Scînteia, august 1963 (Anul 32, nr. 5971-6001)

1963-08-02 / nr. 5972

Anul XXXII Hr. 5971­­ Vineri 1 august 1963 4 PAGINI -20 BANI CONSILIUL AGRICOL REGIONAL ŞI CADRELE DE SPECIALIŞTI în realizarea sarcinilor trasate de partid cu pri­vire la sporirea producţiei agrico­­­le vegetale şi ani­male un rol deosebit de impor­tanţi îl are aplicarea pe scară tot mai largă a cuceririlor ştiin­ţei şi tehnicii noi, înaintate. De aceasta răspund, în primul rînd, cadrele­ de specialişti — ingi­neri agronomi, zootehnişti şi me­canizatori, medici veterinari — care lucrează în unităţile agricole socialiste. In agricultura regiunii Banat lucrează în prezent 1500 de specialişti cu studii superioare, ma­joritatea lor fiind în gospodăriile colective şi de stat. Trimiterea la sate a unui număr mai mare de agronomi şi alţi specialişti, care sprijină nemijlocit ţărănimea co­lectivistă în aplicarea metodelor agrozootehnice, în organizarea şi dezvoltarea producţiei pe baze ştiinţifice, constituie un puternic ajutor pe care partidul şi statul nostru îl acordă ţărănimii. UN ROL BINE PRECIZAT Experienţa unităţilor agricole fruntaşe arată că contribuţia spe­cialistului la sporirea producţiei a­­gricole şi la întărirea gospodăriei colective în care lucrează depinde de o serie de factori de care trebuie să se ţină seama neapărat. Este vorba, între altele, de stabilirea sarcinilor şi a locului specialistului în organizarea şi conducerea pro­cesului de producţie, de însuşirea şi aplicarea de către fiecare spe­cialist a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi ale experienţei înaintate. Consiliul agricol regional Banat acordă­­o mare însemnătate acestor probleme, pentru a-i ajuta pe spe­cialişti să-şi îndeplinească cu succes marile sarcini ce le revin. In cele ce urmează ne vom referi la activi­tatea desfăşurată de consiliul agri­col regional în această direcţie. In munca cu cadrele de specia­lişti, noi am pornit de la necesita­tea de a preciza rolul lor în organi­zarea producţiei agricole. Aceasta, pe de o parte, datorită faptului că înainte unii specialişti se mulţu­meau să dea sfaturi, fără a purta răspunderea faţă de realizarea pla­nului de producţie, iar pe de altă parte,­existau cazuri cînd specialiş­tii erau solicitaţi să se ocupe de treburi fără legătură cu activitatea pe care sunt chemaţi s-o desfă­şoare. Cu sprijinul biroului comi­tetului regional de partid, pe baza indicaţiilor date de Consiliul Su­p­erior al Agriculturii, a consultării argi cu cadrele care au o vechime mai mare în producţie, cu preşedin­ţii de gospodării, consiliul agricol regional a precizat rolul specialistu­lui în producţia agricolă, în gospo­dăria colectivă. S-a explicat tuturor specialiştilor că ei trebuie să fie or­ganizatori ai procesului de produc­­ţie agricolă şi să răspundă, alături de preşedinte, de realizarea planu­lui de producţie în gospodăria res­pectivă. In acest sens ei au sarcina de a organiza exemplar întreaga ac­tivitate de producţie, de a lupta pentru introducerea în practică a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii mo­derne. Pentru întocmirea cît mai judi­cioasă a planurilor de producţie şi organizarea temeinică a muncii, bi­roul comitetului regional de partid a cerut organelor raionale, instruc­torilor de partid, secretarilor or­ganizaţiilor de bază din gospodă­riile colective să sprijine zi de zi activitatea specialiştilor, să-i ajute în rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridică producţia. S-au precizat, de asemenea, drep­turile şi îndatoririle specialiştilor, stabilindu-se, între altele, cine-i poa­te convoca la diferite şedinţe şi de cite ori pe lună. Toate aceste mă­suri au contribuit la asigurarea sta­bilităţii cadrelor de specialişti, la îmbunătăţirea ac­tivităţii lor. Cei mai mulţi dintre ei se simt strîns legaţi de gospodăria în care lucrea­ză, depun eforturi susţinute pentru ridicarea nivelului tehnic al agri­culturii. Printre aceştia se numără ing. Mircea Neagu, preşedintele G.A.C. din Becicherecu Mic, raionul Timişoara, care s-a impus prin spi­ritul său organizatoric, prin preocu­parea sa de a introduce in producţie tot ceea ce este nou. Ing. zootehnist D. Apostolescu a cerut să fie repartizat într-una din gospodăriile colective rămase în urmă şi a reuşit în scurt timp să cîştige încrederea şi preţuirea co­lectiviştilor care l-au ales preşedin­te, în regiune avem numeroşi spe­cialişti care aduc o mare contribu­ţie la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. Cum lucrează ei ? Iată un exem­plu. Ing. Aurel Ardeleanu, pre­şedintele G.A.C. Variaş, ajută bri­gadierii să-şi organizeze munca şi urmăreşte permanent cum sunt a­­plicate măsurile agrotehnice indi­cate la consfătuirile de producţie. De asemenea, ing. Dumitru Geam­­bazu, de la G.A.C. Biled, este pri­mul venit dimineaţa în gospodărie, verifică felul cum sunt înfăptuite măsurile stabilite de cu seară, după care îşi continuă activitatea în cîmp pînă la încetarea lucrului. In mod asemănător muncesc şi alţi ingineri ca ing. loan Nichita, din G.A.C. Recaş, ing. Pompiliu Geme­­nescu, de la G.A.C. Cărpiniş,­ ing. Augustin Bili, de la G.A.C. Gătaia etc. în regiune sînt numeroşi ingi­neri care, pentru contribuţia adusă la sporirea producţiei agricole şi întărirea gospodăriilor colective au fost aleşi de colectivişti în funcţia de preşedinte. ÎN PAS CU REALIZĂRILE ŞTIINŢEI Pentru ca specialiştii care lu­crează în unităţile agricole socia­liste să poată contribui din plin la sporirea producţiei e necesar ca ei să cunoască cele mai noi cuceriri ale ştiinţei agricole şi ale experien­ţei înaintate, să militeze pentru aplicarea lor în practică. Consiliul agricol regional foloseşte numeroa­se metode pentru realizarea acestei sarcini. în această direcţie, prezintă mare importanţă activitatea desfăşurată de Casa agronomului din Timişoara. Aici, la cursuri de scurtă durată, or­ganizate periodic sunt expuse sub formă de conferinţe problemele le­gate de munca în producţie a spe­cialiştilor. în cursul lunilor februa­­rie-martie au fost instruiţi, în 4 se­rii, toţi specialiştii cu pregătire su­perioară care lucrează în gospodă­riile colective din regiune. S-au pre­dat lecţii şi conferinţe despre me­tode noi în cultura principalelor plante agricole, mecanizarea com­plexă în producţia vegetală şi ani­mală, chimizarea în agricultură, comportarea soiurilor de cereale şi sistemul de producere a seminţelor, probleme actuale în sporirea pro­ducţiei pajiştilor naturale, metode noi în cultura plantelor de cîmp, pomicultură, viticultură, principiile conducerii agriculturii socialiste. La elaborarea acestor lecţii şi conferinţe au fost atraşi specialişti de la consiliul agricol regional, pre­cum şi cadre din unităţi care au ob­ţinut cele mai bune rezultate în pro­ducţie. Membrii biroului comitetului regional