanizare şi automa­tizare, s-au instalat, printre altele, două poduri rulante (unul de 5 tone şi altul de 10 tone); în prezent se lucrează la instalarea unor poduri rulante în hala de recoacere. Mai bine de jumătate din pro­punerile făcute de colectivul uzinei şi cuprinse în planul de măsuri tehnico-organizatorice au ca scop îmbunătăţirea calităţii produselor. Dintre ele se remarcă dispozitivul cu ajutorul căruia se obţin supra­feţe netede şi plane. La prima vede­re, acest lucru pare de puţină im­­portanţă. Trebuie însă arătat că în urmă cu cîteva luni uzina primea unele reclamaţii de la beneficiari pentru că tablele livrate aveau une­ori suprafaţa ondulată. Studiind această problemă, maistrul Cons­tantin Dumitrescu, împreună cu un colectiv de muncitori, a găsit o so­luţie, pe cît de simplă, pe atît de ingenioasă. A adus îmbunătăţiri maşinii hidraulice de întins tabla. De două luni uzina nu mai primeşte nici un fel de reclamaţii de la be­neficiari — calitatea tablei cores­­punzînd pe deplin cerinţelor. Por­­nindu-se de la rezultatele obţinute, astfel de bacuri au fost adaptate la încă o maşină. Tot atît de important pentru ca­litatea produselor fabricate este şi dispozitivul creat de lăcătuşul Ni­­colae Moise, adaptat la cele două dublătoare semiautomate. Prin fo­losirea acestuia, dublarea şi ajus­tarea pachetelor de tablă se face la dimensiunea prevăzută. Preocuparea colectivului uzinei pentru îmbunătăţirea calităţii pro­duselor se manifestă nu numai în crearea de noi dispozitive. Aici, crearea GH. coresp. BALTA „Scînteii” (Continuare in pag. II-a) Frezorul Dumitru Gheorghe de la uzinele „Timpuri Noi“ din Capitală conduce o brigadă fruntaşă. El îşi depăşeşte sistematic sarcinile de producţie constitutind un bun exemplu pentru tovarăşii lui de muncă; piesele pe care le confecţionează sunt de cea mai bună calitate. (Foto : M. Andreescu) In interiorul ziarului: • M. Corcaci — Dealurile To­­toeștilor devin mai roditoare — Însemnări de la G.A.C. Totoești din raionul Hîrlău (pag. 2-a) • V. Tincu — Stagiune pre­lungită (pag. 2-a) • Impresii de călătorie din Grecia — De vorbă cu George Georgescu, Mihai Beniuc și Radu Beligan (pag. 3-a) DESCHIDEREA CONGRESULUI MONDIAL PENTRU DEZARMARE GENERAIĂ ŞI PACE Dimineaţa zilei de 9 iulie... Pe străzile ce duc spre Palatul Con­greselor din Kremlin, domneşte o animaţie neobişnuită. Mii de dele­gaţi şi invitaţi veniţi din toate col­ţurile lumii se îndreaptă spre sala unde aveau să se deschidă lucrările Congresului mondial pentru dezar­mare generală şi pace. Deasupra străzilor, ca nişte arcuri solemne, strălucesc imense panouri transversale scrise in culorile albas­tru şi alb. Ele simbolizează pacea şi cuprind cuvinte de salut adresate solilor popoarelor. In curtea Kremli­nului, un public numeros îi întîmpi­­nă pe oaspeţi cu zîmbete de priete­nie, cu aplauze puternice — se simte sufletul cald, ospitalier al oa­menilor sovietici. Cu mai mult de o oră înainte de începerea lucrărilor Congresului, imensa sală a palatului din Kremlin s-a umplut de solii popoarelor lumii. Pe fundalul scenei se înalţă un pa­nou enorm care reproduce desenul lui Pablo Picasso , un uriaş porum­bel al păcii deasupra unei grămezi de arme sfărîmate, înconjurat de inscripţii în diferite limbi, simboli­­zînd solidaritatea popoarelor în lupta pentru pace. De la tribuna presei privim la tabloul de neuitat pe care ni-l ofe­ră astăzi sala. In primele rînduri un grup masiv de indieni în costume multicolore. Alături, un preot budist în togă galbenă. Mai încolo un grup de africani care se îmbrăţişează cu reprezentanţii poporului cuban. Cîţiva francezi felicită pe solii po­porului algerian care şi-a dobîndit independenţa. Printre cei din sală recunoaştem numeroşi militanţi de seamă ai miş­cării mondiale pentru pace, ca John Bernal, Eugenie Cotton, Kaoru Ya­­suf, Isabelle Blume, Emmanuel Corespondentă telefonică din Moscova d’Astier de la Vigerie, Yvor Montagu, Maria Rosa Oliver, Ale­­xandr Korneiciuk, Ilya Ehrenburg şi mulţi alţii. Iar alături de ei — ca o demonstraţie vie a deplasărilor continue care au loc in opinia publică mondială în sensul lărgirii forţelor păcii — numeroase figuri noi în rîndurile militanţilor pentru pace