Scînteia, septembrie 1963 (Anul 32, nr. 6002-6031)

1963-09-16 / nr. 6017

Anul XXXIII Nr. 6017 Luni 16 septembrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Vacanţa a rămas în urmă, cu sur­prizele şi bucuriile ei, cu zilele înso­rite petrecute în tabere şi drumeţii­ Astăzi, în toate aşezările ţării, fie ele din inima munţilor sau de pe întinsul Bărăgan, în oraşe noi sau străvechi centre culturale, cete vese­le de copii şi tineri se îndreaptă spre şcoli. Sînt mulţi — peste 3 mi­lioane ! Cu toţii sînt înconjuraţi de grija părintească a partidului şi sta­tului democrat-popular, care le asi­gură de la an la an condiţii tot mai bune de a învăţa, de a se pregăti pentru profesiunea aleasă. Hotărîrile celui de-al III-lea Con­gres al partidului privind dezvol­tarea învăţămîntului se înfăptu­iesc cu succes. A fost gene­ralizat învăţămîntul de 8 ani, obli­gatoriu şi gratuit, se dezvoltă şi se perfecţionează continuu învăţă­­mîntul profesional şi tehnic, pregă­tind an de an noi cadre de munci­tori şi tehnicieni pentru toate ra­murile economiei naţionale, şcoala de toate gradele formează tinerei generaţii trăsături morale specifice constructorilor societăţii socialiste. Fonduri importante au fost alocate de stat pentru lărgirea bazei ma­teriale a învăţămîntului. Pentru şcolarii patriei se înalţă, numai în acest an, peste 4 400 de săli noi de clasă ; acestea se adaugă celor 11200 săli de clasă date în folosinţă în anii 1960—1962. Se realizează, astfel, cu doi ani mai devreme sar­cina prevăzută de Directivele celui de-al III-lea Congres al partidului de a se clădi în anii 1960—1965 peste 15 000 săli de clasă. Au fost tipărite pentru acest an şcolar 377 titluri de manuale în aproape 22 milioane de exemplare. Aproape 40 de milioane lei s-au cheltuit pentru înzestrarea şcolilor cu materiale di­dactice moderne, iar în prima zi de cursuri elevii din şcolile de opt ani vor primi gratuit circa 17,6 mili­oane de manuale. Ingrijindu-se de continua ridicare a nivelului de pregătire a tinerei ge­neraţii, partidul a încredinţat şcolii misiunea de cinste şi de mare răs­pundere de a forma elevilor o con­cepţie ştiinţifică despre lume, de a le dezvolta dragostea faţă de mun­că, ataşamentul profund pentru pa­tria socialistă. Este un titlu de onoa­re pentru fiecare şcoală, pentru fie­care membru al corpului didactic de a da societăţii noastre tineri cetă­ţeni bine pregătiţi, cu cunoştinţe multilaterale, temeinic însuşite,­ ca­pabili să le folosească cu succes în viaţă. Utilizarea unor metode bune, eficiente de predare a lecţiilor în şcoală, îmbinate cu răspundere şi exigenţă în aprecierea nivelului de cunoştinţe ştiinţifice al elevilor, atît de către învăţători şi profesori cît şi de către părinţi vor stimula şi dezvolta pasiunea elevilor pentru în­văţătură, pentru studiu perseverent şi sistematic, asigurîndu-le un larg orizont de cultură generală. Pregătirea cadrelor de care are nevoie ţara noastră, înarmarea lor cu temeinice cunoştinţe ştiinţifice şi deprinderi practice impun desfăşu­rarea procesului instructiv-educativ în nas cu realitatea vie, oglindirea în programele de învăţămînt, în predarea diferitelor discipline, a u­­nor cunoştinţe pe măsura epocii în care trăim. Lecţiile şi lucrările practice, activitatea desfăşurată de elevi în cadrul cercurilor tehnice şi ştiinţifice pot fi îmbunătăţite în a­­ceastă direcţie, dobîndind astfel un şi mai puternic caracter educativ. In anul şcolar trecut în