Scînteia, septembrie 1964 (Anul 33, nr. 6366-6395)

1964-09-16 / nr. 6381

PROLETARI DIN TOATE TARILE, INITI­ VAJ Anul XXXIV Nr. 6381 Mterwrf 16 SeptMnbrie 1964 4 PAGINI - 20 8ANI Din activitatea consilii­lor agricole EFICACITATEA DEZBATERILOR IN PLENARELE CONSILIULUI Plenarele consi­liilor agricole con­stituie una din me­todele principale ale activităţii aces­tor organe, care contribuie la antrenarea celor mai bune cadre de conducere şi de spe­cialişti la rezolvarea competentă a problemelor complexe şi multiple pe care le ridică agricultura regiunilor sau raioanelor. Pe baza indicaţiilor Consiliului Superior al Agriculturii şi cu sprijinul permanent al organe­lor regionale şi raionale de partid, consiliile agricole din regiunea Ga­laţi s-au ocupat cu tot mai multă grijă de ţinerea cu regularitate a plenarelor, de organizarea şi desfă­şurarea lor în condiţii bune. Anul a­­cesta, consiliul agricol regional a ţi­nut la timp toate plenarele prevă­zute. Acelaşi lucru l-au făcut şi con­siliile agricole raionale, care au or­ganizat şedinţe plenare cu regulari­tate, în fiecare lună. De regulă, a­­cestea au avut loc în perioadele mai puţin aglomerate, cînd prezenţa la­­Galaţi sau la raioane a unui nu­măr însemnat de cadre de conducere şi specialişti nu stînjenea buna des­făşurare a lucrărilor agricole. Pen­tru ca la aceste şedinţe să se poată discuta cu mai multă competenţă te­mele stabilite, să se ia măsurile cele mai potrivite şi să se dea răspuns pe loc unor probleme ridicate sunt chemaţi nu numai membrii con­siliilor agricole respective, ci şi o se­rie de alţi tovarăşi care au contact direct cu agricultura. In afară de cercetători de la staţiunile experi­mentale, sunt invitaţi şi conducătorii unor unităţi ca C.R.R., I.C.I.L., I.R.I.C., O.R.P.O.T., Vinalcool, Ban­ca agricolă etc. De mare însemnă­tate este că la aceste şedinţe parti­cipă de fiecare dată primii secretari ai comitetelor raionale de partid. Ei ne dau un sprijin serios, aju­­tîndu-ne să analizăm temeinic pro­blemele puse in discuţie, să luăm cele mai bune hotărîri.­­ In ce priveşte problemele pe care le discutăm în plenarele consiliilor agricole, vreau să subliniez că ele sunt alese în funcţie de impor­tanţa lor practică pentru agricul­tura regiunii sau raioanelor şi de momentul în care ele se ri­dică cu mai mare stringenţă. In plenarele consiliului agricol re­gional, bunăoară, noi am dezbătut modul în care se realizează planu­rile de producţie şi financiare ale gospodăriilor colective, probleme im­portante privind sporirea producţiei de cereale şi plante tehnice, creşte­rea animalelor, posibilităţile de dez­voltare a sectorului vitipomicol şi a legumiculturii, măsurile care se im­pun în condiţiile concrete ale regiu­nii pentru aplicarea recomandărilor Consiliului Superior al Agriculturii etc. Discuţiile purtate ne-au permis să luăm cele mai potrivite măsuri pentru raionarea soiurilor şi hibri­zilor de porumb şi stabilirea agro­tehnicii culturilor cerealiere, a plan­telor tehnice şi de nutreţ, pentru microraionarea viticulturii, irigarea culturilor, profilarea producţiei le­gumicole, generalizarea însămînţări­­lor artificiale la animale etc. In plenarele consiliilor agricole ra­ionale s-au analizat cu regularitate, lună de lună, modul cum se reali­zează planurile de producţie, precum şi una-două probleme privind dez­voltarea agriculturii raionului res­pectiv în acest an sau în perspecti­vă. De fiecare dată, în urma discu­ţiilor purtate şi a propunerilor făcute s-au adoptat fie planuri de măsuri, fie diferite hotărîri, recomandări de ordin tehnic etc, care, după ce au fost multiplicate, au fost