de partid au făcut expu­neri în faţa specialiştilor despre perspectivele economiei regiunii, (Continuare în pag. IlI-a) CONST­­ANDERCA președintele Consiliului agricol regional Banat Arături adinei de vară, pentru sporirea recoltei anului viitor, la G. A. C. Stilpu, regiunea Ploieşti. In acelaşi timp cu aratul, terenul este grăpat Construcţii zootehnice In toate gospodăriile agricole co­lective din raionul Făurei se lucrea­ză intens la executarea construcţiilor planificate pentru acest an: grajduri, îngrăşătorii, saivane etc. Consiliul a­­gricol raional acordă o atenţie deo­sebită alimentării cu apă a sectoru­lui zootehnic din G.A.C. Pină in prezent s-au amenajat puţuri în 9 gospodării colective. Fruntaşe in executarea construc­ţiilor sunt gospodăriile colective din comunele Mircea Vodă, Jirlău, Balta Albă şi Bordei Verde care au termi­nat toate construcţiile, realizînd şi însemnate economii datorită folosi­rii materialelor de construcţii locale. Cele 53 G.A.C. au confecţionat cu echipele formate din rîndurile mem­brilor gospodăriilor peste 5 500 000 cărămizi din care 1 500 000 au fost arse şi întrebuinţate la construcţii. S-au confecţionat de asemenea peste 200 000 chirpici și s-au procu­rat 25 000 maldăre de stuf. (De la Petru Verigă, coresp. voluntar)." Modernizări de drumuri CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). — In Oltenia, în anii puterii populare, s-au învestit mari fonduri pentru extinderea şi modernizarea reţelei de drumuri. Astăzi, principalele oraşe şi centre eco­nomice ale regiunii sunt legate între ele de drumuri modernizate. Au fost mo­dernizate, printre altele, şoselele Balş- Craiova-Tr. Severin, Filiaşi-Tg. Jiu, Craiova-Bechetu. In prezent reţeaua de drumuri asfal­tate din regiune totalizează aproape 450 km. Anul acesta se execută un volum mare de lucrări. Zilele tecute s-au ter­minat lucrările pe ultimii 8 km ai dru­mului regional Ploştina-Cătunele, de pe Valea Motrului. Se lucrează, de aseme­nea, la drumurile regionale Podari-Se­­garcea, Tg. Jiu-Baia de Aramă şi Peş­­teana-Tg. Cărbuneşti. Reţeaua de dru­muri modernizate din regiunea Oltenia va creşte pînă la sfîrşitul acestui an cu încă 60 km. Al 15 000-lea strung Constructorii de maslai-unelte de la Uzinele „Strungul“ din Arad au realizat cel de-al 15 000-lea strung românesc. In cei 14 ani de existenţă, uzina a produs o gamă variată de strunguri, cu care au fost Înzestrate numeroase uzine şi Întreprinderi din ţara noastră. Experienţa acumulată In acest timp In construcţia de maşini aşchietoare a permis co­lectivului uzinei să producă strunguri care au a­­tine performanţe tehnice superioare. Cel mai nou tip de strung — SN 400 — ce se află în prezent in producţia de serie, permite prelucrarea cu mare precizie a numeroase piese de diferite dimensiuni și profile. Toate comenzile acestui strung cint cen­tralizate, avînd avans rapid In ambele sensuri. (Agerpres) In schelele petroliere de pe Valea Prahovei In schelele petroliere de pe Valea Prahovei se desfăşoară o acţiune in­tensă de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte prin extinderea la un număr tot mai mare de sonde a procedeelor de injecţie cu apă şi gaze în strat. O statistică, în­tocmită de conducerea trustului de extracţie Ploieşti, arată că din a­nul 1951, cînd a început să fie folosit acest pro­cedeu, s-a obţinut un spor de ţiţei echivalent cu producţia actuală a trustului pe 