şcolile de opt ani din mediul sătesc a în­ceput predarea obiectului „Agri­cultura“. Experienţa a nume­roase şcoli arată că îmbinarea strîn­­să a noţiunilor ştiinţifice cu aspecte concrete din activitatea unităţilor agricole socialiste, completarea lec­ţiilor teoretice cu lucrări practice au o influenţă pozitivă asupra elevilor. Cunoştinţele lor sunt mai temeinice, şcolarii se aplică cu sîrguinţă şi in­teres în viaţă. Dezvoltarea experien­ţei bune acumulate în anul trecut de către profesorii care predau a­­cest obiect, întărirea colaborării şcolilor cu specialiştii din unităţile agricole socialiste vor duce la îm­bunătăţirea predării lecţiilor de a­­gricultură şi a desfăşurării lucrări­lor practice. Activitatea de formare şi educare a elevilor constituie un proces com­plex şi de mare răspundere la reali­zarea căruia au datoria să conlucre­ze rodnic învăţătorii şi profesorii, organizaţiile de tineret sub îndruma­rea organizaţiilor de partid din şcoli, părinţii elevilor, care împreună cu slujitorii şcolii au menirea să pregă­tească tineretul la înălţimea cerin­ţelor societăţii socialiste. Punînd în centrul activităţii lor problemele principale, de conţinut ale şcolii, organizaţiile de partid din unităţile de învăţămînt sunt chemate să acor­de o mai mare atenţie întregii acti­vităţi educative desfăşurate în rîn­­durile elevilor, de la formarea unei atitudini conştiente, responsabile faţă de îndeplinirea îndatoririlor şcolare pînă la comportarea demnă, tovărăşească faţă de colegi, respec­tul faţă de profesori şi părinţi, păs­trarea cu grijă a bunurilor şcolii. Paralel cu asigurarea conţinutului ştiinţific al lecţiilor şi al lucrărilor practice, organizaţiile de partid au îndatorirea de a analiza cu exigenţă sporită aspectele concrete ale muncii de educare a ele­vilor desfăşurate de organizaţiile U.T.M. şi de pio­nieri, de profeso­rii diriginţi. Mai mult decît pînă acum, organizaţii­le de U.T.M. sînt chemate să ajute pe elevi să do­­bîndească cunoş­tinţe cît mai te­meinice, să spri­jine corpul di­dactic în munca de organizare ju­dicioasă a timpu­lui destinat stu­diului şi activi­tăţilor educative, folosind forme de activitate cores­punzătoare parti­cularităţilor de vîrstă şi preocu­părilor elevilor. Organizaţiile de tineret să dezvolte la pionieri şi utemişti dorinţa de a învăţa cît mai bine, de a fi exemplu de compor­tare în şcoală, în familie şi în so­cietate. Recentele consfătuiri raionale ale membrilor corpului didactic au sub­liniat contribuţia activă a învăţăto­rilor şi profesorilor în cultivarea la elevi a unor înalte trăsături: res­pectul faţă de muncă, pasiunea pen­tru studiu, simţul datoriei, cinstea şi modestia, sentimentul de tovărăşie şi prietenie. Dezbaterile au scos în evidenţă hotărîrea învăţătorilor şi profesorilor de a educa tineretul în spiritul dragostei profunde faţă de patria noastră socialistă, faţă de po­porul muncitor şi conducătorul său, Partidul Muncitoresc Român, de a cultiva în rîndurile tinerilor dorin­ţa de a-şi dărui toate forţele ope­rei de desăvîrşire a construirii so­cialismului. Statul democrat-popular a asigu­rat şi asigură corpului didactic con­diţii tot mai bune de activitate in­­structiv-educativă, de perfecţionare a măiestriei pedagogice, condiţii co­respunzătoare de trai. Pentru con­tribuţia deosebită la succesele şcolii din patria noastră pe calea dezvol­tării sale ascendente, mii de învăţă­tori şi profesori au fost distinşi cu ordine şi