Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)
1963-10-19 / nr. 6050
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VAL Anul XXXIII Nr. 6050 Simbătă 19 octombrie 1963 6 PAGINI - 30 BANI Uzita conducătorilor partid de la Hidrocentrala „16 Februarie“ de pe Argeş Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru au vizitat valea Argeşului, examinînd amplasamentul şi schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munţilor, se va înălţa încă una din măreţele construcţii ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Argeşului a început să se desfăşoare activitatea însufleţită caracteristică marilor şantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă!“. Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa energie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la şantierul hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de tovarăşii Ştefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular regional, de activişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de şantiere, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Almăşan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcţii hidrotehnice, Nicolae Ştefan, şeful grupului de şantiere, Radu Gaube, inginer-şef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-şef al Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice, Francisc Anton, secretarul comitetului de partid al şantierelor, de ingineri şi specialişti. La sediul conducerii şantierelor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le-au fost prezentate de către şeful proiectului, ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidroenergetic proiectat în întregime în ţara noastră, precum şi stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeş va avea o putere instalată de 220 MW, iar producţia ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potenţialul hidroenergetic al Argeşului va fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, Rîul Doamnei, Vîlsanul şi alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de circa jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiştii au relevat şi alte avantaje ale construirii acestui nod hidroenergetic. Se creează astfel posibilitatea irigării în viitor a peste 100 000 hectare în bazinul Argeşului, vor fi ferite de inundaţii importante suprafeţe de teren agricol, se va asigură mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui şantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de betoane pe şoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătînd tunele şi trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală şi măiestrie de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reuşit, învingînd serioase greutăţi, să transporte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţilor că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumatică, vor asigura cantităţile mari de beton cerute de construcţia barajului. La cota 834, la punctul numit Vidraru, unde se va afla coronamentul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat şi organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălţime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai economică în comparaţie cu alte variante studiate. Conducătorii de partid şi de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluţiile adoptate proiectanţii s-au călăuzit atît de principiul economicităţii, cît şi de cel al obţinerii unui grad ridicat de siguranţă a construcţiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumuseţea sălbatică a cheilor Argeşului a fost sporită de mîna omului cu noi înfăptuiri, înfruntând natura aspră, căţărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golaşe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oțel ale macaralelor-funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriaşul scut de 500 000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeţii coboară apoi în vatra barajului pentru a asista la un eveniment important în istoria şantierului : începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, şeful acestui şantier, prezintă organizarea lucrărilor ; în jur, sute de constructori aşteaptă cu nerăbdare. Din înălţimi, pe cablurile macaralei este coborîtă prima benă. Cu ea coboară muncitorul benist Alexandru Ojog, un veteran al marilor şantiere ale socialismului, şi inginerul Ladislau Rakoşi, unul din îndrăzneţii constructori care au adus o contribuţie de seamă la pregătirea mij-loacelor mecanizate