Scînteia, august 1962 (Anul 31, nr. 5607-5637)
1962-08-01 / nr. 5607
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA* Organ al Comitetumi Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5607 Miercuri 1 August 1962 14 PAGINI - 20 BANI Şi asigurăm Mil MMM de Urge Mizele In ultimii ani, datorită măsurilor luate de partid şi guvern, au fost obţinute succese însemnate în creşterea efectivelor ___ de animale şi a producţiei lor. Paralel cu măsurile luate pentru mărirea şi îmbunătăţirea şeptelului au fost întreprinse numeroase acţiuni în vederea asigurării unei baze furajere tot mai îndestulătoare. An de an au fost extinse suprafeţele cultivate cu plante furajere şi mai ales cu porumb pentru siloz. Ca urmare, cantitatea totală de furaje însilozate a sporit de aproape cinci ori între anii 1958—1961. Numeroase gospodării de stat şi gospodării colective, aplicînd o furajare raţională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nutreţul de bază în timpul iernii, au obţinut rezultate din cele mai bune. La G.A.S. Coţuşca, regiuneaSuceava, s-a obţinut anul trecut o producţie medie de 4 052 litri de lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un preţ de cost de 0,95 lei litrul. Rezultate bune au obţinut şi gospodăriile de stat Peştera, regiunea Dobrogea, Variaş, regiunea Banat, Sălard, regiunea Crişana, şi altele. Şi în multe gospodării colective, porumbul siloz a constituit în timpul iernii nutreţul de bază în hrana animalelor, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii bune. Gospodăriile colective Palazu-Mare şi Viile Noi, regiunea Dobrogea, au realizat anul trecut peste 3 000 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Rezultatele obţinute de Institutul de cercetări zootehnice, de Institutul de cercetări de la Fundulea şi de staţiunile experimentale arată că cele mai bune realizări se obţin prin însilozarea porumbului în amestec cu soia şi alte plante leguminoase. La Institutul de la Fundulea, prin folosirea porumbului siloz în amestec cu soia, producţia medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut într-un singur an cu peste 1 000 de litri. La Staţiunea experimentală zootehnică Ruşeţu, regiunea Galaţi, în anul 1959, cînd s-au asigurat cite 6 tone de furaje însilozate de fiecare vacă, s-a obţinut o producţie medie de 2 600 litri de lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cîte 9 tone de furaje însilozate, producţia medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4 053 de litri. Cultura porumbului de siloz în amestec cu leguminoase s-a extins mult şi în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective. Anul acesta, efectivul de animale în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective creşte mult faţă de anul trecut Pe lîngă mărirea efectivului pe baza reţinerii prăsilei proprii, gospodăriile colective au cumpărat peste 100 000 de vaci — depăşind cu 3 la sută prevederile anuale — precum şi 172 000 de viţele, 340 000 de ovine etc. Creşterea în continuare a numărului de animale din toate speciile şi a producţiei acestora necesită o grijă deosebită pentru asigurarea furajelor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8 500 000 tone de furaje. In curînd va începe campania de însilozare a porumbului, principala plantă furajeră pentru siloz. In vederea asigurării cantităţilor necesare de furaje însilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în staţiunile experimentale şi a experienţei gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective fruntaşe, Institutul central de cercetări agricole recomandă : In fiecare G.A.S. şi G.A.C. să se însilozeze în medie cîte 10 tone de nutreţuri de fiecare vacă, 5 tone pentru tineretul taurin şi cîte 0,5 tone de fiecare oaie şi scroafă de reproducţie. De aceea este necesar să se însilozeze toate resursele fu------ rajere existente în gospodării, de acum şi pînă la