Scînteia, august 1964 (Anul 33, nr. 6335-6365)

1964-08-02 / nr. 6336

Alături de colectivele din toate ramurile economiei naţionale, mun­citorii, tehnicienii şi inginerii în­treprinderilor din industria alimen­tară desfăşoară larg în aceste zile întrecerea socialistă, hotărîţi să cinstească marea sărbătoare a eli­berării ţării cu realizări cit mai în­semnate, însufleţiţi de hotărîrea re­centă cu privire la mărirea salarii­lor, ei muncesc pentru a da numai produse de calitate superioară, a uti­liza şi valorifica cu maximum de efi­cienţă materia primă, a realiza sor­timente care să întrunească cele mai bune aprecieri din partea consuma­torilor, a folosi cît mai bine utilajele noi, moderne, cu care au fost şi sunt continuu dotate unităţile de indus­trie alimentară. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI Graficele întrecerii socialiste ! | REALIZĂRI ALE COLECTIVELOR ÎNTREPRINDERILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Sala de comandă automată a Combinatului de panificaţie şi morarit din Constanta Foto : M. Andreescu Cu mijloace tehnice moderne CONSTANŢA (coresp. „Scînteii").— Combinatul de panificație şi morărit din Constanţa se numără printre cele mai moderne şi importante obiective industriale realizate în ultimul timp în industria noastră alimentară. Intrat nu de mult în funcţiune, noul combinat întîmpină marea sărbătoare a elibe­rării marii cu realizări deosebite. In condiţiile în care procesele teh­nologice decurg automat, s-ar părea că omul, contribuția sa, în întrecere, la perfecţionarea procesului de produc­ţie, la obținerea de rezultate tot mai bune este minimă. Lucrurile nu stau tocmai aşa. Operatorul Petra Vîjîială supraveghează cu atenţie be­­culeţele mici, roşii, care, fiecare, in­dică un moment în procesul teh­nologic de morărit şi panificaţie. Aten­ţia, priceperea cu care el „conduce" aceste instalaţii automate sunt hotărî­­toare pentru buna desfăşurare a pro­ducţiei. Chirilă Sadadlischi, cu echipa sa de mecanici, stă permanent între automate. La orice păcănit, cît de mic, care i se pare suspect, intervine. In cursul lunii iulie, instalaţiile n-au avut nici o oprire din cauza vreunei defec­ţiuni tehnologice. Minutele, secun­dele sunt folosite astfel din plin. Realizările obţinute sunt remarca­bile. In ultimele 2 luni au fost date peste plan 187 tone făină şi 182 tone produse de panificaţie. O dată cu aceasta s-a îmbunătăţit simţilar calitatea făinii şi a celorlalte produse realizate aici. Fotó : R. Costin LA „FLORA“ în plin sezon de producţie Secţiile Fabricii de conserve „Flora", răspîndite în Capitală, sunt specializate în fabricarea con­servelor de legume, fructe sau carne. în aceste zile de însufleţită întrecere în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării pa­triei, „Flora" e în plină cam­panie de producţie. Realizările colectivului acestei întreprinderi bucureştene, pe şapte luni, sunt demne de reţinut. Planul pro­ducţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 106 la sută, din care la legume — 105 la sută, la fructe — 100 la sută şi la conserve din carne — 123 la sută, iar producti­vitatea muncii a crescut cu 2 la sută faţă de prevederi. Intr-una din secţiile fabricii se produc conserve din mază­re, fasole, roşii etc. Ca ur­mare a înzestrării acesteia cu două linii moderne de prelucra­re, cu 5 maşini de curăţat fa­sole, cu încă 8 autoclave de steri­lizare, capacitatea de producţie a secţiei a sporit cu 40 la