Scînteia, august 1962 (Anul 31, nr. 5607-5637)

1962-08-02 / nr. 5608

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Morgan al Comitetului Central al P.M.R. J » I : T * . .• - ". . . ** Anul XXXI Nr. 5608 Joi 2 august 1962 4 PAGINI - 20 BANI DUPĂ MUNCĂ ŞI RĂSPLATĂ Acum cîtva timp în gospodăria noa­stră colectivă s-a încheiat strînsul recoltei de grîu. Cum e şi firesc, am socotit şi noi rezultatele muncii depuse de-a lungul unui an de zile. A fost un prilej de bucurie pen­tru toţi colectiviştii. Producţia este bună. De pe cele 873 hectare cultivate am obţinut în medie 2 701 kg de grîu la hectar. Cine cunoaşte ce producţii mici de grîu se scoteau prin Dobrogea, cu ani în urmă, cine află rezulta­tele obţin­ute de noi în acest an poate că se întreabă : ce au făcut oamenii ăştia de au silit pămîntul să dea asemenea producţii, ce me­tode folosesc ? Nu-i nici un secret. Obţinem asemenea producţii fiind­că astăzi, spre deosebire de trecut, muncim pămîntul laolaltă, în gos­podăria colectivă, cu tractoare şi maşini agricole moderne care ne ajută să executăm la timp şi mai bine arăturile, semănatul etc. Noi lucrăm bine pămîntul, aplicăm a­­cele metode agrotehnice recoman­date de ştiinţa agricolă şi confir­mate de practica de zi cu zi care asigură obţinerea de producţii mari. Alegerea şi pregătirea terenului Un rol important în obţinerea de recolte bogate îl are planta pre­mergătoare. Leguminoasele pentru boabe şi fîn, mai ales, sunt foarte bune premergătoare pentru grîu. După aceste plante producţiile sunt mai mari, bineînţeles dacă şi me­todele agrotehnice sunt aplicate aşa cum trebuie. Anul acesta, bunăoară, pe o parcelă de 25 ha unde griul a fost semănat după mazăre am recoltat 3 208 kg la hectar, pe 32 hectare, după borceag , 2 954 kg la hectar etc. Astfel de exemple am avut la îndemînă şi în anii tre­cuţi. Iată de ce, noi am dat o deosebită atenţie alegerii tarlalelor pentru grîu, ne-am străduit să se­mănăm griul după plante bune pre­mergătoare, care eliberează mai de­vreme terenul. Vara trecută, prin părţile noastre timpul a fost foarte secetos. Din proprie experienţă, noi am învăţat că, mai ales în asemenea ani, este bine să am­ terenul imediat după recoltarea plantei premergătoare, în primul rînd, fiindcă pămîntul are mai multă umiditate, arătura iese mai uniformă; în al doilea rind, fiindcă în felul acesta se poate păstra în sol mai multă apă, arătura are timp să se aşeze, iar prin lucrările de întreţinere execu­tate pînă la semănat se asigură un bun pat germinativ pentru seminţe. De aceea, imediat după recoltare, am mobilizat toate forţele la eli­berarea grabnică a terenului şi cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Chirnogeni am trecut la executarea arăturilor de vară. Apoi, pînă în toamnă, la semănat, am lucrat terenul cu grapa cu discuri, în cîteva rînduri, pentru a mărunţi cît mai bine terenul şi a distruge buruienile. Dar nu pe toate suprafeţele am reuşit să facem arăturile la vreme, timpuriu. Şi am avut de pierdut. Terenul s-a întărit, arătura a ieşit bolovănoasă. Deşi am dat de cîteva ori cu grapa cu discuri şi cu tă­vălugul, n-am reuşit să pregătim tot atît de bine pămîntul pentru semănat ca pe suprafeţele arate din vreme. Aceasta a cîntărit se­rios în balanţa recoltei. Pe aceste suprafeţe grîul a răsărit mai greu, mai neuniform, numărul de plante la hectar a fost mai mic, fapt ce a dus la micşorarea producţiei cu 400—500 kg grîu la hectar şi chiar mai mult. Ce mare influenţă a avut arătura