trimise pre­şedinţilor şi specialiştilor din toate gospodăriile colective. Ce mare im­portanţă au aceste plenare, cît de mult contribuie ele la ridicarea ni­velului agriculturii rezultă din ur­mătorul exemplu. In ultimii ani, la indicaţia şi cu sprijinul organelor de partid şi al consiliului agricol, colec­tiviştii din raionul Bujoru au desfă­şurat o acţiune susţinută pentru pu­nerea în valoare a coastelor de dea­luri, odinioară slab productive, prin terasare şi plantare cu viţă de vie. Au fost terasate pantele a nume­roase dealuri şi s-au plantat cu viţă de vie peste 4 000 de hectare. Gospodăriile colective din Băleni, Be­­reşti, Smulţi şi altele au obţinut re­zultate bune de la început. Nu acelaşi lucru s-a întîmplat la G.A.C. Chiraf­­tei, Fîrţăneşti şi Moscu. In aceste uni­tăţi o parte din terasele construite se degradau, iar viţa de vie nu dădea rezultate pe măsura posibilităţilor. Cauza? Tăierile, copcitul şi alte lu­crări importante în podgorii nu se executau bine şi la timp, întreţinerea teraselor nu se făcea în mod cores­punzător, întrucît nu exista sufi­cientă experienţă. Sesizînd acest lu­cru, am format un colectiv de spe­cialişti de la staţiunea experimenta­lă viticolă Odobeşti, care a vizitat timp de două săptămîni gospo­dăriile colective din raion. Pe baza celor constatate a fost alcătuit un material bine­­documentat, care nu se limita la a semnala deficienţele întîlnite, ci prezenta propuneri con­crete, de îmbunătăţire a activităţii în acest important sector.­­In plena­ra Consiliului agricol raional Bujo­ru, la care au fost invitaţi şi briga­dierii viticoli din gospodăriile colec­tive, s-au purtat, timp de o zi, discuţii ample pe marginea acestui material, s-a stabilit precis ce trebuie făcut pentru lichidarea lipsurilor. A doua zi membrii consiliului şi invitaţii s-au deplasat în cîteva unităţi pen­tru a vedea concret ce este bun, va­loros, în acest domeniu, spre a fi extins. Rezultatul ? Anul acesta, în toate gospodăriile colective din raion degradările semnalate la terase au fost înlăturate, iar în­treţinerea viţei de vie s-a executat în condiţii incomparabil mai bune decît în anii precedenţi. Toate aces­tea au contribuit la creşterea pro­ducţiei de struguri care, în acest an, după evaluările făcute, se va ridica la peste 5 500 kg la hectar. Una din problemele importante de care s-au ocupat în acest an consi­liile agricole a fost dezvoltarea creş­terii animalelor şi asigurarea bazei furajere. Toate consiliile agricole ra­ionale au analizat cu regularitate, în plenarele care au avut loc pînă a­­cum, stadiul realizării sarcinilor de plan privind mărirea efectivelor, sporirea producţiei de lapte, carne etc. într-o serie de gospodării co­lective din regiune, care au islazuri slab productive, asigurarea furaje­lor constituie o problemă deosebit de importantă. Pentru a obţine recolte mai bune pe astfel de terenuri, Con­siliul agricol raional Tecuci, în ple­nara sa din luna aprilie a.c., a sta­bilit ca unele gospodării colective să fie ajutate să-şi organizeze mai bine conveierul, încît să asigure fura­je verzi din primăvară şi pînă toamna. Aceste hotărîri au prins viaţă, multe unităţi obţinînd re­zultate superioare celor realiza­te în anii trecuţi. La G.A.C. Um­­brăreşti, bunăoară, de pe cele 60 ha cultivate cu plante de nutreţ valo­roase s-au realizat producţii mari la ha, care au asigurat animalelor o hrănire bună. In plenara din luna august consiliul agricol raional a analizat cum au fost traduse în via­ţă hotărîrile luate în primăvară, re­zultatele obţinute. In scopul gene­ralizării experienţei dobîndite de colectiviştii din Umbrăreşti, aici