Scînteia, septembrie 1964 (Anul 33, nr. 6366-6395)

1964-09-12 / nr. 6377

Anul XXXIV Nr. 6377 Sîmbăta 12 septembrie 1964 6 PAGINI - 30 BANI IN ZIARUL DE AZI. • Lucia Demetrius — Oameni care ţi-au găsit omul (pag. 3-a). • S. Fărcăşan — Despre flori (pag. 3-a). • Din lumea ştiinţei şi tehnicii (pag. 4-a). • Sport (pag. 5-a). • D. Minculescu — Grădinile iernii (pag. 5-a). • Răsfoind presa străină (pag. 5-a). • C. Ani — Documentar: Canada (pag. 6-a). PRODUCEREA SI FOLOSIREADin tocită ţara ECONOMICA Pentru asigurarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de nutreţuri de calitate superioară, de care de­pinde creşterea în continuare a efec­tivelor de animale şi a producţiei a­­cestora, în regiunea noastră consi­liile agricole au trecut la aplicarea de măsuri tehnice în vederea spori­rii producţiei pe pajiştile naturale şi la plantele de nutreţ cultivate, pre­cum şi la o folosire raţională a nu­treţurilor produse. In trecut, pro­ducţiile de iarbă care se realizau e­­rau mici, de 2 000—5 000 kg la ha. Vegetaţia era formată din plante puţin valoroase. Pentru remedierea acestei situaţii s-a trecut la aplicarea diferenţiată a unor măsuri în func­ţie de zonele naturale şi în primul rînd la repartizarea şi planificarea judicioasă a suprafeţelor destinate producţiei de furaje. Extinderea culturilor valoroase In cîmpie, unde păşunile naturale erau în cea mai mare parte slab pro­ductive, cu sprijinul consiliilor agri­cole, gospodăriile colective au trecut la cultivarea lor cu plante de nutreţ valoroase după sistemul conveieru­­lui verde, creîndu-se totodată şi 45 păşuni model bine organiza­te. Pe baza rezultatelor obţinute în anii trecuţi pe păşunile model de la Coteana şi Curtişoara, raionul Sla­tina, şi la rotul semincer Curtea de Argeş, s-au stabilit sortimentele de culturi de plante de nutreţ pe zone şi raioane. Pentru nutreţ verde, în raioanele din sudul regiunii, în ca­drul conveierului s-au recomandat în primul rînd : lucerna, porumbul furajer, iarba de Sudan, borceagul de primăvară, iar pentru extinderea perioadei de păşunat la începutul primăverii sau toamna tîrziu, secară şi orz de toamnă, sorg, dovleci şi pepeni furajeri. Suprafeţele cultivate cu plante de nutreţ pentru conveierul verde au crescut de la 8 471 ha în 1961, la 12 308 ha în 1963, iar în 1964 au a­­juns la 16 085 ha. în marea majoritate a gospodării­lor colective din raioanele de sud au fost organizate parcele cu conveier verde cu scheme complete la unită­ţile care practicau acest sistem de mai mulţi ani şi aproape complete la unităţile la care acest sistem s-a in­trodus recent. In raionul Slatina, din iniţiativa consiliului agricol raional, în fiecare gospodărie colectivă s-au organizat conveier verde şi tabere de vară. Aplicarea în practică a indica­ţiilor consiliilor agricole privind or­ganizarea conveierului verde a dus la producţii mari la hectar , peste 20—25 mii kg masă verde, faţă de 2 000—3 000 kg la ha cît dădea pă­şunea naturală. Asemenea realizări s-au înregistrat la gospodăriile co­lective : Rîca, Pădureţi, Miroşi şi Izvoru, raionul Costeşti, Văleni, ra­ionul Drăgăneşti, Piatra-Sat, Cotea­na, Mărgineni, Scorniceşti, Brebeni, Curtişoara şi altele din raionul Sla­tina etc. Bune rezultate dă măsura de a se cultiva plante furajere în inter­valele dintre pomi. Pe întreaga re­giune, în anul 1964, s-au însămînţat 7 887 ha cu plante de nutreţ printre pomi. De exemplu, gospodăria colec­tivă Văleni-Podgoria, din raionul Pi­teşti, cultivă printre pomi 50 ha borceag de primăvară pentru fîn. Buna gospodărire a nutreţurilor Se ştie că nu este suficient numai să se producă nutreţuri în cantităţi îndestulătoare şi de calitate superi­oară, ci este necesar ca acestea să fie folosite cît mai raţional în hrana animalelor. De aceea, în regiunea Ar­geş s-a extins în proporţie de masă organizarea taberelor de vară cu a­­dăposturi, în imediata apropiere a culturilor