Scînteia, decembrie 1963 (Anul 32, nr. 6093-6123)

1963-12-01 / nr. 6093

Nr 6093 COMUNICAT COMUN (Urmare din pag. I-a) Ele au subliniat in mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegaţii şi prin contacte intre re­prezentanţii celor două ţări in toate domeniile de ac­tivitate economică şi socială, să colaboreze la analiza­rea tuturor problemelor a căror rezolvare poate con­tribui la adincirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti multilaterale dintre Republica Populară Romină şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. II Analizind situaţia internaţională, delegaţiile au constatat cu satisfacţie identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două ţări cu privire la principalele probleme internaţionale, cum sunt proble­mele asigurării păcii şi realizării coexistenţei paşnice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismu­lui, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea pro­blemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistenţa paşnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegaţii au reafirmat că lupta pentru pace şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţio­nale litigioase este cea mai importantă sarcină a tutu­ror forţelor progresiste şi iubitoare de pace din lume, in primul rînd a ţărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacţie că în relaţiile interna­ţionale au survenit schimbări pozitive, înregistrindu-se anumite progrese către o destindere a încordării inter­naţionale. Guvernele celor două ţări au salutat înche­ierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzi­cerea experienţelor nucleare în atmosferă, Cosmos şi sub apă şi l-au apreciat ca un succes al politicii de pace şi coexistenţă, un pas pe calea rezolvării problemei de­zarmării. Conştiente că în lumea actuală mai există încă forţe puternice care se opun unei astfel de evo­luţii a relaţiilor internaţionale, cele două dele­gaţii au căzut de acord că trebuie să se depună în con­tinuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai menţinut, ci şi consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Romină şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordă o deosebită importanţă creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare şi ra­­chete, în diferite regiuni ale globului şi constată cu satisfacţie că această idee este însuşită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegaţii au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăţi şi colaborării multilaterale corespunde in­tereselor tuturor ţărilor şi popoarelor din această parte a lumii şi au căzut de acord să depună în continuare Belgrad, 30 noiembrie 1963. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înţe­legeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate şi interes reciproc şi asigurarea unui progres nestingherit pentru toate ţările şi popoa­rele reprezintă o cerinţă imperioasă a contemporanei­tăţii, ambele delegaţii au scos în evidenţă necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală, pe aceste baze, a relaţiilor economice in­ternaţionale. In acest sens, ele au constatat că există obligaţii şi interese internaţionale generale ca ţările slab dezvoltate să fie ajutate să-şi dezvolte cit mai rapid forţele lor economice potenţiale. Din partea lor, Republica Populară Romină şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sînt hotărîte ca, in conformitate cu posibilităţile lor, să contribuie la progresul econo­mic al ţărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegaţii subliniază, in legătură cu aceasta, însemnătatea viitoa­rei conferinţe a Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dez­voltare şi şi-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfăşurarea cit mai reuşită a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale este indisolubil le­gată de cauza păcii, Republica Populară Romină şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă cu hotărîre pentru lichidarea cît mai