14 luni. La aceasta a mai contribuit şi executarea tratamen­telor în strat cu soluţii acide, precum şi măsu­rile aplicate în schele, pentru stăvilirea nisipu­rilor. (Agerpres) Concursul artiştilor amatori Pe scena Teatrului de stat „V. I. Popa“ din Birlad, în cadrul fazei regionale a celui de-al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, s-au prezentat 30 de co­ruri, echipe de dansuri, orchestre de muzică uşoară, brigăzi artistice de agitaţie, fanfare şi formaţii de cimpoieri. Orchestra căminului cultural din comuna Băseşti, raio­nul Bîrlad, formată din elevii şco­lii elementare din comună, s-a bu­curat de un deosebit suc­ces. De ase­menea, au fost apreciate or­chestra de mu­zică uşoară a Fabricii de rul­menţi Bîrlad, fanfara cămi­nului cultural din Cosmeşti, raionul Huşi, echipa de dan­suri a coopera­tivei „Zorile" din Huşi şi al­tele. Cadre pentru economia forestieră Peste 2000 de cadre calificate — muncitori, tehnicieni şi maiştri — pre­gătiţi. b­) şcolile Ministerului Econo­miei Forestiere, intră in acest an în producţie. Din noua­ promoţie fac par­te pădurari şi tehnicieni ,silvici, maşi­­nişti pentru mînuirea ferăstraielor me­canice, a funicularelor, a troliilor de­­încărcat şi descărcat, lemne etc., teh­nicieni pentru construcţii şi instalaţii forestiere, maiştri. Pentru sectorul de prelucrare au fost pregătiţi peste 1 000 de muncitori : timplari de mobilă şi articole tehnice, maiştri de utilaje pen­tru fabricile de panel, placaj, furnir, plăci aglomerate şi plăci fibrolemnoa­­se, precum şi un număr important de tehnicieni, care au fost repartizaţi la noile complexe de industrializare a lemnului. Noi unităţi sanitare in Capitală La parterul blocului ridicat la in­tersecţia dintre B-dul Schitu Măgu­­reanu cu strada Cobălcescu din Capi­tală s-a deschis­­ un dispensar­­ce deserveşte două circumscripţii sanitare —­­171, 173 — dotat cu mobilier mo­dern şi deservit de personal medical de specialitate. Pe lingă cabinetele de medicină generală pentru adulţi­ şi co­­pii, aici vor mai funcţiona un cabinet de radiologie, un laborator de analize şi o bucătărie dietetică. în raionul 23 August pe str. Tinere­tului a început construcţia unei poli­clinici pentru copii şi adulţi. Noua unitate va avea cabinete de boli inter­ne, pediatrie, chirurgie, oftalmologie, O.R.L., ginecologie şi T.B.C., precum şi un puternic sector de laboratoare, servicii de radiologie, balneofiziotera­­pie şi cultură fizică medicală. (De la Ion Vrabie, coresp. voluntar). SIBIU. Din apartamentele construite în cartierul Terezian (Foto : Gh. Victică) Productivitate sporită - economii peste pian Siderurgiştii reşiţeni au încheiat luna iulie cu însemnate realizări Economiile minerilor din Valea Jiului REŞIŢA (coresp. „Scîn­teii“).­­ Din datele cen­tralizate la sfîrşitul lunii iulie, la serviciul produc­ţie, reiese că toate sec­ţiile Combinatului side­rurgic din Reşiţa şi-au depăşit sarcinile de pro­ducţie pe prima lună a celui de-al doilea semes­tru al anului. Cele mai însemnate realizări au obţinut furnaliştii. Prin folosirea raţională a a­­gregatelor şi asigurarea unui mers uniform al furnalelor, ei au produs luna trecută 3 600 tone de fontă peste plan. Şi oţelarii au muncit bine. Pentru a sprijini ex­tinderea continuă a me­canizării proceselor teh­nologice în turnătorii şi industria siderurgică, con­structorii de maşini au realizat în plus în prima jumătate a