din conveierul verde. La majoritatea taberelor de vară anima- A FURAJELOR lele stau în timpul zilei la umbra a­­dăposturilor, libere sau legate. In ta­berele de vară nutrețurile sunt folo­site în principal sub formă de masă verde cosită şi dată la iesle. După ce plantele din fiecare cultură avansează în creştere şi dezvoltare, nutreţurile sunt date tocate anima­lelor. O măsură pe cale de extindere în regiunea Argeş este şi hrănirea oilor în semistabulaţie. In acest caz, oile păşunează pe păşunile naturale, pe mirişti înainte de a fi arate şi chiar pe culturile duble cînd plantele sînt puţin crescute ; la tabăra de vară li se dă la iesle supliment de masă verde tocată, completîndu-se astfel întreaga cantitate prevăzută în ra­ţie. Această metodă se foloseşte de cîţiva ani la G.A.C. Coteana, raionul Slatina. Ca urmare a aplicării unor ase­menea măsuri tehnice şi organiza­torice în ce priveşte producerea şi utilizarea nutreţurilor verzi, pro­ducţia de lapte la vaci s-a dublat în perioada de folosire a conveierului. în acest sens se evidenţiază gospo­dăriile colective Pădureţi, Izvoru, Rica, raionul Costeşti, Vişina şi Pe­­treşti, raionul Găeşti, Văleni-Podgo­ria, raionul Piteşti, Brebeni, Curti­şoara, Coteana, Mărgineni, raionul Slatina, şi multe altele. Seminţe pentru plante de nutreţ Consiliile agricole au dat o aten­ţie deosebită asigurării necesaru­lui de seminţe pentru plantele fu­rajere. Pe plan regional, există lo­turi semincere pentru plantele de nutreţ, organizate direct de consi­liile agricole, în suprafaţă de 1 200 ha. în aceste loturi semincere se cul­tivă pentru sămînţă în primul rînd lucernă şi trifoi pe 301 ha, măză­­riche de primăvară pe 135 ha, iarbă de Sudan şi iarbă grasă pe 202 ha şi alte culturi specifice fiecărui raion. Alături de aceste plante de nutreţ, în loturile semincere se mai cultivă pentru sămînţă şi graminee perene ca : timoftică, păiuş de livezi şi al­tele, iar din leguminoase : sparcetă, trifoi alb, trifoi hibrid necesare la reînsămînţarea şi supraînsămînţarea pajiştilor de deal şi munte. In afa­ra celor 11 loturi semincere organi­zate direct de consiliile agricole, în fiecare gospodărie colectivă se opresc pentru sămînţă din culturile furaje­re suprafeţe ce însumează pe regiu­ne circa 10 000 ha necesare pentru asigurarea cerinţelor proprii. Cu cîţiva ani în urmă, în gospodă­riile colective, fiecărei brigăzi i se re­partizau suprafeţe relativ mici din fiecare cultură furajeră, astfel că de cele mai multe ori ele erau neglijate. Ing. Deceniu MARINICĂ Ing. Mihai NICULESCU Consiliul agricol regional Argeș (Continuare în pag. II-a) Noi tipuri de transformatoare CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ La uzinele „Electroputere“ din Cra­iova au fost realizate anul acesta noi tipuri de transformatoare, cu ca­racteristici tehnice îmbunătăţite. La construcţia lor s-au folosit unele materiale mai ieftine, cu greutate mică şi rezistenţă sporită la efor­turi electrodinamice. Primele lo­turi din cele 16 noi tipuri de trans­formatoare introduse în producţia de serie au o putere instalată între 100 şi 1 600 kVA la tensiunea între 6—36 kV. Pe lîngă avantajele amin­tite, noile tipuri de aparate reali­zează pierderi foarte mici de ener­gie electrică. S-a calculat că la producţia anuală de transformatoare a uzinei, numai prin reducerea pier­derilor de energie electrică se pot obţine în exploatare economii de circa 15 milioane lei. Deschiderea celei de-a XXIII-a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism Pe stadionul Republicii din Capi­tală, în faţa a mii de spectatori, s-a deschis vineri cea de-a XXIII-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atle­tism, la care participă echipele re­prezentative ale R. P. Albania, R. P. Bulgaria, Greciei, R.S.F. Iugoslavia, Turciei şi R. P. Române. In tribuna oficială erau prezenţi membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la