căderea zăpezii. Astfel, pe lîngă porumbul din cultură pură şi cel cultivat în amestec cu leguminoase, se va însiloza porumbul din culturile duble, rogozuri, stuf etc. De asemenea, trebuie însilozate sorgul, otava de iarbă, de trifoi şi lucerna, de iarbă de Sudan, samurastra, frunzele şi capetele de sfeclă, dovlecii, pepenii şi morcovii furajeri, cartofii mărunţi, resturile din grădinile de legume, diferite ierburi şi buruieni de pe marginea drumurilor, din livezi, borhoturile umede în amestec cu coceni de porumb etc. In ceea ce priveşte perioada de însilozare a porumbului se recomandă unităţilor să ţină seama de faza de vegetaţie a fiecărei culturi. In general, porumbul trebuie să fie însilozat în momentul cînd conţine cantităţile maxime de unităţi nutritive şi cînd are o umiditate (suculenţă) de 65—75 la sută. Porumbul, în mod normal, trebuie să fie recoltat în faza de lapte-ceară, pentru că în această fază conţine circa 70 la sută apă şi 20—25 la sută unităţi nutritive la 100 kg de nutreţ. Sînt însă situaţii cînd din lipsă de utilaje nu se poate însiloza întreaga cantitate de porumb în faza de coacere lapte-ceară. De aceea, este bine să se înceapă această lucrării mai devreme pentru ca cea mai mare parte din porumb să fie însi- regată în perioada optimă, cînd plantele au suculenţa necesară obţinerii unui nutreţ de bună calitate. La alegerea momentului de recoltare a plantelor pentru a fi însilozate, nu trebuie procedat şablon. Aceasta trebuie să ne-o spună ochiul, priceperea şi simţul de gospodar. O altă problemă o constituie asigurarea spaţiului necesar pentru însilozarea diferitelor nutreţuri. La alegerea tipurilor de silozuri trebuie ţinut seama ca acestea să fie ieftine, uşor de folosit, să permită mecanizarea lucrărilor de încărcare, presare şi scoatere a nutreţului. In afară de aceasta, silozurile trebuie să protejeze nutreţul împotriva pătrunderii aerului, apei, a îngheţului şi căldurilor mari. Silozurile care corespund mai mult condiţiilor actuale sunt cele amenajate direct la suprafaţa pămîntului, între doi pereţi protectori, care pot fi confecţionaţi din materiale diferite (piatră, cărămidă, beton armat, scîndură, baloţi de paie presate etc.). Pereţii trebuie să fie astfel făcuţi încît să reziste presiunii tractoarelor cu şenile cînd acestea îndeasă nutreţul. In acest scop, pereţii se fac drepţi, iar în partea exterioară (Continuare în pag. IlI-a) RECOMANDĂRILE INSTITUTULUI CENTRAL DE CERCETĂRI AGRICOLE lucrările agricole de vară In raionul Iaşi Cu întreaga capacitate a batozelor şi combinelor Corespondentul „Scînteii" pentru regiunea Iaşi a avut o convorbire cu tovarăşul inginer Sergiu Moruga, vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Iaşi, despre mersul treierişului care a relatat următoarele : Pentru reușita campaniei de strîngere a recoltei în raionul nostru, comitetul raional de partid, sfatul popular și consiliul agricol raional au luat din timp măsuri asigurînd buna organizare a muncii, pregătirea mijloacelor necesare fiecărei gospodării colective în parte. De îndată ce lanurile de păioase au dat în pîrgă s-a trecut la lucru. Am reuşit astfel ca în zilele de 30—31 iulie să secerăm ultimele suprafețe din cele 21 720 ha ce le-am avut cu păioase. Paralel cu secerişul am îndrumat pe colectivişti să efectueze şi treierişul, să însămînţeze culturi duble şi să transporte cerealele contractate la bazele de recepţie. La treieriş s-au obţinut în multe locuri rezultate bune. La gospodăria colectivă Ungheni s-a terminat treierişul iar gospodăriile colective din Costuleni, Golăeşti, Bosia şi Chişarăi, Schitu Duca şi altele, au treierat între 60—75 la sută din recoltă. Nu aceeaşi situațîe este însă în toate comunele. Mult rămase în urmă cu treierişul sunt gospodăriile agricole colective din comunele Prisăcani, Osoi, Dumeşti, Horleşti, Voineşti şi altele. Aceasta se datoreşte în cea mai mare