Scînteia, august 1963 (Anul 32, nr. 5971-6001)
1963-08-02 / nr. 5972
Anul XXXII Hr. 5971 Vineri 1 august 1963 4 PAGINI -20 BANI CONSILIUL AGRICOL REGIONAL ŞI CADRELE DE SPECIALIŞTI în realizarea sarcinilor trasate de partid cu privire la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale un rol deosebit de importanţi îl are aplicarea pe scară tot mai largă a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii noi, înaintate. De aceasta răspund, în primul rînd, cadrele de specialişti — ingineri agronomi, zootehnişti şi mecanizatori, medici veterinari — care lucrează în unităţile agricole socialiste. In agricultura regiunii Banat lucrează în prezent 1500 de specialişti cu studii superioare, majoritatea lor fiind în gospodăriile colective şi de stat. Trimiterea la sate a unui număr mai mare de agronomi şi alţi specialişti, care sprijină nemijlocit ţărănimea colectivistă în aplicarea metodelor agrozootehnice, în organizarea şi dezvoltarea producţiei pe baze ştiinţifice, constituie un puternic ajutor pe care partidul şi statul nostru îl acordă ţărănimii. UN ROL BINE PRECIZAT Experienţa unităţilor agricole fruntaşe arată că contribuţia specialistului la sporirea producţiei agricole şi la întărirea gospodăriei colective în care lucrează depinde de o serie de factori de care trebuie să se ţină seama neapărat. Este vorba, între altele, de stabilirea sarcinilor şi a locului specialistului în organizarea şi conducerea procesului de producţie, de însuşirea şi aplicarea de către fiecare specialist a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi ale experienţei înaintate. Consiliul agricol regional Banat acordăo mare însemnătate acestor probleme, pentru a-i ajuta pe specialişti să-şi îndeplinească cu succes marile sarcini ce le revin. In cele ce urmează ne vom referi la activitatea desfăşurată de consiliul agricol regional în această direcţie. In munca cu cadrele de specialişti, noi am pornit de la necesitatea de a preciza rolul lor în organizarea producţiei agricole. Aceasta, pe de o parte, datorită faptului că înainte unii specialişti se mulţumeau să dea sfaturi, fără a purta răspunderea faţă de realizarea planului de producţie, iar pe de altă parte,existau cazuri cînd specialiştii erau solicitaţi să se ocupe de treburi fără legătură cu activitatea pe care sunt chemaţi s-o desfăşoare. Cu sprijinul biroului comitetului regional de partid, pe baza indicaţiilor date de Consiliul Superior al Agriculturii, a consultării argi cu cadrele care au o vechime mai mare în producţie, cu preşedinţii de gospodării, consiliul agricol regional a precizat rolul specialistului în producţia agricolă, în gospodăria colectivă. S-a explicat tuturor specialiştilor că ei trebuie să fie organizatori ai procesului de producţie agricolă şi să răspundă, alături de preşedinte, de realizarea planului de producţie în gospodăria respectivă. In acest sens ei au sarcina de a organiza exemplar întreaga activitate de producţie, de a lupta pentru introducerea în practică a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne. Pentru întocmirea cît mai judicioasă a planurilor de producţie şi organizarea temeinică a muncii, biroul comitetului regional de partid a cerut organelor raionale, instructorilor de partid, secretarilor organizaţiilor de bază din gospodăriile colective să sprijine zi de zi activitatea specialiştilor, să-i ajute în rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridică producţia. S-au precizat, de asemenea, drepturile şi îndatoririle specialiştilor, stabilindu-se, între altele, cine-i poate convoca la diferite şedinţe şi de cite ori pe lună. Toate aceste măsuri au contribuit la asigurarea stabilităţii cadrelor de specialişti, la îmbunătăţirea activităţii lor. Cei mai mulţi dintre ei se simt strîns legaţi de gospodăria în care lucrează, depun eforturi susţinute pentru ridicarea nivelului tehnic al agriculturii. Printre aceştia se numără