asupra recoltei rezultă şi din faptul că producţia cea mai ridicată de grîu din gospodărie (3 993 kg la hec­tar în medie pe 34 hectare) am reali­zat-o pe acea tarla unde ară­tura s-a făcut la timp, îndată după recoltarea plan­tei premergătoare. Nici nu-i de mirare. Arătura a ieşit uniformă, mărunţită, a reţinut mai multă apă etc. Aici s-au asigurat condiţii bune de semănat, s-a realizat cea mai mare densitate. O deosebită atenţie am dat-o şi îngrăşămintelor. Experienţa anilor trecuţi ne arătase doar că admini­strate diferenţiat de la o tarla la alta, în funcţie de fertilitatea so­lului, acestea aduc sporuri însem­nate de recoltă, care se ridică la sute de kg boabe la hectar, faţă de suprafeţele lucrate în aceleaşi condiţii dar neîngrăşate. De aceea, înaintea executării arăturilor de vară am împrăştiat pe o suprafaţă de 126 ha, unde terenul era mai slab, cîte 200 kg superfosfat de fiecare hectar pe care l-am încor­porat în sol odată cu arătura. Pe alte 300 hectare grîul a fost pus după porumb boabe într-un teren care fusese îngrăşat cu cîte 30 tone de gunoi la fiecare hectar. Sămînţa şi semănatul Semănatul ne-a găsit pregătiţi temeinic. Cea mai mare parte din teren era bine lucrat, sămînţa din soiuri de înaltă productivitate fu­sese asigurată din vreme, condiţio­nată şi tratată, maşinile erau puse la punct, oamenii bine instruiţi. Toate acestea ne-au ajutat ca pe o bună parte din teren să execu­tăm semănatul la timp şi bine. Am început această lucrare la 20 sep­tembrie şi în general am reuşit să o terminăm în cadrul epocii op­time. Ce mare influenţă a avut asupra recoltei executarea la timp şi în bune condiţii a semănatului rezultă din următorul exemplu: în toamna trecută o parte din grîu a fost pus după plante care elibe­rează mai tîrziu terenul, îndeosebi după porumb boabe. Noi am luat­ toate măsurile pentru a elibera repede aceste suprafeţe, astfel in­cit să putem executa la timp ară­turile şi apoi semănatul. Am avut însă o tarla de 46 hectare unde semănatul s-a executat ceva mai tîrziu. Aceasta din cauza eliberării cu întîrziere a terenului, şi datorită faptului că arătura a ieşit foarte bolovănoasă, a fost nevoie să o lucrăm cu grapele cu discuri şi tăvălugul de 6—7 ori. Aceasta a cerut timp. Pe această tarla am obţinut numai 1700 kg grîu la ha — cea mai mică producţie din gospodărie. în primăvară, principala noastră grijă a fost să executăm la timp, imediat ce s-a putut ieşi în cîmp, lucrarea cu grapa stelată sau tă­vălugul pentru a crea condiţii cît mai bune de vegetaţie pentru grîu. Pe scurt, aşa am obţinut cele 2 701 kg grîu în medie la hectar. Recolte mari — cîştig sporit Realizarea acestei producţii are o mare însemnătate pentru gospo­dărie, pentru toţi colectiviştii. Ea ne permite, pe lîngă retribuirea mai bună a zilei-muncă, şi valorificarea unor cantităţi sporite de grîu pe CONSTANTIN PACIUREA ing. agronom DUMITRU ŞOPLOGU vicepreşedinte G.A.C. Comana, raionul Negru Vodă (Continuare în pag. II-a) 2701 KG DE GRÎU LA HECTAR LA G. A. C. COMANA, REGIUNEA DOBROGEA In regiunea Crişana Treierişul — în ritm , cu secerişul l­a ORADEA (coresp. „Scînteii"). — In regiunea Crişana se recoltează acum ultimele suprafeţe de cereale păioase. Numeroase gospodării de stat şi gospodării colective prin­tre care Săcueni, Scînteia, Salonta, Holod şi multe altele, au terminat şi treierişul. Cu toate că în regiune secerişul se apropie de sfîrşit, tre­ierişul cerealelor se desfăşoară încă sub posibilităţi. Aceasta din cauză că