Scînteia, septembrie 1964 (Anul 33, nr. 6366-6395)
1964-09-12 / nr. 6377
Anul XXXIV Nr. 6377 Sîmbăta 12 septembrie 1964 6 PAGINI - 30 BANI IN ZIARUL DE AZI. • Lucia Demetrius — Oameni care ţi-au găsit omul (pag. 3-a). • S. Fărcăşan — Despre flori (pag. 3-a). • Din lumea ştiinţei şi tehnicii (pag. 4-a). • Sport (pag. 5-a). • D. Minculescu — Grădinile iernii (pag. 5-a). • Răsfoind presa străină (pag. 5-a). • C. Ani — Documentar: Canada (pag. 6-a). PRODUCEREA SI FOLOSIREADin tocită ţara ECONOMICA Pentru asigurarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de nutreţuri de calitate superioară, de care depinde creşterea în continuare a efectivelor de animale şi a producţiei acestora, în regiunea noastră consiliile agricole au trecut la aplicarea de măsuri tehnice în vederea sporirii producţiei pe pajiştile naturale şi la plantele de nutreţ cultivate, precum şi la o folosire raţională a nutreţurilor produse. In trecut, producţiile de iarbă care se realizau erau mici, de 2 000—5 000 kg la ha. Vegetaţia era formată din plante puţin valoroase. Pentru remedierea acestei situaţii s-a trecut la aplicarea diferenţiată a unor măsuri în funcţie de zonele naturale şi în primul rînd la repartizarea şi planificarea judicioasă a suprafeţelor destinate producţiei de furaje. Extinderea culturilor valoroase In cîmpie, unde păşunile naturale erau în cea mai mare parte slab productive, cu sprijinul consiliilor agricole, gospodăriile colective au trecut la cultivarea lor cu plante de nutreţ valoroase după sistemul conveierului verde, creîndu-se totodată şi 45 păşuni model bine organizate. Pe baza rezultatelor obţinute în anii trecuţi pe păşunile model de la Coteana şi Curtişoara, raionul Slatina, şi la rotul semincer Curtea de Argeş, s-au stabilit sortimentele de culturi de plante de nutreţ pe zone şi raioane. Pentru nutreţ verde, în raioanele din sudul regiunii, în cadrul conveierului s-au recomandat în primul rînd : lucerna, porumbul furajer, iarba de Sudan, borceagul de primăvară, iar pentru extinderea perioadei de păşunat la începutul primăverii sau toamna tîrziu, secară şi orz de toamnă, sorg, dovleci şi pepeni furajeri. Suprafeţele cultivate cu plante de nutreţ pentru conveierul verde au crescut de la 8 471 ha în 1961, la 12 308 ha în 1963, iar în 1964 au ajuns la 16 085 ha. în marea majoritate a gospodăriilor colective din raioanele de sud au fost organizate parcele cu conveier verde cu scheme complete la unităţile care practicau acest sistem de mai mulţi ani şi aproape complete la unităţile la care acest sistem s-a introdus recent. In raionul Slatina, din iniţiativa consiliului agricol raional, în fiecare gospodărie colectivă s-au organizat conveier verde şi tabere de vară. Aplicarea în practică a indicaţiilor consiliilor agricole privind organizarea conveierului verde a dus la producţii mari la hectar , peste 20—25 mii kg masă verde, faţă de 2 000—3 000 kg la ha cît dădea păşunea naturală. Asemenea realizări s-au înregistrat la gospodăriile colective : Rîca, Pădureţi, Miroşi şi Izvoru, raionul Costeşti, Văleni, raionul Drăgăneşti, Piatra-Sat, Coteana, Mărgineni, Scorniceşti, Brebeni, Curtişoara şi altele din raionul Slatina etc. Bune rezultate dă măsura de a se cultiva plante furajere în intervalele dintre pomi. Pe întreaga regiune, în anul 1964, s-au însămînţat 7 887 ha cu plante de nutreţ printre pomi. De exemplu, gospodăria colectivă Văleni-Podgoria, din raionul Piteşti, cultivă printre pomi 50 ha borceag de primăvară pentru fîn. Buna gospodărire a nutreţurilor Se ştie că nu este suficient numai să se producă nutreţuri în cantităţi îndestulătoare şi de calitate superioară, ci este necesar ca acestea să fie folosite cît mai raţional în hrana animalelor. De aceea, în regiunea Argeş s-a extins în proporţie de masă organizarea taberelor de vară cu adăposturi, în imediata apropiere a