grabnică, în spi­ritul rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, a tutu­ror formelor de colonialism şi neocolonialism. Delegaţiile au efectuat un schimb tovărăşesc de pă­reri privind problemele mişcării muncitoreşti interna­ţionale în lupta pentru pace şi socialism. In legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unităţii acesteia, a unităţii tuturor forţelor socialismului şi progresului pe baza egalităţii în drepturi şi a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare ţară socia­listă îşi aduce propria contribuţie la îmbogăţirea ex­perienţei comune a construcţiei socialiste, cele două delegaţii au subliniat utilitatea şi necesitatea unor a­­semenea schimburi prieteneşti şi deschise de păreri. Exprimîndu-şi hotărîrea de a dezvolta multilateral relaţiile reciproce dintre Republica Populară Romină şi Republica Socialistă F­ederativă Iugoslavia, cele două guverne sunt convinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei păcii și socialismului. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Popu­lare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a invitat pe preşedintele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Re­publica Populară Romină. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia IOSIP BROZ TITO Semnarea convenţiilor romîno-iugoslave privind Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Pier BELGRAD 30 (Agerpres). — Sîm­bătă dimineaţa la Vocea Executivă Federativă a R.S.F. Iugoslavia a a­­vut loc semnarea convenţiilor ro­­mîno-iugoslave privind Sistemul hi­droenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Convenţiile se referă la e­­laborarea proiectului, execuţia lu­crărilor, stabilirea valorii investiţii­lor şi decontarea reciprocă, exploa­tarea sistemului Porţile de Fier şi la alte probleme în legătură cu reali­zarea şi exploatarea sistemului. Din partea română convenţiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi e­­nergiei electrice, iar din partea iu­goslavă de Bogoliub Stoia­novici membru al Vecei Executive a R. S Serbia. La semnare au fost de faţă Aurel Mălnăşan, ambasadorul R. P. Ro­míne la Belgrad, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. Creşte numărul depunătorilor la C. E. C. In „Săptămîna economiei", unită­ţile C.E.C. au înregistrat un număr sporit de depunători. In numai cîteva zile oamenii muncii din Ca­pitală au depus la unităţile C.E.C. economii în sumă de peste 8 milioa­ne lei. Unitatea din Calea Şerban Vodă a înregistrat pe libretele de economii şi obligaţiuni C.E.C. peste 300 000 lei.­­ La ghişeul C.E.C. din gospodăria agricolă de stat Roşia, 90 la sută din totalul salariaţilor economisesc cu regularitate o parte din venitu­rile lor. în a patra zi a „Săptămînii economiei“ ei au depus 11 000 lei. Cu ce consumuri specifice se lucrează (Urmare din pag. I-a) materiale este normarea tehnico­­ştiinţifică a consumului lor, in aşa fel incit să corespundă cît mai mult posibilităţilor reale ale întreprinde­rilor. Stabilirea unor norme de con­sum juste, care să ţină seama de experienţa înaintată obţinută in lupta pentru economii, are o mare însemnătate, căci numai astfel se pot folosi mai bine materialele, se poate înlătura risipa. Numai aseme­nea norme pot mobiliza colectivele de muncitori şi tehnicieni la folosi­rea celor mai chibzuite metode de prelucrare a materiei prime, între­prinderile noastre au obţinut succe­se însemnate în această direcţie, in special la produsele de serie, dar este necesar ca acţiunea începută să fie dusă cu mai multă hotărîre. să cuprindă şi materiile prime şi mate­rialele la care nu sînt stabilite nor­me de consum prin planurile de dezvoltare a economiei naţionale sau departamentale. O importantă premisă în îmbună­tăţirea folosirii resurselor de mate­rii prime şi materiale, în reducerea consumurilor specifice este justa or­ganizare a aprovizionării tehnico­­materiale. In întreprinderile cons­tructoare de maşini, lipsa unor la­minate de anumite dimensiuni obli­gă să se