a fost organizat un schimb de expe­rienţă la care au participat toţi membrii consiliului agricol. Cu acest prilej s-a stabilit ca anul viitor cultura plantelor de nutreţ valoroa­se pentru masă verde să se extindă la 3 500 hectare. Pentru conservarea în condiţii bune a finului de lucer­­nă, Consiliul agricol raional Făurei, în plenara sa din luna iunie a. c., a stabilit măsuri privind ba­­lotarea lucernei, organizînd şi un schimb de experienţă la G.A.C. Găi­­seanca. Ca rezultat al măsurilor lua­te, 17 gospodării colective au balo­tat în această vară fînul de lucernă, realizînd un furaj de cea mai bună calitate. (Continuare în pag. IlI-a) Ing. Vasile POPA preşedintele Consiliului agricol regional Galaţi Cine n-a văzut ieri un băiat sau o fată, cu ghiozdan şi un buchet de flori, pornind dis-de-dimineaţă spre şcoală ! Inmulţiti această imagine de 3,6 mili­oane de ori şi veţi obtine un tablou concludent al zilei de început a anu­lui şcolar care marchează generalizarea învăţămîntului de opt ani în tara noas­tră. Bucuria revederii cu profesorii si învăţătorii, cu colegii, a fost prezentă pretutindeni. Pe băncile claselor I—VIII se aflau aproape 20,8 milioane de manuale, pe care elevii le-au primit in mod gratuit ; mii si mii de elevi au început noul an de invătămînt In clase noi, dotate cu mobilier şi material di­dactic modern. In orice şcoală te-ai fi oprit, ai fi fost martor al unor momente emoţio­nante. Iată clipa în care şcoala gene­rală de 8 ani nr. 16 din cartierul Balta Albă, recent construită, primeşte, ospi­talieră, prima promoţie (fotografia din stînga), în timp ce la şcoala medie nr. 40 din raionul Griviţa Roşie, elevi ai clasei a VIII-a consultă cu interes ma­nualele noi (fotografia din mijloc). Imaginea primei întîlniri cu învăţă­toarea a fost surprinsă, într-un decor sărbătoresc, de fotoreporterul nostru în clasa I a şcolii medii nr. 32 din Ca­pitală (fotografia din dreapta). Festivităţile începutului de an şcolar au constituit în întreaga țără, pentru ca­drele didactice, pentru tineretul şcolar, un nou prilej de exprimare a hotărîrii de a obţine succese în procesul de în­­vățămînt, de manifestare a dragostei și atașamentului față de partid și statul democrat-popular, care acordă o grijă permanentă dezvoltării învățămîntului. LA ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR !. D­in toată ţara Lucrările plenarei lărgite a secţiei G. A. S. din Consiliul Superior al Agriculturii Marţi dimineaţa au început în Ca­pitală lucrările şedinţei plenare lăr­gite a secţiei gospodăriilor agricole de stat din cadrul Consiliului Su­perior al Agriculturii. Iau parte membrii secţiei şi invitaţi­i spe­cialişti din gospodării de stat, din institute de cercetări, precum şi re­prezentanţi ai conducerii unor in­stituţii centrale. Participanţii dez­bat rezultatele obţinute în acest an de către gospodăriile agricole de Semnele toamnei au început să se a­­rate. Unul din ele este şi pregătirea pă­sărilor pentru lungile lor călătorii spre ţările calde. Pe malurile bălţilor, bogate în hrană, prin păduri şi pe cîmpii, ele stat în cultura grîului şi măsurile tehnico-organizatorice pentru buna desfăşurare a însămînţărilor, recol­tărilor şi celorlalte lucrări agricole de toamnă. Se dezbat, de asemenea, măsurile pentru realizarea planului în sectorul producţiei animale şi unele probleme economico-finan­­ciare ale gospodăriilor agricole de stat. Lucrările şedinţei continuă. (Agerpres) te string acum în stoluri mari. Noaptea se aud tot mai des, din văzduhul întu­necat, glasurile de chemare ale miilor de păsări pornite în migraţia de toamnă. Pregătiri pentru