culturilor din conveierul verde. La majoritatea taberelor de vară anima- A FURAJELOR lele stau în timpul zilei la umbra adăposturilor, libere sau legate. In taberele de vară nutrețurile sunt folosite în principal sub formă de masă verde cosită şi dată la iesle. După ce plantele din fiecare cultură avansează în creştere şi dezvoltare, nutreţurile sunt date tocate animalelor. O măsură pe cale de extindere în regiunea Argeş este şi hrănirea oilor în semistabulaţie. In acest caz, oile păşunează pe păşunile naturale, pe mirişti înainte de a fi arate şi chiar pe culturile duble cînd plantele sînt puţin crescute ; la tabăra de vară li se dă la iesle supliment de masă verde tocată, completîndu-se astfel întreaga cantitate prevăzută în raţie. Această metodă se foloseşte de cîţiva ani la G.A.C. Coteana, raionul Slatina. Ca urmare a aplicării unor asemenea măsuri tehnice şi organizatorice în ce priveşte producerea şi utilizarea nutreţurilor verzi, producţia de lapte la vaci s-a dublat în perioada de folosire a conveierului. în acest sens se evidenţiază gospodăriile colective Pădureţi, Izvoru, Rica, raionul Costeşti, Vişina şi Petreşti, raionul Găeşti, Văleni-Podgoria, raionul Piteşti, Brebeni, Curtişoara, Coteana, Mărgineni, raionul Slatina, şi multe altele. Seminţe pentru plante de nutreţ Consiliile agricole au dat o atenţie deosebită asigurării necesarului de seminţe pentru plantele furajere. Pe plan regional, există loturi semincere pentru plantele de nutreţ, organizate direct de consiliile agricole, în suprafaţă de 1 200 ha. în aceste loturi semincere se cultivă pentru sămînţă în primul rînd lucernă şi trifoi pe 301 ha, măzăriche de primăvară pe 135 ha, iarbă de Sudan şi iarbă grasă pe 202 ha şi alte culturi specifice fiecărui raion. Alături de aceste plante de nutreţ, în loturile semincere se mai cultivă pentru sămînţă şi graminee perene ca : timoftică, păiuş de livezi şi altele, iar din leguminoase : sparcetă, trifoi alb, trifoi hibrid necesare la reînsămînţarea şi supraînsămînţarea pajiştilor de deal şi munte. In afara celor 11 loturi semincere organizate direct de consiliile agricole, în fiecare gospodărie colectivă se opresc pentru sămînţă din culturile furajere suprafeţe ce însumează pe regiune circa 10 000 ha necesare pentru asigurarea cerinţelor proprii. Cu cîţiva ani în urmă, în gospodăriile colective, fiecărei brigăzi i se repartizau suprafeţe relativ mici din fiecare cultură furajeră, astfel că de cele mai multe ori ele erau neglijate. Ing. Deceniu MARINICĂ Ing. Mihai NICULESCU Consiliul agricol regional Argeș (Continuare în pag. II-a) Noi tipuri de transformatoare CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). La uzinele „Electroputere“ din Craiova au fost realizate anul acesta noi tipuri de transformatoare, cu caracteristici tehnice îmbunătăţite. La construcţia lor s-au folosit unele materiale mai ieftine, cu greutate mică şi rezistenţă sporită la eforturi electrodinamice. Primele loturi din cele 16 noi tipuri de transformatoare introduse în producţia de serie au o putere instalată între 100 şi 1 600 kVA la tensiunea între 6—36 kV. Pe lîngă avantajele amintite, noile tipuri de aparate realizează pierderi foarte mici de energie electrică. S-a calculat că la producţia anuală de transformatoare a uzinei, numai prin reducerea pierderilor de energie electrică se pot obţine în exploatare economii de circa 15 milioane lei. Deschiderea celei de-a XXIII-a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism Pe stadionul Republicii din Capitală, în faţa a mii de spectatori, s-a deschis vineri cea de-a XXIII-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism, la care participă echipele reprezentative ale R. P. Albania, R. P. Bulgaria, Greciei, R.S.F. Iugoslavia, Turciei şi R. P. Române. In tribuna oficială erau prezenţi membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la