folosească altele, de dimen­siuni mai mari, ceea ce duce la creşterea consumului de metal, la o iraţională încărcare a utilajului şi la cheltuieli de forţă de muncă de prisos etc. Tot pentru buna gospo­dărire şi economisire a metalelor este nevoie să se dea atenţia cuve­nită organizării judicioase a opera­ţiilor de debitare, extinzîndu-se me­todele avansate de croire complexă şi reducîndu-se la minimum de­­şeurile. Un alt factor de reducere a consu­murilor specifice îl constituie îm­bunătăţirea calităţii materiilor pri­me, materialelor şi semifabricatelor, elaborarea unor tehnologii optime de fabricaţie. Eforturile muncitori­lor, inginerilor şi tehnicienilor tre­buie îndreptate spre elaborarea de tehnologii optime de fabricaţie a diferitelor produse, avîndu-se în ve­dere atît cerinţele sporite de materii prime ale economiei naţionale, cît şi politica economică a statului privind atragerea în circuitul economic şi valorificarea raţională a tuturor re­surselor materiale ale ţării. Mari re­zerve de reducere a consumurilor specifice există în întreprinderile industriale prin reducerea procentu­lui de rebuturi. Problema economisirii energiei electrice ocupă un loc central în ca­drul activităţii întreprinderilor. In acest domeniu există mari rezerve şi posibilităţi care se cer mai larg valorificate. La uzinele „Republica“ din Bucureşti consumul specific de energie electrică s-a redus în ulti­mii ani cu 17,5 la sută. Limitarea mersului în gol la maşini, reducerea puterii motoarelor supradimensiona­te, micşorarea pierderilor de energie în cabluri, instalarea unor motoare electrice care au pierderi proprii mai mici, buna întreţinere şi repa­rare a agregatelor etc — sunt doar cîteva căi folosite aici pentru uti­lizarea cu spirit gospodăresc a ener­giei electrice. Un alt domeniu în care există re­zerve mari de reducere a consumu­rilor specifice este cel al utilizării raţionale a lemnului. Pe şantierele de construcţii de locuinţe, prin folo­sirea covoarelor din policlorură de vinil, a pardoselilor din dale PVC se economisesc însemnate cantităţi de parchet lamelar. Prin turnarea betoanelor în cofraje din placaje bacheliuizate, care prezintă avanta­jul că pot fi utilizate de mai multe ori, şi înlocuirea materialului lemnos folosit la susţinerea cofrajelor de la planşee cu schelete metalice, con­structorii din regiunea Braşov au redus consumul de material lemnos la mai puţin de jumătate pe fiecare apartament. Economiile realizate astfel, de la începutul acestui an şi pînă acum, se ridică la 1 300 mc de lemn. Acţiunea de economisire a lemnului în combinatele de indus­trializare, în mine, la liniile de cale ferată, în construcţii, este deosebit de însemnată pentru întreaga noas­tră economie naţională. Economii însemnate se pot obţine şi prin buna gospodărire a combus­tibilului şi lubrifianţilor, micşorarea pe toate căile a pierderilor de orice fel. In primele 7 luni ale anu­lui 1963, prin perfecţionarea proce­selor tehnologice, captarea tuturor scurgerilor de produse petroliere, pierderile de ţiţei şi produse pe­troliere au fost reduse la rafinăria Brazi-Ploieşti cu mai bine de 3 300 de tone. Intr-o singură lună la De­poul C.F.R.-Tecuci, prin remorcarea trenurilor cu tonaj sporit şi întreţi­nerea termotehnică a locomotivelor s-au economisit peste 280 tone de combustibil. In industria uşoară de asemenea, există posibilităţi pentru economisi­rea bumbacului, a linei fine şi se­­mifine. Textiliştii din Buhuşi, acor­­dînd atenţie folosirii raţionale a materiei prime şi a semifabricatelor, au economisit, în ultimele 3 luni, peste 2 500 kg de lină fină şi semi­­fină, 1 100 kg de lină groasă, peste 5 000 kg de fire cardate şi pieptă­nate. Intr-o serie de întreprinderi textile există încă mari posibilităţi de folosire cu spirit gospodăresc a materiei prime, mai ales prin redu­cerea procentului de cupoane. Ridicarea permanentă a calificării şi specializării cadrelor, precum şi extinderea iniţiativelor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor contri­buie, în mod substanţial, la creşterea volumului şi îmbunătăţirea calităţii producţiei, la reducerea consumuri­lor specifice de materii prime, ma­teriale şi combustibil. Prin aceasta se creează condiţii din ce în ce mai bune pentru economisirea resurselor materiale, în vederea reducerii con­tinue şi sistematice a preţului de cost al produselor industriale. sz Intri­a I­NFORMAŢII PLECAREA DELEGAŢIEI DE ACTIVIŞTI AI P.S.U.G. In ziua de 28 noiembrie a.c. de­legaţia de activişti ai P.S.U.G. con­dusă de tov. Lothar Oppermann, şe­ful Secţiei Invăţămînt a C.C. al P.S.U.G. a fost primită la C.C. al P.M.R de tovarăşii Vasile Dinu, şef de secţie la C.C. al P.M.R., Traian Pop, şef adjunct de secţie la C.C. al P.M.R., şi de activişti cu munci de răspundere ai C.C. al P.M.R. Au fost de faţă tovarăşii Jean Livescu şi Costin Nădejde, adjuncţi ai minis­trului învăţămîntului. In dimineaţa zilei de 29 noiembrie a.c. delegaţia de activişti ai P.S.U.G. a plecat spre patrie. La aeroport au fost conduşi de tovarăşii Vasile Dinu, Jean Livescu, Costin Nădejde, de activişti ai C.C. al P.M.R., precum şi de ambasadorul R.D.G. la Bucureşti, Anton Ruh. PRIMIREA DE CĂTRE VICEPREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, GOGU RADULESCU, A AMBASADORULUI INDIEI ŞI A SENATORULUI ITALIAN GINO ZANNINI Sîmbătă 30 noiembrie 1963, vice­preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Gogu Rădulescu, a primit în audien­ţă de prezentare pe noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al In­diei la Bucureşti, R. R. F. Khim­ani. Sîmbătă dimineaţa Gogu Rădu­lescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a primit în audienţă pe senatorul Gino Zannini, care se află în ţara noastră în fruntea unei mi­siuni economice italiene. A fost de faţă dr. Alberto Paveli Fontana, ministrul Italiei la Bucu­reşti. La întrevedere a participat Victor Ionescu, ministrul comerţului exte­rior. A avut loc o convorbire asupra relaţiilor economice dintre R P. Ro­mina şi Italia şi perspectivele lor de dezvoltare pe o perioadă mai lungă. Sîmbătă seara au plecat în Italia prof. Nicolae Giosan, prim vicepre­şedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, directorul Institutului central de cercetări agricole, şi prof. David Davidescu, şeful secţiei invă­­ţămînt şi propagandă a Consiliului Superior al Agriculturii, pentru a participa la cel de-al II-lea Con­gres Mondial al cercetărilor agrico­le, care va avea loc la Roma între 2—5 decembrie. ★ Sîmbătă dimineaţă a părăsit Ca­pitala, îndreptîndu-se spre Belgrad, o delegaţie a U.A.S.R. condusă de secretarul Consiliului, Ignat Alexan­dru, care la invitaţia Uniunii Stu­denţilor Iugoslavi va face o vizită în R.S.F. Iugoslavia. ★ Soprana Maria Tauberova, apre­ciată solistă a primei scene lirice din R. S. Cehoslovacă, care între­prinde un nou turneu în ţara noas­tră, şi-a dat concursul sîmbătă la spectacolul cu opera „Rigoletto“ la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Româno, interpretînd rolul Gildei. Ea a avut ca parteneri pe Ion Piso (ducele de Mantua), Petre Ştefă­­nescu-Goangă (Rigoletto), Nicolae Rafael (Sparafucile), Mihaela Botez (Madalena), Nicolae Florei (Monte­­rone). Conducerea muzicală a spectaco­lului a aparţinut dirijorului Cornel Trăilescu. (Agerpres) Ministrul afacerilor externe al R. P. Romíné va face o vizită în Austria La invitația ministrului afaceri­lor externe al Austriei, dr. Bruno Kreisky, ministrul afacerilor ex­terne al R. P. Romíné, Corneliu Mă­­nescu, va face o vizită în Austria , între 10—15 decembrie 1963. Vizita constituie un răspuns la vizita fă­cută în R. P. Romînă la începutul lunii iulie a. c. de către ministrul afacerilor externe al Austriei. (Agerpres) ..»vljyj'l* '.‘.v.».*/ vi-tv*’ '.Vi.v.Vi ,v0?.va­­jKv...;«j .v.;«;vK$*!