anului pentru aceste sectoare aproape 1100 tone utilaje tehnolo­gice diferite. Turnătoria uzinelor de pompe şi ma­şini agricole din Capitală a primit 4 maşini de for­mat, un cuptor rotativ pentru elaborat fonte spe­ciale şi o bandă pentru transportat amestecul de formare. Prin extinde­rea mecanizării lucrări­­lor, productivitatea num­ai au dat zilele trecute cea de-a 5 000-a tonă de oţel peste plan de la în­ceputul anului, iar lami­­natorii au înregistrat în luna iulie o depăşire de 1 000 tone de laminate finite. La succesele jur­­naliştilor şi oţelarilor de aici au contribuit şi cele­lalte secţii. Muncitorii de la fabrica de aglomerare a minereurilor au trimis jurnaliştilor 2 000 tone minereu de bună calitate peste prevederile planu­lui, iar cocsarii au dat in plus de la începutul anu­lui şi pînă acum mai bine de 400 tone de cocsa­cii a crescut in această secţie cu peste 40 la sută. La fel, turnătoria uzine­lor de maşini agricole ,,Semănătoarea* a fost dotată cu utilaje pentru întărirea mecanizată a formelor de turnare şi do­zarea lor automată, pen­tru executarea miezurilor prin împuşcare etc. Utilajele primite de a­­ceastă uzină permit să se extindă transportul me­canizat al fontei lichide şi descărcarea automată a pieselor din ferme ceea ce va duce, de asemenea, la mărirea productivită­ţii muncii cu peste 10 la sută. Cu importante utilaje pentru mecanizarea pro­cesului de producţie, prin­tre care instalaţii pentru încărcarea şi descărcarea materiilor prime la fur­nale şi oţelării, vagoane siderurgice etc., au fost Colectivele exploatări­lor miniere şi celelalte unităţi industriale apar­­ţinînd Combinatului car­bonifer Valea Jiului au realizat, în şase luni, a­­proape un milion de lei peste prevederile■ anga­jamentului anual. In a­­ceeaşi perioadă, benefi­ciile realizate peste plan trec de 12 000 000 lei. A­­ceste importante succese sunt rodul preocupării minerilor şi preparatori­lor de cărbune pentru realizarea unei producţii şi productivităţi a muncii sporite, pentru reducerea PITEŞTI (coresp. „Scîn­teii“). In primul semestru, din acest an, colectivele întreprinderilor indus­triale şi unităţile econo­mice din regiunea Argeş şi-au îndeplinit şi depă­şit planul atît la produc­ţia globală cit şi la pro­ducţia marfă. In acelaşi timp, au fost realizate e­­conomii suplimentare la înzestrare în ultimul timp şi combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Reşi­ţa. Uzinele „Industria Str­­mei" din Cimpia Turzii, Oţelul Roşu* şi altele. (Agerpres) consumurilor specifice şi micşorarea celorlalte cheltuieli de producţie. Pe întreg bazinul carbo­nifer al Văii Jiului s-au economisit anul acesta mai mult de 1 500 m­c lemn de mină faţă de normele prevăzute. La exploatarea minieră Lu­­peni, unde consumul de lemn de mină a fost re­dus cu 4,8 la sută, iar productivitatea pe post a fost mult sporită, s-a în­registrat un preţ de cost la fiecare tonă de cărbu­ne cu 10 lei mai mic de­cit era prevăzut. (Agerpres) preţul de cost in valoare de 39 400 000 lei şi bene­ficii peste plan care de­păşesc 32 000 000 lei. Cele mai mari economii pes­te plan au obţinut mun­citorii, tehnicienii şi in­ginerii de la Trustul de extracţie Argeş (6 098 000 lei), trustul mi­nier (4 253 000 lei) şi D.R.E.F.