Bucureşti. Au participat, de asemenea, la festivitate reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale ţărilor balcanice şi alţi invitaţi. La ora 16:45, trompeţii anunţă începerea festivităţii de deschidere. In acordurile unui marş sportiv, pe pista stadionului intră coloana sportivilor, precedată de un grup de tinere îmbrăcate în costume naţionale româneşti. După ce defilează prin faţa tribunelor, echipele se aliniază pe gazonul stadionului. Un tînăr sportiv înalţă steagul tradiţional al Balcaniadelor de atletism, iar atletul român Şerban Ciochină rosteşte jurămîntul participanţilor la jocuri. Fanfara intonează imnurile de stat ale ţărilor participante şi în acelaşi timp se ridică drapelele celor 6 ţări balcanice. In numele tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, preşedintele Comitetului de onoare al Jocurilor Balcanice de la Bucureşti, în numele Comisiei de organizare a celei de-a XXIII-a Balcaniade de atletism, tov. Aurel Duma, preşedintele Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, adresează un călduros salut sportivilor veniţi să se întreacă pe stadionul Republicii din capitala Romîniei. Subliniind faptul că Jocurile Balcanice constituie un folositor schimb de experienţă, un mijloc de întărire a colaborării şi prieteniei dintre popoarele ţărilor balcanice, tovarăşul Aurel Duma a urat mult succes tuturor concurenţilor şi a declarat deschisă cea de-a XXIII-a ediţie a Balcaniadei de atletism. In pag. a V-a: relatări asupra desfăşurării întrecerilor sportive. Atleţii şi atletele s-au aliniat în ţaţa tribunelor Foto : M. Andreescu DRUM PRINTRE STâNCI Construcţia şoselei Bicaz — Poiana Teiului-Bistricioara Am lăsat în urmă barajul. Şoseaua înaintează acum printr-o regiune în care păduri de brazi şi stejari alternează cu splendide pajişti montane, brăzdate de pîraie vijelioase. Din valea Potociului maşina ia pieptiş una din cele mai mari pante ale traseului. Sus, în vîrf, se deschide panorama impresionantă a Ceahlăului şi a lacului de acumulare de la Bicaz. Frumuseţea acestui tablou este completată de însăşi construcţia noii şosele Bicaz — Poiana Teiului, o adevărată lucrare de artă. ...Prin formarea lacului de acumulare al hidrocentralei „V. I. Lenin", vechiul drum de pe Valea Bistriţei, în amonte de Bicaz, a trebuit să fie mutat; s-a construit un nou drum pe malul sting al lacului de acumulare, între Bicaz — Poiana Teiului — Bistricioara, în lungime de 52 km. Execuţia drumului pe un traseu nou a ridicat în faţa proiectanţilor şi constructorilor probleme tehnice complexe şi dificile. Deschiderea pîrtiilor şi executarea terasamentelor au cerut eforturi deosebite. Traversarea zonelor mlăştinoase s-a făcut, de multe ori, pe poduri oarbe din lemn sau pe saltele din bîrne. Pe pantele puternic înclinate, autovehiculele au lucrat ancorate. în zonele stîncoase drumul a fost deschis numai cu ajutorul dinamitei. Căţăraţi pe stînci, prinşi în frînghii, minerii au săpat puţuri adînci de 15-20 metri pentru a dinamita roca tare a muntelui şi a tăia în ea noul drum. Învingînd cu bărbăţie greutăţile, folosind soluţii curajoase, constructorii, au reuşit să termine prima etapă a lucrărilor cu circa 30 de zile mai devreme, după care au continuat lucrările de asfaltare. Pînă în prezent, au fost asfaltaţi 45 km de drum, urmînd ca restul, de 7 km, să se execute în cursul acestei luni. KM 1 + 500 Ing. L. Demeter, un bărbat ca la 30 de ani, vorbeşte cu multă căldură despre oameni, despre faptele lor curajoase, despre greutăţile învinse. — Vedeţi porţiunea aceea de drum cu ziduri de sprijin înalte ? Acolo am avut mult de furcă cu muntele. A fost una din zonele cele mai grele... La km 1+500 pe o lungime de 300 m se prăvălise circa 100 000 m.c. pămînt şi piatră. Trei luni s-a muncit ziua şi noaptea, într-un ritm intens. Oamenii nu s-au lăsat învinşi de greutăţile