aprovizionarea de iarna In gările Capitalei au sosit pri­mele trenuri cu legume şi fructe pentru aprovizionarea de iarnă. Si­lozurile pregătite au început să-şi primească rezervele pentru sezonul rece. De dimineaţa pînă seara, e­­chipe de sortatori aleg produsele în vederea însilozării. Anul acesta Capitala va primi mai multe legume și fructe decît anul trecut. O.C.L. „Aprozar“ a luat măsuri pentru ca vînzarea să se facă operativ. Pe lîn­­gă cele 400 unităţi permanente pen­tru vînzarea legumelor şi fructelor, în Bucureşti se vor deschide încă­ 230 de centre sezoniere. Pe litoral CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"). In staţiunile de pe litoralul Mării Negre animaţia nu conteneşte. La Mamaia, pe cei cinci kilometri, pla­ja este plină. De curînd a sosit aici o nouă serie de turişti de peste ho­tare. Mulţi dintre ei sînt din ţările nordice. Zilele acestea, la Mamaia îşi petrec vacanţa aproape 9 000 de turişti din Suedia, Finlanda, Dane­marca, R. D. Germană, R. F. Ger­mană, Polonia etc. IN TOATE FAZELE PRODUCŢIEI UN CONSUM REDUS DE METAL Pe poarta Uzinelor de vagoane din Arad intră, lună de lună, sute de tone de metal sub formă de tagle, profile, ţevi, tablă etc. La sfîrşitul procesului tehnologic, acestea sunt transformate în diferite tipuri de va­goane pentru transportul de mărfuri şi călători şi în alte produse. Cum este gospodărit metalul în această întreprindere, ce metode de lucru se aplică pentru ca fiecare bucată de fontă, oţel şi neferoase să fie folosită raţional ? Aceste probleme au făcut obiectul unei convorbiri a corespon­dentului nostru regional, Ion Chiujdea, cu rov. ing. ALEXANDRU TRIPŞA, director general al uzinei. La sfîrşitul anului trecut, uzi­na de vagoane a prezentat un bi­lanţ pozitiv în ce priveşte econo­mia de metal. Din datele centra­lizate pînă acum rezultă însă că, în acest an, lucrurile nu mai stau aşa, la unele repere consumul specific de metal fiind depăşit. Cum explicaţi acest lucru ? In cursul anului trecut, colecti­vul uzinei noastre a obţinut o eco­nomie de aproape 200 tone de me­tal. Era rezultatul unei preocupări susţinute pentru debitarea raţională a materialelor, micşorarea adaosu­rilor de prelucrare, extinderea pro­cedeelor noi de forjare şi turnare a oţelului. Avînd la bază experienţa dobîndită, pentru anul în curs ne propusesem — printre obiectivele mai importante în întrecere — să economisim alte 200 tone de metal. Din păcate, angajamentul nostru nu a fost îndeplinit nici pe departe. Dimpotrivă, prin depăşirea consu­murilor specifice la unele piese şi produse, am folosit în plus, numai în 7 luni din acest an, 215 tone de metal. Am căutat să vedem de unde provine această depăşire importantă. Cu sprijinul tehnicienilor şi ingine­rilor noştri am controlat situaţia consumurilor specifice de materiale în fiecare secţie, la fiecare comandă şi produs. Am constatat că cea mai mare parte a risipei de metal prove­nea din pierderi de capete care se aruncau ca deşeuri, din rebutarea pieselor cu defecte, folosirea mate­rialelor supradimensionate. La secţia I-a de pregătire a ma­terialelor, posibilităţile şi mijloacele de gospodărire chibzuită a metalu­lui au fost analizate sub conducerea directă a organizaţiei de partid. Aici, membri şi candidaţi de partid ca Viorel Oncu, Gheorghe Pop, Ion Popescu şi alţii au arătat că o serie de capete de laminate şi bucăţi de tablă pot fi folosite la confecţionarea de nervuri, flănşi etc. Ce măsuri a luat conducerea întreprinderii pentru înlăturarea deficienţelor amintite ? Cunoscînd cauzele depăşirii con­sumului de metal, scoase în evidenţă cu ocazia analizelor întreprinse în