sută; pro­cesul de producţie este în mare parte mecanizat şi automatizat. Multe dintre utilajele instalate — printre care şi linia de prelucrare a mazării (fotografia din stînga sus) se datoresc folosirii, în acest an, a 2 000 000 lei credite de mică mecanizare. Secţia de conserve „Griviţa". După ce au primit certificatul de calitate de la laboratorul între­prinderii, miile de cutii cu conser­ve sunt depozitate pe categorii (fo­tografia din stînga jos). De aici sunt apoi expediate beneficiarilor. LUCRĂRILE AGRICOLE DE VARĂ Recoltarea cerealelor păioase se a­­propie de sfîrşit. In aceste zile se strînge recolta de pe ultimele supra­feţe în regiunile din centrul şi nor­dul ţării. Mecanizatorii şi colectiviş­tii au concentrat acum toate mijloa­cele pentru terminarea în cel mai scurt timp a treierişului, a arăturilor de vară. Pînă la 30 iulie, potrivit datelor Consiliului Superior al Agri­culturii, au fost arate peste 1 100 000 ha din care circa 200 000 ha au fost însămînţate cu plante furajere. Su­prafeţe mai mari au fost arate în regiunile Galaţi, Dobrogea, Banat, Ploieşti, Bucureşti şi Oltenia. în această perioadă, în zonele muntoase a continuat recoltarea fî­­neţelor naturale. Pînă acum s-au co­sit aproape 1 000 000 ha, ceea ce re­prezintă 75 la sută din suprafaţa fî­­neţelor naturale. Strînsul şi depozita­rea finului se apropie de sfîrşit în regiunile Crişana, Oltenia şi Banat. In săptămîna următoare este ne­cesar să se lucreze în continuare cu toate mijloacele la arăturile de vară, acordîndu-se o grijă deosebită cali­tăţii acestei lucrări şi fertilizării so­lului. Totodată, trebuie să se inten­sifice condiţionarea seminţelor, veri­ficarea acestora în laboratoarele re­­­­gionale şi să se organizeze desfăşu­rarea în cît mai bune condiţii a re­coltării şi valorificării legumelor şi fructelor, strângerea şi depozitarea nutreţurilor. (Agerpres) Aproape 200 000 de ha arate in regiunea Bucureşti Mecanizatorii din staţiunile de ma­şini şi tractoare, colectiviştii şi lucrăto­rii gospodăriilor de stat din regiune continuă cu intensitate efectuarea ară­turilor de vară. Datorită bunei folosiri a parcului de tractoare, organizării schimbului II pe un număr mai mare de maşini s-a reuşit ca pînă în prezent să se efectueze arături pe circa 200 000 hectare. Aceasta reprezintă peste 30 la sută din suprafaţa planificată. în gos­podăriile colective din raioanele Călă­raşi, Olteniţa, Feteşti şi Slobozia au fost arate cele mai mari suprafețe. In ziarul de azi • Ziua marinei R. P. Romíne : Sf. Neagu — Departe în larg (pag- 2-a) • In Capitală : D. Tîrcob — Lu­crări edilitare (pag. 3-a) • Din viaţa culturală Internaţio­nală (pag. 3-a) • Un ţes presărat cu sute de cra­tere — Amănunte asupra ima­ginilor înregistrate de ,,Ran­­ger~7” pe suprafaţa Lunii (pag. 4-a) D­in #3*ss#ă fear« Producţie sporită de metal TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii"). — Oţelarii de la Combinatul siderur­gic din Reşiţa au obţinut în luna iu­lie cea mai mare producţie de oţel din istoria combinatului, cei mai buni indici de utilizare. In această lună ei au dat peste plan aproape 5 000 de tone de oţel. Cu această cantita­te, oţelarii de aici şi-au îndeplinit angajamentul de a realiza în plus, în cinstea zilei de 23 August, 16 000 tone de oţel, producînd de la înce­putul anului şi pînă acum 18 500 de tone metal peste prevederile planu­lui. Succese Însemnate au obţinut şi jurnaliştii. De la Începutul anului şi pînă