Bucureşti. Au participat, de asemenea, la fes­tivitate reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale ţărilor balcanice şi alţi invitaţi. La ora 16:45, trompeţii anunţă în­ceperea festivităţii de deschidere. In acordurile unui marş sportiv, pe pista stadionului intră coloana spor­tivilor, precedată de un grup de ti­nere îmbrăcate în costume naţio­nale româneşti. După ce defilează prin faţa tribunelor, echipele se ali­niază pe gazonul stadionului. Un tî­­năr sportiv înalţă steagul tradiţional al Balcaniadelor de atletism, iar at­letul român Şerban Ciochină rosteşte jurămîntul participanţilor la jocuri. Fanfara intonează imnurile de stat ale ţărilor participante şi în acelaşi timp se ridică drapelele celor 6 ţări balcanice. In numele tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii Populare Române, preşedintele Co­mitetului de onoare al Jocurilor Bal­canice de la Bucureşti, în numele Comisiei de organizare a celei de-a XXIII-a Balcaniade de atletism, tov. Aurel Duma, preşedintele Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, adresea­ză un călduros salut sportivilor ve­niţi să se întreacă pe stadionul Re­publicii din capitala Romîniei. Su­bliniind faptul că Jocurile Balcanice constituie un folositor schimb de ex­perienţă, un mijloc de întărire a colaborării şi prieteniei dintre po­poarele ţărilor balcanice, tovarăşul Aurel Duma a urat mult succes tu­turor concurenţilor şi a declarat des­chisă cea de-a XXIII-a ediţie a Balcaniadei de atletism. In pag. a V-a: relatări asupra des­făşurării întrecerilor sportive. Atleţii şi atletele s-au aliniat în ţaţa tribunelor Foto : M. Andreescu DRUM PRINTRE STâNCI Construcţia şoselei Bicaz — Poiana Teiului-Bistricioara Am lăsat în urmă barajul. Şoseaua înaintează acum printr-o regiune în care păduri de brazi şi stejari alternează cu splendide pajişti montane, brăzdate de pîraie vijelioase. Din valea Potociului maşina ia pieptiş una din cele mai mari pante ale traseului. Sus, în vîrf, se des­chide panorama impresionantă a Ceah­lăului şi a lacului de acumulare de la Bicaz. Frumuseţea acestui tablou este completată de însăşi construcţia noii şo­sele Bicaz — Poiana Teiului, o adevă­rată lucrare de artă. ...Prin formarea lacului de acumulare al hidrocentralei „V. I. Lenin", vechiul drum de pe Valea Bistriţei, în amonte de Bicaz, a trebuit să fie mutat; s-a construit un nou drum pe malul sting al lacului de a­­cumulare, între Bicaz — Poiana Teiului — Bistricioara, în lungime de 52 km. Execu­ţia drumului pe un traseu nou a ridicat în faţa proiectanţilor şi constructorilor pro­bleme tehnice complexe şi dificile. Des­chiderea pîrtiilor şi executarea terasa­­mentelor au cerut eforturi deosebite. Traversarea zonelor mlăştinoase s-a făcut, de multe ori, pe poduri oarbe din lemn sau pe saltele din bîrne. Pe pantele pu­ternic înclinate, autovehiculele au lucrat ancorate. în zonele stîncoase drumul a fost deschis numai cu ajutorul dinami­tei. Căţăraţi pe stînci, prinşi în frînghii, minerii au săpat puţuri adînci de 15-20 metri pentru a dinamita roca tare a mun­telui şi a tăia în ea noul drum. Învingînd cu bărbăţie greutăţile, folo­sind soluţii curajoase, constructorii, au reuşit să termine prima etapă a lucrări­lor cu circa 30 de zile mai devreme, după care au continuat lucrările de asfal­tare. Pînă în prezent, au fost asfaltaţi 45 km de drum, urmînd ca restul, de 7 km, să se execute în cursul acestei luni. KM 1 + 500 Ing. L. Demeter, un bărbat ca la 30 de ani, vorbeşte cu multă căldură des­pre oameni, despre faptele lor curajoase, despre greutăţile învinse. — Vedeţi porţiunea aceea de drum cu ziduri de sprijin înalte ? Acolo am avut mult de furcă cu muntele. A fost una din zonele cele mai grele... La km 1+500 pe o lungime de 300 m se prăvălise circa 100 000 m.c. pămînt şi piatră. Trei luni s-a muncit ziua şi noap­tea, într-un ritm intens. Oamenii nu s-au lăsat învinşi de