Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)

1963-10-19 / nr. 6050

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA­L Anul XXXIII Nr. 6050 Simbătă 19 octombrie 1963 6 PAGINI - 30 BANI Uzita conducătorilor partid de la Hidrocentrala „16 Februarie“ de pe Argeş Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru au vizitat valea Ar­geşului, examinînd amplasamentul şi schema de amenajare a hidrocen­tralei de pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo,­­ în inima munţilor, se va înălţa încă una din măreţele construcţii ale socialismu­lui. In scurtă vreme, pe locurile săl­batice ale cheilor Argeşului a în­ceput să se desfăşoare activitatea însufleţită caracteristică marilor şantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîn­­tul partidului devine faptă!“. Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa ener­gie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, con­structorii au avut din nou oas­peţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Mau­rer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la şantierul hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de tovarăşii Şte­fan Matei, prim-secretar al Comite­tului regional Argeş al P.M.R., Con­stantin Sandu, preşedintele Comite­tului executiv al sfatului popular regional, de activişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conduce­rea grupului de şantiere, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Almăşan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al minis­trului, Adalbert Gilbert, director ge­neral al întreprinderii de construcţii hidrotehnice, Nicolae Ştefan, şeful grupului de şantiere, Radu Gaube, inginer-şef adjunct, Alexandru Nou­­rescu, inginer-şef al Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice, Francisc Anton, secretarul comitetu­lui de partid al şantierelor, de ingi­neri şi specialişti. La sediul conducerii şantierelor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le-au fost prezen­tate de către şeful proiectului, ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidroenergetic proiectat în în­tregime în ţara noastră, precum şi stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeş va avea o putere instalată de 220 MW, iar producţia ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potenţialul hidro­energetic al Argeşului va fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi cap­tate Topologul, Rîul Doamnei, Vîlsa­­nul şi alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acu­mulare prin albii subterane măsu­­rînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de circa jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiştii au relevat şi alte a­­vantaje ale construirii acestui nod hidroenergetic. Se creează astfel po­sibilitatea irigării în viitor a peste 100 000 hectare în bazinul Argeşului, vor fi ferite de inundaţii importante suprafeţe de teren agricol, se va a­­sigură mărirea debitului de apă pen­tru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui şantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de be­toane pe şoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătînd tunele şi trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăz­neală şi măiestrie de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de definitiva­rea drumului, constructorii au reuşit, învingînd serioase greutăţi, să trans­porte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţilor că utilajele mo­derne, dirijate prin comandă electro­­pneumatică, vor asigura cantităţile mari de beton cerute de construcţia barajului. La cota 834, la punctul numit Vi­­draru, unde se va afla corona­mentul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat şi organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălţime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai economică în compa­raţie cu alte variante studiate. Conducătorii de partid şi de stat au