secţii, conducerea uzinei a stabilit un plan concret de măsuri, cu ter­mene şi responsabilităţi precise. Printre măsurile preconizate pot a­­minti: aplicarea celor mai potrivite planuri de croire la fabricaţia va­goanelor basculante, elaborarea unor noi planuri de croire la foile de arc pentru vagoanele de marfă, proiec­tarea şi realizarea de ştanţe deschi­se pentru confecţionarea din de­şeuri a unor piese mici şi altele. In ultimul timp, conducerea uzi­nei a urmărit zi de zi cum se aplică în practică aceste măsuri şi eficaci­tatea lor economică. O mare atenţie am acordat îndeosebi debitării ra­ţionale a materialelor. Pentru îm­bunătăţirea muncii în acest domeniu am repartizat în sectorul de debitare noi cadre de maiştri şi de tehnici­eni cu o bogată experienţă în mun­că. De asemenea, am trecut la in­struirea trasatorilor şi sudorilor pentru respectarea întocmai a pla­nurilor de croire. Se ştie că folosirea gospodărească a materialelor trebuie să înceapă încă de la proiectarea noilor pro­duse. De aceea, preocuparea specia­liştilor din serviciile de con­cepţie a fost îndreptată spre găsirea acelor soluţii tehnice care, paralel cu obţinerea unor piese de bună ca­litate, să ducă la micşorarea consu­murilor specifice. In acest scop am trecut la perfecţionarea constructivă a unor produse din fabricaţia cu­rentă. Prin reproiectarea şasiului la vagonul de clasă, consumul de me­tal pe vagon a scăzut cu 500 de kg, iar prin reproiectarea longeronului central de la vagonul de marfă pa 4 osii, greutatea acestuia s-a redus cu 47 kg de bucată. Preocupărilor specialiştilor li se alătură iniţiativa creatoare a muncitorilor, maiştrilor şi in­ginerilor din secţiile de fabricaţie. Inginerul Eugen Robu a propus să se modifice construcţia cîrligului de manevră de la vagonul de marfă. Numai prin aplicarea acestei propu­neri se economiseşte o cantitate de 27 000 kg metal pe an. Prin modifi­carea constructivă a tablei de pro­tecţie de la şasiul vagonului de marfă, inovaţie adusă de Car­­lo Belko, se realizează o eco­nomie de metal în valoare de aproa­pe 60 000 lei anual. Asemenea exem­ple se pot da din fiecare secţie a uzinei. Toate acestea au făcut ca în ultima lună să recuperăm o bună parte din cantitatea de metal folo­sită în plus prin depăşirea consu­murilor specifice la începutul anului. Ce posibilităţi există pentru reducerea în continuare a con­sumului de metal şi cum vor fi puse în valoare acestea? Rezervele, posibilităţile interne e­­xistente pentru gospodărirea raţio­nală a metalului nu au fost nici pe departe epuizate. In perioada urmă­toare vom aplica noi măsuri pen­tru extinderea planurilor de croire combinată a materialelor. Din cal­culele făcute rezultă că, numai prin elaborarea de noi planuri de croire şi revizuirea celor vechi, vom obţine anual la construcţia vagoanelor de marfă acoperite o economie de 60 000 kg de metal, iar la vagoanele pentru cărbuni — 40 000 kg. Ne-am propus să folosim tabla expan­dată la anumite lucrări — cum ar fi la construcţia obloanelor, apă­rătorilor de calorifer şi la alte pie­se — în locul tablei perforate. In cadrul pregătirilor pe care le facem pentru producţia anului vi­itor, vom extinde acele procedee tehnologice noi care permit realiza­rea unor produse de calitate cores­punzătoare şi, totodată, micşorarea consumurilor specifice. Turnarea în cochile şi întărirea miezurilor pe cale chimică, de exemplu, s-au do­vedit eficace la confecţionarea di­feritelor repere din construcţia vagoanelor. Tehnologii noştri stu­diază acum posibilitatea apli­cării acestor procedee la un număr însemnat de repere noi. Colectivul nostru este hotărît să înlăture definitiv deficienţele care au existat în gospodărirea mate­rialelor, să realizeze, prin reduce­rea consumurilor specifice, impor­tante economii la preţul de cost.