transportul la arii se face cu în­cetineală, iar la treieriş nu se folo­sesc toate orele bune de lucru. Pînă în prezent s-a treierat grîul de pe circa 64 000 ha din cele 192 583 ha cultivate. O mare atenţie trebuie acordată şi celorlalte lucrări agricole de vară— arăturile şi însămînţările culturilor duble. în ultimele zile în regiune au fost folosite mai mult tractoarele în schimbul II şi în schimb prelungit ceea ce a făcut posibilă executarea arăturilor pe suprafeţe mari. Pînă­­ acum s-au arat peste 40 000 ha din cele 163 814 ha prevăzute. Fruntaşe la aceste lucrări sunt gospodăriile colective din Chişineu Criş, Grăni­ceri, Salonta, Sîntana, Ciumeghiu şi altele. Din cele 45 000 ha prevă­zute au fost însămînțate în culturi duble 17 500 ha. Pentru continua îmbunătăţire a procesului tehnologic GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — Constructorii de nave din Galaţi se preocupă de îmbunătăţirea continuă a procesului de fabricaţie prin introducerea de noi pro­cedee tehnologice avansate. De curînd s-a trecut aici la turnarea în cochile a bucşelor de înveliş la axul port-elice şi a bucşelor de sprijin care înainte se turnau în forme de pămînt. Prin aplicarea noii metode s-au redus cu mult rebuturile, obţinîndu-se totodată economii de aproape 1 000 kg metal la fiecare navă construită. De asemenea, a fost schimbată tehnologia de fabricaţie a papucilor şi să­niilor de tragere laterală a vaselor pe cală. La con­fecţionarea acestora, lemnul a fost înlocuit cu metal, ceea ce duce la prelungirea cu mult a duratei de uti­lizare şi la mărirea siguranţei în timpul exploatării. Alte perfecţionări tehnologice sunt în curs de cercetare și experimentare. Economii suplimentare de peste 6 milioane lei CRAIOVA (coresp. „Scînteii").­­ Colectivele întreprinderilor industriale din Craiova și-au propus în acest an, printre alte angajamente luate în în­trecerea socialistă, să realizeze econo­mii suplimentare la prețul de cost în valoare de peste 10 000 000 lei. Ca urmare a îndeplinirii principali­lor indici de plan, pînă în prezent s-au realizat din angajamentul anual eco­nomii peste plan în valoare de 6 144 000 lei. Printre întreprinderile care au realizat economii însemnate se numără combinatul de zahăr și ulei „Oltenia“, uzinele „7 Noiembrie“ şi altele. DE PESTI HOTARE primat speranţa că la mijlocul lunii august se va realiza un acord ofi­cial cu privire la transmiterea Iria­­nului de Vest Indoneziei. N. S. HRUŞCIOV, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., a vizitat la 31 iulie colhozurile „Volna Revo­luţii" şi „Gruzia" din regiunea Her­­son (Ucraina). AU DECLARAT GREVA la 1 au­gust circa 16 000 de muncitori de la societăţile „Aluminium Company of America" şi „Reynolds Metals Com­pany" din Saint Louis, statul Misso­uri, cele mai mari producătoare de aluminiu din S.U.A. 17 uzine apar­­ţinînd celor două societăţi sunt a­­fectate de grevă. Muncitorii cer ga­ranţii împotriva concedierilor ca ur­mare a automatizării uzinelor. Gre­viştii au instalat pichete in faţa în­treprinderilor. POPULAŢIA LONDREI a pus pe fugă pe fasciştii care încercau să organizeze un miting în centrul oraşului. Şeful fasciştilor, Mosley, a fost bătut. (Amănunte in pag. IlI-a). PRINŢUL SUFANUVONG, prim-mi­nistru ad-interim­an­ guvernului de coaliţie naţională al Laosului a declarat că în condiţiile actuale sarcina întregului popor laoţian este de a apăra pacea şi de a se uni sirius în jurul guvernului de coaliţie pentru a asigura