pe care gazetarii parti­cipanţi la multe întîlniri internaţio­nale asemănătoare le văd pentru prima oară. Cităm dintre aceştia pe Kingsley Martin, redactor şef al influentei publicaţii săptămînale lon­doneze „New Statesman"; el este conducătorul unui grup de 12 obser­vatori din partea Mişcării britanice pentru dezarmarea nucleară. La Congres participă şi Christopher Farley, secretarul „Comitetului celor 100“, o altă mişcare britanică de luptă pentru dezarmarea nucleară. El aduce un mesaj adresat Congre­sului de lordul Bertrand Russell, preşedintele Comitetului care, nepu­­tind face deplasarea la Moscova din cauza vîrstei sale înaintate, a ţinut totuşi să-şi înregistreze mesajul pe bandă de magnetofon. Din delega­ţia franceză fac parte, în afară de vechi şi cunoscuţi fruntaşi ai luptei pentru pace, Paul Anxionnaz, fost ministru, avocatul R. W. Thorpe, Pierre Bloch, fost ministru, Debu­ Bridel, fost senator, Marcel Deville, comerciant din Nancy. In delegaţia italină se află Ettore Tiboldi, vice­preşedinte al senatului, F. Targetti, vice-preşedinte al Camerei deputa­ţilor, cineaştii Zavattini şi De Santis, scriitorul Alberto Moravia. Printre membrii delegaţiei braziliene se nu­mără personalităţi ca ambasadorul Alvaro Lins, arhitectul Lucio Costa, autorul planului capitalei Brasilia, generalul Henrique Oest, Ermiro de Lima, profesor la Facultatea de me­dicină din Rio de Janeiro. Adunarea a fost convocată pe baze care permit ca la ea să parti­cipe toate organizaţiile şi persoane­le ce se pronunţă pentru pace, chiar acelea care pînă acum au considerat colaborarea cu mișcarea partizanilor păcii ca fiind dificilă sau imposibi­­ A. MUNTEANU A. CÎMFEANU (Continuare în pag. IV-a) Realizările ceferiştilor orădeni ORADEA (coresp. „Scînteii").­­ Mecanicii şi fochiştii de la Depoul C.F.R.-Oradea au încheiat primul semestru al anului cu un bilanţ rodnic. în această perioadă ei au re­morcat 108 737 tone mărfuri cu supratonaj. Folosind raţional combustibilul, feroviarii orădeni au rea­lizat de la începutul anului o economie de combustibil conventional cu care se pot remorca 811 trenuri de marfă pe distanta Oradea-Arad. O contribuţie importantă la ob­tinerea acestor realizări au adus echipele conduse de mecanicii Cor­nel Sere, Paul Bodea, Aurel Dul­­că, Iosif Pop şi Moş Florian. Un nou laborator metrologic GALAŢI (coresp. „Scînteii“).­­ La Galaţi a fost inaugurat un nou şi modern laborator metrologic des­tinat să acorde sprijin de speciali­tate industriei şi agriculturii regiu­nii. Noul laborator este dotat cu e­­taloane şi utilaje capabile să asi­gure verificarea aparatelor de mă­surat temperaturi pînă la 1 600 gra­de Celsius, aparate de măsurat cu precizie de 1/1000 mm (şublere, mi­crometre, comparatoare), balanţe şi greutăţi analitice, manometre eta­lon, ampermetre şi volimetre indus­triale. Expoziție de pictură şi grafică PITEŞTI (coresp. „Scînteii"). — La Palatul de cultură din Piteşti a fost deschisă expoziţia de pictură şi grafi­­că a şcolii populare de artă din locali­tate. Sunt expuse peste 200 de lucrări inspirate din viata nouă a patriei — picturi in ulei, acu­arelă, creion si căr­bune, precum si sculpturi in lemn si piatră. Prima promoţie CRAIOVA (coresp. „Scînteii"], în am­fiteatrul Institutului pedagogic de 3 ani din Craiova a avut loc ieri adunarea fes­tivă a primei promoţii de absolvenţi ai Institutului — viitori profesori pentru şcolile de 8 ani. Cu acest prilej, au luat cuvintul tineri absolvenţi şi cadre didac­tice ale institutului, iar fruntaşii la învă­ţătură au fost premiaţi. Festivalul filmului românesc pe litoral De la 2 la 7 iulie s-a desfăşurat în stagiunile de pe litoralul Mării Negre festivalul filmului romînesc, organizat pentru oamenii muncii veniţi la odih­nă şi tratament şi pentru vizitatorii de peste hotare. Numărul spectatorilor s-a ridicat în aceste zile la peste 20 000. Au fost prezentate noile filme romî­­neşti „Celebrul 702" şi „Omul de lun­­gă fine". La prezentare au participat şi unii din realizatori — actorii Silvia Po­­povici, Ion Dichiseanu şi Irina Petrescu, regizorul Horia Popescu. Festivalul filmului romînesc continuă să se desfăşoare în cursul acestei luni în staţiunile de pe Valea