­­ Vagon construit la uzina din Arad, prezentat la Expoziţia realizărilor economiei naţionale Foto : M. Cioc Primul ministru al R. A. U. in trecere prin Bucureşti La 15 septembrie, primul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry, însoţit de Abdel Mohsen Abu El Nor, vicepremier, a făcut o escală la Bucureşti, în drum spre Moscova. Cu acelaşi avion călătoreşte ambasadorul U.R.S.S. la Cairo, V. Erofeev.­­4- 4. înalţii oaspeţi au fost salutaţi la aeroport de Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin şi Gogu Rădulescu, vicepreşedinţi ai Consi­liului de Miniştri, Victor Ionescu, ministrul comerţului exterior, Gheor­ghe Rădoi, ministrul industriei cons­trucţiilor de maşini, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, de membri ai conducerii unor ministere, precum şi de alte persoa­ne oficiale. Au fost, de asemenea, de faţă dr. Sedky Aziz, vicepremier al R.A.U. conducătorul delegaţiei guverna­mentale, care s-a aflat într-o vizită în ţara noastră, precum şi Mohamed Fahmy Hamad, ambasadorul R.A.U. la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. Intre preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheor­ghe Maurer, şi primul ministru al R.A.U., Aly Sabry, a avut loc o con­vorbire care a decurs într-o atmo­sferă cordială. Cu acelaşi avion au plecat din ţara noastră şi membrii delegaţiei guver­namentale a R.A.U., care a încheiat acordul de colaborare economică şi tehnică între R. P. Romînă şi R.A.U. (Agerpres) ★ De la bordul avionului, primul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry, a adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­mâno, Ion Gheorghe Maurer, o tele­gramă prin care exprimă călduroase mulţumiri pentru primirea cordială ce­­ s-a făcut cu prilejul trecerii sale prin ţara noastră. întrevederile liderilor laofleni. Primul ministru Suvanna Fumma, conducătorul grupării neutraliste, şi Sufanuvong, preşedintele C.C. al partidului Neo Lao Haksat, au avut marţi o nouă întrevedere particulară. Agenţiile relatează, citind cercuri informate, că Sufa­­nuvong a prezentat un număr de propuneri menite să scoată din impas actualele tratative de la Paris. După convorbirile de la Ale­xandria dintre preşedintele R.A.U., Nasser, şi viceregele şi primul ministru al Arabiei Saudite, Feisal, un comunicat comun a­­rată că cele două ţări au "căzut de acord să colaboreze pentru reglementarea diferendelor din­tre părţile interesate în proble­ma yemenită şi în vederea evi­tării conflictelor armate în Yemen. Comunicatul precizează înceta­rea furnizării de arme şi merce­nari părţilor angajate în Yemen şi realizarea încetării focului. Propunere românească adopta­tă în unanimitate la Helsinki. La şedinţa de lucru a Comi­siei de locuinţe a Uniunii In­ternaţionale a Arhitecţilor, prof. Horia Maicu, arhitect şef al oraşului Bucureşti, în cadrul discuţiilor privind asistenţa a­­cordată ţărilor în curs de dez­voltare, a propus adoptarea unei rezoluţii care să constate că pro­blema locuinţelor trebuie rezol­vată în ansamblul problemelor economice şi sociale ale acestor ţări; în acest scop, este necesar să se asigure ţărilor în curs de dezvoltare, prin O.N.U., ajutorul economic necesar, pentru ca ele să poată ajunge la un echilibru economic independent, bazat pe o industrie naţională şi o agri­cultură modernizată. Parlamentul englez va fi dizol­vat la 25 septembrie. A fost fixată data alegerilor generale. (Amă­nunte în pag. a IV-a).

Next