apreciat pozitiv faptul că în so­luţiile adoptate proiectanţii s-au că­lăuzit atît de principiul economici­tăţii, cît şi de cel al obţinerii unui grad ridicat de siguranţă a construc­ţiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumuseţea sălbatică a cheilor Argeşului a fost sporită de mîna omului cu noi înfăptuiri, în­fruntând natura aspră, căţărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golaşe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oțel ale macarale­­lor-funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriaşul scut de 500 000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeţii coboară apoi în vatra ba­rajului pentru a asista la un eveni­ment important în istoria şantieru­lui : începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, şeful acestui şantier, prezintă organizarea lucră­rilor ; în jur, sute de constructori aş­teaptă cu nerăbdare. Din înălţimi, pe cablurile macaralei este coborîtă prima benă. Cu ea coboară munci­torul benist Alexandru Ojog, un veteran al marilor şantiere ale so­cialismului, şi inginerul Ladislau Rakoşi, unul din îndrăzneţii con­structori care au adus o contribu­ţie de seamă la pregătirea mij-loacelor mecanizate pentru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „şcoala“ Bicazului pe care Argeşul le-o îmbogăţeşte necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantităţi de beton, în aplauzele întregii asistenţe „şar­ja“ este descărcată în corpul bara­jului. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej felicită pe constructorii şantieru­lui baraj, le urează succes în muncă şi îi asigură că partidul şi guvernul îi vor sprijini şi pe mai departe pen­tru a realiza în cele mai bune con­diţii această lucrare de mare propor­ţie. Este vizitat apoi şantierul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeţi în adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeşului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stîncă , este locul unde vor fi insta­late turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, şeful şantierului, şi Emil Nicolau dau explicaţii amă­nunţite. Sute de constructori au muncit cu abnegaţie, excavînd din inima muntelui zeci de mii de me­tri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuş Traian, Moşneguţu Constantin, Barta Fe­­rencz, Cizmadi Mihai şi alţii sunt bine cunoscute pentru realizările ob­ţinute. Irimuş Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tova­răşului Gheorghiu-Dej stadiul lucră­rilor încredinţate brigăzii sale. Oaspeţii sînt conduşi apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor con­tinua, cale de peste 11 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii şi realizărilor constructorilor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importan­ţa şi frumuseţea acestei munci, ară­­tînd că pentru proiectanţii şi con­structorii hidrocentralei acest şan­tier este un prilej de valorificare a priceperii şi capacităţii lor creatoa­re, de dobîndire a unor mari satis­facţii. La ieşirea din subteran, ca şi pre­tutindeni ,în­ locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de dragoste şi a­­taşament, ovaţionînd îndelung pen­tru partid şi guvern. Vizita conducă­torilor de partid şi de stat a consti­tuit pentru constructorii hidrocentra­lei un puternic imbold de a munci cu forţe sporite pentru ridicarea în cele mai bune condiţii a acestei mă­reţe construcţii a socialismului. După aceea, oaspeţii au vizitat Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti, unde s-au efectuat impor­tante lucrări de punere în valoare, prin terasări şi plantări cu viţă­ de vie, a unor terenuri slab productive, însoţiţi de tov. Nicolae Giosan, prim­­vicepreşedinte al Consiliului Su­perior al Agriculturii, şi de direc­torul staţiunii, tov. Constantin Bu­dan, conducătorii de partid şi de stat s-au deplasat la terasele Go­lească şi Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2 000 ha de terenuri. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat însemnătatea mun­cii depuse în staţiune pentru va­lorificarea superioară a acestor te­renuri şi a arătat că ea trebuie con­tinuată şi dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeş — la Piteşti, Curtea de Argeş şi în numeroase alte localităţi — populaţia, aflînd despre vizita con­ducătorilor de partid şi de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, salutîndu-i cu puternice urale şi oferindu-le flori. La Casa agronomului din Ştefă­neşti a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid şi de stat, miniştri, conducători ai or­ganelor locale, cadre de conducere şi specialişti, constructori şi proiec­tanţi ai hidrocentralei de pe Argeş, specialişti de la Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti. (Agerpres) In galeriile uzinei subterane , un grup de muncitori oferă oaspeţilor bu­chete de flori. In drum spre anul din şantierele barajului Un moment important­­ a început batonulei la baraj In interiorul ziarului: • Adunări de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de bază din şcoli (pag. 2-a). • Gh. Vlad: Nu se admit aba­teri... (pag. 2-a). • V. Vîntu: A fi arhitect (pag. 3—4). • Ştiinţă şi tehnică pentru toţi: Ing. D. Raicu — Cînd maşinile vor „înţelege“ graiul şi scrisul... (pag. 4-a). • Sport (pag. 5-a). 9 Z. Crăciun: Pe șantierele septenaiului (pag. 5-a). Pregătiri pentru perioada de iarnă FIENI (coresp. „Scînteii“).­­ Mun­citorii fabricii de ciment din Fieni fac pregătiri temeinice pentru bu­nul mers al procesului de­ pro­ducţie în perioada de iarnă. La cariera de calcar de la Les­pezi şi în depozitul fabricii au fost create stocuri însemnate de calcar , stocul de calcar de la baza carierei se va ridica în luna viitoa­re la peste 200 000 tone. Pentru buna funcţionare a autobasculante­lor care lucrează în carieră s-au construit adăposturi şi s-au adus piese de schimb necesare. In vede­rea asigurării producţiei cu marnă, recent a fost deschisă o nouă ca­rieră în punctul Dealul Sima, care se află în apropierea fabricii. Şi în domeniul transportului au fost luate măsuri pentru ca acesta să funcţioneze cît mai bine în pe­rioada de iarnă. In gospodăriile de stat în ultima perioadă, viteza zilnică de lucru la semănat a fost depăşită în aproape toate trusturile Gostat. Potrivit datelor primite la Trustul central al gospodăriilor agricole de stat, pînă la 17 octombrie s-a însă­­mînţat grîul pe o suprafaţă repre­­zentînd aproape 80 la sută din plan. In unităţile aparţinînd trusturilor Suceava, Feteşti, Călăraşi, Sînnico­­lau Mare şi altele, grîul a fost se­mănat pe mai bine de 92 la sută din suprafaţa planificată. Conducerile gospodăriilor agricole de stat urmă­resc îndeaproape aplicarea tuturor măsurilor menite să asigure obţine­rea unor producţii sporite de grîu în anul viitor: pregătirea patului germinativ, fertilizarea solului, o densitate de plante corespunzătoa­re etc. Se desfăşoară în ritm susţinut şi recoltarea porumbului. Pînă la a­­ceeaşi dată, porumbul fusese cules de pe 90 la sută din suprafaţa ocu­pată de această cultură în gospodă­riile de stat. (Agerpres) Pe bulevardul „Republicii“ din Turnul Severin Industria uşoară 1963 In­ primele 9 luni ale anului Colectivele din întreprinderile in­dustriei uşoare se străduiesc să rea­lizeze o producţie cît mai mare, să satisfacă gusturile exigente ale cum­părătorilor, realizînd îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de uz casnic şi alte produse într-o gamă mereu mai variată şi de o calitate tot mai bună. In primele 9 luni ale acestui an, în industria uşoară planul produc­ţiei globale a fost realizat în propor­ţie de 103,3 la suta. In această pe­rioadă, productivitatea muncii a crescut cu 2,5 la sută faţă de plan. Au fost realizate peste plan 878 000 mp ţesături subţiri de in şi cînepă, 1216 tone fire tip bumbac, 2 900 000 mp ţesături din bumbac, 408 000 mp ţesături