medalii ale R. P. Române, cu titluri onorifice. Stimaţi şi pre­ţuiţi de partid, de întregul popor, învăţătorilor şi profesorilor le este (Continuare in pag. IlI-a) Lecţiile pot începe, materialele di­dactice sunt pregătite, împodobite sărbătoreşte, clasele îşi aşteaptă elevii (Foto : M. Andreescu) Pentru şcolari Colectivul secţiei de marochinărie al Fa­bricii „Flacăra Roşie“ din Capitală a pregă­tit pentru cei mici, în vederea noului an şcolar, modele noi de ghiozdane, mape Şi serviete din p.v.c., în culori variate Au fost realizate pînă în pre­zent 27 000 de ghioz­dane, care au despăr­ţitură separată pen­tru pachetul de mân­­­ care, circa 200 000 de mape şi serviete. Noi construcţii Pe şantierele bucureştene sunt în lucru 13 800 de apartamente. Mai mult de 75 la sută dintre ele vor fi date în folosinţă pînă la sfîrşitul acestui an — restul în pri­mele luni ale anului viitor. In car­tierul Sergent Niţu Vasile, Drumul Taberei, pe magistrala Nord— Sud, în şoseaua Olteniţei şi Jiu­­lui-Piaţa Scînteii, multe dintre blocurile care s-au înălţat se gă­sesc în stadiu de finisare. In a­­fară de locuinţe, în multe cartiere se vor da în folosinţă unităţi sa­nitare, magazine. Pe şoseaua Mi­­hai Bravu—Chiristigii, în blocurile D 14 şi U 1, se vor da în folo­sință două dispensare. Dintre cele 30 de magazine care se vor des­chide pînă la sfîrșitul anului mul­te se află într-un stadiu avansat. Gări modernizate CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Recent au fost date în folosinţă noi clădiri pentru staţiile C.F.R. Bărbă­teşti, Robăneşti şi Colibaşu, din raza de activitate a Direcţiei regionale C.F.R. Craiova. In gările Tg. Cărbu­­neşti, Segarcea, Drăgăşani şi altele, au fost refăcute peroanele. început de stagiune în mijlocul colectiviştilor GALAŢI (coresp. „Scînteii").­­ Orchestra simfonică de stat din Galaţi şi-a început noua stagiune în mijlocul colectiviştilor din ra­ionul Panciu. Ieri, sute de colecti­vişti din comunele Străoane şi Ti­­feşti au asistat la primul program prezentat de această formație, sub conducerea dirijorului Alecu Sfetcu. In premieră Aseară, Teatrul Naţio­nal „I. L. Caragiale" a o­­ferit publicului două pre­miere. La sala Comedia s-a prezentat „Nevestele vesele din Windsor“ de W. Shakespeare. Din dis­tribuţie fac parte: Al. Giugaru, artist al po­porului, Carmen Stănes­­cu, Valeria Gagialov, Cristina Bugeanu, Coca Andronescu, Mihai Bere­chet, Dem. Rădulescu, Mihai Fotino, Igor Bardu, Constantin Stănescu, Vic­tor Moldovan, Constantin Rauţchi, Nicolae Enache, Damian Crîşmaru, Mircea Cojan, Gh. Cristescu, George Sîrbu. Regia este semnată de Lucian Giur­­chescu, iar scenografia a­­parţine lui Dan Nem­­ţeanu. In sala Studio a avut loc spectacolul cu piesa „Nora“ de H. Ibsen. In distribuţie: Marcela Rusu, Geo Barton, Niki Atanasiu, artişti eme­riţi, Raluca Zamfirescu, Chirii Economu, Nelly Dordea, Corina Soare, Gabriel Florea. Regia a­­parţine lui Ion Cojar, iar scenografia a fost reali­zată de Alexandru Bră­­tăşanu, maestru emerit In fiecare sîmbătă şi duminică, numeroşi oameni ai muncii din Cluj împreună cu fami­liile lor se îndreaptă spre locurile de recreare din jurul oraşului. pregatm recolta viitor Deşi n-am încheiat încă bilan­ţul producţiei din acest an, lu­crătorii din gospodăria noastră se ocupă încă de pe acum de pregătirea recoltei anului vii­tor. Pînă acum, ţinînd sea­ma de recomandările Consiliului Superior al Agriculturii, în gos­podăria noastră au