Scînteia, august 1964 (Anul 33, nr. 6335-6365)
1964-08-02 / nr. 6336
Alături de colectivele din toate ramurile economiei naţionale, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderilor din industria alimentară desfăşoară larg în aceste zile întrecerea socialistă, hotărîţi să cinstească marea sărbătoare a eliberării ţării cu realizări cit mai însemnate, însufleţiţi de hotărîrea recentă cu privire la mărirea salariilor, ei muncesc pentru a da numai produse de calitate superioară, a utiliza şi valorifica cu maximum de eficienţă materia primă, a realiza sortimente care să întrunească cele mai bune aprecieri din partea consumatorilor, a folosi cît mai bine utilajele noi, moderne, cu care au fost şi sunt continuu dotate unităţile de industrie alimentară. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI Graficele întrecerii socialiste ! | REALIZĂRI ALE COLECTIVELOR ÎNTREPRINDERILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Sala de comandă automată a Combinatului de panificaţie şi morarit din Constanta Foto : M. Andreescu Cu mijloace tehnice moderne CONSTANŢA (coresp. „Scînteii").— Combinatul de panificație şi morărit din Constanţa se numără printre cele mai moderne şi importante obiective industriale realizate în ultimul timp în industria noastră alimentară. Intrat nu de mult în funcţiune, noul combinat întîmpină marea sărbătoare a eliberării marii cu realizări deosebite. In condiţiile în care procesele tehnologice decurg automat, s-ar părea că omul, contribuția sa, în întrecere, la perfecţionarea procesului de producţie, la obținerea de rezultate tot mai bune este minimă. Lucrurile nu stau tocmai aşa. Operatorul Petra Vîjîială supraveghează cu atenţie beculeţele mici, roşii, care, fiecare, indică un moment în procesul tehnologic de morărit şi panificaţie. Atenţia, priceperea cu care el „conduce" aceste instalaţii automate sunt hotărîtoare pentru buna desfăşurare a producţiei. Chirilă Sadadlischi, cu echipa sa de mecanici, stă permanent între automate. La orice păcănit, cît de mic, care i se pare suspect, intervine. In cursul lunii iulie, instalaţiile n-au avut nici o oprire din cauza vreunei defecţiuni tehnologice. Minutele, secundele sunt folosite astfel din plin. Realizările obţinute sunt remarcabile. In ultimele 2 luni au fost date peste plan 187 tone făină şi 182 tone produse de panificaţie. O dată cu aceasta s-a îmbunătăţit simţilar calitatea făinii şi a celorlalte produse realizate aici. Fotó : R. Costin LA „FLORA“ în plin sezon de producţie Secţiile Fabricii de conserve „Flora", răspîndite în Capitală, sunt specializate în fabricarea conservelor de legume, fructe sau carne. în aceste zile de însufleţită întrecere în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, „Flora" e în plină campanie de producţie. Realizările colectivului acestei întreprinderi bucureştene, pe şapte luni, sunt demne de reţinut. Planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 106 la sută, din care la legume — 105 la sută, la fructe — 100 la sută şi la conserve din carne — 123 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 2 la sută faţă de prevederi. Intr-una din secţiile fabricii se produc conserve din mazăre, fasole, roşii etc. Ca urmare a înzestrării acesteia cu două linii moderne de prelucrare, cu 5 maşini de curăţat fasole, cu încă 8 autoclave de sterilizare, capacitatea de producţie a secţiei a sporit cu 40 la sută; procesul de producţie este în mare parte mecanizat şi automatizat. Multe dintre utilajele instalate — printre care şi linia de prelucrare a mazării (fotografia din stînga sus) se datoresc folosirii, în acest an, a 2 000 000 lei credite de mică mecanizare. Secţia de conserve „Griviţa". După ce au primit certificatul de calitate de la laboratorul întreprinderii, miile de cutii cu conserve sunt depozitate pe categorii (fotografia din stînga jos). De aici sunt apoi expediate beneficiarilor. LUCRĂRILE AGRICOLE DE VARĂ Recoltarea cerealelor păioase se apropie de sfîrşit. In aceste zile se strînge recolta de pe ultimele suprafeţe în regiunile din centrul şi nordul ţării. Mecanizatorii şi colectiviştii au concentrat acum toate mijloacele pentru terminarea în cel mai scurt timp a treierişului, a arăturilor de vară. Pînă la 30 