parte faptului că se neglijează căratul snopilor pe aici şi în multe locuri batozele n-au fost folosite cu întreaga capacitate. In ultimele zile, cînd combinele au terminat secerişul, acestea n-au fost folosite imediat peste tot $8 treiere din clăi. Vom trage învăţăminte ca în viitor să acordăm o mai mare atenţie felului cum se repară tractoarele şi batozele, îndrumat de comitetul raional de partid consiliul agricol a luat măsuri ca în fiecare S.M.T. să se organizeze echipe de reparaţii formate dintre cei mai buni şefi de brigadă etc. Gospodăriile colective au fost îndrumate să organizeze mai bine transportul la arii și munca echipelor care deservesc batozele. Făcînd un raid într-o serie de gospodării colective s-a putut constata că măsurile preconizate de Consiliul agricol raional Iași întîrzie să fie puse în aplicare, în cursul zilei de 31 iulie în comuna Dumeşti a lucrat numai o singură batoză din cele 3 existente. La aria de la punctul Aldica, deşi s-a cărat grîul de pe întreaga tarla de 10 ha, batoza n-a început încă treierişul, iar la aria de la brigada Hoiseşti deşi grîul s-a cărat în întregime treierişul n-a început pentru că n-au sosit echipele de deservire. La Podul Iloaiei era o situație asemănătoare. Comitetul raional de partid, sfatul popular, consiliul agricol raional au obligaţia să sprijine mai mult organizaţiile de bază şi conducerile gospodăriilor colective pentru aplicarea măsurilor organizatorice menite să grăbească treierișul în fiecare comună. Culturi duble pe suprafeţe cît mai mari GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — Lucrătorii din gospodăriile agricole de stat din cadrul Trustului Gostat Galaţi acordă o atenţie deosebită asigurării furajelor necesare animalelor în timpul iernii. De la terminarea campaniei de recoltare şi pînă acum 12 gospodării, printre care cele din Vameş, Tecuci, Bărboşi, Ţigăneşti, au terminat de însămînţat culturile duble furajere pe suprafeţele planificate. In multe alte gospodării, cum sînt cele din Moscu, Costache Negri, însămînţarea culturilor duble este aproape terminată. In gospodăriile agricole de stat din cadrul acestui trust au fost însămînţate cu plante furajere în cultură dublă peste 5 000 ha, reprezentînd peste 85 la sută din suprafaţa prevăzută. Treierişul să se desfăşoare mai imens TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii”). — In regiunea Banat s-a terminat secerişul griului. Multe gospodării agricole de stat şi gospodării colective au terminat şi treierişul. Pînă acum, această lucrare se apropie de sfîrşit în raionul Sînnicolau Mare, iar în raioanele Arad, Timişoara, Deta şi Oraviţa s-a efectuat în proporţie de peste 65 la sută. In unele raioane însă, — Lugoj, Făget, Caransebeş şi Moldova Nouă — treierişul se desfăşoară cu încetineală. Nesatisfăcător se prezintă situaţia în raionul Bozovici, unde deşi s-a secerat 75 la sută din suprafaţa cultivată cu griu, treierişul s-a făcut în proporţie de mai puţin de 10 la sută. Chiar şi în raionul Arad, unde seceratul s-a terminat cu multe zile în urmă, mai sunt încă unele gospodării colective, ca cele din Firiteaz, Curtici, Călugăreni şi altele, unde nu s-a început treierişul. Avînd în vedere importanţa deosebită pe care o au culturile duble în sporirea producţiei de furaje, conducerile gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective respective trebuie să grăbească însămînţarea acestor culturi. La G.A.S. Olteniţa, regiunea Bucureşti, se acordă o atenţie deosebită asigurării furajelor pentru hrănirea animalelor. Iată din aspect de la recoltatul lucarnei pentru însilozare. necesare In interiorul ziarului: • Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid (pag. 2-a). • Ing. György Anton — In raionul Ciuc: Mari posibilităţi pentru creşterea producţiei de lapte (pag. 2-a). • Cronica evenimentelor internaţionale (pag. 4-a). • Situaţia din Algeria (pag. 4-a). Printre