ing. Mircea Neagu, preşedintele G.A.C. din Becicherecu Mic, raionul Timişoara, care s-a impus prin spiritul său organizatoric, prin preocuparea sa de a introduce in producţie tot ceea ce este nou. Ing. zootehnist D. Apostolescu a cerut să fie repartizat într-una din gospodăriile colective rămase în urmă şi a reuşit în scurt timp să cîştige încrederea şi preţuirea colectiviştilor care l-au ales preşedinte, în regiune avem numeroşi specialişti care aduc o mare contribuţie la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. Cum lucrează ei ? Iată un exemplu. Ing. Aurel Ardeleanu, preşedintele G.A.C. Variaş, ajută brigadierii să-şi organizeze munca şi urmăreşte permanent cum sunt aplicate măsurile agrotehnice indicate la consfătuirile de producţie. De asemenea, ing. Dumitru Geambazu, de la G.A.C. Biled, este primul venit dimineaţa în gospodărie, verifică felul cum sunt înfăptuite măsurile stabilite de cu seară, după care îşi continuă activitatea în cîmp pînă la încetarea lucrului. In mod asemănător muncesc şi alţi ingineri ca ing. loan Nichita, din G.A.C. Recaş, ing. Pompiliu Gemenescu, de la G.A.C. Cărpiniş, ing. Augustin Bili, de la G.A.C. Gătaia etc. în regiune sînt numeroşi ingineri care, pentru contribuţia adusă la sporirea producţiei agricole şi întărirea gospodăriilor colective au fost aleşi de colectivişti în funcţia de preşedinte. ÎN PAS CU REALIZĂRILE ŞTIINŢEI Pentru ca specialiştii care lucrează în unităţile agricole socialiste să poată contribui din plin la sporirea producţiei e necesar ca ei să cunoască cele mai noi cuceriri ale ştiinţei agricole şi ale experienţei înaintate, să militeze pentru aplicarea lor în practică. Consiliul agricol regional foloseşte numeroase metode pentru realizarea acestei sarcini. în această direcţie, prezintă mare importanţă activitatea desfăşurată de Casa agronomului din Timişoara. Aici, la cursuri de scurtă durată, organizate periodic sunt expuse sub formă de conferinţe problemele legate de munca în producţie a specialiştilor. în cursul lunilor februarie-martie au fost instruiţi, în 4 serii, toţi specialiştii cu pregătire superioară care lucrează în gospodăriile colective din regiune. S-au predat lecţii şi conferinţe despre metode noi în cultura principalelor plante agricole, mecanizarea complexă în producţia vegetală şi animală, chimizarea în agricultură, comportarea soiurilor de cereale şi sistemul de producere a seminţelor, probleme actuale în sporirea producţiei pajiştilor naturale, metode noi în cultura plantelor de cîmp, pomicultură, viticultură, principiile conducerii agriculturii socialiste. La elaborarea acestor lecţii şi conferinţe au fost atraşi specialişti de la consiliul agricol regional, precum şi cadre din unităţi care au obţinut cele mai bune rezultate în producţie. Membrii biroului comitetului regional de partid au făcut expuneri în faţa specialiştilor despre perspectivele economiei regiunii, (Continuare în pag. IlI-a) CONSTANDERCA președintele Consiliului agricol regional Banat Arături adinei de vară, pentru sporirea recoltei anului viitor, la G. A. C. Stilpu, regiunea Ploieşti. In acelaşi timp cu aratul, terenul este grăpat Construcţii zootehnice In toate gospodăriile agricole colective din raionul Făurei se lucrează intens la executarea construcţiilor planificate pentru acest an: grajduri, îngrăşătorii, saivane etc. Consiliul agricol raional acordă o atenţie deosebită alimentării cu apă a sectorului zootehnic din G.A.C. Pină in prezent s-au amenajat puţuri în 9 gospodării colective. Fruntaşe in executarea construcţiilor sunt gospodăriile colective din comunele Mircea Vodă, Jirlău, Balta Albă şi Bordei Verde care au terminat toate construcţiile, realizînd şi însemnate economii datorită folosirii materialelor de construcţii locale. Cele 53 G.A.C. au confecţionat cu echipele formate din rîndurile membrilor gospodăriilor peste 5 500 000 cărămizi din care 1 500 000 au fost arse şi