iulie, potrivit datelor Consiliului Superior al Agriculturii, au fost arate peste 1 100 000 ha din care circa 200 000 ha au fost însămînţate cu plante furajere. Suprafeţe mai mari au fost arate în regiunile Galaţi, Dobrogea, Banat, Ploieşti, Bucureşti şi Oltenia. în această perioadă, în zonele muntoase a continuat recoltarea fîneţelor naturale. Pînă acum s-au cosit aproape 1 000 000 ha, ceea ce reprezintă 75 la sută din suprafaţa fîneţelor naturale. Strînsul şi depozitarea finului se apropie de sfîrşit în regiunile Crişana, Oltenia şi Banat. In săptămîna următoare este necesar să se lucreze în continuare cu toate mijloacele la arăturile de vară, acordîndu-se o grijă deosebită calităţii acestei lucrări şi fertilizării solului. Totodată, trebuie să se intensifice condiţionarea seminţelor, verificarea acestora în laboratoarele regionale şi să se organizeze desfăşurarea în cît mai bune condiţii a recoltării şi valorificării legumelor şi fructelor, strângerea şi depozitarea nutreţurilor. (Agerpres) Aproape 200 000 de ha arate in regiunea Bucureşti Mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare, colectiviştii şi lucrătorii gospodăriilor de stat din regiune continuă cu intensitate efectuarea arăturilor de vară. Datorită bunei folosiri a parcului de tractoare, organizării schimbului II pe un număr mai mare de maşini s-a reuşit ca pînă în prezent să se efectueze arături pe circa 200 000 hectare. Aceasta reprezintă peste 30 la sută din suprafaţa planificată. în gospodăriile colective din raioanele Călăraşi, Olteniţa, Feteşti şi Slobozia au fost arate cele mai mari suprafețe. In ziarul de azi • Ziua marinei R. P. Romíne : Sf. Neagu — Departe în larg (pag- 2-a) • In Capitală : D. Tîrcob — Lucrări edilitare (pag. 3-a) • Din viaţa culturală Internaţională (pag. 3-a) • Un ţes presărat cu sute de cratere — Amănunte asupra imaginilor înregistrate de ,,Ranger~7” pe suprafaţa Lunii (pag. 4-a) Din #3*ss#ă fear« Producţie sporită de metal TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii"). — Oţelarii de la Combinatul siderurgic din Reşiţa au obţinut în luna iulie cea mai mare producţie de oţel din istoria combinatului, cei mai buni indici de utilizare. In această lună ei au dat peste plan aproape 5 000 de tone de oţel. Cu această cantitate, oţelarii de aici şi-au îndeplinit angajamentul de a realiza în plus, în cinstea zilei de 23 August, 16 000 tone de oţel, producînd de la începutul anului şi pînă acum 18 500 de tone metal peste prevederile planului. Succese Însemnate au obţinut şi jurnaliştii. De la Începutul anului şi pînă în prezent el au realizat peste sarcina planificată mai bine de 10 500 tone fontă. Acest succes este cu atît mai însemnat cu cit întreaga cantitate de fontă elaborată peste plan este realizată numai cu cocs economisit. In cele 7 luni care s-au încheiat, laminatorii Reşiţei au înscris şi ei realizări deosebite, dînd peste plan 11 500 tone laminate finite. In aceeaşi perioadă la uzinele Oţelul Roşu au fost realizate în plus 8 650 tone de oţel şi 8 700 tone laminate. „Săptămîna poeziei“ Sîmbătă s-a deschis Săptămîna poeziei, închinată celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Cu acest prilej, în diferite localităţi din ţară au avut loc şezători literare. La clubul staţiunii Techirghiol, în faţa a numeroşi oameni ai muncii, poeţii Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Victor Tulbure, Adrian Maniu, Vlaicu Barna, Emilia Căldăraru, George Dan, Toma George Maiorescu şi aloi membri ai Uniunii Scriitorilor, precum şi ai cercurilor literare din regiunea Dobrogea, au citit din lucrările lor închinate partidului, realizărilor din patria noastră în cei 20 de ani de la 'Mbertune. " Expoziţia unor şcoli profesionale La grupul şcolar „Unirea“ din Capitală, strada Zborului nr. 7, s-a deschis o expoziţie cu materiale didactice realizate de elevii şcolilor profesionale, tehnice şi tehnice de maiştri din reţeaua Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini : machete, desene, grafice privind diferite utilaje, maşini, instalaţii, unelte şi dispozitive, cu explicaţii asupra modului cum funcţionează sau cum se folosesc în procesul de producţie. Cuvîntul de deschidere al expoziţiei a fost rostit de ing. Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini. Vizita delegaţiei guvernamentale romine in Franţa PARIS 1 Trimisul special Agerpres M. Moarcăş transmite : Cu recepţia de la Ambasada romînă din Paris, de vineri seara, strălucită manifestare care a reunit un mare număr de personalităţi ale vieţii politice, culturale, ştiinţifice şi economice, partea oficială a programului vizitei delegaţiei guvernamentale române în Franţa s-a încheiat. Sîmbătă dimineaţa, membrii delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, însoţiţi de Jean Louis Pons, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, şi de dr. Victor Dimitriu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române la Paris, precum şi de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe Francez, au plecat într-o călătorie de două zile pe valea Loarei. La ora 9:15, coloana maşinilor oficiale a părăsit Hotelul Crillon, reşedinţă rezervată oaspeţilor români, îndreptîndu-se spre frumoasa regiune din inima Franţei. De o parte şi de alta a autostrăzii, care leagă două din cele mai mari departamente ale Franţei — Sena şi Loara — peisajul prezintă o armonioasă îmbinare de imagini şi culori. Maşinile străbat distanţa dintre Paris şi Orléans pe şoseaua ce şerpuieşte printre majestuoşii mesteceni şi stejari ai cunoscutei păduri Fontainebleau, printre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitoreşti, caracteristice acestei regiuni, înconjurate cu nenumărate grădini de flori şi verdeaţă. Primul popas este făcut la castelul din Gien, la o depărtare de 150 km de Paris. La sosire, membrii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de Pierre Dupuch, prefectul Departamentului Loara, şi de alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. La Orléans, oraşul Ioanei d’Arc, oaspeţii români au făcut un scurt popas în faţa marii catedrale Saint Pierre du Martroi, monumentală construcţie datînd din secolul al XVI-lea. Numeroşi locuitori ai oraşului, cît şi turişti aflaţi în trecere prin Orléans, au salutat pe oaspeţii români. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu vizitarea a două dintre cele mai reprezentative castele ale văii Loarei: Chambord şi Cheverny. Membrii delegaţiei guvernamentale române au vizitat cele două mari castele, ascultînd amplele explicaţii privind originala lor construcţie şi istoricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oaspeţii au asistat la un spectacol „Son et Turniere“, o împletire ingenioasă de lumină şi sunet stereofonic, cu ajutorul cărora, în plină noapte, castelul este prezentat în toată splendoarea sa, scoţîndu-se, în acelaşi timp, în evidenţă, detalii arhitecturale şi artistice ce nu pot fi uşor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, membrii delegaţiei guvernamentale române vor continua călătoria pe valea Loarei. ★ PARIS 1 (Agerpres). — Sîmbătă dimineaţa, delegaţia guvernamentală română condusă de Ion Gheorghe Maurer a depus o jerbă de flori la Zidul federaţilor din cimitirul Père Lachaise, pe mormântul lui Maurice Thorez, fost președinte al Partidului Comunist Francez. Azi ZIUA MARINEI R. P. ROMÍNÉ TELEGRAME Cu ocazia sărbătorii naţionale a Liberiei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a adresat preşedintelui Liberiei, William Vacanarat Shadrach Tubman, o telegramă prin care transmite felicitări cordiale şi sincere urări pentru prosperitatea şi pacea poporului liberian. In telegrama de răspuns, preşedintele Liberiei a exprimat sincerele sale mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române pentru felicitările şi urările adresate. „Realitatea ilustrată“ şi replica prezentului Am făcut o călătorie ciudată. Ciudată pentru că peisajele îmi păreau cunoscute şi totuşi străine. Ceahlăul se profila pe cerul senin cu aceeaşi temeritate, dar la poalele lui nu sclipea oglinda lacului de acumulare. Am călătorit apoi de-a lungul litoralului într-un autobuz hodorogit „10 locuri pe scaun, 10 locuri în picioare", zguduit de hîrtoape, sufocat de praf, înconjurat de o „priveliște asiatică". La Mangalia m-a întîmpinat „minaretul modest răsărind dintr-un talmeş-balmeş de căsuţe făcute din lut"... In continuarea straniei călătorii am poposit în Capitală surprins de vastitatea şi atmosfera periferiilor, iar în cartierul