-Argeş (6 620 000 lei). Utilaje pentru mecanizarea proceselor tehnologice Beneficii peste plan A început vînzarea manualelor pentru clasele VII-XI Ieri, în întreaga ţară, a început difuzarea manuale­lor şcolare pentru clasele VIII—XI. Librăriile prin care se distribuie manuale­le au cunoscut în această zi o mare afluenţă de cum­părători. Vitrinele şi expo­ziţiile de carte organizate cu acest prilej de lucrăto­rii librăriilor au fost cerce­tate cu mult interes de elevi şi părinţi. Odată cu manualele s-au pus în vân­­zare şi lucrări de beletris­tică recomandate ca litera­tură suplimentară, broşuri de ştiinţă popularizată, dicţionare şi un sortiment variat de rechizite. Elevii din clasele I—-VII în prima zi de şcoală vor primi, ca şi în alţi ani, manuale şcolare în mod gratuit. Ieri la librăria „George Coşbuc" din strada Lipscani. (Foto­­ M.Cioc) Electrificări rurale Colectivul întreprinderii regionale de electricitate a terminat racordarea la sistemul energetic naţional a locali­tăţilor Petreşti, Greci şi Coada Izvo­rului, iar în comunele Colibaşi şi Dra­­godana lucrările de electrificare sînt fie sfîrşite. Cu acestea, numărul sate­­or electrificate in acest an în regiu­nea Argeş se ridică la 27. In prezent, in această regiune sunt electrificate 457 de sate, iar pînă la sfîrşitul anu­lui numărul lor va creşte cu încă 23. In 13 sate din regiunea Ploieşti : Ulmeni, Poenari-Burghi, Poenari-Bali, Gheboeni şi altele, s-a aprins recent lumina electrică. In acelaşi timp, în regiune s-au făcut extinderi de reţele electrice pe aproape 100 km. In anii puterii populare, lungimea reţelei electrice din regiunea Ploieşti s-a extins mult, ajungînd la peste 2 000 km, iar numărul satelor electri­ficate la 476, faţă de 32 cite erau în 1938. Toate oraşele din regiune au fost racordate la sistemul energetic naţional, iar între Buzău—Cislău—R. Sărat—Salcia Nouă, s-au construit li­nii de înaltă tensiune, care alimentea­ză satele şi comunele de pe aceste trasee. Pină la sfîrşitul anului, numă­rul satelor electrificate din regiune va creşte cu încă 30. (Agerpres) Practica de vară a studenţilor Conducerea Institutului politehnic din Braşov acordă o atenţie deose­bită organizării practicii în produc­ţie a studenţilor. A fost alcătuit un colectiv de cadre didactice cu ex­perienţă care au stabilit, din timp, pe baza experienţei din anii prece­denţi, locul de practică al studenţi­­lor, repartizarea lor pe grupe, au întocmit programe de desfăşurare a practicii în funcţie de specificul fiecărei specialităţi şi pe ani de studiu. S-au încheiat din timp con­venţii cu întreprinderile în cadrul cărora fac practică studenţii, s-au fixat Îndrumătorii grupelor de stu­denţi din rîndurile­­ cadrelor didac­tice. _______.........._ .. ................ In aceste zile, numeroşi studenţi ai Institutului politehnic din Braşov îşi desfăşoară stagiul de practică în uzinele din Braşov şi din alte lo­calităţi. Studenţii­ anului I al Facul­tăţii de mecanică, urmează să se o­­cupe în cadrul programului de practică de probleme legate de prelucrarea la cald şi la rece a me­talelor fără aşchiere. Ei se află la Uzinele ,„Steagul roşu“, „Tractorul“, „Hidromecanica“, „Atelierele de re­parat material rulant" şi la marile combinate de la Reşiţa şi Hunedoa­ra. In turnătoriile de fontă şi oţel, în secţiile de ştanţare la rece a ta­blei sau la forjă, tinerii se familia­rizează cu procesele tehnologice, caută să-şi însuşească cele mai mo­derne procedee de lucru. Bunăoară, studenţii anului IV al Facultăţii de mecanică, aliaţi în practică la Uzi­nele de