din mătase, 1 271 000 perechi de ciorapi din bumbac, confecţii din ţesături în valoare de aproape 113 milioane lei, 717 000 perechi de în­călţăminte cu feţe din piele şi mul­te altele. Tehnica nouă Şi în industria uşoară tehnica nouă capătă o extindere tot mai mare, întreprinderile fiind înzestra­te în continuare cu maşini şi utilaje din cele mai moderne. Astfel, în sectorul industriei bumbacului, nu­mărul războaielor automate de ţesut va creşte pînă la sfîrşitul acestui an cu încă 550. Modernizarea maşinilor din filaturile de bumbac a creat tot­odată posibilitatea extinderii pro­ducţiei de fire fine, subţiri (pieptă­nate). Tehnica nouă îşi spune cuvîntul şi în sectorul industriei de tricotaje. Au fost montate sau sunt în curs de montare 100 de maşini dublu-cilin­­dru pentru ciorapi de calitate supe­rioară, sute de maşini de tricotat lină şi bumbac, maşini circu­lare de tricotat ciorapi fără cusătu­ră etc. Noile utilaje permit, pe lingă creşterea productivităţii muncii, îm­bunătăţirea calităţii produselor şi lărgirea sortimentelor. La secţia de finisaj a Fabricii de confecţii şi tri­cotaje Bucureşti se vor vopsi în acest an 100 tone de fire sintetice supra­­elastice, din care se produc 5 mi­lioane de perechi de ciorapi. Fabricile din sectorul industriei de încălţăminte au fost înzestrate în acest an cu 5 linii tehnologice mo­derne. In fabricile de pielărie au intrat în funcţiune secţii noi, înzes­trate cu utilaje de mare productivi­tate. La fabrica „Flacăra roşie“ din Capitală a fost modernizată tă­­băcăria minerală, unde s-au mon­tat linii continue dotate cu has­pele basculante, maşini de seruit, egalizat, prese hidraulice de călcat etc. Productivitatea muncii este în prezent cu peste 30 la sută mai mare decît în vechea tăbăcărie. Sunt în curs şi lucrări de modernizare la tăbăcăria vegetală a fabricii „Pio­nierul" din Capitală şi la alte fa­brici din sector. Anul acesta, în sectorul industriei sticlăriei, 55,1 la sută din totalul producţiei s-a realizat pe maşini au­tomate. Cercetătorii în sprijinul producţiei Specialiştii institutelor de cerce, ţări textile şi pielărie, care ţin de Ministerul Industriei Uşoare, desfă­şoară o activitate rodnică în spriji­nul producţiei, pentru mărirea pro­ductivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Inginerii şi tehnicienii celor două institute au elaborat o serie de procese tehno­logice noi, care se aplică în produc­ţie. Printre acestea se numără procesul de prelucrare a firelor şi fibrelor sintetice de diferite tipuri, procedeul tehnologic de reducere a contracţiei ţesăturilor la spălare, fabricaţia pieilor-lac, a pieilor cu faţa corectată etc. Boxul cu faţa corectată are o rezistenţă dublă faţă de pieile obţinute după vechile pro­cedee. In prezent, în cele două institute se cercetează noi probleme a căror rezolvare va contribui la îmbună­tăţirea calităţii produselor, la îmbo­găţirea sortimentelor. Colecţia anului viitor Pentru anul viitor, în sectorul industriei bumbacului au fost cre­ate pînă în prezent 200 de noi con­texturi de ţesături, precum şi 300 de desene noi, în aproximativ 2 500 de poziţii coloristice. Fiecare desen este realizat în mai multe combi­naţii de culori. Colecţia pregătită pentru primul semestru al anului 1964 de către ţesătoriile de bumbac cuprinde un număr însemnat de articole cu finisaje superioare, un volum, sporit­­de ţesături din fire fine (pieptănate), mai multe arti­cole destinate copiilor. Mecanizatorii şi recolta „Bine pregătit profesional, îngri­jeşte şi foloseşte exemplar tracto­rul şi maşinile. Dar el nu este doar mecanic şi mînuitor al volanului. Are temeinice cunoştinţe agroteh­nice ; nu e nevoie decît să-i dai or­dinul de lucru şi eşti sigur că va face treabă bună. Şi încă ceva : se orientează foarte bine pe teren. Dacă vede că o lucrare n-o să iasă cum trebuie, încearcă diferite meto­de şi o scoate la capăt. De cînd a început semănatul, i s-a încredinţat, ca