în prezent el au realizat peste sarcina planificată mai bine de 10 500 tone fontă. Acest succes este cu atît mai însemnat cu cit întreaga cantitate de fontă elaborată peste plan este realizată numai cu cocs economisit. In cele 7 luni care s-au încheiat, laminatorii Reşiţei au înscris şi ei realizări deosebite, dînd peste plan 11 500 tone laminate finite. In aceeaşi perioadă la uzinele Oţelul Roşu au fost realizate în plus 8 650 tone de oţel şi 8 700 tone laminate. „Săptămîna poeziei“ Sîmbătă s-a deschis Săptămîna poeziei, închinată celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Cu acest prilej, în diferite localităţi din ţară au avut loc şezători literare. La clubul staţiunii Techirghiol, în faţa a numeroşi oameni ai mun­cii, poeţii Eugen Jebeleanu, Ci­cerone Theodorescu, Victor Tul­bure, Adrian Maniu, Vlaicu Barna, Emilia Căldăraru, George Dan, Tom­a George Maiorescu şi aloi membri ai Uniunii Scriitorilor, pre­cum şi ai cercurilor literare din re­giunea Dobrogea, au citit din lucră­rile lor închinate partidului, reali­zărilor din patria noastră în cei 20 de ani de la 'Mb­er­tune. " Expoziţia unor şcoli profesionale La grupul şcolar „Unirea“ din Ca­pitală, strada Zborului nr. 7, s-a deschis o expoziţie cu materiale di­dactice realizate de elevii şcoli­lor profesionale, tehnice şi tehnice de maiştri din reţeaua Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini : machete, desene, grafice privind di­ferite utilaje, maşini, instalaţii, unelte şi dispozitive, cu explicaţii asupra modului cum funcţionează sau cum se folosesc în procesul de producţie. Cuvîntul de deschidere al expoziţiei a fost rostit de ing. Vasile Alexandrescu, adjunct al mi­nistrului industriei construcțiilor de mașini. Vizita delegaţiei guvernamentale romine in Franţa PARIS 1 Trimisul special Ager­pres M. Moarcăş transmite : Cu re­cepţia de la Ambasada romînă din Paris, de vineri seara, strălucită manifestare care a reunit un mare număr de personalităţi ale vieţii po­litice, culturale, ştiinţifice şi econo­mice, partea oficială a programului vizitei delegaţiei guvernamentale ro­mâne în Franţa s-a încheiat. Sîmbătă dimineaţa, membrii dele­gaţiei, Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedintele Consi­liului de Miniştri, şi Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, însoţiţi de Jean Louis Pons, amba­sadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Franţei la Bucureşti, şi de dr. Victor Dimitriu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române la Paris, precum şi de reprezentanţi ai Ministerului Afa­cerilor Externe Francez, au plecat într-o călătorie de două zile pe va­lea Loarei. La ora 9:15, coloana maşinilor ofi­ciale a părăsit Hotelul Crillon, reşedinţă rezervată oaspeţilor ro­­mâni, îndreptîndu-se spre frumoasa regiune din inima Franţei. De o parte şi de alta a autostrăzii, care leagă două din cele mai mari de­partamente ale Franţei — Sena şi Loara — peisajul prezintă o armo­nioasă îmbinare de imagini şi cu­lori. Maşinile străbat distanţa din­tre Paris şi Orléans pe şoseaua ce şerpuieşte printre majestuoşii mes­teceni şi stejari ai cunoscutei pă­duri Fontainebleau, printre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitoreşti, caracteristice aces­tei regiuni, înconjurate cu nenumă­rate grădini de flori şi verdeaţă. Primul popas este făcut la caste­lul din Gien, la o depărtare de 150 km de Paris. La sosire, membrii de­legaţiei române au fost întîmpinaţi