Floreasca am văzut uliţele inundate de ploi. Ciudată călătorie ! Aproape că nu-ţi vine a crede că în urmă doar cu două-trei decenii peisajele pe care memoria le refuză acum constituiau o acută și foarte palpabilă realitate. Realitatea altei lumi. In această lume am călătorit In ultimele zile, nu o dată surprins, răsfoind paginile unei reviste de care cei mai vîrstnici își amintesc : „Realitatea ilustrată*. Ce realitate ilustra această revistă ? „Pentru cei ce s-au alarmat în ultimul timp de proporţiile pe care le ia la sate flagelul pelagrei, ziarele au adus zilele acestea o veste îmbucurătoare . S-a format o societate „Soia“ reluîndu-se astfel propaganda pentru introducerea acestei miraculoase plante la noi în ţară". Informaţia şi-ar fi avut umorul său involuntar, dacă în continuare articolul n-ar fi surprins imagini de un condensat tragism : „Numai în judeţul Gorj o statistică recentă înregistrează peste patru mii de pelagroşi !" (R. I. nr. 407/7.XI.934). Dacă pentru populaţia rurală se găsise această „soluţie salvatoare" ce perspective se deschideau însă tinerilor şomeri intelectuali ? „Universităţile scot torente întregi de titraţi, care în criza actuală mor de foame cu licenţa în buzunar. Suferim de hipertrofie intelectuală..." (R. I. nr. 347/25.III.1934). Şi aici, soluţiile erau ilustrate în mod convingător : doi tineri titraţi aplecaţi pe o masă cizmărească, un altul în faţa unei maşini rudimentare etc. Şi pentru ca să ajungă aici, unii dintre ei depuneau eforturi epuizante : „La ora unu după amiază intru în atelier, ca să ies la nouă. Să nu vă închipuiţi că atunci iau drumul spre casă. Am două meditaţii pe care le sfîrşesc abia la ora unsprezece. Apoi îmi văd de mine preparîndu-mi cursurile pentru a doua zi" — declara unui reporter Aurel Birsan, student la politehnică, (nr. 388/1.VII. 1934). Politehnica... Revista publica o statistică a repartizării studenţilor pe facultăţi. Din aproape 30 000 de studenţi în toată ţara, 12 000 erau înscrişi la drept, 6 500 la litere şi filozofie iar în coada clasamentului se afla tocmai politehnica. La 10 avocaţi — 1 inginer. Se pare că industria frazelor cunoștea o anume dezvoltare. împotriva „hipertrofiei intelectuale" se luau însă unele măsuri preventive. „Acum au Început să se pună fel de fel de piedici școlarilor... Un examen de bacalaureat implică sacrificii materiale penibile...". Taxe mari, lipsa cadrelor didactice şi a localurilor de şcoală — acestea erau constatările revistei în preajma deschiderii anului de învăţămînt. (nr. 400/23.IX.934). ...Peisajul romînesc. Fiind o publicaţie ilustrată, imaginea se afla la loc de cinste în paginile revistei. Artişti ai aparatului fotografic, printre care acel reporter şi poet al peliculei, Berman, surprindeau sub unghiuri şi lumini inedite priveliştile oferite cu atîta generozitate de natura patriei noastre. Munţii şi câmpiile, Dunărea şi Marea încîntau privirea sub culorile schimbătoare ale anotimpurilor. Două pagini de peisaj estival te invitau la munte şi la mare cu un ton uşor biblic : „Fericiţi acei care-şi pot petrece vilegiatura la munte !*, „Fericiţi acei care-şi pot petrece vilegiatura la mare !". Se pare că aceste paradisuri terestre erau destul de greu accesibile. Dar în ce măsură era litoralul un paradis ? în afară de „marile" hoteluri Grand şi Neptun prezentate ca ultimă senzaţie a Eforiei, şi de alte cîteva în celelalte staţiuni, litoralul îşi păstra frumuseţea frustă a originii sale geologice. Trista „realitate ilustrată" oglindea adeseori peisajul bucureştean. Cu un umor cam dureros, scriitorul Felix Aderca îşi intitula articolul: „Bucureşti, Parisul Balcanilor — Cînd vom avea o Capitală ?", ca să constate mai departe că „frumuseţea Capitalei e încă sporadică* şi să Paul DIACONESCU (Continuare în pag. II-a) O uliţă din cartierul Floreasca de altădată. (Fotografie apărută în ,,Realitatea ilustrată“ nr. 369 din 19 II 1934) —şi replica realităţii de azi: noul cartier Floreasca Astăzi este Ziua Marinei H. P. Române, sărbătoare tradiţională, prilej pentru echipajele navelor noastre militare de a-şi exprima încă o dată dragostea fierbinte faţă de patria socialistă, faţă de partid şi guvern, hotărîrea de a-şi îndeplini cu cinste misiunile ce le sunt încredinţate