mari de care s-au izbit. S-a lucrat tot timpul în trei schimburi. S-a executat un întreg sistem de lucrări speciale pentru consolidarea versantului. Minerii, conduşi de Petre Leterna şi Doboş Sigismund, ca şi echipa de zidari a lui A. Şimandi şi-au arătat aici întreaga lor măiestrie. Prin aplicarea unor soluţii noi, îndrăzneţe, constructorii nu numai că au executat lucrarea într-un termen scurt, dar au realizat la acest punct de lucru şi o economie de 4 milioane lei. DE 500 DE ORI ÎNCONJURUL PĂMÎNTULUI Cîteva autobasculante au trecut grăbite pe lîngă noi. — Sînt cei din coloana IRTA Tg. Neamţ. Buni băieţi — spune ing. Eugen Anichiţei, şeful lotului Hangu. Şoferul a fost tot timpul o figură centrală a şantierului. Fără autocamioane, numeroasele utilaje şi oameni n-ar fi putut face prea mult. In perioadele de vîrf pe şantier lucrau pînă la 400 autocamioane. Un calcul arată că pe şantier au fost transportate 5 500 000 tone materiale, ceea ce echivalează cu 11000 trenuri a 50 vagoane fiecare. Pentru transportul acestui volum uriaş, autocamioanele au parcurs în totalitate o distanţă egală cu înconjurul pămîntului pe la Ecuator de 500 de ori. Unul din cele mai curajoase episoade l-a constituit trecerea peste lacul de acumulare. Pentru a face legătura cu loturile de lucru rămase izolate s-a executat un pod de plute peste lac, chiar pe lîngă baraj, lat cît să treacă un autocamion. Era un drum dificil, riscant. Cea mai mică neatenţie putea costa scump. La început, la unii şoferi au existat ezitări. Pînă la urmă şi-au învins teama ; au trecut cu autocamioanele sub greutatea cărora podul se lăsa adins în apă. * Hărnicie, curaj, tenacitate — iată cîteva din calităţile celor care au construit frumoasa şosea Bicaz — Poiana Teiului — Bistricioara. Cît despre lucrare i se poate acorda, fără teamă de a greşi, un înalt calificativ. Nicolae MOCANU coresp. „Scînteii" Pe şoseaua Bicaz—Poiana Teiului Centru modern de vinificaţie Recent, la G.A.S. Recaş, din podgoria Banatului, a fost terminată construcţia unui centru modern de vinificaţie cu o capacitate de 130 vagoane vin. El dispune de două linii tehnologice, una pentru vinuri albe şi una pentru vinuri roşii, întregul proces de preparare a vinurilor de la zdrobirea strugurilor şi pînă la depozitarea vinului este mecanizat. Tot aici s-au mai construit 3 hrube pentru învechirea vinului, cu o capacitate de 24 de vagoane, şi o vinotecă cu o capacitate de un vagon. Toate acestea vor duce la îmbunătăţirea calităţii vinurilor de la G.A.S. Recaş, cunoscute în ţară şi peste hotare, deţinătoare a peste 40 medalii obţinute la diferite concursuri şi expoziţii republicane şi internaţionale. iment hidrotehnic pentru marile baraje BRAŞOV (coresp. „Scînteii“). Cimentiştii de la fabrica „Temelia“ din Braşov expediază zilnic spre marile şantiere de construcţii cantităţi sporite de ciment şi alte materiale de construcţii. Ieri s-a livrat de aici a 50 000 a tonă de ciment hidrotehnic pentru barajul de la hidrocentrala „16 Februarie“ de pe Argeş. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au produs peste plan 700 tone de ciment, mai mult de 10 000 tone filer de calcar şi peste 21 tone calcar. Baletul Teatrului Mare din Moscova la Bucureşti Ieri a sosit în Capitală, pentru a participa la cel de-al lll-lea Concurs şi Festival Internațional „George Enescu", Baletul Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S., condus de M. Anastasiev, director adjunct al teatrului, şi I. Grigorovici, conducător artistic. Pe aeroportul Băneasa, artiştii sovietici au fost întîmpinaţi de Mihai Brediceanu, directorul Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romano, Egizio Massini, artist al poporului, prim-dirijor al Teatrului de Operă şi Balet, Vasile Florea, directorul relaţiilor externe al C.S.C.A., şi de numeroşi artişti. Au fost prezenţi