greutăţile mari de care s-au izbit. S-a lucrat tot timpul în trei schimburi. S-a executat un întreg sistem de lucrări speciale pentru consolidarea versantului. Minerii, conduşi de Petre Leterna şi Doboş Sigismund, ca şi echi­pa de zidari a lui A. Şimandi şi-au a­­rătat aici întreaga lor măiestrie. Prin a­­plicarea unor soluţii noi, îndrăzneţe, constructorii nu numai că au executat lucrarea într-un termen scurt, dar au rea­lizat la acest punct de lucru şi o econo­mie de 4 milioane lei. DE 500 DE ORI ÎNCONJURUL PĂMÎNTULUI Cîteva autobasculante au trecut gră­bite pe lîngă noi. — Sînt cei din coloana IRTA Tg. Neamţ. Buni băieţi — spune ing. Eugen Anichiţei, şeful lotului Hangu. Şoferul a fost tot timpul o figură cen­­trală a şantierului. Fără autocamioane, numeroasele utilaje şi oameni n-ar fi pu­tut face prea mult. In perioadele de vîrf pe şantier lucrau pînă la 400 autoca­mioane. Un calcul arată că pe şantier au fost transportate 5 500 000 tone ma­teriale, ceea ce echivalează cu 11000 trenuri a 50 vagoane fiecare. Pentru transportul acestui volum uriaş, autoca­mioanele au parcurs în totalitate o dis­tanţă egală cu înconjurul pămîntului pe la Ecuator de 500 de ori. Unul din cele mai curajoase episoade l-a constituit trecerea peste lacul de a­­cumulare. Pentru a face legătura cu lo­turile de lucru rămase izolate s-a exe­cutat un pod de plute peste lac, chiar pe lîngă baraj, lat cît să treacă un au­tocamion. Era un drum dificil, riscant. Cea mai mică neatenţie putea costa scump. La început, la unii şoferi au exis­tat ezitări. Pînă la urmă şi-au învins tea­ma ; au trecut cu autocamioanele sub greutatea cărora podul se lăsa adins în apă. * Hărnicie, curaj, tenacitate — iată cîte­va din calităţile celor care au construit frumoasa şosea Bicaz — Poiana Teiului — Bistricioara. Cît despre lucrare i se poate acorda, fără teamă de a greşi, un înalt calificativ. Nicolae MOCANU coresp. „Scînteii" Pe şoseaua Bicaz—Poiana Teiului Centru modern de vinificaţie Recent, la G.A.S. Recaş, din podgoria Banatului, a fost terminată construcţia unui centru modern de vinificaţie cu o capacitate de 130 vagoane vin. El dispune de două linii tehnologice, una pentru vinuri albe şi una pentru vinuri roşii, întregul proces de preparare a vinurilor de la zdrobirea strugurilor şi pînă la depozitarea vinului este meca­nizat. Tot aici s-au mai construit 3 hru­be pentru învechirea vinului, cu o ca­pacitate de 24 de vagoane, şi o vinote­­că cu o capacitate de un vagon. Toate acestea vor duce la îmbunătăţirea ca­lităţii vinurilor de la G.A.S. Recaş, cu­noscute în ţară şi peste hotare, deţină­toare a peste 40 medalii obţinute la di­ferite concursuri şi expoziţii republicane şi internaţionale. iment hidrotehnic pentru marile baraje BRAŞOV (coresp. „Scînteii“).­­ Cimentiştii de la fabrica „Temelia“ din Braşov expediază zilnic spre ma­rile şantiere de construcţii cantităţi sporite de ciment şi alte materiale de construcţii. Ieri s-a livrat de aici a 50 000­ a tonă de ciment hidroteh­nic pentru barajul de la hidrocen­trala „16 Februarie“ de pe Argeş. De la începutul anului şi pînă în prezent s-au produs peste plan 700 tone de ciment, mai mult de 10 000 tone filer de calcar şi peste 21 tone calcar. Baletul Teatrului Mare din Moscova la Bucureşti Ieri a sosit în Capitală, pentru a parti­­cipa la cel de-al lll-lea Concurs şi Festi­val Internațional „George Enescu", Ba­letul Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S., condus de M. Anastasiev, di­rector adjunct al teatrului, şi I. Grigoro­­vici, conducător artistic. Pe aeroportul Băneasa, artiştii sovietici au fost întîm­­pinaţi de Mihai Brediceanu, directorul Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Ro­mano, Egizio Massini, artist al poporului, prim-dirijor al Teatrului de Operă şi Ba­let, Vasile Florea, directorul relaţiilor ex­terne al C.S.C.A., şi de numeroşi artişti. Au fost prezenţi