de Pierre Dupuch, prefectul Depar­tamentului Loara, şi de alţi repre­zentanţi ai autorităţilor locale. La Orléans, oraşul Ioanei d’Arc, oaspeţii români au făcut un scurt popas în faţa marii catedrale Saint Pierre du Martroi, monumentală construcţie datînd din secolul al XVI-lea. Numeroşi locuitori ai ora­şului, cît şi turişti aflaţi în trecere prin Orléans, au salutat pe oaspeţii români. Ziua de sîmbătă s-a încheiat­ cu vizitarea a două dintre cele mai re­prezentative castele ale văii Loarei: Chambord şi Cheverny. Membrii delegaţiei guvernamentale române au vizitat cele două mari castele, ascultînd amplele explicaţii privind originala lor construcţie şi istoricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oas­peţii au asistat la un spectacol „Son et Turniere“, o împletire ingenioasă de lumină şi sunet stereofonic, cu ajutorul cărora, în plină noapte, cas­telul este prezentat în toată splen­doarea sa, scoţîndu-se, în acelaşi timp, în evidenţă, detalii arhitectu­rale şi artistice ce nu pot fi uşor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, mem­brii delegaţiei guvernamentale ro­mâne vor continua călătoria pe va­lea Loarei. ★ PARIS 1 (Agerpres). — Sîmbătă dimineaţa, delegaţia guvernamen­tală română condusă de Ion Gheor­ghe Maurer a depus o jerbă de flori la Zidul federaţilor din cimitirul Père Lachaise, pe mormântul lui Maurice Thorez, fost președinte al Partidului Comunist Francez. Azi ZIUA MARINEI R. P. ROMÍNÉ TELEGRAME Cu ocazia sărbătorii naţionale a Liberiei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat preşedintelui Liberiei, William Vacanarat Shadrach Tubman, o telegramă prin care transmite felicitări cordiale şi sincere urări pentru prosperitatea şi pacea poporului liberian. In telegrama de răspuns, preşedintele Liberiei a exprimat sincerele sale mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române pentru felicitările şi urările adresate. „Realitatea ilustrată“ şi replica prezentului Am făcut o călătorie ciudată. Ciu­dată pentru că peisajele îmi păreau cunoscute şi totuşi străine. Ceahlăul se profila pe cerul senin cu aceeaşi temeritate, dar la poalele lui nu scli­pea oglinda lacului de acumulare. Am călătorit apoi de-a lungul lito­ralului într-un autobuz hodorogit „10 locuri pe scaun, 10 locuri în picioa­re", zguduit de hîrtoape, sufocat de praf, înconjurat de o „priveliște asia­tică". La Mangalia m-a întîmpinat „minaretul modest răsărind dintr-un talmeş-balmeş de căsuţe făcute din lut"... In continuarea straniei călătorii am poposit în Capitală surprins de vastitatea şi atmosfera periferiilor, iar în cartierul Floreasca am văzut uliţele inundate de ploi. Ciudată călătorie ! Aproape că nu-ţi vine a crede că în urmă doar cu două-trei decenii peisajele pe care memoria le refuză acum constituiau o acută și foarte palpabilă realitate. Realitatea altei lumi. In această lume am călătorit In ultimele zile, nu o dată surprins, răs­foind paginile unei reviste de care cei mai vîrstnici își amintesc : „Rea­litatea ilustrată*. Ce realitate ilustra această revistă ? „Pentru cei ce s-au alarmat în ul­timul timp de proporţiile pe care le ia la sate flagelul pelagrei, ziarele au adus zilele acestea o veste îm­bucurătoare . S-a format o societate „Soia“ re­­luîndu-se astfel propaganda pentru introducerea acestei miraculoase plante la noi în ţară". Informaţia şi-ar fi avut umorul său involuntar, dacă în continuare articolul n-ar fi surprins imagini de un condensat