brigăzile fruntaşe in întrecere din secţia pieptănat a Întreprinderii „Textia-Griviţa'' din Capitală se numără şi brigada condusă de Marieta Boriceanu. In luna iulie brigada a produs peste plan 761 kg de lină pieptănată de calitatea I. In fotografie : (de la stînga la dreapta) Florica Tomeţ, Mariela Boriceanu, Niculina Gheorghe şi Ioana Mang, membre ale acestei brigăzi. (Foto : M. Andreescu) Un nou agregat La fabrica de şamotă din Azuga a fost dat în funcţiune un nou cuptor rotativ de şamotizare. Prin intrarea în funcţiune a acestui cuptor, capacitatea fabricii se dublează. Şamota refractară produsă aici va fi folosită la fabricarea cărămizilor silico-aluminoase necesare pentru căptuşirea diferitelor agregate din industria siderurgică şi din alte ramuri industriale. Tot aici a fost dată în exploatare şi o instalaţie de desprăfuire, care împiedică răspîndirea prafului, asigurînd condiţii bune de lucru pentru muncitori. (Agerpres) De ce productivitate .Volumul construcţiilor de locuinţe creşte an de an în ţara noastră. Pentru realizarea noilor locuinţe la timp, la un cost mai redus şi de bună calitate, este necesar ca pe fiecare şantier să se lucreze în ritm susţinut, să se sporească necontenit productivitatea muncii. Directivele celui de-al III-lea Congres al partidului subliniază că prin introducerea metodelor industriale de execuţie, a materialelor noi mai eficiente şi tipizarea construcţiilor, productivitatea muncii va creşte în anul 1965 cu circa 50 la sută faţă de anul 1959, iar durata de execuţie a unui bloc mediu se va reduce la 4—5 luni. Unul din factorii hotărîtori care asigură sporirea productivităţii muncii pe şantierele de construcţii de locuinţe este creşterea gradului de industrializare a lucrărilor, mai ales prin folosirea panourilor mari prefabricate. Numărul blocurilor de locuinţe construite din panouri mari creşte an de an ; bunăoară, în acest an se vor executa de peste 2 ori mai multe apartamente faţă de anul 1961. Folosirea panourilor mari şi-a dovedit pe deplin eficacitatea în grăbirea ritmului lucrărilor, în sporirea productivităţii muncii. Pe şantierul „Steagul roşu" din Braşov al Trustului de construcţii nr. 5 şi pe cel din Roman al Trustului regional de construcţii Bacău, timpul de execuţie a scăzut cu circa 1 000 de ore pe apartament faţă de metodele tradiţionale. S-a obţinut astfel o productivitate cu 40 la sută mai mare. Dacă socotim că pînă în anul 1965 volumul locuinţelor executate din panouri mari va reprezenta aproape 50 la sută din totalul celor construite, rezultă că numai prin folosirea acestei metode industriale de construcţie productivitatea muncii pe şantiere va înregistra o creştere importantă. Un volum mare de lucrări, inclusiv cele de finisaj, se execută în fabrici in care se folosesc procedee industriale de lucru, pe şantiere făcîndu-se numai montarea panourilor prefabricate. Creşterea productivităţii muncii contribuie în mare măsură la grăbirea ritmului de execuţie — cale importantă pentru darea la timp în folosinţă a noilor locuinţe. Pe majoritatea şantierelor unde s-au folosit panourile mari, durata de execuţie a blocurilor de 40—60 apartamente n-a depăşit 4 luni. Bune rezultate au obţinut acele şantiere care au asigurat o organizare exemplară a lucrărilor, pentru ca folosirea panourilor mari prefabricate să-şi dovedească din plinn eficacitatea în ce priveşte reducerea timpului de execuţie. Din păcate, nu pe toate şantierele de construcţii unde se folosesc panouri mari, munca este bine organizată şi, ca atare, productivitatea şi ritmul de lucru nu cresc pe măsura posibilităţilor. Aşa au stat lucrurile cu unele blocuri executate pe Calea Griviţei de întreprinderea nr. 5 construcţii din Capitală , la ridicarea acestor blocuri Pentru o largă extindere a metodelor industriale în construcţii s-a consumat un număr de ore pe apartament (fabricaţie şi montaj) la fel ca în