pentru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „şcoala“ Bicazului pe care Argeşul le-o îmbogăţeşte necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantităţi de beton, în aplauzele întregii asistenţe „şarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej felicită pe constructorii şantierului baraj, le urează succes în muncă şi îi asigură că partidul şi guvernul îi vor sprijini şi pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiţii această lucrare de mare proporţie. Este vizitat apoi şantierul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeţi în adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeşului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stîncă , este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, şeful şantierului, şi Emil Nicolau dau explicaţii amănunţite. Sute de constructori au muncit cu abnegaţie, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuş Traian, Moşneguţu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Mihai şi alţii sunt bine cunoscute pentru realizările obţinute. Irimuş Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tovarăşului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredinţate brigăzii sale. Oaspeţii sînt conduşi apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua, cale de peste 11 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii şi realizărilor constructorilor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanţa şi frumuseţea acestei munci, arătînd că pentru proiectanţii şi constructorii hidrocentralei acest şantier este un prilej de valorificare a priceperii şi capacităţii lor creatoare, de dobîndire a unor mari satisfacţii. La ieşirea din subteran, ca şi pretutindeni ,în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de dragoste şi ataşament, ovaţionînd îndelung pentru partid şi guvern. Vizita conducătorilor de partid şi de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forţe sporite pentru ridicarea în cele mai bune condiţii a acestei măreţe construcţii a socialismului. După aceea, oaspeţii au vizitat Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin terasări şi plantări cu viţă de vie, a unor terenuri slab productive, însoţiţi de tov. Nicolae Giosan, primvicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, şi de directorul staţiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid şi de stat s-au deplasat la terasele Golească şi Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2 000 ha de terenuri. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în staţiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri şi a arătat că ea trebuie continuată şi dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeş — la Piteşti, Curtea de Argeş şi în numeroase alte localităţi — populaţia, aflînd despre vizita conducătorilor de partid şi de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, salutîndu-i cu puternice urale şi oferindu-le flori. La Casa agronomului din Ştefăneşti a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid şi de stat, miniştri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere şi specialişti, constructori şi proiectanţi ai hidrocentralei de pe Argeş, specialişti de la Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti. (Agerpres) In galeriile uzinei subterane , un grup de muncitori oferă oaspeţilor buchete de flori. In drum spre anul din şantierele barajului Un moment important a început batonulei la baraj In interiorul ziarului: • Adunări de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de bază din şcoli (pag. 2-a). • Gh. Vlad: Nu se admit abateri... (pag. 2-a). • V. Vîntu: A fi arhitect (pag. 3—4). • Ştiinţă şi tehnică pentru toţi: Ing. D. Raicu — Cînd maşinile vor „înţelege“ graiul şi scrisul... (pag. 4-a). • Sport (pag. 5-a). 9 Z. Crăciun: Pe șantierele septenaiului (pag. 5-a). Pregătiri pentru perioada de iarnă FIENI (coresp. „Scînteii“). Muncitorii fabricii de ciment din Fieni fac pregătiri temeinice pentru bunul mers al procesului de producţie în perioada de iarnă. La cariera de calcar de la Lespezi şi în depozitul fabricii au fost create stocuri însemnate de calcar , stocul de calcar de la baza carierei se va ridica în luna viitoare la peste 200 000 tone. Pentru buna funcţionare a autobasculantelor care lucrează în carieră s-au construit adăposturi şi s-au adus piese de schimb necesare. In vederea asigurării producţiei cu marnă, recent a fost deschisă o nouă carieră în punctul Dealul Sima, care se află