şi în alţi ani, să execute această lucrare care cere multă pricepere şi simţ de răspundere“. Aceste a­­precieri se referă la mecanizatorul Cristache Drăc­ineanu şi au fost făcute zilele trecute de către ingi­nerul şef al gospodăriei agricole de stat Malu din regiunea Bucureşti. Mergînd în gospodăriile de stat şi colective poţi auzi asemenea apre­cieri despre numeroşi tractorişti. Tov. Alexandru Badea, preşedintele G.A.C. din comuna Sf. Gheorghe, raionul Urziceni, are numai cuvinte de laudă despre tractoriştii David Bracle, Gheorghe Stoica şi ceilalţi din brigăzile permanente repartiza­te de S.M.T. Balaciu. „Rezultatele pe care le obţinem în sporirea re­coltei se datoresc în mare măsură lucrărilor executate de tractorişti. Ei fac arătura, pregătirea terenului, semănatul, lucrări de întreţinere a culturilor, recoltarea cerealelor pă­­ioase. David Bracle a însămînţat singur cu grîu, în această campanie, peste 130 de hectare. Grîul semănat în primele zile ale epocii optime a răsărit des şi frumos, nu are nici un rînd lipsă“. In gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare din întreaga ţară lucrează peste o sută de mii de tractorişti. Ei au un rol hotărîtor în realizarea sarcinilor trasate de partid privind sporirea producţiei agricole. In mîinile lor se află maşinile şi tractoarele mo­derne cu care industria socialistă înzestrează agricultura şi care con­stituie baza tehnică a mecanizării proceselor de producţie în această importantă ramură a economiei na­ţionale. De hărnicia, priceperea şi disciplina în muncă a tractoriştilor depinde folosirea întregii capacităţi a maşinilor şi tractoarelor pentru executarea lucrărilor la timpul op­tim şi la un înalt nivel agrotehnic. Veştile primite la redacţie din în­treaga ţară arată că în aceste zile mecanizatorii din gospodăriile de TOAMNA PE OGOARE stat şi S.M.T.-uri obţin succese în­semnate la semănatul griului. Fo­losind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi maşinilor, mecani­zatorii din gospodăriile de stat din cadrul trusturilor Hunedoara, Sîn­­nicolau Mare, Feteşti, Braşov, Su­ceava şi Călăraşi au însămînţat cu grîu, pînă la 14 octombrie, între 84 şi 76 la sută din suprafeţele plani­ficate. Realizări însemnate au ob­ţinut la semănat mecanizatorii din S.M.T.-urile care deservesc gospo­dăriile colective din raioanele Să­­veni, Făurei, Urziceni, Lehliu, Slobozia, Timişoara şi multe al­tele. Este deosebit de important, de asemenea, că în toamna a­­ceasta mecanizatorii execută lucră­rile de pregătire a terenului şi se­mănatul la un nivel calitativ supe­rior faţă de anii trecuţi, ceea ce do­vedeşte că au crescut calificarea şi simţul lor de răspundere. Fiecare mecanizator este direct interesat să execute lucrările la timp şi de bună calitate, căci de a­­ceasta depinde cîştigul său. După cum se ştie, calificativele „excepţio­nal“ sau „foarte bine“ acordate lu­crărilor executate cu ocazia recep­­ţionării contribuie la creşterea cîşti­­gului mecanizatorilor prin premiile ce se dau, iar calificativul „slab“ sau cerinţa de a reface lucrarea dimi­nuează cîştigul, producînd totodată pagube gospodăriei. Mecanizatorii din S.M.T., în marea majoritate membri ai gospodăriei colective unde muncesc, sunt interesaţi să facă lu­crări de cea mai bună calitate şi pentru faptul că de aceasta depinde creşterea veniturilor gospodăriei şi ale membrilor familiilor lor. Acum, în campania de însămîn­­ţări, cînd se pune baza recoltei de cereale de anul viitor, s-a semnalat însă că în unele unităţi agricole maşinile şi tractoarele nu sunt folo­site din plin, iar calitatea lucrărilor lasă de dorit fie din cauza organi­zării defectuoase a muncii, fie că oamenii cărora li s-au încredinţat maşinile şi tractoarele sunt slab pregătiţi sau nu-şi fac conştiincios datoria. La G.A.C. Boroaia, din ra­ionul Fălticeni, tractoriştii au execu­tat arături bolovănoase, iar la G.A.C. Iacobeni, unele tractoare au stat