cazul cînd ele s-ar fi executat în sistem „fagure“. De asemenea, la Iaşi, la blocul nr. 4 de pe şantierul aflat pe malul drept al Bahluiului s-au folosit pe apartament cu circa 20 la sută mai multe ore decât la un bloc asemănător construit în cartierul „Steagul roşu“ din Braşov. Se pune întrebarea : de ce ritmul şi productivitatea muncii diferă de la un şantier la altul, deşi ele folosesc aceleaşi metode de construcţie — în cazul nostru panourile mari ? Această deosebire nu se datoreşte, desigur, metodei de lucru în sine, ci deficienţelor existente în activitatea unor şantiere. Nu peste tot — aşa cum este cazul şantierelor arătate mai sus — se acordă atenţia cuvenită organizării temeinice a locurilor de muncă, respectării succesiunii fazelor de execuţie a lucrărilor, folosirii complete a timpului de lucru; sunt şi cazuri cînd, datorită slabului control pe faze, se execută greşit o serie de lucrări care apoi trebuie refăcute, ceea ce necesită timp şi cheltuieli în plus. O altă cale de creştere a productivităţii muncii pe şantierele de locuinţe este executarea construcţiilor înalte cu ajutorul cofrajelor glisante. Aceasta duce la un ritm mai susţinut al lucrărilor, la scurtarea duratei de execuţie , numărul de ore pe apartament efectuate de muncitori este mai redus decât în cazurile aplicării altor soluţii de construcţie. Prin folosirea cofrajelor glisante la blocurile ridicate în oraşul Constanţa, timpul de execuţie pe apartament s-a redus cu aproape 400 de ore faţă de sistemul „fagure“. Măsurile luate încă de la început pentru organizarea lucrărilor au permis constructorilor de pe șantierul nr. 4 Floreasca din Capitală să lucreze cu o productivitate tot mai ridicată, să realizeze un ritm înalt de lucru, blocul cu 11 etaje, primul din cele şase care se vor construi aici, a fost ridicat în numai 13 zile şi jumătate. Mecanizarea lucrărilor şi-a spus din plin, cuvîntul pe acest şantier. Cu ajutorul unei singure macarale, platforma de turnare a fost aprovizionată ritmic cu beton. Nu tot aşa au stat lucrurile pe unele şantiere din Cluj. La blocul turn din str. Cuza Vodă, construit tot cu ajutorul cofrajelor glisante, din pricina faptului că nu s-au organizat bine lucrările, s-a obţinut o productivitate cu circa 30 la sută mai scăzută ; aici s-au folosit cu peste 1 000 de ore pe apartament mai mult decit la blocuri asemănătoare ridicate la Constanţa. Trustul regional de construcţii Cluj execută în acest an cu cofraje glisante un alt bloc în cartierul Abator. Ar trebui să se studieze mai temeinic experienţa dobîndită în alte regiuni şi să se ia măsuri eficiente pentru ca la acest bloc să se obţină o productivitate mai ridicată, astfel ca noua metodă de construcţie să-şi dovedească şi aici din plin eficacitatea. In construcţiile de locuinţe capătă o folosire tot mai mare fîşiile prefabricate pentru planşee. Anul acesta vor fi utilizate cu 7 la sută mai multe fîşii prefabricate decit în 1961. Avantajele pe care le prezintă aceste prefabricate sunt evidente: timpul pentru executarea unui apartament se reduce cu 200 de ore, ceea ce înseamnă o productivitate a muncii mai ridicată pe şantiere. La construcţia blocului din str. Horea nr. 47—49 din Cluj, unde, concomitent cu folosirea fîşiilor prefabricate s-au luat și o serie de măsuri tehnico-organizatorice privind aprovizionarea ritmică cu materiale, buna eşalonare a lucrărilor etc., productivitatea muncii a crescut cu circa 10 la sută, fiind mai mare decit cea Ing. V. MANDI N. CUCUI (Continuare in pagina) Azi începe difuzarea manualelor şcolare Astăzi, în librării şi în unităţile de difuzare din sectorul cooperatist începe vinderea cărţilor şcolare pentru clasele VIII—XI. In Capitală difuzarea manualelor şcolare se va face în peste 20 de librării. Intre 15 august—10 septembrie cooperativele comunale şi şcolile din oraşe vor ridica manualele pentru clasele I—V//, pe care