ț*i*î m mumm M *4» ^giîjriry Olga Szabó învingătoare la Paris PARIS 30 (Agerpres). — Congresul jubiliar al Fe­deraţiei internaţionale de scrimă, Înfiinţată cu 50 de ani în urmă, s-a Încheiat la Paris cu o interesantă competiţie, in care s-au întîlnit campionii mondiali din ultimii ani. Asalturile disputate în prezenţa unui public numeros au prilejuit un spectacol sportiv de Înaltă clasă, aplaudat la scenă deschisă. La floretă femei şi-au disputat victoria Olga Sza­bó (R.P. Romină), cam­pioană mondială în 1962, şi Ildikó Rejtő (R.P. Unga­ră), campioană mondială pe 1963. A Învins Olga Szabó cu 8 tuşe la 6. După întrecere, sportiva romină a fost felicitată de Maurice Herzog, unalt co­misar pentru problemele tineretului şi sportului din Franţa, care a asistat la concurs. In celelalte probe au cîştigat următorii ■■ floretă bărbaţi — Jean Claude Magnan (Franţa), campion in 1963; spadă — István Kausz (R.P. Ungară), cam­pion în 1962; sabie — Zoltán Horvath (R. P. Un­gară), campion in 1962. In cadrul congresului său, Federaţia internaţio­nală de scrimă a hotărlt ca pe viitor Criteriul mondial al tineretului să poarte denumirea de Cam­pionatul mondial al tine­retului. Sub noul său nume viitoarea întrecere a tinerilor scrimeri va avea loc la Budapesta in­tre 27—30 martie 1964. De asemenea, Congresul a atribuit federaţiei sovieti­ce Cupa salant „Albert Feyerck" pentru efortul depus în ultimii 10 ani în scopul dezvoltării scrimei In U.R.S.Scit și pentru succesele repurtate la campionatele mondiale. Azi în Capitală GIMNASTICĂ. Sala Dinamo, între orele 10—13 și 17,30—19,30, întreceri în cadrul campionatelor republicane. ȘAH. — Prima rundă a campi­onatului republican masculin. Sala din str. Mihai Vodă nr. 2, de la ora 16,30. BASCHET. — Primele meciuri ale campionatelor republicane : de la ora 8 în sala Floreasca • Voinţa — Voinţa Braşov (femn.) ; Ştiinţa — Ştiinţa Cluj (femn.) ; Dinamo — Dinamo Oradea (masc.); VOLEI. — Meciuri în cadrul „Cupei F.R.V.“, în sala Giuleşti de la ora 8,30 : Dinamo — Voinţa Craiova (femn.) ; Ştiinţa — C.S.M. Sibiu (femn.) ; Rapid — Farul Constanţa (fem.) ; Steaua — Mi­nerul Bihor (masc.). CICLISM. — Ultimul ciclocros al anului. Startul la ora 9, din faţa întreprinderii poligrafice „13 Decembrie“. RUGBI. — Ştiinţa Timişoara — Precizia Săcele ; Farul Con­stanţa — Ancora Galaţi . Cuplaj pe stadionul Progresul ora 9,30. LISTA DE CÎŞTIGURI depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu cîștiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 30 NOIEMBRIE 1963 Ciştigurile revin întregi obligațiunilor de 200 lei. Obligațiunile de 100 lei, 50 lei și 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cistigurile de mai sus, în care este cuprinsă și valoarea nominală a o­­bligațiunilor cîștigătoare.­ ­ Oblig. Valoarea 2 a,. ciștigatoare cîștigurilor 00 0 ____________­­_______..... £c . seria or. parțială totală * 57.954 34 750110 75.000 1 13.735 19 50.000 50 000 * 12.287 08 25.000 25 000 1 39.844 24 10.000 10.000­­ 04.408 40 5.000 1 10.901 37 5.000 1 14.442 16 5.000 18.284 37 5.000 J 30.882 44 5.000 1 34.303 27 5.000­­ 4£'°12 11 5.000 1 58.480 02 5.000 40.000 Termi­nația seriei 60 568 49 2.000 60 779 28 2.000 60 902 05 . 000 860.000 600 20 50 800 600 57 08 800 600_________67 19________800 1.440.000 1.992 TOTAL 2.000.000 Talon nr. 10 ________jumătate_______ La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS, din 30 noiembrie 1963, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) G. I. L. 2) H. P. R. 3) Y. L. O. 4) Y. I. H. 5) I. W. F. 6) S. C. N. 7) Z. M. Z. 8) I. M. Z. Salvarea echipajului unui vas turc Marea Neagră a fost răscolită în ultimele zile de un vînt puternic. La 29 noiembrie, furtuna atinsese gra­dul 7. La staţia radio-coastă a por­tului Constanţa s-au recepţionat semnale S.