neutralitatea, in­dependenţa, democraţia, unitatea şi prosperitatea ţării. JUNTA MILITARĂ DIN PERU a In­terzis delegaţiei peruviene care a participat la lucrările Congresului mondial pentru dezarmare generală şi pace să se întoarcă în patrie. LA TOKIO au început la 1 august lucrările celei de-a 8-a conferinţe internaţionale pentru interzicerea bombelor nucleare, pentru crearea unei păci trainice, fără armamente. MINISTRUL AFACERILOR EXTER­NE AL INDONEZIEI, SUBANDRIO, a plecat cu avionul din New York spre Djakarta, unde va raporta preşedin­telui Sukarno despre desfăşurarea tratativelor cu reprezentanţii olan­dezi în legătură cu înapoierea Iria­­nului de Vest Indoneziei. Subandrio a făcut o declaraţie în care şi-a ex­ Un nou bloc cu două sute de apartamente dat de curînd în folosinţă, din cartierul Giuleşti La odihnă PREDEAL (coresp. „Scînteii"). — In stajiunea climaterică Predeal a sosit ieri o nouă serie de oameni ai muncii la odihnă. Cei peste 3 500 de oaspeţi au fost cazaţi In vile luminoase şi confor­tabile, asigurîndu-li-se o masă consis­tentă la cantinele recent amenajate. Pentru ca odihna noilor sosiţi să fie cit mai plăcută, Casa de cultură din Predeal a alcătuit programe săptăminale de manifestări cultural-artistice, excursii în munţi, diferite concursuri etc. De la începutul anului şi pînă acum, şi-au petrecut concediul la Predeal, în serii de cite 12 zile, peste 30 000 de oameni ai muncii din toate colfurile țării. Noi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti La Satu-Mare şi Cehu­ Silvaniei din regiunea Maramureş au fost date recent în folosinţă noi complexe ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Ele dispun de unităţi de croito­rie, încălţăminte, frizerie-coafură, foto, precum şi ateliere pentru pre­starea de diferite lucrări solicitate de public. In prezent se află în cons­trucţie un nou complex al coopera­ţiei meşteşugăreşti la Borşa, iar la Negeşti se fac pregătiri pentru da­rea în folosinţă a unei unităţi în care vor funcţiona mai multe secţii pentru servirea populaţiei. (Agerpres) Fier vechi spre oţelării BRAŞOV (coresp. „Scînteii“).­­ Oamenii muncii din regiunea Bra­şov au colectat şi expediat oţelă­­rilor din ţară însemnate cantităţi de fier vechi. Tinerii de la uzi­nele „Independenţa" din Sibiu, „Electroprecizia’’-Săcele, F. A. T.­­Codlea, Combinatul chimic Făgăraş şi Uzinele chimice din Copşa Mică au fost cei care au colectat cele mai mari cantităţi. Printre cei cu merite deosebite în obţinerea de recolte mari de grîu, la gospodăria colectivă Co­mana, regiunea Dobrogea, se numără, (de la stingă spre dreapta) : ION MILITARU, briga­dier de cîmp, DUMITRU ŞOP­LOGU, vicepreşedinte, CON­STANTIN DUMITRU, şef de bri­gadă tractoare, RADU STOICA, şef de echipă, GHEORGHE VI­ZITIU, tractorist fruntaş, inginerul agronom al gospodăriei, CON­STANTIN PACIUREA şi DUMITRU MARIA, şef de echipă. (Foto : Gh. Vintilu) SATE ELECTRIFICATE DEVA (coresp. „Scînteii”). — In regiunea Hunedoa­ra de la începu­tul anului si pînă acum, 7 sate, prin­tre care Dostat, Vi­nerea, Boz și altele au fost electrificate în întregime. Intr-un stadiu a­­vansat se află lu­crările de electrifi­care a satelor Vata de Jos, Almașu- Sec, Livadia, Cirjiți, Roșia de Secaș și altele. Colectivul întreprinderii noastre a încheiat primul semestru cu bune rezultate: sarcinile de plan la pro­ducţia globală şi marfă au fost îndeplinite şi chiar de­păşite, s-au realizat peste prevederi economii la pre­ţul de cost, iar productivi­tatea muncii a