elevii le primesc in mod gratuit odată cu deschiderea noului an de învățămînt. Cadre sanitare BACĂU (coresp. „Scînteii“). — An de an creşte numărul cadrelor medico-sanitare care lucrează în satele şi oraşele regiunii. Anul trecut au fost repartizaţi un număr de 144 medici şi numeroase cadre cu pregătire medie. Ieri au plecat spre noile locuri de muncă încă 150 absolvenți ai şcolilor tehnice sanitare , asistente medicale de obstetrică, pediatrie, igienă etc. în taberele de vară ORADEA (coresp. „Scînteii"). — In tabăra turistică de la Moneasa, regiunea Crişana, a sosit o nouă serie de 200 de elevi orădeni care vor petrece aici o parte a vacanţei. Cu acest prilej, elevii vor cunoaşte locurile pitoreşti din împrejurimi, vor vizita obiective turistice ca Dealul Leuza, Izvorul Tinoasa, Peștera Moneasa si altele. Programul mai prevede vizitarea de către elevi a carierelor de marmoră și a unor întreprinderi forestiere din raionul Gurahont. Pînă în prezent, tabăra turistică de la Moneasa a găzduit în actuala vacanță peste 1 200 de elevi din orașul Oradea si din raioa-nele Beius, Salonta, Simleu etc. Constructorii de j i pe şantierul nr. 4 j de pe Şoseaua j [ Giurgiului din Ca j pitală realizează J o productivitate a J muncii ridicată la execuţia blocu-1 rnior de locuinţe j din panouri mari j prefabricate. Bri- gada condusă de I tov. Zipfel Fran- J else reuşeşte să monteze zilnic, cu 4 macarale, 9 a partamente, în fo tografie : Monta- J rea panourilor J , mari la un nou \ bloc. (Foto : A. Cartoianu) \ La parterul noilor blocuri PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii"). La parterul noilor blocuri de locuinţe construite în piaţa halelor din Ploieşti s-au deschis zilele acestea noi magazine care desfac produse industriale şi metalochimice, precum şi unităţi de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti , un atelier de reparat aparate de radio, televizoare, atelier de croitorie şi altele. Pentru petroliştii secţiei de la Bana a schelei Moreni s-a amenajat un magazin alimentar, iar în oraşul Băicoi s-a construit un complex comercial în care vor funcţiona mai multe unităţi de desfacere. Noi magazine s-au dat în folosinţă în uoluimul timp şi la parterul blocurilor de locuinţe construite în oraşul Buzău. Cursuri la Casa agronomului SUCEAVA (coresp. „Scînteii''). — În tot cursul anului, la Casa agronomului din Suceava se desfăşoară o vie activitate în ce priveşte şcolarizarea cadrelor din agricultură. în prezent are loc un curs de 7 zile la care participă 53 vicepreşedinţi de gospodării colective din raioanele Gura Humorului, Rădăuţi şi Fălticeni şi din raza oraşelor Suceava şi Botoşani. Cursanţilor li se predau lecţii despre creşterea animalelor, organizarea bazei furajere şi construcţia de adăposturi ieftine. De la începutul anului şi pînă în prezent, la Casa agronomului au fost școlarizate 2 290 cadre de conducere din gospodăriile colective, de mecanizatori, constructori, crescători de animale. De peste hotare JAMAICA, fostă colonie brita- ( î nică, va fi declarată la 5 august s ›■ stat independent. ( CRIZA ÎNREGISTRATA IN TRA- } I TATIVELE DE LA BRUXELLES cu ‹ ) privire la aderarea Angliei la Pia- ; !ţa comună ,a provocat reafcţii › › puternice la Londra. In cadrul ( 5 şedinţei de luni a Camerei co- › ›munelor, guvernul britanic a fost 5 › atacat nu numai de reprezentamenţii opoziţiei laburiste, ci şi de › numeroşi deputaţi conservatori. DIN CHILE se desfăşoară „Săpji › tămina în sprijinul Cubei". Cu acest prilej, la Santiago a avut loc un miting la care au pârtiei- / spat mai multe mii de oameni. ! ! Sala mitingului era pavoazată culozincile : „Plecaţi din Cuba, a- / \ gresori americani !", „Chile *a- ! \ Iată Cuba eroică !". . 2400 DE DOCHERI DIN MEL- IBOURNE (Australia) au declarat j ` Ieri o grevă de protest împotriva tigrelelor condiţii de muncă laa operaţiile de încărcare şi descăr-jcare. (