întrebuinţate la construcţii. S-au confecţionat de asemenea peste 200 000 chirpici și s-au procurat 25 000 maldăre de stuf. (De la Petru Verigă, coresp. voluntar)." Modernizări de drumuri CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). — In Oltenia, în anii puterii populare, s-au învestit mari fonduri pentru extinderea şi modernizarea reţelei de drumuri. Astăzi, principalele oraşe şi centre economice ale regiunii sunt legate între ele de drumuri modernizate. Au fost modernizate, printre altele, şoselele Balş- Craiova-Tr. Severin, Filiaşi-Tg. Jiu, Craiova-Bechetu. In prezent reţeaua de drumuri asfaltate din regiune totalizează aproape 450 km. Anul acesta se execută un volum mare de lucrări. Zilele tecute s-au terminat lucrările pe ultimii 8 km ai drumului regional Ploştina-Cătunele, de pe Valea Motrului. Se lucrează, de asemenea, la drumurile regionale Podari-Segarcea, Tg. Jiu-Baia de Aramă şi Peşteana-Tg. Cărbuneşti. Reţeaua de drumuri modernizate din regiunea Oltenia va creşte pînă la sfîrşitul acestui an cu încă 60 km. Al 15 000-lea strung Constructorii de maslai-unelte de la Uzinele „Strungul“ din Arad au realizat cel de-al 15 000-lea strung românesc. In cei 14 ani de existenţă, uzina a produs o gamă variată de strunguri, cu care au fost Înzestrate numeroase uzine şi Întreprinderi din ţara noastră. Experienţa acumulată In acest timp In construcţia de maşini aşchietoare a permis colectivului uzinei să producă strunguri care au atine performanţe tehnice superioare. Cel mai nou tip de strung — SN 400 — ce se află în prezent in producţia de serie, permite prelucrarea cu mare precizie a numeroase piese de diferite dimensiuni și profile. Toate comenzile acestui strung cint centralizate, avînd avans rapid In ambele sensuri. (Agerpres) In schelele petroliere de pe Valea Prahovei In schelele petroliere de pe Valea Prahovei se desfăşoară o acţiune intensă de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte prin extinderea la un număr tot mai mare de sonde a procedeelor de injecţie cu apă şi gaze în strat. O statistică, întocmită de conducerea trustului de extracţie Ploieşti, arată că din anul 1951, cînd a început să fie folosit acest procedeu, s-a obţinut un spor de ţiţei echivalent cu producţia actuală a trustului pe 14 luni. La aceasta a mai contribuit şi executarea tratamentelor în strat cu soluţii acide, precum şi măsurile aplicate în schele, pentru stăvilirea nisipurilor. (Agerpres) Concursul artiştilor amatori Pe scena Teatrului de stat „V. I. Popa“ din Birlad, în cadrul fazei regionale a celui de-al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, s-au prezentat 30 de coruri, echipe de dansuri, orchestre de muzică uşoară, brigăzi artistice de agitaţie, fanfare şi formaţii de cimpoieri. Orchestra căminului cultural din comuna Băseşti, raionul Bîrlad, formată din elevii şcolii elementare din comună, s-a bucurat de un deosebit succes. De asemenea, au fost apreciate orchestra de muzică uşoară a Fabricii de rulmenţi Bîrlad, fanfara căminului cultural din Cosmeşti, raionul Huşi, echipa de dansuri a cooperativei „Zorile" din Huşi şi altele. Cadre pentru economia forestieră Peste 2000 de cadre calificate — muncitori, tehnicieni şi maiştri — pregătiţi. b) şcolile Ministerului Economiei Forestiere, intră in acest an în producţie. Din noua promoţie fac parte pădurari şi tehnicieni ,silvici, maşinişti pentru mînuirea ferăstraielor mecanice, a funicularelor, a troliilor deîncărcat şi descărcat, lemne etc., tehnicieni pentru construcţii şi instalaţii forestiere, maiştri. Pentru sectorul de prelucrare au fost pregătiţi peste 1 000 de muncitori : timplari de mobilă şi articole tehnice, maiştri de utilaje pentru fabricile de panel, placaj, furnir, plăci aglomerate şi plăci fibrolemnoase, precum şi un număr important de tehnicieni, care au fost repartizaţi la noile complexe de industrializare a lemnului. Noi unităţi sanitare in Capitală