în apropierea fabricii. Şi în domeniul transportului au fost luate măsuri pentru ca acesta să funcţioneze cît mai bine în perioada de iarnă. In gospodăriile de stat în ultima perioadă, viteza zilnică de lucru la semănat a fost depăşită în aproape toate trusturile Gostat. Potrivit datelor primite la Trustul central al gospodăriilor agricole de stat, pînă la 17 octombrie s-a însămînţat grîul pe o suprafaţă reprezentînd aproape 80 la sută din plan. In unităţile aparţinînd trusturilor Suceava, Feteşti, Călăraşi, Sînnicolau Mare şi altele, grîul a fost semănat pe mai bine de 92 la sută din suprafaţa planificată. Conducerile gospodăriilor agricole de stat urmăresc îndeaproape aplicarea tuturor măsurilor menite să asigure obţinerea unor producţii sporite de grîu în anul viitor: pregătirea patului germinativ, fertilizarea solului, o densitate de plante corespunzătoare etc. Se desfăşoară în ritm susţinut şi recoltarea porumbului. Pînă la aceeaşi dată, porumbul fusese cules de pe 90 la sută din suprafaţa ocupată de această cultură în gospodăriile de stat. (Agerpres) Pe bulevardul „Republicii“ din Turnul Severin Industria uşoară 1963 In primele 9 luni ale anului Colectivele din întreprinderile industriei uşoare se străduiesc să realizeze o producţie cît mai mare, să satisfacă gusturile exigente ale cumpărătorilor, realizînd îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de uz casnic şi alte produse într-o gamă mereu mai variată şi de o calitate tot mai bună. In primele 9 luni ale acestui an, în industria uşoară planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 103,3 la suta. In această perioadă, productivitatea muncii a crescut cu 2,5 la sută faţă de plan. Au fost realizate peste plan 878 000 mp ţesături subţiri de in şi cînepă, 1216 tone fire tip bumbac, 2 900 000 mp ţesături din bumbac, 408 000 mp ţesături din mătase, 1 271 000 perechi de ciorapi din bumbac, confecţii din ţesături în valoare de aproape 113 milioane lei, 717 000 perechi de încălţăminte cu feţe din piele şi multe altele. Tehnica nouă Şi în industria uşoară tehnica nouă capătă o extindere tot mai mare, întreprinderile fiind înzestrate în continuare cu maşini şi utilaje din cele mai moderne. Astfel, în sectorul industriei bumbacului, numărul războaielor automate de ţesut va creşte pînă la sfîrşitul acestui an cu încă 550. Modernizarea maşinilor din filaturile de bumbac a creat totodată posibilitatea extinderii producţiei de fire fine, subţiri (pieptănate). Tehnica nouă îşi spune cuvîntul şi în sectorul industriei de tricotaje. Au fost montate sau sunt în curs de montare 100 de maşini dublu-cilindru pentru ciorapi de calitate superioară, sute de maşini de tricotat lină şi bumbac, maşini circulare de tricotat ciorapi fără cusătură etc. Noile utilaje permit, pe lingă creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi lărgirea sortimentelor. La secţia de finisaj a Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti se vor vopsi în acest an 100 tone de fire sintetice supraelastice, din care se produc 5 milioane de perechi de ciorapi. Fabricile din sectorul industriei de încălţăminte au fost înzestrate în acest an cu 5 linii tehnologice moderne. In fabricile de pielărie au intrat în funcţiune secţii noi, înzestrate cu utilaje de mare productivitate. La fabrica „Flacăra roşie“ din Capitală a fost modernizată tăbăcăria minerală, unde s-au montat linii continue dotate cu haspele basculante, maşini de seruit, egalizat, prese hidraulice de călcat etc. Productivitatea muncii este în prezent cu peste 30 la sută mai mare decît în vechea tăbăcărie. Sunt în curs şi lucrări de modernizare la tăbăcăria vegetală a fabricii „Pionierul" din Capitală şi la alte fabrici din sector. Anul acesta, în sectorul industriei sticlăriei, 55,1 la sută din totalul producţiei s-a realizat pe maşini automate. Cercetătorii în sprijinul producţiei Specialiştii institutelor de cerce, ţări textile şi pielărie, care ţin de Ministerul Industriei Uşoare, desfăşoară o activitate rodnică în sprijinul producţiei, pentru mărirea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Inginerii şi tehnicienii celor două institute au elaborat o serie de procese tehnologice noi, care se aplică în producţie. Printre acestea se numără procesul de prelucrare a firelor şi fibrelor sintetice de diferite tipuri, procedeul tehnologic de reducere a contracţiei ţesăturilor la spălare, fabricaţia pieilor-lac, a pieilor cu faţa corectată etc. Boxul cu faţa corectată are o