I. K. Jegalin, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul Băneasa, la sosirea artiștilor sovietici PESTE CÎTEVA ZILE IA ŞCOALĂ Au mai rămas puţine zile pînă la începerea noului an şcolar. In prezent, în şcoli se fac ultimele pregătiri pentru primirea ele­vilor. Iată-ne la Şcoala medie nr. 27 din Capitală. Înscrierile sunt în toi. Surprindem un grup de copii care păşesc pentru prima oară pragul şcolii. Cum e şi fi­resc, sunt însoţiţi de părinţi, de fraţi şi surori mai mari (fotogra­fia de sus). Mai există insă şi o altă preo­cupare. Manualele şcolare care se vor distribui gratuit elevilor din clasele I—VIII au fost pregă­tite din timp. Repartizate pe cla­se, ele aşteaptă ziua în care vor fi oferite în dar celor ce învaţă. Învăţătoarea Teodora Broşiu de la Şcoala medie nr. 34 din cartie­rul Floreasca sortează cărţile pentru elevii din clasa la care va preda (fotografia din dreapta). Anul acesta, mii de copii vor învăţa in şcoli noi. Din cele peste 4 600 săli de clasă prevăzu­te să fie construite în acest an, majoritatea sunt terminate. In Ca­pitală, 183 de săli noi au şi fost date în folosinţă. Ele sunt în­zestrate cu mobilierul şi materia­lul didactic necesare. Fotorepor­terul nostru a înregistrat pe pe­liculă şi o imagine din noul la­borator de fizică şi chimie de la Şcoala de 8 ani de pe Şoseaua Nicolae Titulescu (fotografia de jos). La această şcoală s-a extins spaţiul cu încă 15 săli de clasă, două laboratoare etc. N-au fost uitate nici asemenea­­— aparent — amănunte ca plan­tarea florilor în curte sau ame­najarea terenurilor de sport şi de joacă. Reparate şi întreţinute cu grijă în timpul vacanţei de vară, şcolile întîmpină pe elevi îmbră­cate în haină nouă. Pregătirile din şcoli, a căror desfăşurare este urmărită cu in­teres de mii de cetăţeni, se apro­pie de sfîrşit. In curună, ospita­liere, ele îşi vor deschide larg porţile. Text : Aurelia Golianu Foto : Radu Costin TELEGRAMĂ De pe bordul avionului, în drum spre R. P. Bulgaria, Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, a transmis tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim­­secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Ro­­rr.Hne, următoarea telegramă: Trecînd deasupra teritoriului Republicii Populare Romíne frăţeşti, în drum spre Republica Populară Bulgaria, vă transmit dv. şi poporului romín, în numele meu personal şi in numele membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, un salut cordial și cele mai bune urări pentru noi succese în construcția socia­lismului. P e glob im. 34= de o*éG Conferinţa arabă la nivel înalt şi-a încheiat practic lucrările vineri seara. Ultima şedinţă secretă a con­ferinţei s-a terminat seara tîrziu, re­zoluţiile adoptate urmînd să fie cu­noscute ulterior. Miniştrii de externe au ţinut şedinţe în tot cursul zilei de vineri pentru a pune la punct comunicatul final al conferinţei. La Saigon au fost masate trupe şi care blindate în legătură cu ştirile care circulă despre posibilitatea unei lovituri de stat. Agenţia Asso­ciated Press menţionează că în ca­pitala Vietnamului de sud atmosfera este încordată. (Amănunte In pag. a VI-a) La Helsinki a fost dat publicităţii acordul intervenit între partidele Uniunea agrară, conservator, popu­lar suedez şi partidul Uniunea po­porului finlandez privind formarea unui nou guvern de coaliţie, care va înlocui actualul cabinet de tehnicieni, prezidat de R. Lehto. Noul prim-ministru al guvernului fin­landez va fi Johannes Virolainen, iar ministru de externe, A. Karjalainen. Tratativele de la Londra, purtate de primul ministru sud-rhodesian cu oficialităţile engleze, s-au încheiat vineri. Participanţii, menţionează France Presse, „au rămas pe pozi­ţiile lor”. Consiliul de Securitate a început examinarea relaţiilor dintre Grecia şi Turcia în legătură cu problema cipriotă. Consiliul a fost sesizat de ambele ţări, fiecare prezentînd o plîngere împotriva celeilalte.

Next