fost luate o serie de măsuri care vor contri­bui la sporirea producţiei de ce­reale. Am stabilit din timp suprafe­ţele ce urmează să fie însămîn­­ţate cu grîu. Ele vor însuma 1 700 de ha. O mare atenţie am acordat în acest an lucrărilor de pregătire a terenului. Arăturile le-am exe­cutat imediat după recoltare, în funcţie de natura solu­lui şi adîncimea arăturii exe­cutate anul trecut. Pe o însem­nată suprafaţă arătura a fost grăpată suplimentar, pentru a se menţine solul afinat şi fără buruieni. S-a organizat temeinic munca pentru strîngerea recol­tei, eliberarea terenului şi exe­cutarea­­ arăturii pe solele unde griul va fi semănat după plante prăşitoare. Spre deosebire de anii trecuţi, în această toamnă vom însămînţa grîu perpendicular pe arătură, deoarece aceasta permite o în­gropare şi o germinare uniformă a seminţelor în sol. Ţinînd seama de condiţiile existente la noi, conducerea gos­podăriei a stabilit ca semănatul griului să se facă între 25­ sep­tembrie — 20 octombrie, pe­rioada optimă de semănat în părţile noastre. In vederea cam­paniei însămînţărilor de toamnă, au fost instruiţi toţi maiştrii de culturi. Aceştia şi-au luat în pri­mire loturile ce urmează să fie cultivate cu grîu, cunosc soiurile de grîu care vor fi însămînţate, precum şi lucrările ce trebuie executate. EMIL CONSTANTINES­­CU, director, MIRCEA ŞERBAN, inginer şef, BĂRBOI ION şi CIUREA ION, maiştri, din postul de corespondenţi volun­tari ai „Scînteii“ de la G.A.S. din comuna Mi­hail Kogălniceanu, regiu­nea Dobrogea La fabrica de încălţăminte ..Durabil"­ri In primele 8 luni ale anului 1963 muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de încălţăminte de pe malurile Begăi au obţinut rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de producţie. Astfel, va­loarea producţiei globa­le şi marfă reprezintă 102,56 la sută faţă de plan. Din cele 27 000 perechi încălţăminte pes­te plan, cît reprezintă angajamentul luat pe anul în curs, ei au fabri­cat mai bine de 98 la sută. Acest rezultat a fost obţinut în condi­ţii în care a crescut preocuparea colectivului fabricii pentru îmbună­tăţirea calităţii produse­lor, creşterea numărului sortimentelor, îmbogăţi­rea gamei de modele. Sistemele tehnologice promovate — confec­ţionarea încălţămintei pentru bărbaţi cu talpă monolit, cea cusută pe branţ şi flexibilă, siste­mul de încălţăminte fle­xibilă şi lipită, iar pentru copii sistemul talpă mi­­croporos cusută transver­sal­ă au dat posibili­tate colectivului de aici să folosească în mai mare măsură capacităţile de producţie şi timpul de lucru. Planul de măsuri teh­­nico-organizatorice al în­treprinderii a fost orien­tat spre obiective majore cum sunt : creşterea pro­ductivităţii muncii, redu­cerea consumurilor spe­cifice de materii prime şi materiale, ridicarea cali­ficării muncitorilor, re­ducerea sistematică a preţului de cost şi creş­terea beneficiilor între­prinderii. Din cele 44 de măsuri tehnico-orga­­nizatorice înscrise în a­cest plan, pînă acum 29 au şi fost îndeplinite. Anul acesta colecti­vul fabricii a obţinut importante economii de materii şi materiale. Nu­mai din talpa economi­sită se pot fabrica 14 000 perechi pantofi pentru bărbaţi. La recoltatul porumbului PLOIEŞTI (coresp. „Scmteii"). — In ultima săptămînă, în unităţile agricole socialiste din regiunea Ploieşti s-a intensifi­cat recoltatul porumbului. Datorită organizării temeinice a lucrului şi folosirii mijloacelor mecanice, la gospodă­ria de stat Pogoanele s-a strins recolta de porumb de pe 1 000 ha din cele 1 417 ha cultiva­te, iar la gospodăriile de stat Movila Vulpii, raionul Ploieşti, Cilibia, raionul Buzău, şi Răduceşti, raionul Rm. Să­rat, de pe mai bine de 50 la sută din suprafeţele cultivate. Recoltatul po­rumbului se desfăşoară din plin și in gospodăriile colective din raioanele Mizil şi Rm. Sărat. Au început semănatul MIERCUREA CIUC (coresp. „Scîn­­teii“).