La parterul blocului ridicat la intersecţia dintre B-dul Schitu Măgureanu cu strada Cobălcescu din Capitală s-a deschis un dispensarce deserveşte două circumscripţii sanitare —171, 173 — dotat cu mobilier modern şi deservit de personal medical de specialitate. Pe lingă cabinetele de medicină generală pentru adulţi şi copii, aici vor mai funcţiona un cabinet de radiologie, un laborator de analize şi o bucătărie dietetică. în raionul 23 August pe str. Tineretului a început construcţia unei policlinici pentru copii şi adulţi. Noua unitate va avea cabinete de boli interne, pediatrie, chirurgie, oftalmologie, O.R.L., ginecologie şi T.B.C., precum şi un puternic sector de laboratoare, servicii de radiologie, balneofizioterapie şi cultură fizică medicală. (De la Ion Vrabie, coresp. voluntar). SIBIU. Din apartamentele construite în cartierul Terezian (Foto : Gh. Victică) Productivitate sporită - economii peste pian Siderurgiştii reşiţeni au încheiat luna iulie cu însemnate realizări Economiile minerilor din Valea Jiului REŞIŢA (coresp. „Scînteii“). Din datele centralizate la sfîrşitul lunii iulie, la serviciul producţie, reiese că toate secţiile Combinatului siderurgic din Reşiţa şi-au depăşit sarcinile de producţie pe prima lună a celui de-al doilea semestru al anului. Cele mai însemnate realizări au obţinut furnaliştii. Prin folosirea raţională a agregatelor şi asigurarea unui mers uniform al furnalelor, ei au produs luna trecută 3 600 tone de fontă peste plan. Şi oţelarii au muncit bine. Pentru a sprijini extinderea continuă a mecanizării proceselor tehnologice în turnătorii şi industria siderurgică, constructorii de maşini au realizat în plus în prima jumătate a anului pentru aceste sectoare aproape 1100 tone utilaje tehnologice diferite. Turnătoria uzinelor de pompe şi maşini agricole din Capitală a primit 4 maşini de format, un cuptor rotativ pentru elaborat fonte speciale şi o bandă pentru transportat amestecul de formare. Prin extinderea mecanizării lucrărilor, productivitatea numai au dat zilele trecute cea de-a 5 000-a tonă de oţel peste plan de la începutul anului, iar laminatorii au înregistrat în luna iulie o depăşire de 1 000 tone de laminate finite. La succesele jurnaliştilor şi oţelarilor de aici au contribuit şi celelalte secţii. Muncitorii de la fabrica de aglomerare a minereurilor au trimis jurnaliştilor 2 000 tone minereu de bună calitate peste prevederile planului, iar cocsarii au dat in plus de la începutul anului şi pînă acum mai bine de 400 tone de cocsacii a crescut in această secţie cu peste 40 la sută. La fel, turnătoria uzinelor de maşini agricole ,,Semănătoarea* a fost dotată cu utilaje pentru întărirea mecanizată a formelor de turnare şi dozarea lor automată, pentru executarea miezurilor prin împuşcare etc. Utilajele primite de această uzină permit să se extindă transportul mecanizat al fontei lichide şi descărcarea automată a pieselor din ferme ceea ce va duce, de asemenea, la mărirea productivităţii muncii cu peste 10 la sută. Cu importante utilaje pentru mecanizarea procesului de producţie, printre care instalaţii pentru încărcarea şi descărcarea materiilor prime la furnale şi oţelării, vagoane siderurgice etc., au fost Colectivele exploatărilor miniere şi celelalte unităţi industriale aparţinînd Combinatului carbonifer Valea Jiului au realizat, în şase luni, aproape un milion de lei peste prevederile■ angajamentului anual. In aceeaşi perioadă, beneficiile realizate peste plan trec de 12 000 000 lei. Aceste importante succese sunt rodul preocupării minerilor şi preparatorilor de cărbune pentru realizarea unei producţii şi productivităţi a muncii sporite, pentru reducerea PITEŞTI (coresp. „Scînteii“). In primul semestru, din acest an, colectivele întreprinderilor industriale şi unităţile economice din regiunea Argeş şi-au îndeplinit şi depăşit planul atît la producţia globală cit şi la producţia marfă. In acelaşi