tragism : „Numai în judeţul Gorj o statistică recentă înregistrează peste patru mii de pelagroşi !" (R. I. nr. 407/7.XI.934). Dacă pentru populaţia rurală se găsise această „soluţie salvatoare" ce perspective se deschideau însă tinerilor şomeri intelectuali ? „Universităţile scot torente întregi de titraţi, care în criza actuală mor de foame cu licenţa în buzunar. Su­ferim de hipertrofie intelectuală..." (R. I. nr. 347/25.III.1934). Şi aici, soluţiile erau ilustra­te în mod convingător : doi tineri ti­traţi aplecaţi pe o masă cizmăreas­­că, un altul în faţa unei maşini ru­dimentare etc. Şi pentru ca să ajun­gă aici, unii dintre ei depuneau e­­forturi epuizante : „La ora unu după amiază intru în atelier, ca să ies la nouă. Să nu vă închipuiţi că atunci iau drumul spre casă. Am două me­ditaţii pe care le sfîrşesc abia la ora unsprezece. Apoi îmi văd de mine preparîndu-mi cursurile pentru a doua zi" — declara unui reporter Aurel Birsan, student la politehnică, (nr. 388/1.VII. 1934). Politehnica... Revista publica o statistică a repartizării studenţilor pe facultăţi. Din aproape 30 000 de studenţi în toată ţara, 12 000 erau înscrişi la drept, 6 500 la litere şi fi­lozofie iar în coada clasamentului se afla tocmai politehnica. La 10 a­­vocaţi — 1 inginer. Se pare că in­dustria frazelor cunoștea o anume dezvoltare. împotriva „hipertrofiei intelectua­le" se luau însă unele măsuri pre­ventive. „Acum au Început să se pună fel de fel de piedici școlari­lor... Un examen de bacalaureat im­plică sacrificii materiale penibile...". Taxe mari, lipsa cadrelor didac­tice şi a localurilor d­e şcoală — a­­cestea erau constatările revistei­ în preajma deschiderii anului de învă­­ţămînt. (nr. 400/23.IX.934). ...Peisajul romînesc. Fiind o publi­caţie ilustrată, imaginea se afla la loc de cinste în paginile revistei. Artişti ai aparatului fotografic, prin­tre care acel reporter şi poet al pe­liculei, Berman, surprindeau sub un­ghiuri şi lumini inedite priveliştile oferite cu atîta generozitate de na­tura patriei noastre. Munţii şi câm­piile, Dunărea şi Marea încîntau pri­virea sub culorile schimbătoare ale anotimpurilor. Două pagini de pei­saj estival te invitau la munte şi la mare cu un ton uşor biblic : „Feri­ciţi acei care-şi pot petrece vilegia­tura la munte !*, „Fericiţi acei care-şi pot petrece vilegiatura la mare !". Se pare că aceste paradisuri teres­tre erau destul de greu accesibile. Dar în ce măsură era litoralul un paradis ? în afară de „marile" ho­teluri Grand şi Neptun prezentate ca ultimă senzaţie a Eforiei, şi de alte cîteva în celelalte staţiuni, litoralul îşi păstra frumuseţea frustă a origi­nii sale geologice. Trista „realitate ilustrată" oglindea adeseori peisajul bucureştean. Cu un umor cam dureros, scriitorul Fe­lix Aderca îşi intitula articolul: „Bucureşti, Parisul Balcanilor — Cînd vom avea o Capitală ?", ca să con­state mai departe că „frumuseţea Capitalei e încă sporadică* şi să Paul DIACONESCU (Continuare în pag. II-a) O uliţă din cartierul Floreasca de altădată.­ (Fotografie apărută în ,,Realitatea ilustrată“ nr. 369 din 19 II 1934) —şi replica realităţii de azi: noul cartier Floreasca Astăzi este Ziua Marinei H. P. Române, sărbătoare tradiţională, prilej pentru echipajele navelor noastre militare de a-şi exprima încă o dată dragostea fierbinte faţă de patria socialistă, faţă de partid şi guvern, hotărîrea de a-şi îndeplini cu cinste misiunile ce le sunt încredinţate

Next