nefolosite din cauză că conducerea S.M.T. Cîmpia Turzii n-a luat mă­suri pentru înlăturarea rapidă a defecţiunilor ivite în timpul lucru­lui. Asemenea lipsuri nu se întîl­­nesc acolo unde mecanizatorii îşi cunosc birje meseria şi nu se îm­pacă cu lucrul de mîntuială. Controlul calităţii lucrărilor este o sarcină de mare răspundere a spe­cialiştilor din gospodăriile de stat şi gospodăriile colective. Inginerul a­­gronom trebuie să fie tot timpul pe cîmp, să-i îndrume pe mecanizatori şi să controleze cu exigenţă calitatea lucrărilor, să ia măsuri să se foloseas­că numai seminţe de bună calitate, selecţionate şi tratate. Or, în unele gospodării colective din regiunea Iaşi inginerii agronomi nu acordă atenţia cuvenită îndeplinirii acestor obligaţii. La G.A.C. Rînzeşti şi Po­­peni, în toiul semănatului, inginerii agronomi lipsesc des din gospodării, la G.A.C. Ruginoasa inginerul nu controlează cum se fac lucrările. Datorită lipsei de preocupare a con­siliilor de conducere şi a ingineri­lor, în unele gospodării nu s-a se­lecţionat şi tratat întreaga cantita­te de sămînţă. Bine au procedat me­canizatorii care lucrează la G.A.C. Totoeşti, Flămînzi, Băiceni cînd au refuzat să însămînţeze grîu şi seca­ră fără buletin de analiză sau ne­selecţionat. Consiliile agricole au da­toria să ia măsuri pentru înlătura­rea acestor lipsuri. Terminarea semănatului la vreme şi în bune condiţii agrotehnice, executarea în continuare a arături­lor adînci pe toate suprafeţele ce vor fi însămînţate în primăvară, necesită, pe de o parte, eforturi susţinute din partea mecanizatori­lor, iar pe de altă parte o mai bună organizare a muncii, un sprijin te­meinic din partea conducerilor de unităţi şi a specialiştilor. Cerinţele pe deplin îndreptăţite ca mecaniza­torii să execute lucrările la timp şi de bună calitate trebuie să fie înso­ţite de măsuri care să le asigure condiţii corespunzătoare de muncă şi­­de odihnă. Colectiviştii, care au interesul să obţină recolte sporite, trebuie să acorde sprijinul mecani­zatorilor, grăbind recoltatul şi eli­berarea terenului, organizîndu-şi cît mai bine munca la deservirea ma­şinilor. Cu mai multă grijă trebuie să se ocupe conducerile S.M.T. şi G.A.S. de organizarea muncii,­­de a­­provizionarea brigăzilor pe tarlale cu piese de schimb, carburanţi şi lu­­brifianţi, de înlăturarea operativă a defecţiunilor ivite. Colectivizarea agriculturii în ţara noastră a creat condiţiile cele mai prielnice pentru creşterea continuă a producţiei agricole pe baza meca­nizării complexe a lucrărilor, chimi­zării şi aplicării cuceririlor ştiinţei agricole şi experienţei înaintate. In aceste condiţii, mecanizatorul este o figură centrală în agricultură, soarta recoltei este în cea mai mare măsură în mîinile lui. In gospodăriile agricole de stat, el mînuieşte tractoa- N­­ENUŢA (Continuare în pag. V-a) La Fabrica de sticlă „Pădurea Nea­­gră“-Crişana. Muncitoarea Matilda Jo­­sefic controlînd finisajul unui lot de a­­bajururi ce urmează să ia calea maga­zinelor de desfacere. (Foto : AGERPRES) Lucrări de restaurare a Ateneului De cîtva timp, Ateneul R. P. Româno are aspectul unui șantier : se desfășoa­ră lucrări de restaurare a acestui monu­­ment arhitectonic al Capitalei. Vor fi efectuate lucrări la intrarea principală, punîndu-se în valoare întreaga arhitec­tură a rotondei, se va restaura orna­mentaţia din holul mare şi holul scării de onoare, iar garderoba va fi reame­­najată. Importante lucrări se vor efectua în sala de concerte : se va face consolida­rea ornamentelor aplicate pe cupolă, scena va primi un nou fundal, care a­­coperă orga de concerte, se va monta mobilier nou etc. Instalaţiile electrice din întreaga clădire vor fi refăcute, fiind mult îmbunătăţită iluminarea sălii de concerte printr-un sistem modern cu orgi de lumină. In etapa a II-a a lucrărilor vor fi res­taurate cele două săli de concerte de la subsol, va fi modernizată uzina termică ș.a.

Next