timp, au fost realizate economii suplimentare la înzestrare în ultimul timp şi combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Reşiţa. Uzinele „Industria Strmei" din Cimpia Turzii, Oţelul Roşu* şi altele. (Agerpres) consumurilor specifice şi micşorarea celorlalte cheltuieli de producţie. Pe întreg bazinul carbonifer al Văii Jiului s-au economisit anul acesta mai mult de 1 500 mc lemn de mină faţă de normele prevăzute. La exploatarea minieră Lupeni, unde consumul de lemn de mină a fost redus cu 4,8 la sută, iar productivitatea pe post a fost mult sporită, s-a înregistrat un preţ de cost la fiecare tonă de cărbune cu 10 lei mai mic decit era prevăzut. (Agerpres) preţul de cost in valoare de 39 400 000 lei şi beneficii peste plan care depăşesc 32 000 000 lei. Cele mai mari economii peste plan au obţinut muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Trustul de extracţie Argeş (6 098 000 lei), trustul minier (4 253 000 lei) şi D.R.E.F.-Argeş (6 620 000 lei). Utilaje pentru mecanizarea proceselor tehnologice Beneficii peste plan A început vînzarea manualelor pentru clasele VII-XI Ieri, în întreaga ţară, a început difuzarea manualelor şcolare pentru clasele VIII—XI. Librăriile prin care se distribuie manualele au cunoscut în această zi o mare afluenţă de cumpărători. Vitrinele şi expoziţiile de carte organizate cu acest prilej de lucrătorii librăriilor au fost cercetate cu mult interes de elevi şi părinţi. Odată cu manualele s-au pus în vânzare şi lucrări de beletristică recomandate ca literatură suplimentară, broşuri de ştiinţă popularizată, dicţionare şi un sortiment variat de rechizite. Elevii din clasele I—-VII în prima zi de şcoală vor primi, ca şi în alţi ani, manuale şcolare în mod gratuit. Ieri la librăria „George Coşbuc" din strada Lipscani. (Foto M.Cioc) Electrificări rurale Colectivul întreprinderii regionale de electricitate a terminat racordarea la sistemul energetic naţional a localităţilor Petreşti, Greci şi Coada Izvorului, iar în comunele Colibaşi şi Dragodana lucrările de electrificare sînt fie sfîrşite. Cu acestea, numărul sateor electrificate in acest an în regiunea Argeş se ridică la 27. In prezent, in această regiune sunt electrificate 457 de sate, iar pînă la sfîrşitul anului numărul lor va creşte cu încă 23. In 13 sate din regiunea Ploieşti : Ulmeni, Poenari-Burghi, Poenari-Bali, Gheboeni şi altele, s-a aprins recent lumina electrică. In acelaşi timp, în regiune s-au făcut extinderi de reţele electrice pe aproape 100 km. In anii puterii populare, lungimea reţelei electrice din regiunea Ploieşti s-a extins mult, ajungînd la peste 2 000 km, iar numărul satelor electrificate la 476, faţă de 32 cite erau în 1938. Toate oraşele din regiune au fost racordate la sistemul energetic naţional, iar între Buzău—Cislău—R. Sărat—Salcia Nouă, s-au construit linii de înaltă tensiune, care alimentează satele şi comunele de pe aceste trasee. Pină la sfîrşitul anului, numărul satelor electrificate din regiune va creşte cu încă 30. (Agerpres) Practica de vară a studenţilor Conducerea Institutului politehnic din Braşov acordă o atenţie deosebită organizării practicii în producţie a studenţilor. A fost alcătuit un colectiv de cadre didactice cu experienţă care au stabilit, din timp, pe baza experienţei din anii precedenţi, locul de practică al studenţilor, repartizarea lor pe grupe, au întocmit programe de desfăşurare a practicii în funcţie de specificul fiecărei specialităţi şi pe ani de studiu. S-au încheiat din timp convenţii cu întreprinderile în cadrul cărora fac practică studenţii, s-au fixat Îndrumătorii grupelor de studenţi din rîndurile cadrelor didactice. _______.........._ .. ................ In aceste zile, numeroşi studenţi ai Institutului politehnic din Braşov îşi desfăşoară stagiul de practică în uzinele din Braşov şi din alte localităţi. Studenţii anului I al Facultăţii de mecanică, urmează să se ocupe în cadrul programului de practică de probleme legate de prelucrarea la cald şi la rece a metalelor fără aşchiere. Ei se află la Uzinele ,„Steagul roşu“, „Tractorul“, „Hidromecanica“, „Atelierele de reparat material rulant" şi la marile combinate de la Reşiţa şi Hunedoara. In turnătoriile de fontă şi oţel, în secţiile de ştanţare la rece a tablei sau la forjă, tinerii se familiarizează cu procesele tehnologice, caută să-şi însuşească cele mai moderne procedee de lucru. Bunăoară, studenţii anului IV al Facultăţii de mecanică, aliaţi în practică la Uzinele de tractoare, participă efectiv la montajul tractoarelor, la repararea maşinilor-unelte şi la elaborarea tehnologiei de fabricaţie. Experienţa ne-a arătat că viitorii Ingineri mecanici dobindesc o pregătire mai temeinică atunci cînd în primii ani de studiu fac practică la uzine al căror utilaj tehnic le permite o iniţiere mai largă în problemele de tehnologie generală, urmînd ca în anul IV să facă practică în Întreprinderi cu un profil tehnic mai apropiat de specialitatea lor principală. Tocmai de aceea considerăm că studenţii anului IV de la secţia tehnologia prelucrări la cald a Facultăţii de mecanică ar trebui in viitor să facă practică în centrele siderurgice. Practica de specialitate a studenţilor Facultăţii de industrializare a lemnului se desfăşoară la combinatele pentru industrializarea lemnului de la Tg. Jiu şi Blaj. Şi aici, după graficele de practică, viitorii ingineri îşi însuşesc cunoştinţe privind utilajul, tehnologia produselor combinatului, cît şi activitatea de ordin organizatoric şi economic. Studenții din anul IV sunt repartizaţi pe lingă inginerii proiectanţi sau şefi de secţie pentru a urmări problemele de producţie care necesită o rezolvare imediată. Ca şi colegii lor de la mecanică sau de la industrializarea lemnului, studenţii Facultăţii de silvicultură din cadrul Institutului politehnic cercetează pe teren problemele de bază ale cursurilor de specialitate. Studenţii anului I cercetează pe itinerarul Braşov—Bran—Cîmpulung— Piteşti—Craiova—Rm. Vilcea structura şi compoziţia solurilor în strînsă legătură cu condiţiile bioclimaterice specifice fiecărei subzone de vegetaţie din ţara noastră. Cei din anul IV au desfăşurat perioada de practică la mecanizarea lucrărilor silvice, efectuând, cu acest prilej, şi proiectul unui drum forestier pe ruta Valea Vămii-Postăvarul. Relevăm faptul că In acest an, paralel cu cercetarea practică, concretă a problemelor studiate la cursuri, studenţii întreprind şi lucrări ştiinţifice pe baza tematicii stabilite de cercurile ştiinţifice studenţeşti. Acest mod de îmbinare a studiului teoretic cu problemele practicii îi ajută pe studenţi să se familiarizeze temeinic cu laturi fundamentale ale procesului de producţie. De pildă, două colective de studenţi din anul IV de la Facultatea de mecanică, secţia tehnologia construcţiei de maşini, lucrează la „Studiul deformaţiei baţiuiilor maşinilorunelte aşezate pe fundaţiile de beton“ şi la „Studiul ridicării durabilităţii sculelor prin lepuire“. Un alt colectiv de studenţi se ocupă de montarea liniei tehnologice automate pentru prelucrarea blocului motor al tractorului. Colegii lor de la Facultatea de industrializarea lemnului rezolvă teme ca : „influenta umidităţii asupra proprietăţilor fizico-mecanice ale plăcilor aglomerate", ,Determinarea unei constante hidrice la plăcile aglomerate“ etc. După felul cum s-a desfăşurat pînă in prezent avem convingerea că practica in producţie a studenţilor contribuie la o bună pregătire a viitorilor ingineri. Aceasta se explică şi prin faptul că studenţii primesc sprijinul cuvenit din partea conducerii uzinelor şi întreprinderilor în care işi desfăşoară perioada de practică, din partea organelor şi organizaţiilor de partid, care se îngrijesc ca tinerii să beneficieze de cele mai bune condiţii de studiu. Ing. ION DAMIAN prorector al Institutului politehnic din Braşov