rezistenţă dublă faţă de pieile obţinute după vechile procedee. In prezent, în cele două institute se cercetează noi probleme a căror rezolvare va contribui la îmbunătăţirea calităţii produselor, la îmbogăţirea sortimentelor. Colecţia anului viitor Pentru anul viitor, în sectorul industriei bumbacului au fost create pînă în prezent 200 de noi contexturi de ţesături, precum şi 300 de desene noi, în aproximativ 2 500 de poziţii coloristice. Fiecare desen este realizat în mai multe combinaţii de culori. Colecţia pregătită pentru primul semestru al anului 1964 de către ţesătoriile de bumbac cuprinde un număr însemnat de articole cu finisaje superioare, un volum, sporitde ţesături din fire fine (pieptănate), mai multe articole destinate copiilor. Mecanizatorii şi recolta „Bine pregătit profesional, îngrijeşte şi foloseşte exemplar tractorul şi maşinile. Dar el nu este doar mecanic şi mînuitor al volanului. Are temeinice cunoştinţe agrotehnice ; nu e nevoie decît să-i dai ordinul de lucru şi eşti sigur că va face treabă bună. Şi încă ceva : se orientează foarte bine pe teren. Dacă vede că o lucrare n-o să iasă cum trebuie, încearcă diferite metode şi o scoate la capăt. De cînd a început semănatul, i s-a încredinţat, ca şi în alţi ani, să execute această lucrare care cere multă pricepere şi simţ de răspundere“. Aceste aprecieri se referă la mecanizatorul Cristache Drăcineanu şi au fost făcute zilele trecute de către inginerul şef al gospodăriei agricole de stat Malu din regiunea Bucureşti. Mergînd în gospodăriile de stat şi colective poţi auzi asemenea aprecieri despre numeroşi tractorişti. Tov. Alexandru Badea, preşedintele G.A.C. din comuna Sf. Gheorghe, raionul Urziceni, are numai cuvinte de laudă despre tractoriştii David Bracle, Gheorghe Stoica şi ceilalţi din brigăzile permanente repartizate de S.M.T. Balaciu. „Rezultatele pe care le obţinem în sporirea recoltei se datoresc în mare măsură lucrărilor executate de tractorişti. Ei fac arătura, pregătirea terenului, semănatul, lucrări de întreţinere a culturilor, recoltarea cerealelor păioase. David Bracle a însămînţat singur cu grîu, în această campanie, peste 130 de hectare. Grîul semănat în primele zile ale epocii optime a răsărit des şi frumos, nu are nici un rînd lipsă“. In gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare din întreaga ţară lucrează peste o sută de mii de tractorişti. Ei au un rol hotărîtor în realizarea sarcinilor trasate de partid privind sporirea producţiei agricole. In mîinile lor se află maşinile şi tractoarele moderne cu care industria socialistă înzestrează agricultura şi care constituie baza tehnică a mecanizării proceselor de producţie în această importantă ramură a economiei naţionale. De hărnicia, priceperea şi disciplina în muncă a tractoriştilor depinde folosirea întregii capacităţi a maşinilor şi tractoarelor pentru executarea lucrărilor la timpul optim şi la un înalt nivel agrotehnic. Veştile primite la redacţie din întreaga ţară arată că în aceste zile mecanizatorii din gospodăriile de TOAMNA PE OGOARE stat şi S.M.T.-uri obţin succese însemnate la semănatul griului. Folosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi maşinilor, mecanizatorii din gospodăriile de stat din cadrul trusturilor Hunedoara, Sînnicolau Mare, Feteşti, Braşov, Suceava şi Călăraşi au însămînţat cu grîu, pînă la 14 octombrie, între 84 şi 76 la sută din suprafeţele planificate. Realizări însemnate au obţinut la semănat mecanizatorii din S.M.T.-urile care deservesc gospodăriile colective din raioanele Săveni, Făurei, Urziceni, Lehliu, Slobozia, Timişoara şi multe altele. Este deosebit de important, de asemenea, că în toamna aceasta mecanizatorii execută lucrările de pregătire a terenului şi semănatul la un nivel calitativ superior faţă de anii trecuţi, ceea ce dovedeşte că au crescut calificarea şi simţul lor de răspundere. Fiecare mecanizator este direct interesat să execute lucrările la timp şi de bună calitate, căci de aceasta depinde cîştigul său. După cum se ştie, calificativele „excepţional“ sau „foarte bine“ acordate lucrărilor executate cu ocazia recepţionării contribuie la creşterea cîştigului mecanizatorilor prin premiile ce se dau, iar calificativul „slab“ sau cerinţa de a reface lucrarea diminuează cîştigul, producînd totodată pagube gospodăriei. Mecanizatorii din S.M.T., în marea majoritate membri ai gospodăriei colective unde muncesc, sunt interesaţi să facă lucrări de cea mai bună calitate şi pentru faptul