crescut faţă de indicele planificat cu 8 la sută. Ne mîndrim cu numeroşi muncitori şi teh­nicieni — Traian Trancă, trezor, Petre Marinescu, maistru, Eugen Opriş, Iosif Dumitru şi Petre Hublea, muncitori în turnătoria de fontă, Nicolae Voinea, strungar, ing. Dumitru Du­­gulescu şi alţii. Putem spune însă că în întreprinderea noastră toa­te lucrurile merg cum tre­buie ? Nicidecum. Şi iată de ce : procentul de rebu­turi se menţine încă ridi­cat, atît în turnătorie cît şi în sectoarele de prelucrări la rece. Nu-i de mirare deci că, în asemenea con­diţii, beneficiile planificate pentru semestrul 1 n-au fost realizate de uzina noastră. Care sunt cauzele rebutu­rilor ? In uzină se lucrează adesea neritmic. După pă­rerea noastră, munca „în asalt" se datoreşte în mare măsură faptului că se lan­sează uneori în fabricaţie produse care nu au docu­mentaţie tehnică completă. Trebuie adăugat că o serie de indicaţii ale comitetului de partid, menite să contri­buie la îmbunătăţirea ca­lităţii produselor, nu sunt respectate riguros de con­ducerea tehnică a între­prinderii. Iată un exemplu: indicaţia ca la fiecare 24 de ore să se facă analiza rebuturilor la capătul linii­lor de fabricaţie, nu se res­pectă. La liniile de capace, ştanţate etc. aceste ana­lize se organizează spo­radic. Nu s-a înfăptuit nici indicaţia referitoare la iniţierea unor cursuri pen­tru ridicarea cunoştinţelor profesionale ale controlo­rilor de calitate. Cît priveşte pe controlo­rii tehnici de calitate, se ştie că ei au îndatorirea de a veghea ca tot ce se fabrică — începînd de la cea mai măruntă piesă pînă la produsul finit—să fie de înaltă calitate, po­trivit prescripţiilor tehnolo­gice. In munca lor, ei tre­buie să beneficieze de tot sprijinul tehnicienilor şi in­ginerilor şi, împreună cu întregul colectiv, să apere prestigiul „mărcii fabricii” lor. Am citit în „Scînteia" ar­ticolul „O poziţie nejustă în problema controlului calităţii". Şi în fabrica noastră există tehnicieni şi ingineri care au uneori o atitudine nejustă faţă de controlul tehnic de calita­­★ NOTA REDACŢIEI. Cer­­cetîndu-se la faţa locului cele arătate în scrisoare, s-a constatat că ele cores­­­pund întru totul realităţii. E drept că o parte din defi­cienţele procesului de pro­ducţie sunt provocate şi de nerespectarea contractelor, de colaborare de către unel­te. Intre aceştia se nu­mără inginerii Dan Rusu şi Constantin Burlacu. Ei consideră că planul tre­buie îndeplinit indife­rent în ce condiţii, chiar dacă la montaj se mai fo­losesc uneori piese nepan­­sonate sau respinse pur şi simplu de controlul tehnic de calitate. După exemplul lor se comportă maistrul Ion Istrati şi dispecerul T. Bezdedeanu. In loc să-i ajute pe controlori, dimpo­trivă, le fac greutăţi în muncă. Noi socotim că, în afară de măsurile tehnice şi or­ganizatorice care se impun pentru a se înlătura mun­ca „în asalt", e­­nevoie ca şi unele cadre tehnice să-şi revizuiască atitudinea faţă de controlul tehnic de calitate. Numai astfel co­lectivul uzinei va putea să-şi îndeplinească exem­plar sarcinile de plan, să obţină numai produse de bună calitate. N. TOMESCU, H. MEN­­CIOS, controlori de ca­litate, I. DUMITRU, teh­nician, Uzina metalurgi­că Colibaşi ★ le întreprinderi, dar trebuie spus că în uzină nu s-a făcut nici pe departe totul ca procesul de producţie să fie mai bine organizat, în aşa fel incit planul să se realizeze ritmic şi la toţi indicii de către fiecare secţie in parte. Neritmici­­tatea producţiei provoacă nu numai