­ S. Cargobotul turc „Abdulah" nemaiputind rezista fu­riei valurilor şi vîntului a eşuat pe litoralul romînesc la cîteva zeci de kilometri nord de portul Constanţa şi circa 300 metri de uscat în drep­tul satului Vadu. Căpitănia portu­lui Constanţa şi grupul de salvare din port au hotărît imediat salvarea echipajului. In dimineaţa zilei de 30 noiem­brie, cu ajutorul grupului de salvare de pe uscat, un elicopter al T.A.R.O.M -ului a început salvarea echipajului de pe vasul turc. Cei 22 membri ai echipajului, după o scurtă găzduire in satul Vadu, au fost transportaţi la Constanţa. (Agerpres) In sala Dinamo din Capitală a început ieri concursul de gimnas­tică in cadrul căruia vor fi atribuite titlu­rile campionilor indi­viduali ai ţării şi se vor desemna echipele campioane pe anul 1963. După exerciţiile impuse, la feminin conduce Sonia Iovan­a 37,55 puncte. In concursul masculin, primul loc este ocu­pat de Anton Kadar — 55,85 puncte. Pe echipe, în frunte se află Ştiinta Bucureşti la feminin şi Dinamo Bucureşti la masculin. In fotografie : Unul dintre finalişti, in pli­nă evoluţie la pa­ralele. (Foto : A. CARTOJAN) Pag. 3 TELEGRAME EXTERNE Şedinţa Comisiei permanente C. A. E. R. pentru statistică MOSCOVA 30 (Agerpres). — In­tre 26 şi 30 noiembrie a avut loc la Moscova cea de-a treia şedinţă a Comisiei permanente C.A.E.R. pen­tru statistică. La şedinţă au participat delega­ţiile ţărilor membre ale Consiliului: R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Mongolă, R. P. Polonă, R.P. Romină, R.P. Ungară, U.R.S.S. In calitate de observatori la şedinţă au asistat reprezentanţi din partea R.P.D. Coreene şi R. D. Vietnam. Comisia a analizat rezultatele ac­tivităţii în anul 1963, a discutat sar­cinile in domeniul statisticii şi a a­­probat planul activităţii sale pe anul viitor. Şedinţa comisiei s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă de unanimitate, prie­tenie şi colaborare frăţească. Proteste in Maroc împotriva arestării conducătorilor partidului comunist RABAT 30 (Agerpres). — Aresta­rea de către autorităţile marocane a conducătorilor C.C. al Partidului Comunist din Maroc, An­ Yata, Ab­del Salam Burgia şi Abdallah Laya­­chi, care se află de peste o lună în închisoare, stârneşte protestele opi­niei publice din Maroc. Se cere i­­mediata lor eliberare. Ziarul „Al-Mohafih“ continuă să publice telegrame şi scrisori în care reprezentanţii clasei muncitoare din Maroc, studenţi, cititori ai ziarului protestează împotriva arestării şi deţinerii ilegale a conducătorilor Partidului Comunist din Maroc. Ziarul cheamă poporul „să-şi mo­bilizeze forţele pentru a pune capăt ofensivei reacţionare a autorităţi­lor". Situaţia din Irak BAGDAD 30 (Agerpres).­­ Pos­tul de radio Bagdad a transmis un comunicat al guvernatorului militar general al Irakului, Rasid El Mos­­leh, prin care se acordă membrilor Gărzii naţionale baasiste, dizolvată de către actualul regim, un nou ter­men de predare a armelor. Potrivit comunicatului, orice persoană care pînă la 5 decembrie nu va preda armele autorităţilor este pasibilă de pedeapsa cu moartea. Totodată, autorităţile irakiene au deschis o serie de anchete asupra activităţii membrilor Gărzii naţio­nale. După cum anunţă agenţia France Presse, referindu-se la surse oficiale, comitetele speciale de an­chetă au primit împuterniciri de­pline pentru a înainta tribunalelor pe toţi acei care s-au făcut vinovaţi de încălcarea legilor. Agenţia M.E.N. anunţă că la 29 noiembrie şi-au reluat apariţia 7 ziare irakiene. După cum se știe, în urma evenimentelor din 18 no­iembrie, cînd actuala conducere a preluat puterea in Irak, guvernato­rul militar a emis un decret prin care a fost suspendată apariţia zia­relor şi revistelor. încheierea lucrărilor Comitetului G. L . T. GENEVA 30 (Agerpres). — La 29 noiembrie s-au încheiat la Geneva lucrările Comitetului G.A.T.T. (A­­cordul general asupra tarifelor va­male şi comerţului) consacrate pre­gătirii viitoarei Conferinţe a G.A.T.T. ce se va deschide la 4 mai 1964 pentru a discuta propunerea ameri­cană privind o reducere generală a tarifelor vamale dintre S. U. A. şi Piaţa comună. La sfîrşitul reuniunii a fost dat publicităţii un comunicat in care se subliniază că „anumite chestiuni, in special cele privind diferenţierile tarifare, nu au fost soluţionate“. Comitetul a adoptat doar un volu­minos document in care sunt rezu­mate cele două poziţii divergente privind