I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul Băneasa, la sosirea artiștilor sovietici PESTE CÎTEVA ZILE IA ŞCOALĂ Au mai rămas puţine zile pînă la începerea noului an şcolar. In prezent, în şcoli se fac ultimele pregătiri pentru primirea elevilor. Iată-ne la Şcoala medie nr. 27 din Capitală. Înscrierile sunt în toi. Surprindem un grup de copii care păşesc pentru prima oară pragul şcolii. Cum e şi firesc, sunt însoţiţi de părinţi, de fraţi şi surori mai mari (fotografia de sus). Mai există insă şi o altă preocupare. Manualele şcolare care se vor distribui gratuit elevilor din clasele I—VIII au fost pregătite din timp. Repartizate pe clase, ele aşteaptă ziua în care vor fi oferite în dar celor ce învaţă. Învăţătoarea Teodora Broşiu de la Şcoala medie nr. 34 din cartierul Floreasca sortează cărţile pentru elevii din clasa la care va preda (fotografia din dreapta). Anul acesta, mii de copii vor învăţa in şcoli noi. Din cele peste 4 600 săli de clasă prevăzute să fie construite în acest an, majoritatea sunt terminate. In Capitală, 183 de săli noi au şi fost date în folosinţă. Ele sunt înzestrate cu mobilierul şi materialul didactic necesare. Fotoreporterul nostru a înregistrat pe peliculă şi o imagine din noul laborator de fizică şi chimie de la Şcoala de 8 ani de pe Şoseaua Nicolae Titulescu (fotografia de jos). La această şcoală s-a extins spaţiul cu încă 15 săli de clasă, două laboratoare etc. N-au fost uitate nici asemenea— aparent — amănunte ca plantarea florilor în curte sau amenajarea terenurilor de sport şi de joacă. Reparate şi întreţinute cu grijă în timpul vacanţei de vară, şcolile întîmpină pe elevi îmbrăcate în haină nouă. Pregătirile din şcoli, a căror desfăşurare este urmărită cu interes de mii de cetăţeni, se apropie de sfîrşit. In curună, ospitaliere, ele îşi vor deschide larg porţile. Text : Aurelia Golianu Foto : Radu Costin TELEGRAMĂ De pe bordul avionului, în drum spre R. P. Bulgaria, Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, a transmis tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, primsecretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Rorr.Hne, următoarea telegramă: Trecînd deasupra teritoriului Republicii Populare Romíne frăţeşti, în drum spre Republica Populară Bulgaria, vă transmit dv. şi poporului romín, în numele meu personal şi in numele membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, un salut cordial și cele mai bune urări pentru noi succese în construcția socialismului. P e glob im. 34= de o*éG Conferinţa arabă la nivel înalt şi-a încheiat practic lucrările vineri seara. Ultima şedinţă secretă a conferinţei s-a terminat seara tîrziu, rezoluţiile adoptate urmînd să fie cunoscute ulterior. Miniştrii de externe au ţinut şedinţe în tot cursul zilei de vineri pentru a pune la punct comunicatul final al conferinţei. La Saigon au fost masate trupe şi care blindate în legătură cu ştirile care circulă despre posibilitatea unei lovituri de stat. Agenţia Associated Press menţionează că în capitala Vietnamului de sud atmosfera este încordată. (Amănunte In pag. a VI-a) La Helsinki a fost dat publicităţii acordul intervenit între partidele Uniunea agrară, conservator, popular suedez şi partidul Uniunea poporului finlandez privind formarea unui nou guvern de coaliţie, care va înlocui actualul cabinet de tehnicieni, prezidat de R. Lehto. Noul prim-ministru al guvernului finlandez va fi Johannes Virolainen, iar ministru de externe, A. Karjalainen. Tratativele de la Londra, purtate de primul ministru sud-rhodesian cu oficialităţile engleze, s-au încheiat vineri. Participanţii, menţionează France Presse, „au rămas pe poziţiile lor”. Consiliul de Securitate a început examinarea relaţiilor dintre Grecia şi Turcia în legătură cu problema cipriotă. Consiliul a fost sesizat de ambele ţări, fiecare prezentînd o plîngere împotriva celeilalte.