creşterea pro­centului de rebuturi, ci şi utilizarea neraţională a maşinilor şi, nu de puţine ori, executarea unor pro­duse necorespunzătoare din punct de vedere cali­tativ. In primele 6 luni, uzinei i-au fost respinse de către beneficiari o serie de produse. Fireşte că în privinţa im­­bunătăţirii calităţii produ­selor s-ar putea face multe în uzină, mai ales dacă serviciul controlului tehnic de calitate şi-ar îndeplini efectiv funcţia sa de or­gan de control. Conducerea uzinei îngăduie ca asupra şefului serviciului C.T.C. să se facă uneori presiuni în sensul de a „închide ochii” atunci cină constată că unele piese nu sunt execu­tate conform normelor de calitate. Atitudinea necorespun­zătoare a unor tovarăşi din uzină faţă de controlul tehnic de calitate nu este întimplătoare. Tov. ing. G. Bănică, directorul teh­nic al uzinei, afirmă că el „nu răspunde de problema calităţii — de aceasta ocu­­pîndu-se directorul gene­ral”. Oare nu tocmai di­rectorul tehnic al uzinei, trebuie să imprime tuturor înţelegerea justă a rolului controlului tehnic de cali­tate ? Lupta pentru o înaltă calitate a produselor este o îndatorire a întregului colectiv din fiecare fabrică sau uzină, iar cerinţele ac­tuale ale economiei impun ca ea să se desfăşoare pe un front larg — de la mun­citor, tehnician sau inginer și pînă la director. ....... .—♦♦♦===■ ■ - 1 -■ ----------------­La uzina metalurgică Col­ib­ași Mai multă grijă în problema calității llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllh, Din scrisorile sosite la redacție In toată ţara a început ieri vinzarea manualelor şcolare pentru clasele VIII-XI. După cum se ştie, manualele pentru clasele I-VII vor fi primite de elevi In mod gratuit odată cu deschiderea noului an de invătămint. In fotografie , aspect din timpul vînzării manualelor şcolare la „Librăria noastră" nr. 74 din Capitală. (Foto : M. Cioc) Cu sprijinul specialiştilor Specialiştii din Institutul de stu­dii şi proiectări forestiere stră­bat pădurile ţării, culegînd date pri­vind condiţiile de creştere a diferi­telor specii forestiere, vîrsta arbo­­retelor, calitatea materialului lem­nos etc. Pe baza acestor date ei elaborează hărţi topografice şi stu­dii tehnico-economice care urmăresc să ajute întreprinderile forestiere în executarea, pe baze ştiinţifice, a lu­crărilor de planificare, exploatare, întreţinere şi refacere a pădurilor pe o perioadă de 10 ani. Asemenea lucrări de cercetare ştiinţifică sunt întreprinse pe o suprafaţă de apro­ximativ 600 000 hectare de pădure. Lucrările ce se fac acum repre­zintă continuarea acţiunii începute cu ciţiva ani în urmă şi care a a­­jutat Ministerul Economiei Fores­tiere să organizeze o bogată docu­mentare cuprinzînd date şi studii asupra pădurilor noastre. (Agerpres) TELEGRAME Excelenţei sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Bucureşti Adresez dv. cît şi Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne mulţumirile mele pentru felicitările amabile şi sentimentele sincere exprimate cu ocazia celei de-a X-a aniversări a revoluţiei şi vă transmit în numele Republicii Arabe Unite şi al meu personal cele mai bune urări de sănătate şi fericire Excelenţei Voastre, de bunăstare şi prospe­ritate poporului român. GAMAL ABDEL NASSER Excelenţei sale Preşedintelui GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Bucureşti Am apreciat profund mesajul Excelenţei Voastre de felicitări şi bu­nele urări trimise cu prilejul zilei mele de naştere. HAILE SELASSIE împărat

Next