Prahovei şi­­Valea Oltului. Livrarea alimentelor la domiciliu BRAŞOV (coresp. „Scînteii"). —­ In magazinele Braşovului şi Sibiu­lui sînt folosite pe scară largă noi forme înaintate de deservire a popu­laţiei cu produse alimentare. In fie­care dimineaţă, noile cartiere mun­citoreşti sînt vizitate de vînzători, de la care pot cumpăra lapte, pîine, chifle şi alte alimente. Trei maga­zine din Braşov şi două din Sibiu au organizat, la rîndul lor, livrarea alimentelor la domiciliu pe bază de comandă, iar alte unităţi deservesc cumpărătorii la domiciliu cu diferi­te produse de cofetărie. Distribuitorii, avînd la dispoziţie furgonete, sunt tot mai mult solici­taţi. Noua formă­­de deservire contri­buie la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse alimentare. Vedere parţială a Instalaţiei de cracare catalitică nr. 1 de la rafină­ria Oneşti. (Foto : Gh. Vintilă] ÎN MARE ŞI ÎN MIC Cînd te uiţi la progresele pe care le-a făcut viaţa gos­podărească a Hune­doarei, rămîi impresio­nat. S-a depus un e­­fort considerabil, ca rezultate extrem de ra­pide. Numai in iunie a apărut deodată un an­samblu unitar cu 11 magazine noi, moder­ne, care înconjoară Piaţa Teatrului Nou. Străzile prin care altă­dată siderurgiştii stră­­băteau pe jos drumul spre OM (oraşul nou muncitoresc) sunt a­­cum asfaltate şi stră­bătute de autobuze, iar în cîteva locuri e afişat vizibil orarul transporturilor. Pra­ful industrial nu avan­tajează deloc verdea­ţa, dar munca oameni­lor se dovedeşte mai tare; şi uneori, seara, mergînd pe o alee În­miresmată, ai impresia că te afli intr-un parc. .Verdeaţa are apărători voluntari, şi se întîm­­plă uneori să vezi cite un cetăţean ca oricare altul cum se opreşte deodată şi apostrofea­ză un imprudent care a călcat pe iarbă. Cu ani Înainte, existau hune­­doreni care mergeau numai la restauran­tul „Metalul", celălalt, „Corvinul", părindu-li­­se prea puţin „popu­lar", acum însă, in se­rile de vară, terasa „Corvinului" se dove­deşte neîncăpătoare. In linii mari, se sim­te deci la tot pas­ul e­­fortul făcut. In linii mici insă, adică acolo unde lucrurile depind de modul cum îşi face datoria cite un respon­sabil de unitate, de gradul lui de conştiin­ciozitate și pregătire, se observă cîteodată „probleme" care ar putea fi evitate. La restaurante, cofetării, bufele, ni s-a prins un prim-topitor bolnav de stomac, e greu să gă­seşti ceva de mîncare potrivit cu regulile / Instantanee/­ ­dietetice. Lingă „Meta­lul", de pildă, o cofetă­­rie îşi face reclamă că ar servi dimineaţa ouă moi, ceaiuri cu gustări uşoare, dar reclama nu corespunde cu rea­litatea. Berea, înghe­ţata şi răcoritoarele —­ de care hunedorenii, încinşi la căldura ma­rilor agregate, sunt mari amatori — se ter­mină uneori, la ore tim­purii ale zilei. S-au fă­cut eforturi pentru do­tarea cofetăriilor cu instalaţii frumoase, ni­chelate, strălucitoare pentru cafea-expres dar acest produs are o soartă încă vitregă: ba lucrătoarea nu ştie să manevreze instalaţia, ba intervine vreo de­fecţiune. Dacă orarul autobu­zelor e afişat, in schimb I.G.O. din Hu­nedoara nu controlea­ză suficient respecta­rea lui şi mai al­es nu apelează la ajutorul cetăţenilor, ar trebui să existe puncte unde călătorii să-şi poată depune sugestiile şi reclamaţiile. Exprimîndu-ne ad­miraţia pentru felul sistematic în care a început să se dezvolte oraşul, nu înţelegem, totuşi de ce se amină atîta amenajare a unui ştrand, care să dea po­sibilitate siderurgişti­­lor să se răcorească in lunile de vară. La unele produse — tutun, pline, ziare, ră­coritoare, adică la ace­le produse unde pro­blema se poate re­zolva repede prin chioşcuri bine ampla­sate — dorinţa, lăuda­bilă in sine, de a sa­tisface nevoile popu­laţiei numai prin con­strucţii mari şi defini­tive, duce la neglija­rea aspectului practic, imediat, obligind une­ori cumpărătorii să parcurgă distanţe mai mari, pînă în punctele mai aglomerate ale oraşului. Dacă la efortul gos­podăresc „un mare", sfatul popular ar a­­dăuga şi un efort pe problemele, la prima impresie „mici", cerind ajutorul masei cetăţe­nilor, activizînd şi in­­struind echipele da control obştesc, s-ar vedea că multe din a­­cestea sunt lesne rezol­vabile. SERGIU FĂRCĂŞAN

Next