eventuala reducere a tarife­lor vamale dintre S.U.A. şi ţările Pieţei comune. Potrivit agenţiei France Presse, acest document va fi înaintat guvernelor participante la negocieri şi Consiliului ministerial al celor „şase“ care se întruneşte la Bruxelles la începutul lunii decem­brie. După cum reiese din documentul a­­doptat, divergenţele se exprimă prin două puncte de vedere esenţiale : poziţia americană care preconizează o reducere tarifară „liniară“ în pro­porţie de 50 la sută vizînd aproape 90 la sută din mărfuri, şi punctul de vedere al celor „şase“ care pre­conizează o reducere tarifară „dife­renţiată“. O altă problemă care nu a fost soluţionată este aceea a includerii în viitoarele tratative a problemei pro­duselor agrare. Potrivit agenţiei France Presse, această problemă rămîne încă foarte „complexă“. „Cei şase, relevă France Presse, nu au căzut de acord asupra reglementării unei politici agrare comune, nici asupra calendarului care să permită instaurarea gradată de acum încolo în cadrul comunităţii a unor preţuri unice pentru cereale“. F­OTBAL Etapa a 12-a a campio­natului categoriei A la fotbal programează astăzi în Capitală meciul Dina­mo Bucureşti — Ştiinţa­ Timişoara, care se dis­pută cu începere de la ora 14.15, pe stadionul Repu­blicii. In ţară au loc următoa­rele întîlniri: Farul Con­stanta — Progresul Bucu­reşti , Dinamo Piteşti — Steagul Roşu Braşov; C.S.M.S. Iaşi — Rapid Bucureşti; Crişul Oradea - Siderurgistul Galaţi; Ştiinţa Cluj — Petrolul Ploieşti. Staţiile noastre de radio vor transmite, alterna­tiv, de la Constanţa şi Iaşi repriza a doua a me­ciurilor Farul—Progresul şi C.S.M.S.—Rapid. Trans­misia se va face pe pro­gramul I, incepînd din jurul orei 15. De pretutindeni ERNESTO LECUONA A ÎNCETAT DIN VIAŢA La Santa Cruz de Tenerife, în insulele Canare, a încetat din viaţă cunoscutul compozitor cubanez de muzică uşoară Ernesto Lecuona, în vîrstă de 68 de ani. Printre cele mai cunoscute compoziţii ale lui Lecuona se numără „Malaguena" şi „Siboney". Lecuona a fost un copil­­minune. El a dat primul său con­cert de pian la vîrsta de cinci ani, a scris prima sa compoziţie muzi­cală la 11 ani şi a absolvit conser­vatorul de muzică din Havana la vîrsta de 15 ani. CROCODILI PROTEJAŢI DE LEGE Numărul crocodililor în fluviile din Malaya a scăzut aşa de rapid, în special pe coasta occidentală, încît crocodilii au fost incluşi pe lista animalelor sub protecţie, care nu pot fi vînate fără permis. INZĂPEZIRI IN ALPI 15 din cele mai importante tre­cători din Alpi, între care St. Got­thard şi St. Bernard, au fost complet închise din cauza zăpezilor abun­dente. In munţii Jura, în trecătorile dintre Elveţia şi Franţa circulaţia întîmpină, de asemenea, dificultăţi. EXPEDIŢIE PE SCHIURI LA POLUL NORD 12 norvegieni, însoţiţi de IDO de cîini eschimoşi, organizează în pre­zent o expediţie pe schiuri la Polul Nord. Conducătorul expediţiei este Bjorn Staib, student la facultatea de ştiinţe economice din Oslo. A­­ceastă expediţie va fi prima care va încerca traversarea acestei suprafeţe glaciale pe uscat. Pînă în prezent în regiunea respectivă s-a ajuns nu­mai cu submarine nucleare sau avioane. Expediţia va pleca de la Ellesmere Land, coasta arctică a Canadei, şi va avea ca punct ter­minus Spitzbergen sau coasta Sibe­riei, în regiunea Severnaia Zemlia. Ea va străbate 1 500 de mile şi va dura 100 de zile. Nu va fi folosit nici un vehicul motorizat, cei 12 oameni ducîndu-şi echipamentul fie în rucsacuri, fie în sănii trase de cîini. S-A FURAT ÎNCĂ UN „RENOIR" Agenţia Reuter anunţă că la 28 noiembrie un alt tablou celebru — „Cap de copil“—al lui Renoir a fost furat din „Tooth’s Gallery“ din May­­fair (cartier londonez). Tabloul ale cărui dimensiuni sunt de aproxima­tiv 15/13 cm a fost sustras dintr-o expoziţie, după ce fusese achiziţio­nat la un preţ de 3 600 de lire ster­line. După cum relevă agenţia, furtul s-a produs în ciuda măsurilor excepţionale de precauţie luate de poliţia londoneză pentru apărarea operelor de artă.

Next