­­ La G.A.C. Frumoasa, raionul Ciuc, s-au făcut din vreme probele de ger­minaţie la seminţe, curăţarea şi tratarea lor. De asemenea, s-au executat 250 ha arături adinei. Intrucît prin partea locului vremea este mai rece, semănatul cerealelor a în­ceput mai repede. Astfel, s-a terminat se­mănatul secarei pe o suprafață de 130 ha. /­V IATREPRINDERI DIN REGIUNEA BAN­AT După opt luni Bilanţul Încheiat la începutul lunii septembrie privind activitatea întreprinderilor industriale din re­giunea Banat arată că în cele opt luni care au trecut din acest an marea majoritate a fabricilor şi uzinelor şi-au îndeplinit sarcinile de plan. In perioada amintită au fost date peste plan 8 059 tone căr­bune, 520 tone cocs metalurgic, 13 282 tone oţel, 15 725 tone lami­nate, motoare electrice cu o pu­tere totală de 21 713 kW, 504 000 metri pătraţi ţesături de bumbac, 84 600 perechi încălţăminte şi alte produse. Consumuri specifice de metal reduse • Unul din produsele uzinei „E­­lectromotor“ este şi motorul asin­cron. Prin reproiectare, noul tip ce se fabrică în prezent are o putere sporită şi o greutate mai mică. La construirea noului tip se consumă cu 40 la sută mai puţină fontă şi cu 10 la sută mai puţine laminate şi tablă silicoasă. Intrucît acest motor cuprinde peste 75 la sută din producţia uzinei, prin moder­nizarea lui se economisesc cantităţi însemnate de metal. • Din 1951 şi pînă în prezent la ţesăturile metalice fabricate de uzina „Tehnometal“, consumul de metal pe tona de produs finit s-a redus cu 70 kg. La unele repere ale batozelor de mazăre, elevatoa­relor, bateriilor de trioare, prin îmbunătăţirea normelor interne de consum, numai în acest an s-au economisit pînă acum 70 tone metal. Fire şi ţesături de bună calitate Colectivul Uzinelor texti­le Timişoara a îndeplinit planul producţiei globale pe primele opt luni ale a­­nului în proporţie de 101 la sută, iar cel al produc­­ţiei-marfă — cu 101,2 la sută. In perioada amintită s-au obţinut 9 000 kg fire bumbac şi 38 200 mp ţesă­turi peste plan. Calitatea produselor a fost îmbună­tăţită. La fire calitatea A, ea este de 100,1 la sută, iar la ţesături „extra“ — de 104,3 la sută. Procentul de cupoane a scăzut simţitor faţă de anul trecut. Econo­miile realizate prin reduce­rea preţului de cost repre­zintă aproape 140 000 lei. Prin intrarea în funcţiune a unei secţii de preparaţie a filaturii, se realizează o reducere substanţială a consumurilor specifice. Pe această cale s-au economi­sit peste 5 800 kg bumbac pur. Tricotaje de bumbac pluşate Pentru a satisface cerinţele crescînde de tricotaje de bumbac pluşate — treninguri, lenjerie, bluze etc. — au fost create noi capacităţi de producţie la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, „Tricoul Roşu"-Arad şi la alte întreprinderi. In urma mă­surilor luate, în acest an se pro­duc cu 500 000 de tricotaje de bumbac mai mult decît anul tre­cut. A sporit, de asemenea, varie­tatea sortimentelor. Din scrisorile sosite la redacţie Fara zgomot nu se poate ? Cetăţenii Capitalei au aflat cu satisfacţie că peste pu­ţină vreme se va interzice clacionatul atît ziua cit şi noaptea, eliminîndu-se astfel o sursă de zgomote. Totuşi, mai sînt destui „inamici’ ai orelor de odihnă. De mai multe luni, liniştea cetăţenilor care locuiesc pe stră­zile dr. Lister, dr. Grecescu, dr. Romniceanu, dr. Staico­­vici şi altele, este tulburată de petrecerile organizate la ştrandul Izvor. Recent, în noaptea de 7 septembrie, o staţie de amplificare a transmis pînă la orele 4 dimi­neaţa cîntece executate de orchestra unui carnaval, or­ganizat la acest ştrand. Toate încercările locatarilor de a-i convinge pe orga­nizatorii acestor serbări să reducă pe cit posibil zgomotele nocturne au fost, de fiecare dată, zadarnice. La orice serbare se pun în funcţiune toate difuzoarele staţiei de amplificare, care-şi fac „datoria" pînă vi zorii zilei următoare. Desigur, serbările respective îşi au rostul lor, numai că ele trebuie organizate în aşa fel in­cit să nu tulbure liniştea locatarilor. In această privinţă credem că ar fi necesar să-şi spună cuvintul atît Sfatul popular al raionului Lenin, cit şi ce­lelalte organe în competenţa cărora intră asigurarea li­niştii publice in acest raion. A. VERNESCU coresp. voluntar D­um­i­nic­­i prin pieţele Capitalei încă din primele ore ale dimine­ţii, în pieţele Bucureştiului e for­fotă mare. Oamenii fac tîrguieli ; mulţi pentru cite o săptămînă, alţii fac pregătiri pentru iarnă.­­ Mii de oameni — şoferi, merceologi, încăr­cători, vînzători — muncesc pentru a asigura aprovizionarea popu­laţiei , în Bucureşti se vînd zilnic cîteva zeci de vagoane de legume, fructe şi zarzavaturi... Piaţa Obor. In hală şi pe platoul alăturat se află grămezi de roşii, ardei, gogoşari, varză, vinete, pepeni. Unităţile „Aprozar" sînt bine asortate , pentru vînzarea de sîmbâtă şi duminică, ele au primit spre desfacere aproape 50 000 kg de legume, fructe şi zarzavaturi. Dar pe platou sunt expuse şi măr­furi aduse direct de 30—40 de gos­podarii colective din regiunea Bucureşti. Sunt deschise şi numeroase ma­gazine — cu produse alimentare, de uz casnic, chimice Gospodinele cumpără borcane, celofan, dopuri , a început sezonul conservelor. In uriaşele depozite subterane se în­­silozează de zor pentru iarnă mari cantităţi de cartofi, ceapă, rădăci­­noase. în mijlocul halei găsim şi­­mobilă depozitată. Ocupă o supra­faţă de cîteva sute de metri pătraţi. „De cîteva luni ne stînjeneşte — ni se spune de la administraţie. Ni­meni nu se gîndeşte s-o ridice de aici, nici măcar acum cînd primim mari cantităţi de legume şi zarza­vaturi pen­tru iarnă". Piaţa Unirii. Aceeaşi forfotă a cumpărătorilor. „Ungă piaţa de flori — se aude la staţia de radio­amplificare — găsiţi un sortiment bogat de fructe sosite de la gos­podăria de stat Mihăieşti“. Şi în această piaţă, a­­lături de unităţile „Aprozai", nume­roase gospodării colective îşi des­fac direct la chioşcurile lor pro­dusele de grădi­nă. Circulaţia este oarecum­­ stînjeni­­tă de stive mari de lăzi şi butoaie goale, îngrămădi­te printre tarabe. De ce oare nu sunt ridicate ? Şi în celelalte pieţe ale oraşului toamna şi-a etalat roadele. Bine nu , dacă şi in pieţele mai mici — „Ilie Pintilie“, „George Coşbuc", „1 Mai" şi altele — ar fi deschise duminica dimineaţa maga­zine de unde gospodinele să-şi poată cumpăra borcane, sticle şi celelalte materia­le necesare pre­parării conserve­lor pentru iarnă Roşii, ardei, ceapă...

Next