tractoare, participă efectiv la montajul tractoarelor, la repara­rea maşinilor-unelte şi la elabora­rea tehnologiei de fabricaţie. Experienţa ne-a arătat că viitorii Ingineri mecanici dobindesc o pre­gătire mai temeinică atunci cînd în primii ani de studiu fac practică la uzine al căror utilaj tehnic le permi­te o iniţiere mai largă în probleme­le de tehnologie generală, urmînd ca în anul IV să facă practică în Întreprinderi cu un profil tehnic mai apropiat de specialitatea lor prin­cipală. Tocmai de aceea conside­răm că studenţii anului IV de la secţia tehnologia prelucrări la cald a Facultăţii de mecanică ar trebui in viitor să facă practică în centrele siderurgice. Practica de specialitate a­ studen­ţilor Facultăţii de industrializare a lemnului se desfăşoară la combina­tele pentru­ industrializarea lemnu­lui de la Tg. Jiu şi Blaj. Şi aici, după graficele de practică, viitorii ingi­neri îşi însuşesc cunoştinţe privind utilajul, tehnologia produselor com­binatului, cît şi activitatea de ordin organizatoric şi economic. Studenții d­in anul IV­ sunt repartizaţi pe lin­gă inginerii proiectanţi sau şefi de secţie pentru a urmări problemele de producţie care necesită o rezol­vare imediată. Ca şi colegii lor de la mecanică sau de la industrializarea lemnului, studenţii Facultăţii de silvicultură din cadrul Institutului politehnic cer­cetează pe teren problemele de bază ale cursurilor de specialitate. Studenţii anului I cercetează pe iti­nerarul Braşov—Bran—Cîmpulung— Piteşti—Craiova—Rm. Vilcea struc­tura şi compoziţia solurilor în strîn­­să legătură cu condiţiile bioclimate­­rice specifice fiecărei subzone de vegetaţie din ţara noastră. Cei din anul IV au desfăşurat perioada de practică la mecanizarea lucrărilor silvice, efectuând, cu acest prilej, şi proiectul unui drum forestier pe ruta Valea Vămii-Postăvarul. Relevăm faptul că In acest an, paralel cu cercetarea practică, con­­cretă a problemelor studiate la cursuri, studenţii întreprind şi lu­crări ştiinţifice pe baza tematicii stabilite de cercurile ştiinţifice stu­denţeşti. Acest mod de îmbinare a studiului teoretic cu problemele practicii îi ajută pe studenţi să se familiarizeze temeinic cu laturi fundamentale ale procesu­lui de producţie. De pildă, două colective de studenţi din anul IV de la Facultatea de meca­nică, secţia tehnologia construc­­ţiei de maşini, lucrează la „Stu­diul deformaţiei baţiuiilor maşinilor­­unelte aşezate pe fundaţiile de be­ton“ şi la „Studiul ridicării durabi­lităţii sculelor prin lepuire“. Un alt colectiv de studenţi se ocupă de montarea liniei tehnologice auto­mate pentru prelucrarea blocului motor al tractorului. Colegii lor de la Facultatea de industrializarea lemnului rezolvă teme ca : „influen­ta umidităţii asupra proprietăţilor fizico-mecanice ale plăcilor aglo­merate", ,Determinarea unei con­stante hidrice la plăcile aglomera­te“ etc. După felul cum s-a desfăşurat pînă in prezent avem convingerea că practica in producţie a studen­ţilor contribuie la o bună pregătire a viitorilor ingineri. Aceasta se ex­plică şi prin faptul că studenţii primesc sprijinul cuvenit din partea conducerii uzinelor şi întreprinderi­lor în care işi desfăşoară perioada de practică, din partea organelor şi organizaţiilor de partid, care se în­grijesc ca tinerii să beneficieze de cele mai bune condiţii de studiu. Ing. ION DAMIAN prorector al Institutului politehnic din Braşov

Next