că de aceasta depinde creşterea veniturilor gospodăriei şi ale membrilor familiilor lor. Acum, în campania de însămînţări, cînd se pune baza recoltei de cereale de anul viitor, s-a semnalat însă că în unele unităţi agricole maşinile şi tractoarele nu sunt folosite din plin, iar calitatea lucrărilor lasă de dorit fie din cauza organizării defectuoase a muncii, fie că oamenii cărora li s-au încredinţat maşinile şi tractoarele sunt slab pregătiţi sau nu-şi fac conştiincios datoria. La G.A.C. Boroaia, din raionul Fălticeni, tractoriştii au executat arături bolovănoase, iar la G.A.C. Iacobeni, unele tractoare au stat nefolosite din cauză că conducerea S.M.T. Cîmpia Turzii n-a luat măsuri pentru înlăturarea rapidă a defecţiunilor ivite în timpul lucrului. Asemenea lipsuri nu se întîlnesc acolo unde mecanizatorii îşi cunosc birje meseria şi nu se împacă cu lucrul de mîntuială. Controlul calităţii lucrărilor este o sarcină de mare răspundere a specialiştilor din gospodăriile de stat şi gospodăriile colective. Inginerul agronom trebuie să fie tot timpul pe cîmp, să-i îndrume pe mecanizatori şi să controleze cu exigenţă calitatea lucrărilor, să ia măsuri să se folosească numai seminţe de bună calitate, selecţionate şi tratate. Or, în unele gospodării colective din regiunea Iaşi inginerii agronomi nu acordă atenţia cuvenită îndeplinirii acestor obligaţii. La G.A.C. Rînzeşti şi Popeni, în toiul semănatului, inginerii agronomi lipsesc des din gospodării, la G.A.C. Ruginoasa inginerul nu controlează cum se fac lucrările. Datorită lipsei de preocupare a consiliilor de conducere şi a inginerilor, în unele gospodării nu s-a selecţionat şi tratat întreaga cantitate de sămînţă. Bine au procedat mecanizatorii care lucrează la G.A.C. Totoeşti, Flămînzi, Băiceni cînd au refuzat să însămînţeze grîu şi secară fără buletin de analiză sau neselecţionat. Consiliile agricole au datoria să ia măsuri pentru înlăturarea acestor lipsuri. Terminarea semănatului la vreme şi în bune condiţii agrotehnice, executarea în continuare a arăturilor adînci pe toate suprafeţele ce vor fi însămînţate în primăvară, necesită, pe de o parte, eforturi susţinute din partea mecanizatorilor, iar pe de altă parte o mai bună organizare a muncii, un sprijin temeinic din partea conducerilor de unităţi şi a specialiştilor. Cerinţele pe deplin îndreptăţite ca mecanizatorii să execute lucrările la timp şi de bună calitate trebuie să fie însoţite de măsuri care să le asigure condiţii corespunzătoare de muncă şide odihnă. Colectiviştii, care au interesul să obţină recolte sporite, trebuie să acorde sprijinul mecanizatorilor, grăbind recoltatul şi eliberarea terenului, organizîndu-şi cît mai bine munca la deservirea maşinilor. Cu mai multă grijă trebuie să se ocupe conducerile S.M.T. şi G.A.S. de organizarea muncii,de aprovizionarea brigăzilor pe tarlale cu piese de schimb, carburanţi şi lubrifianţi, de înlăturarea operativă a defecţiunilor ivite. Colectivizarea agriculturii în ţara noastră a creat condiţiile cele mai prielnice pentru creşterea continuă a producţiei agricole pe baza mecanizării complexe a lucrărilor, chimizării şi aplicării cuceririlor ştiinţei agricole şi experienţei înaintate. In aceste condiţii, mecanizatorul este o figură centrală în agricultură, soarta recoltei este în cea mai mare măsură în mîinile lui. In gospodăriile agricole de stat, el mînuieşte tractoa- NENUŢA (Continuare în pag. V-a) La Fabrica de sticlă „Pădurea Neagră“-Crişana. Muncitoarea Matilda Josefic controlînd finisajul unui lot de abajururi ce urmează să ia calea magazinelor de desfacere. (Foto : AGERPRES) Lucrări de restaurare a Ateneului De cîtva timp, Ateneul R. P. Româno are aspectul unui șantier : se desfășoară lucrări de restaurare a acestui monument arhitectonic al Capitalei. Vor fi efectuate lucrări la intrarea principală, punîndu-se în valoare întreaga arhitectură a rotondei, se va restaura ornamentaţia din holul mare şi holul scării de onoare, iar garderoba va fi reamenajată. Importante lucrări se vor efectua în sala de concerte : se va face consolidarea ornamentelor aplicate pe cupolă, scena va primi un nou fundal, care acoperă orga de concerte, se va monta mobilier nou etc. Instalaţiile electrice din întreaga clădire vor fi refăcute, fiind mult îmbunătăţită iluminarea sălii de concerte printr-un sistem modern cu orgi de lumină. In etapa a II-a a lucrărilor vor fi restaurate cele două săli de concerte de la subsol, va fi modernizată uzina termică ș.a.